Sunteți pe pagina 1din 33

Clima Subtropicala

De Rautu Cosmin
David Lucian
Zona subtropicala

Zona subtropicală este localizată între latitudinile 30° și 40° în ambele


emisfere. În aceste zone cresc arbori care produc fructe
precum citrice, mango, lici și avocado. Zona subtropicala se caracterizeaza prin
mase de aer tropical in timpul verii si mase de aer temperat-iarna.In aceasta zona
se formeaza citeva regiuni climatice.Regiunea subtropicala
mediteraneeana,Regiunea subtropicala continentala,Regiunea subtropicala
musonica.
Zona subtropicala
Clima subtropicala (mediteraneana)

Climatul mediteranean sau Clima subtropicală este un tip de climă


similar cu clima bazinului Mării Mediterane. Este un tip de climă ce ocupă
suprafețe la latitudini de 30°-40°,predominant în insulele și înstatele vecine ale
Mării Mediterane, dar și pe țărmul californian (San Francisco, Los Angeles), în
Chile (la sud de tropic), sud-vestul Republicii Africa de Sud, Australia sudică.
Poziția acestui tip de climă face trecerea î ntreregiunile naturale ale zonei calde
și cele ale zonei temperate.
Clima subtropicala (mediteraneana)

Climatul subecuatorial are următoarele caracteristici :


-are două sezoane: unul ploios (pe timpul iernii emisferei-cand se extind calmele
ecuatoriale) și unul secetos (pe timpul verii emisferei-cand bat alizeele
continentale)
-are temperaturi mai ridicate vara (în jur de 30 grade Celsius)
-precipitațiile sunt abundente vara (aproximativ de 1500 mm)
-nu bat vânturi
-iarna bat alizeele
-plante de cultură specifice:cereale,leguminoase(lintea),bumbac,trestie de zahar
etc.
Clima subtropicala (mediteraneana)

Specificul mediului mediteranean este datorat pretutindeni condiției


climatice, dependența de întâlnirea maselor de aer polare (iarna–ciclonii
frontului polar) cu cele tropicale (vara–anticiclonii subtropicali, care impun o
mare uscăciune).
Clima subtropicala (mediteraneana)

În climatul mediteranean sunt prezente toate anotimpurile: veri calde și


secetoase, cu secete prelungite, dăunătoare culturilor agricole. Ierni, toamne și
parțial primăveri blânde și ploioase; ploile încep din a doua jumătate a toamnei.
Dominanța maselor de aer tropicale, calde și uscate determină temperaturi
ridicate vara (medii lunare de 20˚-25˚C), uscăciune și numeroase zile senine, iar
în sezonul rece, activitatea ciclonală din zona latitudinilor mari ajunge până în
aceste locuri impunând temperaturi mai coborâte (medii lunare de 5˚-10˚C),
nebulozitate accentuată și o mare cantitate de precipitații ce cad frecvent sub
formă de aversă.
Temperaturile medii anuale oscilează între 15˚-20˚, iar maximile absolute pot
ajunge la peste 35˚C.
 
Clima subtropicala (mediteraneana)

Cantitatea anuală de precipitații variază destul de mult de la o


regiune la alta, în medie, ea este de 500-1000 mm, dar în anumite condiții, local,
ajung la valori mult mai mari (peste 1500 mm) sau foarte mici(sub 350 mm).
Repartiția acestora în timpul anului este extrem de neuniformă: preponderent
cad iarna când înregistrează un lanț de zile cu averse, adevărate „ruperi de nori”
ce dau chiar până la peste 1000 mm în 24ore. Sezonul secetos durează între 4 și
6 luni. Pe țărmurile regiunii mediteraneene se declanșează frecvent vânturi
dinspre uscat ce au viteze mari și anumite caracteristici termice (vânturi reci ca
Mistralul șiTramontanul, în sudul Franței și Bora pe țărmul dalmatic și vânturi
calde ca Santa Ana pe țărmul vesticamerican și Berg pe cel sud-african, precum
și un vânt ce vine din ținuturile sahariene, vântul Sirocco).

Clima subtropicala (mediteraneana)

Climatul mediteranean se întâlnește pe glob în următoarele zone :


- Europa: regiuni importante din Europa Sudică, mai ales regiunea estică și
sudestică a Spaniei; sudul Franței; Italia la sud de Roma; Grecia în cea mai mare
parte; vestul Mării Adriatice,adică litoralul dalmatic; insulele din Marea
Mediterană (europeană); Crimeea de sud.
- Asia: Turcia, Orientul Apropiat și Mijlociu (parțial), China Estică și Sudică,
Câmpia Indo-Gangetică, Japonia (central-sudică).
-America de Nord: Statele Unite prin California, statele Arizona, New Mexico,
Texasul de Sud, Louisiana, Mississippi, Alabama, Florida.
- America de Sud: Argentina de Nord, Uruguay, Chile (partea centrală).
-Africa: regiunea Atlas și Sudul Africii.
- Australia de Est: jumătatea sud-estică a Australiei și Australia de sud-vest.
Clima Subtropicala pe
Glob
Relief

Din puct de vedre al localizarii , relieful specific este cel montan destul de
fragmentat.
Peisajul mediteranean variaza in altitudine de la 1000 la 15000 si chiar 2000m,
apartinand etajelor de foioase si de amestec, subalpin si chiar alpin.
Dominǎ relieful înalt format din munti tineri ca:M-tii Pirinei, M-tii Alpi, M-tii
Apenini, M-tii Pindului, M-tii Carpati.
De asemenea întâlnim şi câteva forme mai speciale de relief: Vulcanii, Coastele.
Relief

Exemple de vulcani: Etna, vulcanul activ cu cea mai lungă perioadă de activitate
(6.000 ani) şi cel mai înalt din Europa Vezuviul este un vulcan exploziv situat la
aproximativ 10 km est de orașul Napoli
Exemple de coaste:
Coastele spaniole;
Coastele greceşti;
Coastele Italiene;
Coastele franceze.
Solurile

Solul este constituit din: material organic in diferite stadii de modificare, material
mineral,
apa, compusi minerali si organici, gaze si organisme vii.
Are caracter discontinuu;
Prezinta o insusire esentiala – fertilitatea( de care depinde productia de biomasa
agricola si silvica)
Solul Terra Rosa
Fauna

Fauna este compusa din: 


Broasca testoasa
Vipera cu corn
Numeroase insecte
Magotul care este singura specie de maimuta din Europa
Scorpionul
Sacalul
Lupi
Ursi
Caprele salbatice
Jderi
Magotul
Broasca testoasa
Vipera cu corn
Scorpion
Ursi
Lupi
Capre salbatice
Sacalul
Jderi
Mangotul
O colonie de magoti a fost descoperita in Gibraltar. Nu este foarte clar daca
acestia sunt descendentii unei specii europene sau daca sunt descendetii
maimutelor aduse din Africa. In anul 1858, populatia de magoti din Gibraltar a
fost lovita de un virus si numai 3 specimene au supravietuit. Guvernatorul
Gibraltarului a ordonat sa se aduca cateva exemplare din Africa, unde traiau in
colonii mari.
Magotii traiesc in grupuri bine organizate, formate din 10 pana la 30 de
specimene. 
vegetatie
Mangotul
Vegetatia
Este formată din arbori vesnic verzi, xerofiti (esenţe lemnoase caracteristice),
cum sunt stejarul de plută, stejarulvesnic verde, pinul de Alep, cedrul de Liban,
măslinul sălbatic. 
Copacii sunt scunzi, au coaja groasa si frunze mici si cerate, pentru a rezista la
uscaciune. Padurea este rara,are o inaltime de circa 10 metri şi arborii sunt
adaptaţi la secetă: frunze mici si lucioase,tulpini groase, rădăcini adânci sşi
coroana sub forma de umbrela. Padurile cu vegetatie mediteraneana cresc in
cinci zone larg raspandite. Cele mai raspindite intre acestea sunt cele care cresc
in jurul Marii Mediterane. Mare parte din vegetatia bastinasa de stejari veşnic
verzi si pini a fost "alterata" de interventia omului. In locul padurilor defrisate
cres tufişuri dese, ţepoase si arbuşti venşic verzi care formeaza vegetaţia de
maquis. Gariga este mai rară şi creşte doar pe calcar si are un miros puternic:
levănţică, dafin, rozmarin.
Vegetatia
Hidrografia
Hidrografia este variată deoarece şi relieful este variat. Este o zona in care
râurile au multa apă iarna şi puţină vara din cauza secetei. Raurile sunt scurte,
au pante mari şi o scurgere puternic influenţată de modul de manifestare a
precipitatiilor; se inregistreaza debite importante în sezonul ploios, când sunt
transportate torential cantitati insemnate de aluviuni, şi debite mici în cel cald,
când multe dintre ele seaca. Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara,
torenti si alunecari de teren. Se ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant,
cu o multime de ravene, torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii
solului. Acestea se numesc "pamanturi rele" sau "badland-uri", intrucat nu mai
pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri. 
Raurile mari formează la vărsare delte(delta Padului).
Fluvii din zona mediteraneană: Arno ( Italia), Tibru, Ebro ( Spania), Ron.
Exemple din zona mediteraneană: Garda-Italia, Maggiore, Laguna Grande, El Tor.
Fluviul Ebru
Activitati Antropice

Peisajul din jurul Mării Mediterane este unul dintre cele mai transformate peisaje
din punct de vedere antropic de pe intreaga planeta. Ramurile economice ce
aduc venituri importante tarilor mediteranene sunt :
Agricultura
Transportul maritim
Turismul
Prinpala activitate antropică este agricultura.
Agricultura mediteraneană se bazează pe culturi tradiţionale - smochine,
struguri, măsline şi arahide - rezistente la seceta verii.
Culturile de iarnă sunt zarzavaturile si cerealele.
Culturi de struguri ,zarzavaturi si
cereale
Activitati Antropice

Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand


repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural.
S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de accelerarea proceselor
de eroziune ce au dus la degradarea solurilor; impunerea unor medii intens
antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului
oceanic sau maritim; in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare, se afla o
retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce
modifica mult, caracteristicile initiale ale tarmului.
Activitati Antropice-
Turism
Coasta
Bazinul mediteranean cu 46 000 km Amalf
de litoral este regiunea care combină
perfect soarele, nisipul şi marea şi în
care turismul reprezintă una dintre
activităţile economice cele mai
importante;
Mediul natural, ca şi climatul
subtropical reprezintă factorii de
atracţie cei mai semnificativi pentru
turistii din întreaga lume.