Alfabetizarea precară a copiilor de etnie romă a fost și este în continuare o problem ă

frecvent identificată la nivelul național și european. În ciuda numeroaselor programe

de intervenție și asistență a copiilor romi, în mod suprinzător există foarte pu ține
studii empirice care să analizeze cauzele care duc la aceasă situa ție. Din p ăcate,
observăm că multe din studiile așa-zis științifice se rezumă la raportarea indicatorilor
descriptivi (ex. Procentul copiilor de etnie romă care nu știu s ă citeasc ă este mai
mare decât procentul copiilor non-romi sau Multi dintre copiii romi trăiesc în
sărăcie), însă avem puține dovezi știițifice despre dinamica evoluției indicatorilor
dezvoltării alfabetizării în timp. De aceea, în lipsa argumentelor științifice, de multe
ori publicul larg ajunge la concluzii mai mult sau mai pu țin conforme cu realitatea.
Hai sa le numim mituri.
Ei bine, această situație poate fi depășită acum. În ultimii trei ani a fost implementat
pentru prima dată în România un studiu longitudinal în care indicatorii de alfabetizare
a 500 de copii de etnie romă (bilingvi și monolingvi) și ne-rom ă au fost m ăsura ți anual
pentru a identifica evoluția acestora. Multe dintre rezultatele ob ținute sunt unice, de
relevanță internațională și ajută la formarea unei opinii educate asupra acestui
fenomen. Mai jos, câteva dintre ele:

Mit 1: Mulți dintre copiii de etnie romă încep școala nepregătiți din cauza ca sunt romi
Realitate: Mulți dintre copiii de etnie romă încep școala nepregăti ți din cauza
statutului socio-economic scăzut *

Multe rapoarte arată că în general, indicatorii de alfabetizare a copiilor de etnie rom ă

sunt mai scăzuți comparativ cu cei ai colegilor ne-roma la intrarea în școală. Datele
noastre confirmă acest lucru, însă aceste rezultate sunt explicate în special de
situația socio-economică (venit pe familie, educația, încadrarea pări ților în câmpul
muncii, și condițiile de locuit), și nu de etnie. Atunci când am controlat statistic
statutul socio-economic al părinților (adică, în mod artificial am creat situa ția
ipotetică în care atât copiii romi si non-romi ar proveni din familii cu situa ții socio-
economice echivalente) diferențele dintre cele două grupe etnice au disp ărut.

*Rezultatele partiale au fost (și vor fi) prezentate la conferintele internationale

anuale organizate de United Kingdom Literacy Association (Nottingham/UK, 2015),
Society for Scientific Studies of Reading (Porto/Portugalia, 2016) și American
Psychological Association (Washington D.C./US, 2017).

Mit 2: Copiii romi nu învață așa bine din cauză că lipsesc de la școală frecvent
Realitate: Absenteismul școlar mediază parțial relația dintre statutul economic și
dezvoltarea alfabetizării în cazul copiilor romi

Cu alte cuvinte, dificultățile de alfabetizare pe care mulți dintre copiii romi le

întâmpină nu se datorează exclusiv faptului că ei lipsesc mai frecvent de la școală, ci
faptului că mediul din care provin aceștia nu susține dezvoltarea alfabetiz ării în timp
ce ei lipsesc de la școală. Adică, elevii romi sunt afectați mult mai puternic de
absenteeism decât colegii lor ne-romi. Chiar dacă uneori profesorii sunt tenta ți să
vadă partea goală a paharului atunci când lucrează cu copiii de etnie rom ă (ex: Nu
poți face performanță cu copiii romi), existând tentația de a-i negija/marginaliza,
datele pe care le-am obținut arată că prezența la școală a copiilor romi este cea mai
bună soluția pentru multi dintre aceștia, și educația pe care ar putea-o să o primeasc ă
la școală probabil nu va fi compensată cu educația pe care o pot primi acas ă.
Mit 3: Copiii romi pierd peste vară deprinderile de citire dobândite în timpul anului
școlar
Realitate: Evoluția peste vară a deprinderilor de citire a copiilor romi este
crescătoare dar semnificativ mai lentă decât a colegilor ne-romi *

Deși literatura de specialitate bazată pe studii empirice implementate în țări

vorbitoare de limba engleză abundă cu exemple în care abilitățile de alfabetizare a
copiilor provenind din rândul minorităților regresează pe timpul verii (iar diferen țele
evoluției alfabetizării pe parcursul verii sunt explicate de statutul socio-economic al
familiei din care provin copiii), studiul nostru a identificat câteva situa ții relativ
inedite:

1. Abilitățile de afabetizare ale copiilor din eșantionul studiat au evoluat

semnificativ pe parcursul verii (indiferent de etnie). Acest lucru nu a fost explicat
de sarcinile suplimentare (”temele de vacanță”) primite de la școală.
2. Evoluția acestor abilități pe parcursul verii nu a variat în func ție de statutul
socio-economic al copiilor
3. Copiii de etnie roma au progresat semnificativ mai lent decât cei de etnie non-
roma
Aceste rezultate subliniază din nou ideea că mediul din care provin multi dintre copiii
romi nu îi ajută să își dezvolte abilitățile de alfabetizare în același ritm cu colegii lor
ne-romi, iar în timpul vacanței de vară, acest lucru nu ține de statutul socio-economic
al părinților, ci probabil de aspecte de natură culturală, cum ar fi valorizarea
diferențiată a importanței școlarizării.

*Rezultatele parțiale au fost (și vor fi) prezentate la conferin țele interna ționale anuale
ale American Educational Research Association (San Antonio, TX/US, 2017) și
European Association for Research in Learning and Instruction (Tampere/Finlanda,
2017).

Mit 4: Copiii romi bilingvi a căror limbă matern ă este romani ar ști să citeasc ă și să
vorbească mai bine în limba lor matern ă
Realitate: La începutul clasei 1, copiii romi bilingvi au avut performan țe mai bune în
limba română sau similare cu limba romani – în nici un caz mai slabe.

În studiul nostru, am comparat performanțele copiilor romi bilingvi administrându-le

la intrarea în clasa 1 a două forme paralele de evaluare (una în limba român ă și alta
în limba romani) în două domenii: dezvoltarea vocabularului și dezvoltarea capacității
de înțelegere a unui text ascultat (povestit). Rezultatele au arătat că vocabularul
copiilor romi bilingvi este dezvoltat mai bine în limba română decât în limba romani.
Aceste rezultate pot indica faptul că limba română este mai complex/bogată decât
limba romani, ceea ce facilitează dezvoltarea lexicală a elevilor romi. În ceea ce
privește capacitatea de înțelegere a unui text ascultat (povestit), nu am observant
nici o diferență semnificativă între performanța copiilor romi bilingvi la cele dou ă
probe. Aceste rezultate sugerează că elevii romi bilingvi nu ar avea șanse la educa ție
mai mari dacă li s-ar preda în limba romani. Cu toate acestea, rezultatele nu se
doresc să minimalizeze avantajele incontestabile ale bilingvismului si ale conserv ării
limbii materne.

Mit 5: Copiii romi bilingvi întâmpină dificultăți de alfabetizare din cauză că vorbesc
două limbi.
Realitate: Evoluția abilităților de alfabetizare a copiilor romi monolingvi (vorbitori de
limbă română) și bilingvi (vorbitori de limbă română și romani) a fost similară. *

În ciuda faptului că limba maternă a copiilor romi bilingvi nu a fost româna, evolu ția
unor indicatori ai alfabetizării (decodarea unui text scris și dezvoltarea capacit ății de
înțelegere a unui text ascultat) nu a fost îngreunată din cauza bilingvismului. Acest
lucru sugerează că bilingvismul copiilor romi nu reprezintă un dezavantaj în evolu ția
deprinderilor de alfabetizare.

*Rezultatele au fost prezentate la conferința interna țională “Collaborative Conference

on Language, Literature and Linguistics” (invited talk) (Barcelona/Spania, 2016).

Mit6: Copiii romi au abilități muzicale native superioare copiilor ne-romi, iar
proiectarea activităților educative ar trebuie să țină cont de acest lucru
Realitate: Copiii ne-romi au avut perforanțe semnificativ mai mari la percep ția
ritmului comparativ cu colegii lor de etnie roma

În mod tradițional muzica a făcut parte din viața minorității roma și istoric vorbind, a
fost una dintre puținele modalități prin care au fost remarca ți în societate. În plus,
multe filme asociază muzica cu minoritatea roma, facilitând dezvoltarea stereotipului
conform căruia acest grup etnic ar beneficia genetic de abilități muzicale superioare.
Rezultatele obținute sugerează că acest stereotip nu este susținut știin țific, copiii ne-
romi obținând rezultate semnificativ superioare atunci când li s-au evaluat abilit ățile
ritmice. Rezultatele obținute au evaluat însă strict abilitățile cognitive (și nu au
explorat mecanismele motivaționale), fără să excludă posibilitatea ca elevii romi să
fie mai motivați de (să aibă o sensibilitate crescută la) expunerea la muzic ă
comparativ cu elevii ne-romi.

Notă: Studiul a fost implementat de Universitatea Babes-Bolyai în colaborare cu

Universitatea din Oslo, și finanțat din granturi SEE ”Cercetare în sectoare prioritare”
(15 SEE/30.06.2014).