3.4.2.

Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al

terenului

Modul de utilizare al terenului

În spaţiul hidrografic Argeş-Vedea se observă o diferenţiere netă a utilizării
terenurilor, în concordanţă cu relieful.
Conform Corine Land Cover (CLC 2000), ponderea cea mai mare o au terenurile
arabile, urmată de păduri şi apoi de culturi perene. De remarcat e faptul că zonele
urbane şi industriale ocupă şi ele o suprafaţă de 7 % din totalul spaţiului hidrografic
Argeş-Vedea (figura 3.10).

1% 7%
18%

2%

16%
56%

zone urbane+industriale teren arabil culturi perene pașuni păduri ape+zone umede

Fig. 3.10. Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Argeş-Vedea

Suprafaţa agricolă reprezintă cca.74 % (15832.66 ha) din suprafaţa totală a

spaţiului hidrografic Argeş-Vedea.

Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de:

a. Aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate
sau sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de
epurare, precum şi localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme.
b. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de
stocare/utilizare a dejecţiilor, comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau
potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, unităţi care

- 62 -