ABILITĂĂ ŢŢILE CONSILIERULUI

Pe tot parcursul procesului de consiliere sunt absolut

necesare anumite abilităă ţŢi fundamentale (capacităă ţŢi) care
permit desfăă şŢ urarea cu succes a activităă ţŢilor şŢ i duc la efectele
pozitive scontate.
Abilităă ţŢile necesare profesorului pentru desfăă şŢ urarea
activităă ţŢilor de consiliere:
 ascultarea activăă
 observarea
 adresarea întrebăă rilor
 oferirea de feed-back
 furnizarea de informaţŢii
 parafrazarea
 sumarizarea
 reflectarea
Ascultarea activăă

- abilitatea de bazăă în consiliere

- oferăă suportul unei bune comunicăă ri între profesor şŢ i elevi.
- este cea care încurajeazăă elevii săă vorbeascăă deschis şŢ i liber
- Prin ascultare activăă se comunicăă respect pentru ceea ce
gândeşŢ te sau simte interlocutorul şŢ i se transmite mesajul
nonverbal căă este înţŢeles.
Factori care susţŢin procesul de ascultare activăă :
 comunicarea nonverbalăă (tonul şŢ i intensitatea vocii,
mimica, gestica) săă fie adecvatăă conţŢinutului şŢ i stăă rii
afective a interlocutorului;
 contact vizual cu interlocutorul, făă răă însăă a-l fixa cu
privirea;
 asiguraţŢi-văă căă aţŢi înţŢeles corect ceea ce v-a
comunicat interlocutorul prin formule de genul “Ceea ce
vrei tu săă îmi spui este căă …”;
 ascultaţŢi interlocutorul făă răă a fi preocupat de
răă spunsurile pe care doriţŢi săă le daţŢi;

1
 puteţŢi apela la afirmaţŢii de genul “hmm”, “da”,
“înţŢeleg”;
 nu vorbiţŢi continuu, daţŢi interlocutorului ocazia săă
vorbeascăă şŢ i săă punăă întrebăă ri;
 ascultarea săă fie autenticăă – consilierul săă fie sincer
interesat de problema/subiectul abordat;
 ascultarea săă nu fie evaluativăă – nu faceţŢi judecăă ţŢi de
valoare în funcţŢie de propriile atitudini şŢ i convingeri, în
termeni de “bine” sau “răă u”, “acceptabil” sau
“neacceptabil”, “potrivit” sau “nepotrivit”, “interesant”
sau “neinteresant”;
 nu filtraţŢi informaţŢiile în funcţŢie de interesele şŢ i
convingerile dvs. personale;
 nu utilizaţŢi etichete din dorinţŢa de a integra
interlocutorul într-o categorie;
 ascultarea săă nu se centreze numai pe mesajul verbal
Deprinderi care trebuie evitate în procesul de ascultare
activăă :
 a fi neatent, a nu urmăă ri ceea ce spune elevul;
 ascultarea “de suprafaţŢăă”, superficialăă , când profesorul
consilier pare doar căă urmăă reşŢ te conversaţŢia, făă răă săă fie însăă
atent la ceea ce se spune;
 a asculta făă răă a înţŢelege mesajul şŢ i a nu cere precizăă ri
suplimentare;
 a repeta în minte care va fi urmăă toarea întrebare;
 a întrerupe elevul în mijlocul frazei;
 a asculta din conversaţŢie doar ceea ce aşŢ teaptăă profesorul
consilier săă audăă ;
 a se simţŢi ameninţŢat, jignit pentru faptul căă elevii au valori
diferite de cele ale profesorului;
 a reacţŢiona la subiectele care contravin opiniei proprii a
profesorului.

Observarea

2
- Abilităă ţŢile de observare permit o înţŢelegere mai realăă a
mesajului transmis, a stăă rii afective a interlocutorului.
- are doi indicatori importanţŢi: comportamentul nonverbal
(mimicăă , gesticăă , voce, modificăă ri vegetative) şŢ i
comportamentul verbal (conţŢinutul mesajelor).
- Observarea discrepanţŢei dintre cele douăă componente
oferăă de multe ori informaţŢii suplimentare despre
persoana/situaţŢia în cauzăă .
- Dificultăă ţŢile în procesul de observare apar atunci când se
trece de la simpla observare a unor comportamente la
interpretăă ri personale ale acestora cu scopul de a face
inferenţŢe asupra personalităă ţŢii elevilor. Efectul acestei
abordăă ri greşŢ ite este pierderea relaţŢiei de încredere cu
elevii şŢ i a autenticităă ţŢii ei.
- Obiectivul orelor de consiliere nu este o încercare din
partea profesorului de a încadra şŢ i eticheta elevii în
categorii ci de a le oferi cadrul în care ei săă se cunoascăă
mai bine, săă se dezvolte personal, săă se respecte pe sine şŢ i
săă îi respecte pe ceilalţŢi, săă înveţŢe săă ia decizii responsabile.

Adresarea întrebăă rilor

● Interogarea : - metodăă invazivăă

- trebuie utilizatăă cu precauţŢie în cadrul orelor de consiliere.
● Profesorul-consilier adreseazăă întrebăă ri elevului sau elevilor
pentru a-i ajuta pe aceşŢ tia în clarificarea sentimentelor,
convingerilor, atitudinilor şŢ i valorilor personale.
● Întrebăă rile pot fi: închise, justificative, ipotetice, deschise.
Întrebăă rile închise
- acele întrebăă ri care genereazăă răă spunsuri în termeni de
“da” sau “nu”
- duc de cele mai multe ori la întreruperea comunicăă rii
- circumstanţŢe în care putem utiliza aceste întrebăă ri –
pentru clarificarea unei informaţŢii concrete.
- Avantajul acestor întrebăă ri: de a focaliza discuţŢia şŢ i de a
obţŢine informaţŢii exacte despre un anumit aspect
3
Întrebăă rile justificative (“de ce”)
- întrebăă ri inutile în consiliere, pentru căă îndeamnăă
interlocutorul săă identifice cauze sau motive şŢ i nu acesta
este scopul consilierii.
- Acest tip de întrebăă ri sunt asociate cu sentimentul de
vinăă .
- Întrebăă rile “de ce?” îi fac pe cei interogaţŢi săă fie defensivi
şŢ i săă nu mai comunice; în situaţŢiile în care suntem
întrebaţŢi de ce am reacţŢionat “aşŢ a” ne simţŢim obligaţŢi săă
găă sim explicaţŢii logice sau scuze pentru comportamentul
nostru.
- În loc de a folosi întrebarea “de ce?” se recomandăă
folosirea întrebăă rilor deschise de genul “Ai putea săă -mi
descrii situaţŢia X ?”.
Întrebăă rile ipotetice
- utile pentru vizualizarea consecinţŢelor pozitive sau
negative ale unor acţŢiuni şŢ i pentru luarea în considerare
a unor alternative diferite de acţŢiune (ex. în planificarea
vieţŢii şŢ i a carierei).
- Întrebăă ri de genul “Cum ai vrea săă fii peste 5 ani?”,
“Dacăă ai fi o floare, ce ai fi?”, “Dacăă clasa ta ar fi un
instrument muzical, care ar fi acela?” sunt utile în
abordarea de început a unor teme ca stima de sine,
conflictul, luarea deciziilor. Ele asigurăă elevilor o stare de
confort prin abordarea ipoteticăă a problemei şŢ i nu prin
focalizăă ri specifice sau individuale.
Întrebăă rile deschise
- acele întrebăă ri care comunicăă interlocutorului căă este
ascultat şŢ i consilierul este interesat de informaţŢiile pe
care le aude.
- îl ajutăă pe interlocutor săă -şŢ i exprime atitudinile, valorile,
sentimentele şŢ i opţŢiunile asupra unei probleme abordate.
- este indicat săă se utilizeze în cea mai mare măă surăă
întrebăă rile deschise.

4
 - faciliteazăă procesul de comunicare prin invitaţŢia de a
descriere situaţŢia: “Ai putea săă -mi spui mai multe despre
…?”, “PoţŢi săă descrii situaţŢia X ?”.
Sugestii pentru folosirea corectăă a întrebăă rilor adresate
elevilor:
 FolosiţŢi întrebăă ri care nu conţŢin fraze lungi.
 FolosiţŢi cuvintele pe care le preferăă elevul.
 Nu repetaţŢi întrebăă rile pe care copiii nu le-au înţŢeles
pentru căă pot induce sentimentul căă au făă cut o greşŢ ealăă ;
reformulaţŢi întrebarea.
 Nu reacţŢionaţŢi la fiecare răă spuns cu o nouăă întrebare.

Oferirea de feed-back

- abilitate care susţŢine comunicarea dintre profesor şŢ i elev.

Recomandăă ri pentru oferirea de feed-back:
 Fb se va focaliza pe aspectele pozitive; el trebuie săă fie
constructiv şŢ i nu distructiv. Scopul este de a-l susţŢine şŢ i
ajuta pe elev şŢ i nu de a-l evalua sau judeca.
 Fb trebuie săă fie specific şŢ i concret, focalizat pe un
comportament specific şŢ i nu pe unul general. Exprimăă rile
vagi sau referirile indirecte la comportamentul în general
sau la persoanăă nu îl ajutăă pe elev.
 Fb trebuie săă fie descriptiv, şŢ i nu evaluativ sau critic. Se
recomandăă evitarea cuvintelor “bun” sau “răă u” şŢ i a
cuvintelor care derivăă din ele pentru căă nu spun nimic de
comportamentul specific pe care trebuie săă şŢ i-l dezvolte.
 Fb trebuie oferit pentru acele comportamente şŢ i atitudini
care pot fi schimbate.
 Fb trebuie săă ofere alternative comportamentale; dacăă se
oferăă feed-back pentru acele aspecte care nu pot fi
schimbate, consecinţŢa imediatăă va fi o stare de conflict şŢ i
tensiune emoţŢionalăă trăă ite de elev.
 Fb trebuie oferit imediat pentru întăă rirea
comportamentului şŢ i nu dupăă o perioadăă de timp.

5
  Fb trebuie săă se adrese comportamentului persoanei şŢ i nu
persoanei în general.

Furnizarea de informaţŢii

Profesorul-consilier identificăă pe parcursul orelor de

consiliere şŢ i orientare care sunt cunoşŢ tinţŢele, atitudinile şŢ i
abilităă ţŢile pe care le au elevii. În funcţŢie de acurateţŢea
informaţŢiilor dobândite, profesorul oferăă informaţŢii noi.
InformaţŢiile trebuie transmise într-o manierăă care duce la
înţŢelegerea acestora.
Atunci când se constatăă lacune informaţŢionale este
important ca profesorul săă nu ofere un feed-back negativ
elevilor în legăă turăă cu aceste omisiuni sau distorsiuni, săă nu
critice persoana care le-a exprimat. Acest comportament
duce la blocarea comunicăă rii şŢ i astfel profesorul nu mai are
posibilitatea de a încuraja atitudinea de curiozitate şŢ i nevoia
de cunoaşŢ tere din partea elevilor.
Nu procesul de evaluare a cunoşŢ tinţŢelor este important
în consiliere. Important este cadrul şŢ i maniera interactivăă de
a furniza informaţŢiile necesare, astfel ca elevul săă poatăă lua
decizii responsabile.
Recomandăă ri cu privire la furnizarea informaţŢiilor:
 FolosiţŢi un limbaj comun cu cel al elevului.
 TransmiteţŢi informaţŢii care sunt corecte.
 ExploraţŢi împreunăă alternativele unei teme, făă răă a le oferi
ca fiind singurele soluţŢii pentru acea problemăă ;
 Învăă ţŢaţŢi elevul săă caute singur informaţŢii şŢ i săă le evalueze
critic.
 AnalizaţŢi şŢ i modificaţŢi împreunăă cu elevii informaţŢiile
incorecte pe care aceşŢ tia le deţŢin, oferind argumente pe
care le înţŢeleg şŢ i le acceptăă .
 OferiţŢi informaţŢii suficiente pentru decizii responsabile.

Parafrazarea

6
- abilitatea de reformulare a ceea ce ni se pare esenţŢial în
mesaj.
- Obiectiv: clarificarea aspectelor legate de subiectul sau
tema în discuţŢie.
- se realizeazăă prin utilizarea unor fraze care comunicăă
elevilor căă mesajul a fost înţŢeles: “Ceea ce spui tu se referăă
la …”, “Cu alte cuvinte …”.
- permite totodatăă şŢ i profesorului săă îşŢ i clarifice dacăă a înţŢeles
corect mesajul transmis de elevi.
- Este important ca profesorul săă nu utilizeze alte cuvinte sau
informaţŢii, pe care elevii nu le-au transmis în mesaj, pentru
a nu da o interpretare personalăă a mesajului şŢ i pentru a nu
influenţŢa direcţŢia comunicăă rii.
Recomandăă ri pentru utilizarea parafrazăă rii:
 EvitaţŢi săă definiţŢi problemele în locul elevilor.
 Nu judecaţŢi şŢ i nu minimalizaţŢi ceea ce văă comunicăă
elevii.
 Nu utilizaţŢi sarcasmul sau ironia în feed-back-ul pe
care îl oferiţŢi.
 Nu evaluaţŢi sau interpretaţŢi ceea ce au spus elevii.
 FiţŢi sinceri şŢ i nu pretindeţŢi căă aţŢi înţŢeles ceva, dacăă de
fapt nu aţŢi înţŢeles sau nu sunteţŢi sigur căă ceea ce aţŢi
înţŢeles este ceea ce vroiau elevii săă văă comunice.
 UtilizaţŢi şŢ i comportamentul nonverbal pentru a
comunica acceptarea.

Sumarizarea

 modalitate de a concentra într-o manierăă organizatăă cele

mai importante aspecte ale discursului interlocutorului.
 Scopurile sumarizăă rii: de a recapitula conţŢinutul unui discurs
sau de încheiere a discuţŢiei.
 se utilizeazăă şŢ i pentru stabilirea priorităă ţŢilor şŢ i alternativelor
de abordare a unei teme sau subiect sau pentru clarificarea
perspectivelor elevilor asupra alternativelor de abordare a
acelui subiect.
7
 este utilăă şŢ i ca formăă de deschidere a unei noi etape a
discuţŢiei pe tema stabilităă , reamintind astfel concluziile
etapelor anterioare.
 se realizeazăă împreunăă cu elevii şŢ i se clarificăă în aceastăă fazăă
subiectele care necesităă o abordare ulterioarăă şŢ i cele care au
fost deja identificate şŢ i clarificate.

Reflectarea

- este exprimarea înţŢelegerii de căă tre consilier atât a

conţŢinutului informaţŢional cât şŢ i a stăă rii emoţŢionale
transmise de elev.
- Uneori este mai relevantăă reflectarea emoţŢiilor decât a
conţŢinutului.
- Reflectarea dăă elevului sentimentul căă este ascultat şŢ i căă
ceea ce exprimăă sau trăă ieşŢ te este important.
- Scopul reflectăă rii este mai ales cel de validare a trăă irilor
emoţŢionale ale elevilor.
Scopurile reflectăă rii:
 săă verifice înţŢelegerea celor relatate de interlocutor;
 săă îi comunice interlocutorului înţŢelegerea şŢ i acceptarea
necondiţŢionatăă ;
 săă stabileascăă o relaţŢie bazatăă pe încredere.