Entomologie-Sem 2 - 2016

1.Paduchele lanos al marului- Eriosoma lanigerum Ord.
Homoptera
fam. Eriosomatidae
Prezinta 2 forme : o forma aptera si una aripata.
- Forma aptera are corpul oval brun-inchis de 1,9-2,1mm lungime. Corpul este acoperit cu o secretie
ceroasa, filamentoasa, alba , dandu-i aspect lanos.
- Forma aripata are 1,8-2,3mm lungime si prezinta aripi. Larele sunt asemanatoare cu adultul.
Biologie. Paduchele lanos prezinta un ciclu biologic complet numai in tara de origine ( America de Nord)
unde planta gazda primara este umul american iar planta gazda secundara este marul. In Europa si in tara
noastra ciclul biologic este incomplet , are loc numai pe mar, foarte rar pe par si gutui. Prezinta o evolutie
holociclica , monoecica. Ierneaza in stadiul de larva pe radacinile sau partile aeriene ale pomilor si are 8-
12 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare . Ataca marul , mai rara parul si gutuiul. Este o specie oligofaga.
Paduchii adultii si larvele , colonizeaza radacinile , tulpinile , ramurile , frunzele , intepand si sugand sucul
celular. Partile atacate se hipertrofiaza si apar umflaturi , sub forma de nodozitati sau tumori canceroase.
Ca dusman natural prezinta viespia Aphelinus mali, care poate parazita in proportie de 80-100%
paduchele lanos , adulti si larve.
Masuri de prevenire si combatere
- Respectarea masurilor de carantina fitosanitara
- Folosirea de material saditor sanatos
- Infiintarea de noi plantatii cu soiuri rezistente
- La semnalaraea atacului se aplica tratamente chimice de iarna sau in timpul repausului vegetativ
folosind uleiuri : ulei Cosmol , sau in perioada de vegetatie se folosesc : Thiodan , Thionex-0,15% , Reldan
0,2%.
2.Paduchele verde al marului - Aphis pomi Ord. Homoptera , Fam.

Aphididae
Prezinta 2 forme: una aptera si una aripata
- Forma aptera are 1,5 -2mm lungime si este de culoare verde , verde-galbui. ( Speciile de afide se
deosebesc dupa cornicule )
- Forma aripata are 2-2,5mm lungime capul si pronotul de culoare neagra , restul corpului fiind de culoare
neagra. Aripile sunt membranoase. Larvele sunt asemanatoare cu adultul.
Biologie si ecologie.
Ierneaza in stadiul de ou depus pe ramurile subtiri , sau la baza mugurilor , si are 8-12 generatii pe an.
Este un afid cu dezvoltare holociclica, monoecica.
Plante atacate si mod de daunare
Ataca frecvent marul precum si alte rosacee. Este o specie oligofaga.
Adultii si larvele colonizeaza partea inferioara a frunzelor intepand si sugand sucul celular. In urma
atacului frunzele se rasucesc incepand de la varf spre baza si de la marginile externe spre nervura
1
principala alcatuind asa numitele pseudocecidii.( fructe cu aspect gofrat). Atacul se recunoaste dupa roua
de miere cu care paduchii acopera organele atacate.Roua de miere- excremente care favorizeaza
dezvoltarea ciupercii Capnodium saicinum produce fumagina sau innegrirea lastarilor.
Principalele specii pradatoare sunt reprezentate de speciile din familia de Coccinelidae ( buburuze ) care
se hranesc cu toate stadiile de afide( paduchi) atat larve cat si adulti.
- La semnalarea primelor colonii se fac tratamente chimice de iarnautilizand produsele : Polibar 6% sau
Carbetox 37 CE-1%
-In primavara , la aparitia primelor colonii , se aplica produse organofosforice sau piretroide : Karate
0,01% , Ripcord 0,03% , Fernos 0,05%
- Tratamentele se executa inainte de rasucirea frunzelor
3.Sfredelitorul tulpinilor - Cossus cossus ord.Lepidoptera , fam.

Cossidae
anvergura- cu aripile deschise.
Futurii au 60-80 mm in anvergura , aripile anterioare si posterioare de culoare bruna-cenusie prevazute
cu numeroase linii de culoare mai inchisa.
- Larva are 90-100 mm lungime de culoare rosie-inchis-dorsal , si galben-crem-ventral.
Biologie
Ierneaza in stadiul de larva in galeriile din interiorul tulpinilor sau a ramurilor mai groase si are o
generatie la 2 ani.
Este un daunator polifag , ataca numeroase specii lemnoase : mar , par , prun , cais , cires, ulm , plop ,
salcie , tei , frasin. Prefera arborii debilitati si cu lemnul moale.
Pagube produc larvele (deoarece au aparat de rupt si mestecat) , care rod galerii in tulpini si in ramurile
mai groase, galerii in care patrund microorganisme care duc la putrezirea lemnului.
Masuri preventive si combatere
-deoarece larvele se dezvolta in interiorul tulpinilor combaterea este foarte greoaie
- masuri de igiena culturala : curatarea scoartei de muschi si licheni , taierea ramurilor uscate , taieri de
rarire a coroanei.
- introducerea in galerii a unor substante toxice cu actiune gazoasa cum ar fi : sulfura de carbon , delicia
etc.
4.Sfredelitorul ramurilor - Zeuzera pyrina Ord.Lepidoptera
Fam.Cossidae
-Fluturii au 35-60 mm in anvergura. Aripile anterioare si posterioare de culoare alba, prevazute cu
numeroase puncte albastre.
- Larva are 50-60mm lungime , este de culoare galbena , pe partea dorsala prezentand numeroase puncte
negre.
Biologie . Ierneaza in stadiul de larva in galeriile roase in ramuri si are o generatie la 2 ani.
2
Plante atacate si mod de daunare . Ataca pomii fructiferi preferand marul si parul. Pagube produc
larvele care rod galerii in ramuri , uneori si in tulpini , pagubele cele tinere. La vanturi puternice , ramurile
se frang, se rup .

- idem cossus cossus.
5.Puricele melifer al parului - Psylla pyricola ord. Homoptera , Fam.

Psyllidae
Prezinta 2 forme:
- Forma de vara are 2,1-2,8mm lungime , corpul de culoare portocalie-bruna , cu pete de culoare mai
inchisa. Aripile sunt membranoase.
- Forma de iarna are 3-4mm lungime , si este de culoare brun-inchisa.
- Larva are 0,35-0,36 mm lungime si este de culoare galben-deschis.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult pe scoarta tulpinilor si ramurile pomilor si are 2-3 generatii pe
an ,uneori chiar mai multe.
- Ataca parul , este un daunator monofag.
- Adultii si larvele colonizeaza mugurii , lastarii , funzele si fructele intepand si sugand sucul celular.In
urma atacului lastarii se curbeaza , frunzele si florile se rasucesc , se usuca si cad iar fructele raman mici.
- Organele atacate sunt acoperite cu roua de miere ( excrementele dulci ale paduchelui) care favorizeaza
dezvoltarea ciupercilor din genul Capnodium ( fumagina sau innegrirea organelor atacate) .
- tratamente chimice de iarna utilizand produse uleiuri minerale sau zeama sulfocalcica20% , polibar6%.
- primavara , dupa caderea petalelor la aparitia larvelor , se fac tratamente chimice utilizand produse
specifice : Dimilin 0,03% , Mospilan 0,02% , Rimon 0,075%
6.Gargarita florilor de mar - Anthonomus pomorum Ord. Coleoptera

Fam. Curculionidae
- Adultul are 5-6 mm lungime , corpul de culoare bruna-cenusie , acoperit cu o pubescenta deasa ce
formeaza pete castanii-roscate.
- Aripile anterioare sunt sudate. Larva are 7-8mm lungime si este de tip curculionid, alba apoda si
eucefala.
Biologie . Ierneaza in stadiul de adult sub scoarta exfoliata a pomilor sau in alte adaposturi si are o
generatie pe an.
- Este un daunator monofag , ataca marul.
- Adultii rod mugurii vegetativi si floriferi iar mai tarziu rod una din epidermele si parenchimul frunzelor.
Cele mai mari pagube sunt produse de larve care se hranesc cu organele interne ale florilor. Bobocii
3
atacati nu se mai deschis , se brunifica , se usuca si raman pe ramuri, aspectul purtand numele de
cuisoare sau flori antonomate.
- taierea ramurilor uscate , razuirea tulpinilor si a ramurilor si distrugerea acestor resturi , in care se
gasesc adultii hibernanti , prin ardere
- scuturarea pomilor dimineata devreme cand adultii sunt amortiti
-aplicarea de inele cu clei la inceputul lunii iunie , pentru capturarea adultilor
- in primavara la aparitia adultilor se fac tratamente chimice utilizand produse organo-fosforice
7.Gargarita mugurilor- Sciaphobus squalidus Ord.Coleoptera . Fam.

Curculionidae
- Adultul are 5-6,5 mm lungime , corpul de culoare neagra, acoperit cu solzi brun-cenusi.
-Larva are 10-12mm lungime de culoare alba , apoda , eucefala.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult sau de larva in sol , si are o generatie pe an sau una a 2 ani.
- adultii nu pot zbura. elitrele sunt sudate
-Este un daunator polifag , adultii rod mugurii vegetativi si floriferi la diferite specii pomicole ( mar, par,
prun , cais , piersic ) dar si arbori , si arbusti fructiferi. La atacuri puternice recolta poate fi compromisa.
Larvele se dezvolta in sol hranindu-se cu radacinile plantelor fara a produce pagube importante
economic.
- aplicarea de inele cu clei primavara devreme , pentru capturarea adultilor
- scuturarea repetata a pomilor
- prafuirea solului in jurul trunchiului
- tratamente chimice cu produse organo-fosforice la depunerea oualor.
8.Cariul scoartei - Ruguloscolytus rugulosus Ord. Coleoptera Fam.

Scolytidae
- Adultul are 2-2,5 mm lungime , corpul de culoare neagra mat ,acoperit cu o pubescenta deasa dandu-i
un aspect marmorat.
-Larva are pana la 3 mm lungime , este alba si apoda.
Biologie . Ierneaza in stadiul de larva ingalerii , in scoarta arborilor si are 1-2 generatii pe an.
- Atacul se recunoaste dupa galeriile lasate de adulti.
- este un daunator polifag , ataca numeroase specii de pomi fructiferi , arbori ornamentali si forestieri ,
preferand speciile din familia rosacee. pagube produc adultii si larvele care rod galerii , in scoarta si lemn,
in tulpini si in ramuri.
- infiintarea livezilor se utilizeaza material saditor sanatos , neiinfestat
4
- masuri agrotehnice si de igiena culturala : taieri de ramuri , a coroanelor , taierea ramurilor usate ,
razuirea scoartei
- la aparitia adultilor , se aplica tratamente chimice utilizand produse organo-fosforice.
C3.08.03.2016
9.Molia pielitei fructelor- Adoxophyes reticulana , ord.Lepidoptera ,

fam. Tortricidae
Flutrurii au 15-22mm in anvergura, aripile anterioare de culoare galben-ocru, iar cele posterioare cenusii
deschis .
Larva are 18-20mm lungime si este de culoare galben verzuie.
Biologie - ierneaza in stadiul de larva , de varsta a III-a intr-un cocon matasos alb pe ramurile pomilor in
interiorul frunzelor uscate , mai rar in crapaturile scoartei si are o generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare - Este un daunator polifag atacand diferite specii de pomi fructiferi :
mar , par , piersic , cais , prun, etc. dar si specii forestiere : artar , carpen , fag , anin mesteacan etc.
Pagube produc larvele care rod pielita fructelor , rosaturie constituind porti de intrare pentru agentii
patogeni. In special petru ciuperca Sclerotinia fructigena ( produce putregaiul brun al fructelor) . Fructele
sunt depreciate calitativ.
Masuri de prevenire si combatere - se aplica tratamente chimice de iarna , iar in perioada de
vegetatie se aplica tratamente chimice utilizand produse organofosforice sau piretroide : Carbetox .
10.Molia frunzelor de mar - Yponomeuta malinella ord. Lepidoptera

fam. Yponomeutidae
Fluturii au 16-20mm in anvergura , aripile anterioare de culoare alba-sidefie prevazute cu puncte negre
dispuse neregulat . Aripile posterioare sunt brun-cenusii si franjurate. Larva are 18-20mm in lungime si
este de culoare galben-cenusie.
Biologie - Ierneaza in stadiul de larva neonata sub scut protector care acopera ponta si are o generatie
pe an.
Plante atacate si mod de daunare - Ataca doar marul , este un daunator monofag. Pagube produc
larvele care la inceput sunt miniere , hranindu-se cu parenchimul frunzelor , iar mai tarziu , rod frunzele
in intregime. Atacul se recunoaste dupa cuiburile formate din frunze infasurate in fire de matase. La
atacuri puternic eproduc desfrunzirea completa a marului.
Masuri de prevenire si combatere - se aplica tratamente chimice de iarna . Omizitul, razuirea scoartei
exfoliate a tulpinilor si a ramurilor. In perioada de vegetatie se aplica tartamente chimice utilizand
produse organofosforice si piretroide : Actellic 50 Ce , Carbetox 37 CE.
11.Cotarul verde - Operopthera brumata ordinul Lepidoptera , fam.

5
Geometridae
Prezinta dimorfism sexual. Masculul are 20-25mm in anvergura , aripile anterioare brun-cenusii
prevazute cu numeroase linii de culoare mai inchisa. Aripile posterioare sunt albe-cenusii.
Femela prezinta rudimente de aripi , ea nu poate zbura . Larva are 25-30mm in lungime si este
de culoare verde.
Biologie. Ierneaza in stadiul de ou , depus pe ramurile subtiri ale pomilor , mai ales in locul de
bifurcare a ramurilor , si are o generatie pe an .
Plante atacate si mod de daunare - este un daunator polifag . Ataca peste 70 de specii
pomicole : mar , par , prun , cirese , dar si specii silvice : ulm , stejar , fag , frasin. Pagube produc
larvele care rod frunzele in intregime . La atacuri puternice determina defolierea , sau
desfrunzirea pomilor/ arborilor. In urma atacului , pomii sunt debilitati , devin sensibili la atacul
altor daunatori si agenti patogeni , fructele raman mici si nu se coc. Uneori rod si fructele de
cires si visin.
Masuri de prevenire si combatere.
Se APLICA MASURI AGROTEHNICE PENTRU COMBATEREA pupelor din sol , instalarea de benzi cu
clei pe trunchiul pomilor pentru capturarea femelelor care se deplasaeazaprin mers. Tratamente
chimice de iarna , iar in perioada de vegetatie tratamente chimice cu produse organofosforice
sau piretroide.
12.Omida paroasa a dudului( Fluturele alb american)- Hyphantria

cunea , ord Lepidoptera , fam. Arctiidae
Fluturii au 28-38 mm in anvergura. Aripile anterioare si posterioare de culoare alba. Uneori la mascul pe
aripile anterioare se gasesc puncte negre dispuse neregulat. Larva are 22-30mm lungime si este de
culoare brun-inchis pana la verde-bruniu. Corpul este acoperit cu numerosi perisori urticanti.
Biologie . Ierneaza in stadiul de pupa in diferite locuri , si are 2 generatii pe an. Adulltii apar esalonat
incepand din decada a doua a lunii aprilie si pana in luna iunie. Au zbor nocturn. Dupa imperechere ,
femela depune ouale in grupe pe partea inverioara a frunzelor . Larvele care apar , la inceput stau
grupate hranindu-se cu epiderma si parenchimul frunzelor iar mai tarziu se raspandesc in coroana
pomilor , a arborilor si rod frunzele in intregime.
Plante atacate si mod de daunare - Este un daunator polifag , ataca peste 200 de specii de plante
lemnoase si ierboase preferand dudul. Pagube produc larvele care la inceput stau grupate in cuiuri
formate din frunze infasurate in fire de matase si rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor , iar
mai tarziu se raspandesc in coroana pomilor , arborilor si rod frunzele in intregime , raman doar resturi de
nervuri. La atacuri puternice determina desfruunzire/defolierea pomilor/arborilor. Pomii atacati sunt
debilitati.
Masuri de preveniresi combatere

6
- Omizitul , cand larvele sunt mici , se taie varfurile lastarilor cu, cuiburi., si arderea cuiburilor cu omizi.
- Tratamente chimice : 1,2 tratamente pentru fiecare generatie utilizand produse organofosforice sau
piretroide. : Sinoratox
- Combaterea biologica se realizeaza utilizand biopreparate: Thuingin , Dipel , Bactospeine ( Bacillus
thuringiensis- ciuperci ).
13.Inelarul - Malacosoma neustria ord.Lepidoptera ,

fam.Lasiocampidae
Fluturii au 20-35mm in anvergura, aripile anterioare brun-galbui , prevazute cu 2 linii de culoare mai
inchisa, iar aripile posterioare brun-inchis. Larva are 40-50mm in lungime si este picturala , prezinta
capul de culoare albastra , corpul cenusiu iar pe partea dorsala prezinta o dunga mediana alba marginita
de dungi albastre si rosii.Corpul este acoperit cu perisori.
Biologie. Ierneaza in stadiul de ou , depus pe ramurile subtiri ale pomilor sub forma de inel si are o
generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare: este un daunator polifag , ataca numeroase specii pomicole dar si
silvice. Pagube produc larvele care rod frunzele in intregime, la atacuri puternice , determinand
dezfrunzirea sau defolierea .
14.Nalbarul ( albilita ) Aporia crataegi ord. Lepidoptera , fam. Pieridae

Fluturii au 40-56mm in anvergura , aripile anterioare si posterioare de culoare alba cu nervuri negre
evidente.
Larva are 35-40mm in lungime , de culoare galben-cenusie ,prevazuta pe partea dorsala cu 3 dungi negre
intercalate cu 2 dungi portocalii.
Biologie Are o generatie pe an si ierneaza in stadiul de larva de varsta a III a , in cuiburi formate din 2-3
frunze infasurate cu fire de matase.
Plante atacate si mod de daunare : este un daunator polifag , ataca numeroase specii pomicole dar si
silvice, preferand marul , parul , prun , paducelul si porumbarul. Pagube produc larvele care rod frunzele ,
la atacuri puternice determinand desfrunzirea dau defolierea completa a pomilor sau arborilor atacati.
Atacul cel mai periculos este produs de larele hibernante care rod mugurii si primele frunzulite aparute.
Masuri de prevenire si combatere :
- strangerea ramurilor cu ponte la inelar , strangerea cuiburilor.

- Tratamente chimice de iarna , iar in perioada de vegetatie tratamente chimice cu produse
organofosforice si piretroide.
15.Molia miniera a frunzelor de mar - Phyllonorycter blancardella

7
ord.Lepidoptera , fam.Gracillariidae
Adultul este un microlepidopter. Fluturii au 6-9 mm in anvergura , aripile anterioare , galben-bronz
prevazute cu pete argintii; aripile posterioare sunt cenusii si lung franjurate. Larva are 3,5-5 mm lungime
si este de culoare verde.
Biologie. Ierneaza in stadiul de pupa, in interiorul galeriilor din frunzele cazute si are 3 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare . Este un daunator monofag , ataca marul. paagube produc larvele
care la inceput rod o galerie de 20mm ca un oval neregulat, mai tarziu larva roade galerii sinuase , dand
nastere la o galerie mare in forma de pata neregulata . O data cu cresterea larvei , epiderma superioara a
frunzei este usor bombata cu mezofilul ros punctiform sub forma de mozaic. Larvele se hranesc cu
parenchimul frunzelor ramanand intacta epiderma inferioara ca o pielitia. La atacuri puternice frunzele
cad . Pe o frunza se pot inregistra de la 1-50 galerii.
- strangerea si distrugerea prin ardere a cuiburilor de larve
- masuri agrotehnice de ingrijire a solului pentru incorporarea frunzelor atacate cu larvele care ierneaza
in sol.
- In perioada de vegetatie la semnaaraea atacului se fac tratamente chimice folosind substante
organofosforice si piretroide.
16.Carabusul de mai - Melolontha melolontha ord.Coleoptera , fam.

Scarabaeidae
Adultul are 20-25mm lungime , corpul de culoare neagra iar elitrele sunt castanii roscate. Pe partile
laterale ale abdomenului prezinta 6 pete triunchiulare albe. Larva are 40-50mm lungime si este de tip
melolontoid , scarabeid .
Biologie . Ierneaza in stadiul de larva si adult in sol , si are o generatie la 3-4 ani. Adultii apar in luna Mai
, iar zborul incepe pe inserat si inceteaza la caderea noptii. au zbor crepuscular. Se disting 4 faze de zbor.
Prima faza : faza de aparitie , cand adultii ies din sol si se indreapta spre arbori/pomi.
A doua faza: Faza zborului primei hraniri si a populatiei
A 3a faza: Faza disperisie locale
A 4-a faza : Zborul de ponta.
Femela depune ouale in sol , la 10-12cm in grupe de 20-40 oua.
Larvele apar in luna iulie si august , evolutia lor durand 2-3 ani in functie de regiune. In ultimul an in
toamna larvele coboara in sol la adancimi de 40-80 cm si se transforma in pupa . Adultii raman in aceleasi
locuri pana in primavara urmatoare.
Plante atacate si mod de daunare : - este un daunator polifag. Adultii rod frunzele la diferite specii de
arbori , pomi fructiferi , iar larvele se dezvolta in sol unde rod radacinile plantelor ierboase : cereale
plante tehnice , legumicole, specii lemnoase , arbori si arbusti . Pagube mari produc in pepinierele
pomicole si viticole. In rizomi, tuberculi , radacini ingrosate , larvele rod galerii in care se dezvolta
microorganisme care duc la putrezirea acestora.
Masuri de prevenire si combatere : - impotriva adultilor , scuturarea pomilor dimineata devreme
8
cand adultii sunt amortiti , pe prelate sau diferite suprafete pentru trangerea si distrugerea acestora.
- La aparitia adultilor se fac tratamente chimice utilizand produse organofosforice
- pentru larve care se dezvolta in sol aplicam metode agrotehnice
- se aplica tratamente chimice la sol , utilizand produse granulate .
- biologic , larvele se combat utilizand produse biologice : Muscatin , Doom , Proverin. biopreparate.
22.03.2016
Cursul 4
17.Viespea fierastrau a merelor – Hoplocampa testudinea ord.

Hymenoptera fam. Tenthredinidae
Adultul are 6-7 mm lungime , corpul de culoare brun-inchis dorsal si galben ventral. Larva are 10-
12mm lungime de culoare galben cenusie.
Biologie . Ierneaza in stadiul de larva matura intr-un cocon matasos in sol si are o generatie pe
an. Adultii apar inainte de infloritul merilor iar femela depune ouale in caliciul florilor intr-o
taietura facuta cu ovipozitorul. Larvele se dezvolta in fructele atacate care cad , acestea ajunse
pe sol migreaza in sol unde si ierneaza.m
Plante atacate si mod de daunare – este un daunator monofag. Ataca doar marul , preferand
soiurile timpurii. Fructele atacate se recunosc usor deoarece prezinta galerii rotunjite sub forma
de cavitati larg deschise. In aceste galerii se gasesc returi de hrana si excrementele larvei.
- Masuri agrotehnice
- Strangerea fructelor cazute si distrugerea acestora
- Tratamente chimice , la aparitia larvelor , cu produse organofosforice: Carbetox ,
Ekalux , Vapona , Ripcord.
18.Viermele merelor – Cydia pomonella ord. Lepidoptera, fam.

Tortricidae.
Fluturii au 15-22mm in anvergura , aripile anterioare cenusiu deschis iar cele posterioare
brune-aramii. Caracteristica este prezenta unei pete ovale brune marginite de 2 linii argintii
pe apexul aripei anterioare. Larva are 18-20mm lungime si este de culoare roz , roz-deschis.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva matura in cocon matasos alb sub scoarta exfoliata a
pomilor si are 2 generatii pe an. In primavara larvele se transforma in pupa in locurile in care
a iernat. Primii adulti apar in luna Mai si au zbor nocturn si crepuscular. Are loc imperecherea
9
iar femela depune ouale izolat sau in grupe de 2-3 oua pe ramuri , frunze sau fructe. Larvele
neonate migreaza catre fructe , patrunde in acestea prin depresiunea caliciara sau cea
pedunculara si rod galerii pana la loja semintelor. La completa dezvoltare lara paraseste
fructul si migreaza sub scoarta pomilor sau in sol unde se transforma in pupa. Noi adulti apar
la sfarsitul lunii iunie.
Plante atacate si mod de daunare – ataca in special marul si parul , dar si alte specii
pomicole , gutui ,nuc. Insa pagubele cele mai mari le produce la mar. Atacul se prezinta sub
doua forme si anume : atac primar cand fructele sunt roase superficial larva nu poate
patrunde in fruct, atac secundar cand fructele prezinta galerii cu excremente si rosaturi
brunificate in jurul orificiului de perforare. Fructele se recunosc dupa aglomerarile de
excremente ale larvelor depuse in dreptul galeriei de iesire a acesteia. Atacul poarta numele
de mere viermanoase. Frunzele atacate isi pierd valoarea comerciala si nu se pot pastra
deoarece in geleriile roase de larve se dezvolta ciuperca Monilinia fructigena care duce la
putrezirea fructelor. La atacuri puternice pagubele pot fi de 70-80% , fructele cad.
Masuri de prevenire si combatere – strangerea fructelor viermanoase si utilizarea la borhot.
- Razuirea scoartei exfoliate sub care daunatorul ierneaza

- Braie capcana
- Tratamente chimice ( 1-2) pentru fiecare generatie la avertizre urmarind curba de
zbor a adultilor la capcanele cu feromoni sexuali de tip atrapom cu unul din urmatoarele
produse organofosforice si piretroide: Carbetox , Sinoratox , Decis , Onefon.
- Combaterea biologica se realizeaza utilizand produse biologice sau biopreparate
pe baza de bacillus thuringiensis si bacillus cereus. De asemeni se utilizeaza viespea
oofaga Trichogramma embryophagum.
19.Viermele prunelor – Grapholitha ( Cydia) funebrama ord.

Lepidoptera , fam. Tortricidae
Fluturii au 13-15 mm in anvergura ,aripile anterioare de culoare brun-cenusiu iar cele
posterioare brun-aramiu. Caracteristica este prezenta pe varful aripei a unei pete plumburii
strabatute de 4 dungi brun-negricioase. Larva are pana la 10mm lungime si este de culoare
rosie , rosie-caramizie.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva matura , in cocon matasos alb sub scoarta exfoliata a
pomilor si are 2 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare – pagube mari produce la prun . larvele generatiei I apar
10
in prima decada a lunii iunie patrunde in fructe si rod galerii pana la sambure. Galeriile
prezinta resturi de hrana si excremente. Fructele atacate se recunosc dupa prezenta
picaturilor gomoase( de clei) ce se scurg prin orificiul de patrundere al larvei. Fructele
atacate se matureaza mai devreme cad , si putrezesc datorita atacului ciupercii monilinia
laxa.ouale de cydia funebrana sunt parazitate de viespea oofaga Trichograma
embryophagum iar larvele sunt parazitate de unele specii de Ichneumonidae si Chalcididae
precum si de ciuperca Beauveria bassiana. Pierderile cele mai mari se inregisreaza la atacul
generatiei a Iia si pot ajunge pana la 50-80% din recolta.
Masuri de prevenire si combatere – strangerea fructelor cazute si utilizarea la borhot.
- Raziurea scoartei
- braie capcana
- tratamentele chimcie se aplica la avertizare urmarind curba de zbor a adultilor la
capcanele cu feromoni sexuali de tip atrafun utilizand produse organofosforice sau
piretroideL Sinoratox
- combaterea biologica se realizeaza cu ajutorul viespiei oofage Trichograma
ambryophagum , si cu ajutorul biopreparatelor : Dipel , Bactospeine pe baza de bacterii :
bacillus thuringiensis.
20.Musca cireselor ( viermele cireselor)- Rhagoletis cerasi . ord.

Diptera fam. Trypedidae
Adultul are 406 mm lungime , corpul de culoare neagra . aripile sunt membranoase
prevazute cu 4 benzi transversale brune.
Larva are 2-3 mm lungime , alba apoda.
Biologie. Ierneaza in stadiul de pupa in sol ( coarctata). Are o generatie pe an. Adultii apar
inainte de coacerea cireselor si visin. Dupa 2 saptamani de la aparitie cand fructele sunt in
parga , femela depune oua, ( 1 ou in fiecare fruct ). Larva se dezvolta in interiorul fructelor iar
la maturitate migreaza in sol unde se transforma in pupa ( ramane pana in primavara ).
Plante atacate si mod de daunare. Ataca fructele de cires , mai rar cele de visin. Pagube
produc larvele care se dezvolta in interiorul fructelor hraninduse cu pulpa acestora. Fructele
atacate devin moi , se inchid la culoare , putrezesc si cad. Sunt atacate soiuri timpurii cu
coacere tarzie/semitarzie.
- Saparea solului in jurul pomilor

- Prafuirea solului inainte de aparitia adultilor
11
- Tratamente chimice cu produse sin grupa a III-a si a-IV-a ( toxicitate redusa) ,
capcane galbene cu clei ,
- Tratamentele se sisteaza la intrarea in parga a fructelor.
21. Acarianul rosu al pomilor – Panonuchus ulmi . ord. Acari fam.

Tetranyckidae
Masculul are 0,24-0,30 mm lungime. Femela are 0.32-0,54 mm este de culoare variabila , de
la galben-brun pana la rosu-inchis.
Larva are 0,12-0,21 mm asemanatoare cu adultul.
Biologie. Ierneaza in stadiul de ou pe ramurile pomilor , 5-6 generatii pe an ( o generatie la

20-36 de zile).
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag ataca numeroase specii
pomicole : mar , par , cais , vita de vie , arbori , etc. Pagube mari se inregistreaza la mar ,
prun , piersic cand in anii de invazie densitatea de acarieni depaseste 140-160 indivizi/frunza.
(au aparat de intepat si de supt). Adultii si larvele inteapa si sug sucul vacuolar din frunze,
atacul se manifesta astfel: La inceput apar pete albe-brunii , apoi petele conflueaza si au o
culoare alb-argintie pana la rosiatica. Frunzele atacate se usuca si cad. La atacuri puternice
poate duce la defolierea totala a pomului.
- Tratamente chimice de iarna : zeama sulfocalcica , uleiuri minerale.

- In perioada de vegetatie : produse acaricide cand densitatea este de 5-10
acarieni/frunza.
22.Viespea semanaturilor de prun – Eurytoma schreineri ord.

Hym. Fam. Eurytomidae
Masculul are 4-6 mm lungime , femela are 7-7,5 mm lungime , de culoare neagra.
Larva are 6-7 mm , alba si apoda.
Biologie. Ierneaza in staiul de larva matura in samburii prunelor cazute pe sol si are o
generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag , ataca diferite specii de
samburoase ( prun visin , porumbar) . Pagube produc larvele ce se hranesc cu continutul
semintelor care se fructifica. Fructele atacate sunt mai mici , sunt deschise la culoare ,
cad , se zbarcesc si se mumifiaza. Galerii pe samburi; in perioada de vegetatie – larva in
interior. Pagube pana la 90%.
12
- Masuri agrotehnice ( ad> 15 ani)
- Strangerea fructelor atacate
- Tratamente chimice impotriva adultilot cand 40-60% din petale s-au scuturat cu
produse organofosforice si piretroide.
C5. 29.03.2016
23.Filoxera vitei de vie – Phylloxera vastatrix – ord Homoptera ,
fam. Phylloxeridae
Prezinta 4 forme:
- forma galicola
- forma radicicola
- forma sexupara
- forma sexuata
Forma galicola – se prezinta sub doua forme: fundatrixul care are 1,5-2mm lungime si este de
culoare bruna. Fundatrigenele- 1,5-1,8mm lungime si 1-1,2 mm latime , corpul este globulos ,
galben portocaliu. Sunt forme aptere
Forma radicicola sau virginogena- are 0,8-1mm lungime si este de culoare variabila galben-
roscat vara , si castaniu inchis iarna.
Forma sexupara – 1-1,3mm lungime si este de culoare galben portocalie. Este singura forma
aripata. Aripi membranoasa
Forma sexuata (masculi si femele)- 0,2-0,5mm lungime , corpul alungit de culoare galbena. Sunt
lipsite de aripi si aparat bucal.
Biologie: prezinta 2 cicluri de dezvoltare distincte:
- un ciclu biologic complet desfasurat pe vitele americane sau pe hibrizii acestora

cand se intalnesc toate cele 4 forme caz in care ierneaza in stadiul de ou si in stadiul de
larva pe partile subterane ale vitei de vie
- un ciclu incomplet desfasurat pe vitele europene cand se intalnesc doar formele
radicicole care se dezvolta pe partile subterane ale vitei de vie si forma galicola care se
dezvolta pe frunzele vitei de vie.
Plante atacate si mod de daunare : este un daunator din specific genului Vitis , este un daunator
13
oligofag.
Formele radicicole - inteapa si sug seva plantelor din radacini. In locul intepaturii testuturile se
deformeaza si se hipertrofiaza si apar umflaturi sub forma de nodozitati ce seamana cu un cioc
de rata. Partile atacate se necrozeaza si cu timpul se usuca. Vitele atacate sunt debilitate frunzele
sunt vestejite plantele dau productii scazute si cu timpul se usuca. Atacul cel mai periculos este
pe vitele europene ( pe hibrizi) cultivate pe soluri cu texturi grele.
Forma galicola – inteapa si suge sucul celular din frunze determinand aparitia pe partea
inferioara a unor gale( umflaturi) sub forma unei urme neregulate care poate ajunge la marimea
unui bob de mazare. La inceput galele sunt de culoare verde mai tarziu devenind ruginii , insa
atacul pe frunze nu prezinta importanta economica.
Masuri de prevenire si combatere: - altoirea vitelor europene pe portaltoi american/ hibrizii

acestora.
- Infiintarea plantatiilor de vita de vie pe radacini propri in terenurile nisipoase( cu

peste 60% SiO2) unde filoxera nu se poate dezvolta.
- Trat. Ch folosind produsul Phyllodien R aplicat in 2 reprize : una primavara
devremesi una la jumatatea luniii iunie
24.Acarianul rosu comun – Tetranychus urticae . ord. Acari ,

fam. Tetranychidae
- Adultul are pana la 0,3-0,5 mm lungime si este de culoare variabila de la verde
deschis la rosu inchis.
- Larvele sunt asemanatoare cu adultii.
Biologie : Ierneaza in stadiul de femela in craparurile scoartei butucilor a pomilor uneori sub
frunzele cazute , in resturile vegetale si are 6-10 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare: este un daunator polifag ataca peste 180 de specii de
plante. Adultii si larvele inteapa si sug sucul celular din frunze pe care apar decolorari sub
forma de pete mari la inceput de culoare galbena iar mai tarziu petele devin rosiatice sau
brune. Decolorarea incepe de la baza limbului inaintand de-a lungul nervurii principale. La
atacuri puternice frunzele se usuca si cad.ca dusmani naturali se mentioneaza speciile
Phytoseiului persimilis , Typhlodromus caudiglans – acarieni pradatori iar din ord.
Coleoptera, Stethorus punctillum si uni agenti fitopatogeni Streptomyces aureus.
14
- Tratamente chimice de iarna

- In perioada de vegetatie la aparitia primelor colonii de acarieni ( la o densitate de
1-6 adulti pe frunza) se fac tratamente chimice utilizand produse acaricide : Sintox ,
Dicofol . se vor stropi mai ales partile inferioare ale frunzelor unde se gasesc coloniile de
acarieni.
25.Acarianul galicol al vitei de vie ( erinoza) – Eriophyes

vitis , ord. Acari , fam Eriophyidae
Adultul are corpul alungit de 0,13-0,18 mm lungime si este de culoare alb galbuie. Larvele
sunt asemanatoare cu adultul.
Biologie - ierneaza in stadiu de adult sub scoarta exfoliata a butucilor in solzii mugurilor sau
in frunzele cazute si are 3 -4 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare – este un daunator oligofag ataca specii ale genului vitis.
Adultii si larvele colonizeaza partea inferioara a frunzelor intepand si sugand sucul celular. In
urma intepaturii pe partea superioara a frunzelor apar niste umflaturi sub forma unor gale
de unde si denumirea de basicarea/erinoza vitei de vie. Pe partea inferioara a frunzei in
dreptul galei are loc o hipertrofiere a perilor cuticulei si formarea unei pete pasloase. La
inceput de culoare alba iar mai tarziu cafenie-bruna. La atacuri puternice frunzele se usuca si
cad.
- Tratamente chimice de iarna utilizand uleiuri minerale sau polibar

- In perioada de vegetatie la infrunzirea vitei de vie se aplica tratamente chimice
utlizand produse acaricide.
26.Molia verde a strugurilor ( eudemisul )- Lobesia botrana

ord. Lepidoptera , Fam. Tortricidae.
15
-Fluturii au 14-18mm in anvergura , aripile anterioare cenusii-cafenii prevazute cu numeroase
linii si puncte de culoare mai inchisa iar aripile posterioare sunt cenusiu-deschis.
- Larva are 10-12mm lungime si este de culoare verde.
Biologie . Ierneaza in stadiul de pupa intr-un cocon matasos sub scoarta exfoliata a butucilor si
are 3 generatii pe an.
Generatia I sau de primavara care se dezvolta in mai-iunie
Generatia a II a sau de vara care se dezvolta in iuie-august
Generatia a III a sau de toamna care se dezvolta in spetembrie-aprilie
Plante atacate si mod de daunare – este un daunator polifag , ataca peste 20 de specii lemnoase
dar si ierboase , insa pagube mari produce la vita de vie. Pagube produc larvele , iar atacul este
diferentiat in functie de generatie astfel : Larvele generatiei I rod bobocii florali si inflorescentele
pe care le infasoara in fire de matase sub forma de cuiburi. Larvele generatiei a II a rod boabele
verzi sau in parga la soiurile timpurii . Larvele generatiei a III a rod boabele in parga si coapte.
Pagubele cele mai mari se inregistreaza la atacut larvelor generatiei a III-a. Prin leziunile create
de larve se scurge sucul zaharat care constituie un mediu prielnic dezvoltarii ciupercii Botryotinia
fuckeliana.
- Masuri de igiena culturala.

- Lucrari de intretinere a plantatiei viticole
- Tratamentele chimice se aplica la avertizare urmarind curba de zbor a adultilor.
Cand pragul de daunare este de 100 fluturi masculi pe capcana si pe saptamana.
Schemele de tratament sunt in functie de intensitatea atacului. 1+1+1 ,2+1+1 , 1+2+1 ,
2+2+1. In funtcie de generatie si de tratamente.
- In perioada de vegetatie tratamente chimice cu produse organofosforice si
piretroide.
- Combaterea biologica se poate realiza pentru larvele generatiei a III-a utilizand
produse biologice : Dipel , Bactosperine , Thuringin .
- Se poate utiliza si viespia oofaga Trichogramma embryophagum asigurandu-se
eficacitatea de peste 90%.
27.Molia bruna a strugurilor ( cochilisul) – Eupoecillia

16
ambiguella ord.Lepidoptera fam. Cochilidae
Fluturii au 12-15mm in anvergura aripile anterioare de culoare galbena prevazute cu o banda
transversala de culoare bruna. Aripile posterioare sunt brun-cenusii.
Larva are 10-13mm lungime , si este de culoare brun-roscat.
Biologie. Ierneaza in stadiul de pupa in cocon matasos alb sub scoarta exfoliata a butucilor si are
2 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag , ataca peste 90 de specii lemnoase
si ierboase pagube mari producand la vita de vie. Pagube produc larvele diferentiate in functie
de generatie. Larvele generatiei I , rod bobocii florali si inflorescentele; larvele generatiei a II-a
rod boabele verzi in parga si coapte. Prin leziunile create de larve se scurge sucul zaharat mediu
prielnic dezvoltarii ciupercii Botryotinia fuckeliana.
Masuri de prevenire si combatere : Idem lobesia botrana cu diferenta ca capcanele cu feromoni

sexuali s.n atrambig.
28.Forfecarul –Lethrus apterus ord.Coleoptera

fam.Scarabeidae
Adultul are 10-20mm lungime corpul de culoare negru-mat. Pronotul este mai lat decat lung iar
elitrele sunt sudate. Mandibulele sunt bine dezvoltate. Larva are 30-38mm galben-albicioasa ,
larva de tip carabeid.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult in sol la 50-70cm adancime si are o generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag. Pagube produc adultii care in luna
mai-iunie reteaza frunzele si lastarii pe care ii trag in galeriile din sol unde femela formeaza niste
cocoloase din aceste frunze si lastari in care depunde ouale.larvele care apar se hranesc la
inceput cu frunzele din aceste cocoloase , mai tarziu larvele rod radacinile plantelor fara a
produce pagube importante economic. Este caracteristic zonelor/terenurilor
intelenite( nelucrate mai multi ani.)
17
29.Carabusul marmorat-Polyphylla fullo ord.Coleoptera ,
fam.Scarabeidae
Adultul are 28-38 mm lungime , corpul de culoare neagra , elitrele de culoare neagra
prevazute cu numeroase puncte alba dispuse neregulat avand un aspect marmorat.
Larva are 60-75mm lungime si este de tip carabeid ( vierme alb).
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva in sol , in ultimul an in stadiul de adult , si are o

generatie la 3 ani , mai rar o generatie la 4 ani.
Este un daunator polifag , pagube mari produc larvele care se dezvolta in sol si rod radacinile
plantelor. Cele mai mari pagube se inregistreaza in terenurile nisipoase si in pepinierele
viticole si pomicole.
Masuri de prevenire is combatere
- Adunarea adultilor la aparitie

- Pentru larve : Prasile repetate pentru distrugerea galeriilor
- Tratamente chimice la aparitia adultilor utilizand unul din produsele : Carbetox ,
Sinoratox
- Tratamente la sol cu produse granulate : Sinoratox.
30.Carabusul verde al vitei de vie – Anomala solida .

ord.Coleoptera , fam.Scarabeidae
Adultul are 12,5-16,8 mm lungime. corpul este oval, convex dorsal , de culoare verde ,
verde-metalic uneori cu reflexe aramii sau albastrui.
Larva 10-20mm lungime
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva de varsta a II-a in sol la adancimi de 50-140cm si are o
generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare.
Ste un daunator polifag. Prefera vita de vie si pomii fructiferi la care adultii rod frunzele iar
larvele rod radacinile. La atacuri puternice rod si boabele de struguri sau scoarta lastarilor.
18
Idem- forfecarul sau carabusul marmorat.
31.Musculita alba de sera – Trialeurodes vaporariorum ord. Homoptera , fam.

Aleurodidae
Masculul are 1,15-1,43 mm lungime iar femela 1,46-1,52 mm lungime. Corpul de culoare alb
galbui acoperit cu o secretie pulverulenta alba. Aripile sunt de culoare alba. Larva are 0,7-0,8
mm lungime , corpul oval galben-pal cu ochii rosii.
Biologie. In conditii de sera prezinta 3-4 generatii pe an , uneori chiar mai multe in functie de
factorii ecologici , generatiile suprapunandu-se intalnindu-se in acelasi timp toate stadiile de
dezvoltare. Femela depunde ouale in grupe pe partea inferioara a frunzelor sub forma de cerc.
Arvele care apar se deplaseaza pe toate organele plantei devin apode dupa cateva zile si raman
pe partea inferioara a frunzelor pana la transformarea in adulti. O generatie se dezvolta in 3-4
saptamani pana la transformarea in adulti.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunatorpolifag ataca numeroase specii de plante
legumicole: tomate , ardei , castraveti , fazole , vinete etc dar si numeroase specii ornamentale :
begonii , gerbera , crizanteme etc. Adultii si larvele colonizeaza partea inferioara a frunzelor
intepand si sugand sucul celular. In urma atacului frunzele se ingalbenesc se usuca si cad.
Organele atacate sunt acoperite cu excrementele insectei care favorizeaza dezvoltarea
ciupercilor din genurile Altenaria , Penicillium, Fusarium care determina formarea unui miceliu
de culoare inchisa. Plantele sunt debilitate reducandu-se procesele fiziologice prin micsorarea
suprafetei de asimilatie.
- Distrugerea florei spontane din jurul serelor si solariilor

- Dupa recoltare toate plantele sau resturile de plante vor fi scoase in afara serelor
si distruse prinardere
- La desfiintarea culturilor scheletul serelor , libere de plante se vor dezinfecta prin
stropiri cu produse organofosforice sau carbamice , in doze marite prin fumigari sau
aerosoli.
- Tratamente chimice la aparitia focarelorde inectie cu produse organofosforice :
actellic , ekamet , divipan ; produse carbamice : Unden , organe piretroide : Decis ,
produse organoclorurate : Thiodan , produse care inhiba formarea chitinei : Rimon.
Tratamentele se aplica mai ales pe partea inferioara a frunzelor.
32.Nematodul galicol al radacinilor – Meloidogine incognita ord. Thylenchida

19
fam. Heterodeidae
Masculul are corpul viermiform de 1,2-2 mm lungime de culoare alba , alb transparent.
Femela are corpul globulos de 0,47mm lungime di 0,32 mm latime , alba in forma de para.
Larva are formul viermiform de 0,36-0,44 mm lungime.
Biologie. Ierneaza in stadiul de femela sau de larva in interiorul radacinilor diferitelor plante
sau in sol. Are 4-8 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifac , ataca peste 1300de specii de
plante , apartinand peste 40 de familii. In tara noastra produce pagube numai in spatii
protejate in special la tomate si patlagele vinete. Infestarea cu nematozi se face imediat dupa
plantarea rasadului. Nematozii inteapa si sug sucul celular. In urma intepaturii pe radacini
apar gale , umflaturi care impiedica circulatia sevei plantei.marimea si forma galelor variaza
dupa planta gazda ,densitatea populatiei de nematozi si conditiile de mediu. Pe radacinile
atacate se dezvolta ciuperci din genurile Fusarium , Verticillium care maresc procesul de
pierdere al plantelor. Plantele atacate nu se mai dezvolta , se ingalbenesc si se usuca de la
varf spre baza.
Masuri de preveniresi combatere.
- Controlul riguros al materialuluii care se introduce in sere/ solarii sa nu fie infestat

cu nematozi
- La semnalarea atacului se aplica : lucrari ale solului , aplicarea de produse
nematocide . la defrisarea culturilor scoaterea plantelor cu tot cu pamantul din jurul
radacinilor. Mentinerea solului in stare umeda timp de 2-3 saptamani pentru putrezirea
radacinilor cu gale. Cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti la atacul nematozilor.
33.Gandacul din colorado – Leptinotarsa decemlineata ord. Coleoptera , fam

Chrysomelidae
Adultul are 9-12 mm lungime si este de culoare galben-portocaliu. Pe elitre prezinta 10
liniide culoare neagra. Larva are 10-14 mm lungime , de culoare rosie portocalie prevazuta
pe partilelaterale cu puncte negre si este de tip chrisomelid.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult in sol la adancimi cuprinse intre 10-90 cm si are 2
generatii pe an. Mai- iunie , iulie-august. Gandacul din colorado prezinta numeroase specii
pradatoare si parazite. Importanta economica prezinta speciile pradatoare ale stadiului de ou
si larva : Perillus bioculatus ( heteroptera) si Calosoma sycophanta (Coleoptera ). Ca specii
parazite ciuperca Beauveria bassiana.
20
Plante atacate si mod de daunare . ataca speciile din familia Solanaceae. Este un daunator
oligofag. Adultii si larvele rod frunzele sub forma de orificii neregulate ,iar la atacuri
puternice rod frunzele in intregime , raman doar resturi de nervuri. Uneori din plante raman
doar resturi de tulpini , iar adultii si larvele rod si tuberculii de la suprafata solului. In urma
atacului culturile sunt compromise.
- La semnalarea atacului se aplica tratamente chimice impotriva adultilor si a
larvelor de varsta I si a II-a utilizand produse : piretroide , organofosforice, carbamice ,
amestecuri de pesticide deoarece formeaza forme rezistente.
34.Gargarita boabelor de mazare – Bruchus pisorum , ord, Coleoptera , fam.

Bruchidae
Adultul are 4-4,4 mm lungime , corpu de culoare neagra-cenusie , acoperit cu perisori brun-
cenusii. Larva neonata prezinta 3perechi de picioare iar larva matura are 4-5 mm lungime
este alba si apoda si eucefala.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult in diferite locuri sub scoarta exfoliata a pomilor , sub
frunzele cazute , in poduri sau magazii , in boabele scuturate si ramase in camp si are o
generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Ataca doar mazarea , este un daunator monofag. Larvele
rod cavitati sub forma unor loje in boabele de mazare consumand pana la 50% din continutul
acestora. Cele mai atacate sunt pastaile de la baza plantei. Caracteristic este faptul ca intr-un
bob se dezvolta o singura larva , iar boabele atacate prezinta un singur orificiu de iesire a
adultului. Cele mai atacate sunt soiurile tardive si semitardive.
35.Gargarita boabelor de fasole – Acanthoscelides obsoletus , ord

Coleoptera , fam.Bruchidae
Adultul are 3,5-4 mm lungime, corpul de culoare brun cenusiu, caracteristic este faptul ca
elitrele nu acopera abdomenu. Larva neonata prezinta 3 perechi de picioare iar cea matura
are 4-5mm lungime si este de tip curculionid.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult in magazii in boabele infestate si are 2-3 generatii pe
an , uneori si mai multe din care o generatie in camp si 1-2 generatii in magazii.
Plante atacate si mod de daunare. Ataca boabele diferitelor specii si soiuri de fasole , mai rar
naut , soia , bob, este un daunator oligofag. Larvele rod cavitati in interiorul bobului iar
21
boabele pot fi distruse complet. Intr-un bob se pot dezvolta 1-29 de larve. Boabele atacate
prezinta numeroase orificii de iesire a adultilor. Pagube mari se inregistreaza inanii secetosi ,
cand procentul de infestare al boabelor poate depasi peste 50%. In conditii de depozitare
pagubele pot ajunge de 100%.
- Folosirea unei seminte sanatoase , neinfestata

- Semanatul cat mai timpuri a mazarii folosindu-se soiuri precoce si cu o perioada
scurta de inflorire
- Recoltarea la timp a culturilor pentru a se impiedica scuturarea boabelor
- Tratamente chimice in camp la avertizare cand 3-5% din plante au inflorit utilizand
produse organofosforice
- Pentru gargarita mazarii spatiile de depozitare se dezinfecteaza utilizand produse
organofosforice sau piretroide iar daca productia este gargaritata se aplica tratamente
chimice utilizand : Reldan , Tekphos , etc.
Curs 8.
36.Plosnita cerealelor – Eurygaster integriceps E. Austrica

E.maura ord. Heteroptera fam. Scutelleridae
Sunt asemanatoare intre ele. Se deosebesc dupa 4 caractere :
- Marimea corpului adultului

- Forma capului
- Raportul dintre placile maxilare si clipeus
- Marginile laterale ale pronotului
Adultul de eurygaster are corpul oval de culoare variabilade la galben-brun pana la brun-
inchis. Scutelul este bine dezvoltat de lungimea abdomenului.
Eurygaster integriceps – are 11-13 mm lungime capul este rotunjit la varf , placile maxilare
nu acopera clipeul iar marginile laterale al pronotului sunt convexe. Larvee sunt
asemanatoare cu adultul.
22
37.Plosnitele vargate ale cerealelor – Aelia acuminata , Aelia
rostrata ord. Heteroptera fam. Pentatomidae
Adultul are corpul eliptic de7-10mm lungime + - 1,5 mm lungime si prezinta pe partea dorsala 3
dungi longitudinale pe pronot si scutel.
Aelia acuminata are corpul eliptic galben brun prevazute cu 3 dungi pe partea dorsala iar
scutelul este triunghiular. Larvele sunt asemanatoare cu adultul.
Biologie . Plosnitele ierneaza in stadiul de adult in frunzarul padurilor de foioase si au o

generatie pe an.
Plante atacate di mod de daunare . ataca cerealele paioase. Adultii si larvele inteapa si sug sucul
celular din tote organele aeriene ale plantei. Simptomele atacului se prezinta astfel: pe frunze in
locul intepaturii se formeaza o mica proeminenta numita con salivar. La spice desupra intepaturii
spicul se albeste atacul purtand numele de albeata spicelor. Atacul cel mai periculos este la
boabe. Cand boabele sunt intepate in faza de lapte acestea se zbarcesc se sistavesc. Cand
boabele sunt coapte nu se mai deformeaza insa in locul intepaturii apare o zona galben deschis
in jurul unui punct negru. Boabele atacate au un continut redus de gluten, faina obtinuta din
acestea nu creste.
Factorul limitativ care influenteaza inmultirea plosnitelor cerealelor il constituie viespiile parazite
oofage Trissolcus grandis si Telenomus chloropus care asigura un grad de parazitare de pana la
90%a oualor de eurygaster si allie.
- Rotatia culturilor
- Semanatul timpuriu in terenuri bine pregatite si fertilizate
- Cultivarea de soiuri precoce
- Recoltarea la timp a cerealelor
- Tratamentele chimice se aplica la avertizare in functie de valorile pragului de
daunare astfel : PED – 7 aduti/m2 , in culturile cu densitate normala
PED – 5 adulti/m2 , in culturile cu densitate scazuta si neinfratite
PED- 3adulti /m2 , in primaverile secetoase si calduroase , favorabile atacului
plosnitelor. Utilizand produse organofosforice si piretroide.
23
38.Gandacul ghebos –Zabrus tenebrioides ord.
Coleoptera , fam.Carabidae
Adultul are 10-16 mm lungime , corpul de culoare neagra dorsal si brun roscat ventral. Pronotul
este convex dorsal. Larva are 30-35mm lungime de culoare alba cenusie , de tip carabeid.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva in sol , si are o generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare ataca in stadiile de adult si larva. Adultii rod florile si boabele
in diferite faze de coacere insa pagubele cele mai mari le produc larvele mai ales la graul de
toamna. Larvele se dezvolta in sol cand trag frunzele in galeriile de la baza plantei, din acestea
ramanand doar nervurile principale care se usuca si se rasucesc , luand aspectul unor bucle.
Atacul se manifesta in vetre. La atacuri puternice culturile pot fi compromise.
Masuri de prevenire si combatere .
- Araturi imediat dupa recoltare si mentinerea terenului curat prin discuiri pentru a
evita formarea samulastrei.
- - tratamentul la samanta cu produse insectofungicide
- Laaparitia focarelor in perioada de vegetatie se aplica tratamente chimice
utilizand produse organofosforice
39.Carabuseii cerealelor – Anisoplia austrica , A. Segetum , A.

Agricola , A. Lata , ord Coleoptera , fam. Scarabeidae
Speciile sunt asemanatoare intre ele. Au 10-16 mm lungime. Corpul de culoare neagra iar
elitrele sunt castanii roscate pana la rosu-brun. Caracteristica este prezenta pe sutura elitrelor a
unei pete patratiforme de culoare neagra. Larva are 23-32 mm lungime si este de tip scarabeid.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva in sol , la adancimi cuprinse intre 35-80 cm si are o generatie la 2
ani A. Austriaca , lata si agricola , iar A. Segetum are o generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare . ataca gramineele cultivate si spontane. Pagube mari la grau si secara.
Adultii rod ovarele florilorsi boabele in diferite faze de coacere , produc si pagube indirecte prin
scuturarea boabelor. Larvele se dezvolta in sol unde rod radacinile plantelor fara a produce pagube
importante economic.
Masuri de prevenire si combatere .
24
- araturi imediat dupa recoltare .
- Lucrari ale solului
- Tratamentele chimice se aplica atunci cand PED depaseste de 5 adulti /m 2 utilizand
produse organofosforice
40.Gandacii pocnitori – Agriotes lineatus , A. Ustulatus , A.

Obscurus ord. Coleoptera Fam. Elateridae
Speciile sunt asemanatoare intre ele. Au 7-12 mm lungime corpul alungit de culoare brun-roscat
pana la brun-inchis aproape negru.
Larva are 20-25 mm lungime si este de tip elaterid ( viermi sarma).
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva de diferite varste in sol si are o generatie la 3-5 ani.
Plante atacate si mod de daunare . este un daunator poligaf. Adultii au regim de hrana mixt. Se
hranesc cu diferite insecte , rame cand sunt pradatori , sau cu boabe de cereale , frunze ale
diferitelor plante cand au un regim de hrana vegetativ,. Larvele se dezvolta in sol prezentand un
polifagism accentuat , ataca cerealele , grau, orz, porumb , floarea soarelui , legume , tutun ,
cartof. Cand rod semintele in diferite faze de germinatie partile subterane ale plantelor , sau rod
galerii la coletul plantelor. Plantele atacate se ingalbenesc si se usuca. In tuberculi radacinile de
sfecla , morcov rod galerii in care se dezvolta microorganisme ce duc la putrezirea acestora.
Pagube mari se inregistreaza mai ales la culturile prasitoare.
- Efectuarea araturilor de toamna si vara

- Aplicarea de ingrasaminte chimice pe baza de azot si fosfor care au actiune nociva
impotriva larvelor.
- Cultivarea pe terenurile infestate a unor plante mai putin atacate ( ex: mazare,
fasole, mustar , rapita)
- Tratamente la samanta cu produse insectofungicide
- In culturile prasitoare tratamentul la samanta se completeaza cu tratamente
chimice la sol , utilizand produse granulate
25
41.Gargarita frunzelor de porumb – Tanymecus dilaticollis
ord. Coleoptera fam. Curculionidae
Adultul are 6,5-8 mm lungime si este de culoare brun-cenusiu. Rostrul( prelungire a fruntii )
este lung si lat ca un cioc de rata. Larva are 8-9 mm lungime de culoare alba apoda si
hemicefala .
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult in sol la adancimi cuprinse intre 40-100 cm si are o
generatie pe an. Ierneaza pana in primavara anului urmator.
Pplante atacate si mod de daunare . este un daunator polifag , peste 70 de specii, pagube
mari produce la porumb. Adultii reteaza plantele de la colet cand acestea sunt mici 1-2
frunzulite iar mai tarziu rod frunzele in trepte pana cand planta are 3-4 frunze dupa care
atacul stopeaza. Larvele se dezvolta in sol si nu produc pagube.
- Masuri agrotehnice ( lucrari ale solului , rotatia culturilor etc)

- In functie de densitatea adultilor pe m2 se recomanda urmatoarele tratamente :
la densitati de 10 adulti/ m2 sunt suficiente tratamentele la samanta , iar la densitati mai
mari de 10 adulti/m2 se aplica tratamente cu produse granulate la sol. In perioada de
vegetatie se aplica tratamente la depasirea PED de 3 adulti/m 2 utilizand produse organo
fosforice si piretroide.
42.Sfredelitorul porumbului – Ostrinia nubilalis ord.

Lepidoptera fam. Pyraustidae
Fluturii au 25-32 mm in anvergura aripile anterioare de culoare galben-deschis prevazute cu

numeroase linii de culoare mai inchisa. Larva are pana la 25 mm lungime si este galben-cenusie.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva matura in tulpinile de porumb , canepa , sorg , in tulpinile
cu maduva . are 2 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag ataca numeroase specii de plante
cultivate care au maduva in tulpina ( canepa , hamei , floarea soarelui). Pagubele cele mai mari
se inregistreaza la porumb. Pagube produc larbele care la inceput rod organele florale are
inflorescentelor mascule si una din epiderme si parenchimul frunzelor iar mai tarziu perforeaza
26
tulpina deasupra unui nod patrund in interior unde consuma maduva impiedicand dezvoltarea
normala a plantelor. Plantele atacate raman mici iar la vanturi puternice se frang.
- Recoltarea mecanizata a tulpinilor

- Adunarea si arderea tuturor resturilor ramase dupa recoltare
- Cultivarea de hibrizi rezistenti la atacul larvelor
- Tratamentele chimice se aplica la avertizareurmarid curba de zbor a adultilor a
capcane cu feromoni sexuali cu atranub , utilizand produse organofosforice
- Combaterea biologice se utilizeaza Thuringiensies
CURS 9 26.04.2016
43.Viermele radacinilor de porumb – Diabrotica virgifera ord.
Coleoptera fam. Crysomelidae
Adultul are 4,2-6,8mm lungime si este de culoare galben cenusiu. Femela prezinta pe elitre 3
dungi de culoare mai inchisa. Larva are 10-13mm lungime este oligopoda de culoare alba. Capul
si picioarele sunt castanii.
Biologie. Ierneaza in stadiul de ou in sol si are o generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator oligofag. Adultii se hranesc cu frunzele sau
polenul din inflorescentele porumbului atacul putand fi confundat cu cel produs de Oulema
Melanopa ( gandacul ovazului). Pe frunze apar rosaturi longitudinale. Atacul cel mai periculos
este cel produs de larve care rod radacinile plantelor pana la inspicare. Daca 50% din radacini
sunt roase plantele se usuca iar productia este compromisa.
- Se aplica masuri preventive :

- selectarea si crearea de hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul daunatorului.
- Semanatul in epoca optima si la densitatea optima utilizand hibrizi cu sistem
radicular bine dezvoltat.
- Utilizarea de ingrasaminte pe baza de azot – stimuleaza dezvoltarea radacinilor si
favorizeaza activitatea acarienilor pradatori.
- Tratamentele chimice se aplica la depasirea PED = 5 insecte/planta in culturile
semincere utilizand produse organofosforice si piretroide. La ora actuala nu sunt
suficienta tratamentele la samanta.
27
44.Paduchele testos al trandafirului – Aulacaspis rosae ord.
Homoptera fam. Diaspididae
Prezinta dimorfism sexual. Masculul are corpul alungit de 1-1,2mm lungime iar femela are
corpul piriform de culoare roza de 1 -1,5 mm lungime si este acoperit cu un scut de 2,2-3
mm lungime de culoare alba. Larva are 0,2-0,3 mm lungime de culoare roz.
Biologie. Ierneaza i nstadiul de femela sunb scut protector pe ramurile si tulpinile de

trandafir si are 1 generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag. Ataca specii ale genului Rubus ,
fragaria , cycas , pirus preferand trandafirul. Adultii si larvele colonizeaza tulpinile si lastarii
intepand si sugand sucul celular. In urma atacului frunzele se ingalbenesc se usuca si cad.
Bobocii florali nu se mai deschid iar lastarii nu se matureaza corespunzator si degera peste
iarna. La atacuri puternice lastarii pot fi acoperiti complet de scuturile albe ale daunatorului.
- Utilizarea la plantare de material sanatos , neinfestat.

- Lucrari de igiena culturala
- La semnalarea atacului se aplica tratamente chimice in perioada de repaos
vegetativutilizand uleiuri minerale sau in perioada de vegetatie utilizand produse
organofosoforice.
45.Paduchele verde al trandafirului – Macrosiphum rosae ord.

Homoptera , fam Aphididae
Prezinta 2 forme: una aptera si una aripata.
Forma aptera – are 2,5-3 mm lungime si este de culoare verde.
Forma aripata - are 3-4mm lungime capul si protoracele de culoare neagra restul corpului de
culoare verde. Larvele sunt asemanatoare cu adultii.
Biologie. Este o specie polivoltina , diecica migratoare. Planta gazda este trandafirul iar planta
secundara sunt buruienile. Ierneaza in stadiul de ou depus pe scoarta tulpinilor de trandafir si
are 8-12 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Ataca specii ale genului rosa. Este un daunator oligofag.
Adultii si larvele colonizeaza frunzele , lastarii , bobocii florali , intepand si sugand sucul celular.
28
In urma atacului frunzele se rasucesc si se deformeaza , bobocii florali nu se mai deschid sau au
flori mici si deformate iar lastarii stagneaza in crestere. Atacul se recunoaste dupa roua de miere
cu care sunt acoperite partile atacate.
- Respectarea masurilor agroculturale pentru asigurarea dezvoltarii viguroase a

plantelor.
- La semnalarea atacului se aplica tratamente chimice , in toamna inainte de
ingroparea trandafirului utilizand Polibar 6% sau uleiuri minerale iar in primavara
tratamente chimice cu produse organofosforice sau prietroide.
46.Viespea galbena a trandafirului – Arge rosae ord. Hymenoptera

Fam. Argidae
Adultul are 7-10 mm lungime , capul, antenele si pronotul de culoare neagra restul corpului de
culoare galbena. Larva are 15-20 mm lungime de culoare galben-verzuie prevazuta pe partea
dorsala cu negi de culoare neagra.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva matura sau in stadiul de pupa la 10-15 cm adancime in sol
si are 2 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare- este un daunator oligofag , ataca speciile din genul Rosae
prefarand trandafirul si macesul cu port inalt. Pagube produc larvele care la inceput rod
epiderma superioara si parenchimul frunzelor iar mai tarziu rod frunzele in intregime. Inciziile
facute de femela in lastari pentru depunerea oualor determina curbarea acestora si dezvoltarea
normala a bobocilor florali. In urma atacului plantele sunt debilitate , innfloritul este redus ,
florile sunt depreciate calitativ iar lastarii degera peste iarna.
- Masuri de igiena culturala

- Tratamente chimice la aparitia larvelor utilizand produse organofosforice.
29
47.Viespea sfredelitoare a trandafirului – Ardis brunniventris ord.
Hymenoptera fam. Tenthredinidae
Adultul are 5-6 mm lungime si este de culoare neagra. Larva are 10-12 mm lungime de cuoare
alb-galbuie iar capul este brun castaniu.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva matura , sau in stadiul de pupa in sol si are o generatie pe
an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator oligofag , preferand trandafirul. Pagube
produc larvele care rod galerii descendente in lastarii de trandafir, care se indoaie si se usuca. La
atacuri puternice rod si bobocii florali. La atacuri puternice productia de flori cat si calitatea
acestora poate fi compromisa.
- Se aplica agrotehnice
- Se fac tratamenet chimice in primavara impotriva adultilor utiliand produse
organofosoforice.
48.Cantarida ( catelul frasinului ) – Lytta vesicatoria ord. Coleoptera

fam. Cantharidae
Adultul are 11-25 mm lungime , corpul de culoare verde metalic iar elitrele au reflexe albastre-
verzui. Larva are 10-17 mm lungime si este de culoare galbuie.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva matura in sol si are o generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag , ataca plantele compositae ,
oleacee , malvacee , cruciferee plante lemnoase si ierboase preferand frasinul si liliacul. Pagube
produc adultii care rod frunzele mai ales din varful lastarilor , laatacuri puternice determinand
desfrunzirea acestora. Pagube importante se inregistreaza in anii cu ierni blande bogate in
zapada si cu primaveri secetoase. Larvele de dezvolta in sol unde rod radacinile plantelor fara a
produce pagube.
- Scuturarea pomilor.arborilor dimineata devreme cand adultii sunt amortiti

- In primavara la aparitia adultilor se fac tratamente chimice cu produse
organofosforice.
30
49.Gandacul ulmului – Galerucella luteola ord. Coleoptera fam.
Chrysomelidae
Adultul are 6-8 mm lungime , corpul de culoare galben verzui iar pe cap si pronot prezinta
puncte negre iar pe elitre 4 dungi de culoare neagra. Larva are 7-9 mm lungime de culoare
galben-maslinie, galben-portocalie.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult sub scoarta exfoliata a arborilor sau in sol si are 2
generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator monofag, ataca ulmul. Adultii rod mici
perforatii in spatiile dintre nervuri ale frunzelor iar larvele rod epiderma superioara si
parenchimul frunzelor ramanand doar epiderma inferioara dandu-le un aspect reticulat. La
atacuri puternice pot determina defolierea completa a arborilor. Arborii atacati stagneaza in
crestere , devin sensibili la atacul agentilor patogeni , a paduchilor testosi si a cariilor care
determina uscarea acestora.
- Aplicarea de braie capcana si distrugerea prin ardere a acestora in primavara

- Tratamente chimice in primavara cu produse organofosforice, carbamice sau
piretroide la aparitia adultilor.
50.Gandacul rosu al plopului – Melasoma populi ord. Coleoptera fam.

Chrysomelidae
Adultul are 9-16 mm lungime , corpul oval alungit de culoare neagra, elitrele sunt roscate. Larva
are 10-16mm lungime de culoare alba galbuie prevazuta cu negi de culoare neagra.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult sub scoarta exfoliata a arborilor sau in sol si are 2 generatii
pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator oligofag , ataca plopul si mai rar salcia.
Adultii rod frunzele perforandu-le la inceput iar mai tarziu scheletuindu-le. Larvele la inceput rod
epiderma si parenchimul frunzelor iar mai tarziu rod frunzele in intregime, raman doar resturi de
nervuri. La atacuri puternice determina desfrunzirea/defolierea arborilor.
31
- Braie capcana
- In primavara la aparitia adultilor se aplica tratamente chimice cu produse
organofosforice.
51.Fluturele cu abdomenul auriu – Euproctis chrysorrhoea L. Ord.

Lepidoptera fam. Lymantriidae
Adultul are 20-25 mm in anvergura, aripile de culoare alba iar abdomenul prezinta un smoc de
perisori aurii. Larva are 30-35mm lungime iar pe pertea dorsala prezinta o dunga rosie mediana
marginita de cate o dunga alba. Corpul este acoperit cu perisori urticanti.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva de varsta a 3-a in cuiburi formate din frunze infasurate cu
fire de matase si are o generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag. Ataca numeroase specii pomicole :
mar , par , prun , cais etc specii silvice: stejar , ultm etc. Pagube produc larvele care rod frunzele
in intregime. Cele mai mari pagube le produc larvele hibernante care rod primele frunzulite
aparute si determina desfrunzirea inca din primavara.
C10. 10.05.2016
52.Omida procesionara – Cnethocampa ( Thaumetopoea) processionea ord.

Lepidoptera Fam. Cnethocampidae
Fluturii au 30-35mm in anvergura , aripile anterioare cenusii-cafenii prevazute cu benzi
transversale de culoare mai inchisa.
Larva are 30-35mm lungime , corpul de culoare cenusiu-galbui prevazut pe partea dorsala cu o
banda longitudinala brun-roscata. Corpul este acoperit cu numerosi perisori urticanti.
Biologie. Ierneaza in stadiul de ou depus pe ramurile si scoarta arborilor si are o generatie pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag. Ataca numeroase specii: tei , salcie
, mesteacan si alte foioase , preferand stejarul si plopul. Pagube produc larvele care rod
frunzele , la atacuri puternice determinand defolierea arborilor. Specia este parazitata de speciile
Pimpla instigator.
32
53.Fluturele alb al salciei – Leucoma salicis ord. Lepidoptera , fam. Lymantriidae
Fluturii au 30-40 mm in anvergura la mascul , si 40-52mm in anvergura la femela. Aripile sunt de
culoare alba.
Larva are 35-40mm lungime corpul de culoare galben-cenusiu, iar pe partea dorsala pe fiecare
segment prezinta pete alb-galbui intercalate cu negi rosii , iar pe partea laterala a corpului
prezinta o dunga galbena.
Biologie. Ierneaza in stadiul de ou sau de larva in crapaturile scoartei tulpinilor si a ramurilor

mai groase si are 1-2 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un dunator polifag. Ataca numeroase specii de arbori
ornamentali , preferand salcia si plopul dar si numeroase specii de pomi fructiferi , arbori si
arbusti forestieri. Pagube produc larvele care sunt foarte vorace, la inceput rod frunzele
marginal, iar mai tarziu scheletuiesc frunzele(sunt foarte vorace( flamande). La atacuri puternice
determina desfrunzirea sau defolierea arborelui, pomilor fructiferi.
Masuri de prevenire si combatere pentru omizile defoliatoare.
- Razuirea scoartei pomilor , adunarea si distrugerea pontelorprin ardere

- Tratamente chimice in primavara la aparitia larvelor utilizand produse
organofosoforice si piretroide.
- Se pot aplica tratamente cu produse biologice : Thuringin , Dipel , Bactospein.
54.Molia miniera a frunzelor de castan – Cameraria ohridella ord.

Lepidoptera, fam, Gracillariidae
Adultul este un microlepidopter. Are 4-5,5mm in anvergura. Aripile anterioare sunt de culoare
galbuie prevazute cu 3 benzi transversale de culoare alba marginite de o banda brun-roscata.
Aripile posterioare sunt inguste si lung franjurate.
Larva este miniera si are 5,5-6mm lungime si este de culoare alb-verzuie.
Biologie. Ierneaza in stadiul de pupa in cocon matasos confectionat intre epidermele frunzei, si
are 3-5 generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator monofag. Pagube produc larvele care sunt
miniere si se dezvolta intre epidermele frunzei hranindu-se cu parenchimul. Epideremele frunzei
la inceput sunt de culoare albicioasa iar mai tarziu devin ruginii prin semitransparenta prin
33
epiderme se pot observa excrementele larvei depuse in mina facuta de aceasta. Specia este
favorizata de iernile blande si primaverile si verile calduroase si secetoase. La atacuri puternice
castanul ramane fara frunze inca din luna Iulie.
Masuri de revenire si combatere.
- adunarea si distrugerea frunzelor infestate;

- Tratamente chimice primavara la aparitia adultilor urmarind curba de zbor la
capcanele cu feromoni sexuali de tip Atracam utilizand produse organofosforice.
- Se pot aplica tratamente cu produse biologice :Thuringin , Dipel, Bactospein
55.Croitorul mic al lemnului de stejar – Cerambyx cerdo ord.Coleoptera

fam.Cerambycidae
Adultul are 28-50mm lungime , corpul de culoare cafenie pana la negru-brun.
Larva are 80-90mm lungime este de culoare alba iar protoracele este foarte lat. Capul este mic si
roscat.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva in galeriile roase in scoarta arborilor si are o generatie la 3-
4ani.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag , ataca numeroase specii de arbori si
arbusti ornamentali,forestieri , etc. Pagube produc adultii si larvele care rod galerii in scoarta si
lemn , in tulpini si ramurile mai groase. Larvele in primul an rod galerii in zona dintre scoarta si
lemn , iar in ani urmatori rod galerii in scoarta de cca 100cm lungime in lemn. Galeriile sunt pline
de rumegus , excremente si exuvii care favorizeaza dezvoltarea unor microorganisme ce duc la
putrezirea lemnului.
56.Gandacul mare de scoarta al molidului – Ips typographus , ord. Coleoptera

fam. Ipidae
Adultul are 3,5-5,5mm lungime , corpul cilindric de culoare castaniu-inchis si acoperit cu perisori
brun-galbui. Larva are 4-5mm lungime , este alba si apoda.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult , in galeriile roase in scoarta arborilor si are 2 generatii pe
an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator oligofag , ataca molidul , pinul si laricele.
Pagube produc adultii si larvele care rod galerii in scoarta arborilor , galerii paralele cu fibrele
34
lemnului si care coboara pana la baza tulpinii. In urma atacului scoarta se exfoliaza , arborii au o
culoare verde cenusiu-palid , culoare care in primavara devine rosie , iar arborii cu timpul se
usuca.
57.Viespea lemnului de rasinoase – Sirex gigas ord. Hymenoptera fam. Siricidae

Adultul are 24-40 mm lungime, corpul de culoare neagra , iar pe abdomen prezinata doua benzi
inelare de culoare galbena. Larva matura are pana la 20mm lungime , corpul cilindric de culoare
alba cu picioare toracice reduse.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva in galerii roase in trunchiul arborelui , si are o generatie la 2
ani.
Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag , produce pagube la rasinoase.
Pagube produc larvele care rod galerii in trunchiul arborilor, galerii care sunt pline de rumegus,
excremente si exuvii larvare pe care se dezvolta microorganisme ce depreziaza calitatea
lemnului. Dezvoltarea larvara se continua si in depozitele de cherestea. Microorganismele
dezvoltate in galerii determinand putrezirea lemnului.
- Masuri agrotehnice si de igiena culturala: taieri de rarire a coroanelor , taierea

ramurilor uscate , razuirea scoartei etc,
- La aparitia adultilor( doar la aparitia adultilor se fac tratamente atunci cand
femela depune ouale) se aplica taratamente cu produse organofosforice.
58.Tripsul plantelor de sera – Heliothrips haemorrhoidalis ord. Thysanoptera

fam. Thripidae
Adultul are 1,2-1,5mm lungime si este de culoare brun-negricioasa.
Larva are 1mm lungime si este de culoare brun-galbuie.
Biologie. Daunatorul se dezvolta in conditii naturale numai in zonele foarte calde cand ierneaza
in stadiul de ou. In aceste zone dezvoltarea este continua, iar inmultirea partenogenetica.
Temperatura optima de dezvoltare este cuprinsa intre 20-28grade C. La temperaturi mai mici de
8 grade celsius tripsul devine inactiv. In tara noastra se dezvolta doar in spatiile protejate.
Plante atacate si mod de daunare. In conditii de camp, in zonele foarte calde, ataca speciile de :
Citrus , avocado , mango , cafea, vita de vie , mar , par, culturi de ceai , este un daunator polifag.
35
In conditii de sera , de spatii protejate , prefera speciile ornamentale: azalee , ficus , specii
floricole : trandafir , garoafe , crizanteme etc. Adultii si larvele colonizeaza frunzele , lastarii,
florile intepand si sugand sucul celular. In , urma atacului pe frunze apar pete albe , florileatacate
sunt deformate , plantele raman mici , iar fructificarea este redusa. La atacuri puternice are loc
necrozarea partiala sau totala a plantelor.
59.Tripsul californian – Frankliniella occidentalis ord. Thysanoptera fam.

Thripidae
Adultul are 1,2-1,9 mm lungime , si este de culoare variabila de la galben-deschis pana la brun-
inchis.
Larvele sunt asemanatoare cu adultul.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult sau ca larva matura in sol sau in bobocii florali si are 5-7
generatii pe an.
Plante atacate si mod de daunare. Este un un daunator polifag. Adultii si larvele , inteapa si sug
sucul celular. Atacul se recunoaste dupa decolorarea fetei superioare a frunzelor si cicatrizarea
ranilor produsa pe petalele atacate depreciind calitatea acestora. Daca atacul are loc inainte de
inflorire bobocii florali nu se mai deschid.
- Tripsii sunt diseminati cu usurinta de vant , se raspandesc usor de la o planta la

alta.
- Masuri agrotehnice: distrugerea resturilor vegetale ramase dupa recoltare ,
mobilizarea solului si rotatia culturilor
- Combaterea chimica se aplica la semnalarea atacului atunci cand PED este de 3-4
adulti pe o floare la castraveti , ardei , tomate, vinete si de 1-2 adulti pe floare la
crizanteme , utilizand produse organofosforice , piretroide si amestecuri. Tratamentul se
repeta la 10-12 zile.
- Tripsii prezinta numeroase specii pradatoare : Amblyseius narkeri , Anthocoris
nemorum , Chrysopa carnea , Chrysopa perla si ciuperci din genul Verticillium care
reduce rezerva biologica a daunatorilor.
60.Acarianul fainii – Acarus siro ord. Acari , fam. Acaridae
36
Femela are pana la 0,7mm lungime, iar masculul 0,4mm lungime. Corpul este oval turtit
dorsoventral de culoare alba , alb-murdar reflexe violacei. Larva este asemanatoare cu adultul
are 0,15-0,2mm lungime de culoare alba.
Biologie. Ierneaza in toate stadiile de dezvoltare , deoarece se dezvolta numai in depozite. Poate
avea 10-15 generatii pe an.
Mod de daunare. Este un daunator polifag , se hraneste cu faina , paste fainoase , seminte de
cereale , leguminoase , floarea soarelui , fructe si legume uscate etc. Produsele atacate contin
exuvii arvare , excrementele acarianului si sunt inconjurate cu fire matasoase albe. Daca se
dezvolta in faina aceasta este mai inchisa la culoare si are miros de miere stricata. Cand ataca
semintele , distruge embrionul. Semintele nu mai germineaza. Consumul produselor atacate de
acarianpoate provoca intoxicatii la om si animale.
61.Viermele fainii(moletul) – Tenebrio molitor ord. Coleoptera

fam.Tenebrionidae
Adultul are 12-20mm lungime , corpul de culoare brun inchis-dorsal, si brun roscat ventral. Larva
are 12-20mm lungime sau larvaoligopoda de culoare galben cafeniu.
Biologie- ierneaza in stadiul de larva in faina sau paste fainoase si are o generatie pa an.
Mod de daunare. Este un daunator polifag. Adultii si larvele se hranesc cu faina , paste fainoase ,
tarate si diferite seminre. In urma atacului se formeaza aglomerari albe cenusii cu miros neplacut
in care se gasesc resturi de exuvii si excrementele adultilor si larvelor. Produsele atacate sunt
improprii consumului.
62.Gandacelul fainii-Tribolium confusum ord.Coleoptera fam Tenebrionidae

Adultul are 3-5 mm lungime si are corpul de culoare variabila de la brun-deschis pana la brun-
roscat. Pronotul este mai lung decat lat. Larva are 6-7mm lungime , oligopoda de cuoare alb
galbuie.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult in produsele depozitate sau in crapaturile peretilor si are 2-
3 genertii pe an. Daca depozitele sunt incalzite are 3-5 generatii pe an.
Mode de daunare. Este un daunator polifag. Adultii si larvele se hranesc cu faina , paste
fainoase , fructe uscate , seminte ale plantelor oleaginoase , plantelor medicinale etc. In faina
formeaza aglomerari de culoare mai inchisa cu miros si gust neplacut improprie consumului.
63.Gandacul painii- Stegobium paniceum ord. Coleoptera fam. Anobiidae
37
Masculul are 2,6 iar femela are pana la 3,7 mm lungime corpul oval de culoare brun galbui pana
la brun-inchis si acoperit cu perisori cenusii galbui. Larva are 3-4mm lungime si este de culoare
alb-galbuie.
Biologie. Ierneaza in stadiul de adult in produsele depozitate si are 2-3generatii pe an , iar in

depozitele incalzite are 3-5 generatii pe an.
Mod de daunare. Este o specie polifaga. Adultii si larvele se hranesc cu faina , paste fainoase ,
seminte ale unor plante depozitate. Produsele atacate contin resturi de exuvii si excremente , au
miros nelacut si sunt improprii consumului.
64.Gargarita graului – Sitophilus granarius ord. Coleoptera fam. Curculionidae

adultul are 3,5-5 mm lungime , corpul de culoare brun-negricioasa, lucioasa. Larva are 2,3-3mm
lungime si este de tip curculionid.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva ,pupa sau adult in produsele depozitate si are 2-3 generatii
pe an.
Mod de daunare. Ataca mai ales graul , secara , porumbul si mai putin ovazul. Adultii se pot
hrani si cu paste fainoase , faina , ciocolata , dar pe acestea nu se pot inmulti. La cerele adultii
rod boabele de la exterior din regiunea embrionului , iar larvele se hranesc cu continutul
boabelor ramanand doar tegumentul. Boabele de cereale atacate au valoare culturala redusa iar
faina rezultata din boabele atacata este improprie consumului , avand un miros neplacut si un
gust amar.
65.Molia cenusie a cerealelor – Sitotroga cerealella ord. Lepidoptera , fam.

Gelechiidae
Fluturii au 18-20mm in anvergura. Aripile anterioare cafenii-galbui iar cele posterioare ceusii-
argintii si lung franjurate. Larva are 6-8 mm lungime , si este de culoare alba, alba-sidefie.
Biologie. Ierneaza in stadiul de larva in boabele atacate in depozite. Are 2-3 generatii pe an din
care una in camp si 1-2 in depozite.
Mod de daunare. Prefera boabele de grau, porumb si orz , producand pagube directe dar si
indirecte. Pagubele directe sunt produse de larve care rod boabele. Intr-un bob de grau
dezvoltandu-se o singura larva , iar intr-un bob de porumb 2-3 uneori 5-6 larve. Boabele atacate
au embrionul distrus si nu mai pot fi utilizate pentru semanat dar nici pentru consum. In ele se
gasesc exuvii ale larvelor si excremente. Pagubele indirecte se pot produce prin transmiterea
unor agenti patogeni din genurile Fusarium , Nigrospora etc. care pot distruge complet stocul de
cereale.
38
66.Molia fructelor uscate – Plodia interpunctella ord. Lepidoptera fam.
Phycitidae
Fluturii au 18-20mm in anvergura , aripile anterioare galben-cenusii prevazute cu benzi
transversale , brune-albastrui. Aripele posterioare sunt cenusiu-deschis. Larva are 12-17mm
lungime si este de culoare alba.
Biologie. Are 2-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de pupa in depozite.
Mode de daunare. Este un daunator polifag , pagube produc larvele care se hranesc cu boabe
de cereale , plante medicinale , dulciuri , prefernad fructele si legumele uscate in secial nuci si
arahide. Pagubele sunt produse prin consum direct , acestea rod boabele de cereale etc, in care
se gasesc exuvii larvare , excremente si care favorizeaza dezvoltarea agentilor patogeni ,
dezvoltarea unor mucegaiuri care deterioreaza calitatea produselor atacate , si devin improprii
consumului.
39

Entomologie-Sem 2 - 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Entomologie-Sem 2 - 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.Paduchele lanos al marului- Eriosoma lanigerum Ord.

2.Paduchele verde al marului - Aphis pomi Ord. Homoptera , Fam.

3.Sfredelitorul tulpinilor - Cossus cossus ord.Lepidoptera , fam.

Masuri de prevenire si combatere

5.Puricele melifer al parului - Psylla pyricola ord. Homoptera , Fam.

6.Gargarita florilor de mar - Anthonomus pomorum Ord. Coleoptera

7.Gargarita mugurilor- Sciaphobus squalidus Ord.Coleoptera . Fam.

8.Cariul scoartei - Ruguloscolytus rugulosus Ord. Coleoptera Fam.

9.Molia pielitei fructelor- Adoxophyes reticulana , ord.Lepidoptera ,

10.Molia frunzelor de mar - Yponomeuta malinella ord. Lepidoptera

11.Cotarul verde - Operopthera brumata ordinul Lepidoptera , fam.

12.Omida paroasa a dudului( Fluturele alb american)- Hyphantria

Masuri de preveniresi combatere

13.Inelarul - Malacosoma neustria ord.Lepidoptera ,

14.Nalbarul ( albilita ) Aporia crataegi ord. Lepidoptera , fam. Pieridae

- strangerea ramurilor cu ponte la inelar , strangerea cuiburilor.

15.Molia miniera a frunzelor de mar - Phyllonorycter blancardella

16.Carabusul de mai - Melolontha melolontha ord.Coleoptera , fam.

17.Viespea fierastrau a merelor – Hoplocampa testudinea ord.

Masuri de prevenire si combatere :

18.Viermele merelor – Cydia pomonella ord. Lepidoptera, fam.

Masuri de prevenire si combatere – strangerea fructelor viermanoase si utilizarea la borhot.

- Razuirea scoartei exfoliate sub care daunatorul ierneaza

19.Viermele prunelor – Grapholitha ( Cydia) funebrama ord.

Masuri de prevenire si combatere – strangerea fructelor cazute si utilizarea la borhot.

20.Musca cireselor ( viermele cireselor)- Rhagoletis cerasi . ord.

Larva are 2-3 mm lungime , alba apoda.

Masuri de prevenire si combatere.

- Saparea solului in jurul pomilor

21. Acarianul rosu al pomilor – Panonuchus ulmi . ord. Acari fam.

Larva are 0,12-0,21 mm asemanatoare cu adultul.

Biologie. Ierneaza in stadiul de ou pe ramurile pomilor , 5-6 generatii pe an ( o generatie la

Masuri de prevenire si combatere.

- Tratamente chimice de iarna : zeama sulfocalcica , uleiuri minerale.

22.Viespea semanaturilor de prun – Eurytoma schreineri ord.

Biologie: prezinta 2 cicluri de dezvoltare distincte:

- un ciclu biologic complet desfasurat pe vitele americane sau pe hibrizii acestora

Masuri de prevenire si combatere: - altoirea vitelor europene pe portaltoi american/ hibrizii

- Infiintarea plantatiilor de vita de vie pe radacini propri in terenurile nisipoase( cu

24.Acarianul rosu comun – Tetranychus urticae . ord. Acari ,

- Tratamente chimice de iarna

25.Acarianul galicol al vitei de vie ( erinoza) – Eriophyes

Masuri de prevenire si combatere

- Tratamente chimice de iarna utilizand uleiuri minerale sau polibar

26.Molia verde a strugurilor ( eudemisul )- Lobesia botrana

- Larva are 10-12mm lungime si este de culoare verde.

Generatia I sau de primavara care se dezvolta in mai-iunie

Generatia a II a sau de vara care se dezvolta in iuie-august

Generatia a III a sau de toamna care se dezvolta in spetembrie-aprilie

Masuri de prevenire si combatere.

- Masuri de igiena culturala.

27.Molia bruna a strugurilor ( cochilisul) – Eupoecillia

Larva are 10-13mm lungime , si este de culoare brun-roscat.

Masuri de prevenire si combatere : Idem lobesia botrana cu diferenta ca capcanele cu feromoni

28.Forfecarul –Lethrus apterus ord.Coleoptera

Larva are 60-75mm lungime si este de tip carabeid ( vierme alb).

Biologie. Ierneaza in stadiul de larva in sol , in ultimul an in stadiul de adult , si are o

Plante atacate si mod de daunare

Masuri de prevenire is combatere

- Adunarea adultilor la aparitie

30.Carabusul verde al vitei de vie – Anomala solida .

Larva 10-20mm lungime

Plante atacate si mod de daunare.