Sunteți pe pagina 1din 62

Cuprins

INTRODUCERE ............................................................................................................... 2

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO –


FINANCIARĂ ............................................................................................................................... 3

1.1. NECESITATEA ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIARE ...................... 3

1.2. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE ȘI PERFORMANȚELE


ECONOMICO–FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII ....................................................... 5

1.3. BILANȚUL ȘI POZIȚIA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII ................ 10

CAPITOLUL II. PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE BERLIN S.R.L.


BÂRLAD ...................................................................................................................................... 17

2.1. ISTORICUL SOCIETĂȚII COMERCIALE BERLIN S.R.L. BÂRLAD ........... 17

2.2. MISIUNE, OBIECTIVE ȘI VALORI .................................................................. 18

2.3. ANALIZA SWOT A SOCIETĂȚII ANALIZATE ................................................ 21

CAPITOLUL III. ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ A S.C.


BERLIN S.R.L. ............................................................................................................................ 23

3.1. ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE ALE S.C.


BERLIN S.R.L. ......................................................................................................................... 23

3.1.1. Analiza orizontală și verticală a contului de profit și pierdere ..................... 23

3.1.2. Analiza rezultatului net prin solduri intermediare de gestiune .................... 28

3.1.3. Analiza ratelor de rentabilitate .................................................................... 41

3.2. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A S.C. BERLIN S.R.L. .................... 43

3.2.1. Analiza structurii activului și pasivului bilanțier .......................................... 44

3.2.2. Analiza bilanțului financiar ....................................................................... 47

CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ....................................................... 57

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 61

1
INTRODUCERE
Într-o perioadă în care se vehiculează tot mai mult termenul de criză financiară, analiza
impactului acesteia și consecințele impactului au devenit obiectivele majore al oricărei unități.
Informaţia economică reprezintă un element indispensabil al progresului fiind prezentă
în toate domeniile de activitate. În contextul dezvoltării economiei de piaţă şi al sporirii gradului
de complexitate al acesteia, informaţia economică trebuie să se dezvolte corespunzător, astfel
încât să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situaţia
patrimonială a întreprinderilor şi rezultatele activităţii economico-financiare.
Valorificarea eficientă a informaţiei economice se poate realiza doar în cadrul unui sistem
informaţional economic în care contabilitatea este o componentă de bază.
Activitatea contabilă are o contribuţie importantă în economie prin conţinutul său, care
îmbină armonios teoria abstractă cu realitatea fenomenelor studiate. Aceasta furnizează un sistem
de informaţii corelat şi verificat, nelăsând loc subiectivismului şi promovând rigurozitate şi
exactitate în reflectarea fenomenelor economico-financiare. Importanţa comunicării manageriale
a crescut pe măsură ce firma şi-a extins graniţele, iar globalizarea tot mai accentuată a pieţelor de
capital impune utilizarea, în toată lumea, a unui limbaj unic în contabilitate, fapt realizat prin
normalizare şi armonizare.
Cea mai puţin costisitoare şi cea mai răspândită metodă de comunicare managerială o
constituie situaţiile financiare, care de fapt reprezintă nucleul sintezelor contabilităţii. Utilizatorii
informaţiei din situaţiile financiare caută să aprecieze rentabilitatea întreprinderii, în general, dar
şi riscul de nelichiditate al acesteia.
În contextul reformei şi al tranziţiei la economia de piaţă, fiecare întreprindere, indiferent
de dimensiune, sector de activitate sau formă de proprietate, se confruntă cu o serie de probleme
privind cerinţele mediului în care îşi desfăşoară activitatea, îmbunătăţirea performanţelor
economico-financiare şi capacitatea concurenţială în raport cu alte întreprinderi. Analiza
economico-financiară are un rol important în realizarea acestor obiective, contribuind, prin
metodele şi tehnicile utilizate, la cunoaşterea stării diferitelor fenomene, identificarea factorilor şi
cauzelor care provoacă anumite disfuncţionalităţi şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru
reglarea şi optimizarea rezultatelor economico-financiare ale fiecărei întreprinderi.

2
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA
ECONOMICO – FINANCIARĂ
În condițiile unei economii de piață, fiecare societate, indiferent de mărime, obiect de
activitate trebuie să își îmbunătățească performanțele economico – financiare și capacitatea
concurențială în raport cu celelalte întreprinderi aflate în concurență. Aceasta se realizează prin
folosirea analizei economico – financiare ca instrument al managementului intern.

1.1. NECESITATEA ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIARE


Necesitatea analizei economico – financiare decurge din nevoia de cunoaștere a
fenomenelor și proceselor din economie, din viața unei societăți. Prin intermediul analizei
întregul este descompus în părțile sale componente, după care acestea sunt studiate individual, se
determină factorii care le generează și se formulează concluzii cu privire la prezentul și viitorul
activității întreprinderii analizate. Sinteza reprezintă reuniunea componentelor într-un tot unitar,
iar caracterizarea deplină a unei activități sau fenomen presupune îmbinarea celor două, ca
mijloace ale cunoașterii.
Analiza economico – financiară reprezintă un instrument eficace la dispoziția factorilor
de decizie din întreprindere care permite diagnosticarea stării de performanță și echilibru
financiar al întreprinderii la încheierea exercițiului, propunându-și să stabilească punctele tari
și punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea elaborării strategiei de menținere și
dezvoltare a întreprinderii.1 De asemenea, ea poate face obiectul preocupărilor partenerilor
economici și financiar – bancari ai firmei, în vederea fundamentării unor posibile acțiuni de
cooperare cu respectiva întreprindere.
Prin cunoașterea post – faptică, curentă și previzională a activității agentului economic,
a rezultatelor și rezervelor interne, a cauzelor care le-au generat, analiza economico –
financiară contribuie la cunoașterea continuă a eficienței utilizării resurselor uname, materiale
și financiare2.
Analiza financiară urmărește diagnosticarea situațiilor financiare anuale pentru
fundamentarea politicii economico – financiare și a strategiei întreprinderii.3

1
Bușe, L., Analiza economico – financiară, Editura Economică, București, 2005, pag 13
2
Păvăloaiei, W., Paraschivescu, M., D., Olaru, G., D., Radu, F., Analiză financiară. Studii de caz, Editura
Tehnopress, Iași, 2006. Pag. 7
3
Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar – contabil: ghid teoretico – aplicativ, Editura CECCAR,
București, 2010, pag. 11
3
Analiza economico – financiară a evoluat mult mai ales în ultimii ani datorită diferitelor
cauze printre care se numără:4
 necesitatea întreprinzătorilor de resurse financiare pentru investițiile tot mai
mari, a căror analiză de rentabilitate se întinde pe mai mulți ani, ceea ce a impus
băncilor sau instituțiilor financiare elaborarea și folosirea unor metode de
analiză perfecționate în vederea acordării sau refuzului unor credite;
 imposibilitatea băncilor de a cere garanții pentru a-și acoperi riscul de nonplată
le-a obligat să pună la punct metode de analiză a riscului economic și financiar;
 dezvoltarea mijloacelor moderne de finanțare a impus aprofundarea studiului
echilibrelor financiare și al costului capitalului;
 constrângerile politicii creditului, ratele înalte ale dobânzii, inflația și variațiile
cursului de schimb au acutizat problemele financiare ale întreprinderilor;
 dezvoltarea internațională a societăților a condus la căutarea unor tehnici
adaptate pentru efectuarea de comparații între situațiile financiare și contabile
ale diferitelor țări.
Cu ajutorul analizei economico – financiare se descoperă esența proceselor și
fenomenelor economice, se determină cauzele modificării acestora și se elaborează soluții de
prevenire, limitare și înlăturare a acelor cauze care au efecte negative. Ajută la fundamentarea
deciziilor conducerii, dar contribuie și la elaborarea programelor de activitate, la perfecționarea
acestora.
Aceasta își propune cercetarea relațiilor cauză - efect, iar caracterul complex al acestei
analize rezultă din:5
 același efect poate fi produs de cauze diferite;
 efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de acțiuni;
 complexitatea și intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea
fenomenului, ci și calitatea acestuia;

4 Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar – contabil: ghid teoretico – aplicativ, Editura CECCAR,
București, 2010, pag 10
5
Păvăloaiei, W., Paraschivescu, M., D., Olaru, G., D., Radu, F., Analiză financiară. Studii de caz, Editura
Tehnopress, Iași, 2006, pag. 8

4
 în realitatea economică asistăm la o îmbinare a însușirilor esențiale cu cele
neesențiale, a celor stabile, cu cele întamplătoare.

1.2. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE ȘI PERFORMANȚELE ECONOMICO–


FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII
În mediul de afaceri, termenul de performanță este explicat printr-un ”succes”, în plan
general sau pe domenii specifice de activitate ale întreprinderii. Acest ”succes” poate fi
cuantificat cu ajutorul unui ansamblu de indicatori sau criterii de natura cantitativă și calitativă
(profit, rentabilitate, cifră de afaceri, cash – flow, cotă de piață, cost de externalitate, imagine de
marcă, climat social, reputația echipei manageriale etc.) și este expresia gestiunii activității
întreprinderii.6
În general, performanța exprimă:7
 fie rezultatul unei acțiuni: în cele mai multe cazuri, cuvântul performanță este
asociat rezultatului pozitiv al unei acțiuni, rezultatul bun obținut într-un domeniu
particular de activitate;
 fie reușita: performanța este asociată reușitei, succesului într-un anumit domeniu;
 fie o acțiune care duce la succes.
Informația pentru analiza performanțelor întreprinderii este preluată din Contul de profit
și pierdere. Conform IAS 1 ”Prezentarea situațiilor financiare” sunt necesare întocmirea a două
situații financiare pentru a se reflecta performanțele economico – financiare ale întreprinderii și
anume Contul de profit și pierdere și Situația modificărilor capitalului propriu. Cel de-al doilea
document contabil oferă informații despre poziția financiară și sintetizează unele câștiguri și
pierderi nereprezentate în mod curent în Contul de profit și pierdere, dar care afectează direct
capitalul propriu al întreprinderii.
Contul de profit și pierdere constituie o sinteză a contabilitității de flux la nivel
microeconomic, pentru că pune în evidență fluxurile de valoare care au contribuit la creșterea sau
la diminuarea averii întreprinderii pe parcursul unui exercițiu financiar.
Informațiile conținute în Contul de profit și pierdere sunt utile pentru evaluarea
performanțelor, trecute și prezente, dar și pentru estimarea rezultatelor viitoare.

6
Mironiuc, M., Analiza economico – financiară. Performanță, poziție financiar , risc , Editura Universității
Alexandru Ioan Cuza, Iași , 2009, pag 41
7
Niculescu, M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, pag. 225
5
Contul de rezultate este cel care explică cum s-a format rezultatul exercițiului financiar ca
diferență dintre cele trei categorii de venituri și cheltuieli specifice celor trei activități și anume de
exploatare, financiare și extraordinare, care duc la determinarea unor rezultate intermediare cu
influență directă asupra rezultatului net.
Rezultatul din exploatare reprezintă surplusul generat de activitatea curentă a
întreprinderilor, măsurând performanțele realizate din activitățile de producție și comercializare.
Un rezultat de exploatare negativ, pe parcursul a mai multor exerciții, indica incapacitatea
întreprinderii de a realiza în mod performant obiectul de activitate pentru care a fost creată.
Printre exemplele care pot duce la această situație se regăsesc:
 realizarea unui portofoliu de produse neadaptat cererii pieței;
 menținerea unor tehnologii de producție puțin performante;
 un personal nemotivat etc.
Rezultatul financiar rezultă din compararea fluzurilor de venituri și cheltuieli legate de
operațiunile financiare și evidențiază performanța activității financiare a întreprinderii, cât și
efectele imputabile activității de exploatare și strategiei sale de dezvoltare. Din însumarea celor
două rezultate reiese rezultatul curent.
Rezultatul extraordinar reflectă incidența evenimentelor extraordinare asupra rezultatului
exercițiului financiar. Conform IAS aceste evenimente sunt extraordinare prin natura lor
neobișnuită, derivată din faptul că un astfel de eveniment ( incendii, inundații, cutremure etc ) are
un grad ridicat de anormalitate și legătură accidentală cu activitatea obișnuită a activității.
Cheltuielile cu impozitul pe profit se determină prin aplicarea cote de impunere la baza
de impozitare, adică asupra profitului impozabil.
Rezultatul net determinat are dublă semnificație:
 confirmă rentabilitatea globală a întreprinderii;
 măsoară fluxul resurselor adiționale create de întreprindere sau fluxul resurselor
consumate pe parcursul unui exercițiu financiar.
Pentru acționari acest rezultat este unul din cei mai importanți indicatori pentru că în
funcție de acesta se împart dividende și este un mijloc de evaluare a capacității echipei
manageriale în legătură cu activitatea întreprinderii.
În cadrul analizei economico – financiare contul de profit și pierdere este analizat pe
verticală și pe orizontală.

6
Soldurile intermediare de gestiune sunt o serie de indicatori care completează gama
indicatorilor de apreciere a performanțelor economico – financiare ale întreprinderii, cu ajutorul
cărora se caracterizează modul de folosire a resurselor materiale, financiare și umane ale
firmei.8 Aceștia de determină prin diferențe succesive între două sau mai multe valori, unele de
natura veniturilor, altele de natura cheltuielilor. De cele mai multe ori un sold determinat anterior
intră în calculul soldului intermediar următor. Acești indicatori analizați oferă detalii asupra
provenienței rezultatului net al exercițiului și asupra cauzelor care au generat acel rezultat.9
Unul din soldurile intermediare de gestiune este cifra de afaceri, acesta este un indicator
care reflectă creșterea economică a întreprinderii, condiționează poziția sa strategică și
definește locul întreprinderii în raport cu concurenții, în ramura de activitate căreia îi
aparține.10
Dacă cifra de afaceri are un nivel ridicat înseamnă ca întreprinderea desfășoară o
activitate profitabilă, este garanția creșterii și dezvoltării acesteia.
Ca și structură cifra de afaceri este compusă din:
 producția vândută ( 𝑃𝑣 );
 venituri din vânzarea mărfurilor ( 𝑉𝑚𝑓 );
 venituri înregitrare de entitățile al căror obiect principal de activitate îl constituie
leasingul ( 𝑉𝑑 );

 venituri din subvenții de exploatare ( 𝑉𝑠 ).


Marja comercială este un indicator care evidențiază surplusul de valoare din vânzarea
mărfurilor. În mărimi absolute marja comercială este formată din:
 costul de cumpărare a mărfurilor vândute ( c );
 cheltuieli de achiziție a mărfurilor ( 𝑐ℎ𝑎 );
 variația stocurilor de mărfuri, respectiv diferența dintre stocul de la începutul
perioadei și cel de la sfârșitul perioadei ( ∆s ).
Pe de o parte când marja comercială este pozitivă înseamnă că veniturile din vânzarea
mărfurilor au crescut într-un ritm superior celui al cheltuielilor privind mărfurilor; pe de altă

8
Sârbu, C., Analiza econimico-financiară. Suport de curs, Universitatea Danubius, Galați, pag. 22
9
Mironiuc, M., Analiza economico – financiară. Performanță, poziție financiară, risc , Editura Universității
Alexandru Ioan Cuza, Iași , 2009, pag 61
10
Niculescu, M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, pag. 229
7
parte când marja comercială înregistrează valori negative înseamnă că ritmul de creștere a
cheltuielilor privind mărfurile este superior celui al veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Producția exercițiului este un indicator specific întreprinderilor care au ca obiect de
activitate producția, este experesia valorică a tot ceea ce se produce în întreprindere și anume:
 valoarea producției vândute ( 𝑃𝑣 );
 variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție (+/- 𝑃𝑠 );
 valoarea producției imobilizate ( 𝑃𝑖 );
Prin specificul activității pe care o desfășoară, întreprinderea transformă ansamblul
factorilor de producție achiziționați de la terți în bunuri și servicii cu valoare superioară,
destinate a fi valorificate la un preț acceptat de piață. Diferența dintre valoarea bunurilor și
serviciilor produse și vândute și valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate și consumate
reprezintă valoarea adăugată creată de întreprindere.11
Valoarea adăugată, într-o accepțiune, exprimă valoarea nouă creată de întreprindere prin
activitatea tehnico – productivă, fiind unul dintre cei mai pertinenți indicatori ai creșterii averii
întreprinderii. Acest indicator este un indicator de măsurare a performanțelor mai realist decât
cifra de afaceri pentru că se evită dubla înregistrare, adică se consideră ca output-ul întreprinderii
reprezintă input-ul alteia și se deduce valoarea acesteia din valoarea producției realizate.
Valoarea adăugată este un indicator care se formează între momentul achiziționării de
factori și momentul vânzării produselor și serviciilor.
Valoarea adăugată permite aprecierea performanțelor economico – fianciare ale
întreprinderii: puterea economică reală a acesteia, contribuția factorilor de producție la crearea
propriei bogății, contribuția întreprinderii la crearea Produsului Intern Brut, capacitatea
acesteia de a-și asigura prin forțele proprii un număr de faze de producție.12
Sistemul de relații contractuale dintre întreprindere și partenerii săi duce la cea de-a
doua accepțiune a valorii adăugate, aceasta reprezintă suma acumulărilor monetare care
servește la remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea întreprinderii, astfel:13

11
Contablitate – Prezentarea situațiilor financiare, Editura CECCAR, București, 2004, pag 110
12
Petrescu, S., Diagnostic economic – financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura SedcomLibris, Iași,
2004, pag 54
13
Mironiuc, M., Analiza economico – financiară. Performanță, poziție financiară, risc , Editura
Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași , 2009, pag 81

8
 personalul, remunerat prin salarii, ajutoare materiale, participare la profit,
indemnizații, contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănatate,
contribuția unității la fondul de șomaj, alte datorii sociale ( 𝐶ℎ𝑝 );

 statutul remunerat prin impozite, taxe și vărsăminte asimilate, impozitul pe profit


(𝐼𝑡 );

 creditorii ( capital împrumutat ), remunerați prin dobândă și comisioane ( 𝐶ℎ𝑓 ),


inclusiv societățile de leasing în legătură cu cheltuielile privind dobânzile de
refinanțare înregistrate de entitățile al căror obiect de activitate principal îl
constituie leasingul ( 𝐶ℎ𝑙 );

 acționarii ( capitalul propriu ) remunerați prin dividende ( Div );


 alți parteneri în legătură cu care se efectuează cheltuieli cu despăgubiri, donații
și active cedate ( 𝐶ℎ𝑑 ), cheltuieli extraordinare ( 𝐶ℎ𝑒𝑥 );

 întreprinderea remunerată prin autofinanțare ( 𝐴𝑓 ), profitul în rezervă ( 𝑃𝑟 ),


cheltuieli cu amortizările și provizioanele ( 𝐴𝑚 ).
Excedentul / deficitul brut din exploatare reflectă performanța care derivă din activitatea
de exploatare, înainte de deducerea cheltuielilor cu amortizarea și provizioanele, care sunt
cheltuieili ce nu generează plăți imediate. Acest indicator este format din :
 valoarea adăugată ( 𝑉𝑎𝑑 ) ;
 venituri înregitrate de entitățile al căror obiect principal de activitate îl constituie
leasingul ( 𝑉𝑑 ) ;

 venituri din subvenții de exploatare ( 𝑉𝑠 );


 cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate (𝐼𝑡 );

 cheltuieli cu personalul ( 𝐶ℎ𝑝 ), adică: EBE = 𝑉𝑎𝑑 + 𝑉𝑑 + 𝑉𝑠 - 𝐼𝑡 - 𝐶ℎ𝑝 .


Ecedentul brut din exploatare poate fi calculat și prin compararea veniturilor din
exploatare, susceptibile să genereze încasări, cu cheltuielile de exploatare, susceptibile să
antreneze plăți; de aceea acest indicator este considerat ca făcând trecerea de la analiza
rezultatelor contabile la analiza fluxurilor financiare.
Rentabilitatea este unul dintre cele trei criterii esențiale de apreciere a ”calității
economice” a întreprinderii, alături de valoarea adăugată și cash – flow. Ratele de rentabilitate
exprimă capacitatea întreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, cea mai

9
bună remunerare a capitalurilor investite. De aceste rate depinde viitoarea politica economico –
financiară a întreprinderii și comportamentul investitorilor existenți și potențiali.
Ratele de rentabilitate sunt considerați a fi indicatori subiectivi, deoarece sunt interpretați
și determinați în mod diferit, după cum exprimă punctul de vedere al diferiților subiecți implicați
în activitatea întreprinderii (manageri, acționari, bănci etc), în funcție de obiectivele urmărite de
aceștia. În funcție de elementele care sunt luate în calculul acestor rate de rentabilitate întâlnim
trei tipuri de rate și anume:
 rate ale rentabilității comerciale;
 rate ale rentabilității economice;
 rate ale rentabilității financiare.

1.3. BILANȚUL ȘI POZIȚIA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII


Bilanțul contabil este imaginea patrimoniului întreprinderii la un moment dat, în general
în ziua de închidere a exercițiului,14 prezintă situația activă și pasivă a acestuia.
Activul și pasivul reflectă acceași realitate și impune un echilibru permanent între activele
și pasivele bilanțului.
Bilanțul este considerat o situație ce poate fi prezentată printr-o perspectivă juridică, una
economică sau una fianciară:15
 conform concepției juridice activul reflectă bunurile economice ca obiecte de
drepturi și obligații, iar pasivul reflectă drepturile și obligațiile titularului de
patrimoniu;
 potrivit teoriei economice, bilanțul prezintă capitalurile titularului de patrimoniu.
Capitalurile sunt reprezentate atât sub aspectul originii, respectiv resursele, cât și
al modului de utilizare;
 conform teoriei financiare activul și pasivul sunt structuri specifice categoriei
financiare de fonduri. Activul reprezintă valorile economice în care s-au investit
fondurile întreprinderii, iar pasivul arată cum s-a facut finanțarea acestor
fonduri, din surse: proprii sau împrumutate.

14
Avare, Ph., Ravary, L., Legros, G., Lemonnier, P., trad. Niculescu, M.,Dimitriu, M., Robu, V., Gestiune
și analiză financiară, Editura Economică, București, 2002, pag. 31
15
Bordeianu, G. D., Analiza poziției financiare a performanțelor întreprinderii, Editura Tehnopress,Iași,
2009, pag. 35
10
Bilanțul contabil și notele explicative la situațiile financiare anuale sunt situațiile care
oferă informații despre poziția financiară a întreprinderii.
Conform IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare menționează că informațiile privind
poziția financiară a întreprinderii se referă la:16
 resursele economice pe care aceasta le controlează, în baza cărora se anticipează
capacitatea ei de a genera fluxuri monetare viitoare;
 structura de finanțare, care permite anticiparea nevoilor viitoare de credite și
posibilitatea obținerii lor;
 modul de repartizare a profitului și a fluxurilor viitoare de trezorerie, lichiditatea
și solvabilitatea întreprinderii, precum și capacitatea acesteia de a se adapta
schimbărilor mediului în care își desfășoară activitatea.
Analiza poziției financiare a întreprinderii implică un studiu amplu, static și dinamic,
asupra activelor, datoriilor, capitalului propriu și asupra corelațiilor ce se stabilesc între aceste
elemente, de gestionarea cărora depinde existența durabilă a întreprinderii.17
Utilitatea informațiile oferite prin intermediul analizei poziției financiare cu privire la
resursele economice controlate de către întreprindere și la modificare a acestora în trecut rezidă
din posibilitatea anticipării capacității întreprinderii de a genera în viitor lichidități, precum și a
evaluării aptitudinilor administrative ale conducerii.
Pentru a se anticipa nevoia de creditare a întreprinderii sunt utile informațiile cu privire la
structura financiară a întreprinderii, iar creditorii sunt interesați dacă întreprinderea are
capacitatea de a-și onora angajamentele financiare scadent, daca este solvabilă și dispune de
lichidități.
Petru a obține informații cât mai utile și corecte cu privire la poziția financiară a
întreprinderii bilanțul contabil este analizat pe orizontală și pe verticală.
Analiza pe verticală a bilanțului corespunde cu analiza structurii acestuia și constă în
determinarea proporțiilor diferitelor posturi de activ în totalul activului, evidențiindu-se astfel
compoziția relativă a patrimoniului întreprinderii și a ponderii elementelor de pasiv în totalul
capitalului întreprinderii, reliefându-se contribuția acestora la finanțarea întreprinderii.18

16
Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), Ediția a III a, Editura CECCAR, București,
2007, pag. 801
17
Mironiuc, M., Analiza economico – financiară. Performanță, poziție financiară, risc , Editura
Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași , 2009, pag 137
18
Petrescu, S., Diagnostic economic – financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura SedcomLibris, Iași,
2004, pag 193
11
Analiza se realizează cu ajutorul ratelor de structură care oferă informații despre
elasticitatea sau rigiditatea întreprinderii de a-și adapta politica de finanțare și investiții
modificărilor impuse de mediul de afaceri extern. Dintre aceste rate de structură menționăm:
 rata activelor imobilizate - arată gradul de investire al capitalului întreprinderii;
 rata imobilizărilor necorporale - măsoară investițiile realizate în domeniul
cercetării, conceperii și promovării de noi produse, procese etc.;
 rata imobilizărilor corporale - măsoară receptivitatea întreprinderii la schimbările
tehnologice;
 rata imobilizărilor financiare – reflectă politica de investiții financiare a
întreprinderii și intensitatea relațiilor financiare stabilite de acesta cu alte entități,
în virtutea intereselor de participare;
 rata activelor circulante – măsoară ponderea utilizărilor cu caracter ciclic în
totalul activelor deținute de întreprindere;
 rata stocurilor – exprimă ponderea celui mai puțin lichid activ circulant în totalul
activului societății;
 rata creanțelor – măsoară intensificarea relațiilor comerciale cu terții și
imobilizarea unor lichidități;
 rata disponibilităților – exprimă ponderea celui mai lichid activ circulant în
activul total, este recomandat să fie peste limita minimă de 0,5%, însă trebuie luat
în considerare că este foarte variabil pe intervale scurte de timp;
 rata resurselor curente – reflectă măsura în care datoriile mai mici de un an
participă la formarea resurselor totale ale întreprinderii;
 rata îndatorării globale – măsoară gradul de dependență a întreprinderii față de
resursele financiare provenite de la terți;
 rata autonomiei globale – pune în evidență gradul de independență financiară a
întreprinderii față de terți;
 rata stabilității financiare – măsoară caracterul permanent al finanțării, oferind un
anume grad de siguranță întreprinderii.
Atunci când analiza pe verticală este aplicată pe mai mulți ani succesivi se îmbină cu
analiza pe orizontală și oferă informații privind evoluația structurii bilanțului, sub aspectul
impactului schimbărilor interne și a interacțiunilor întreprinderii cu mediul de afaceri.

12
Pentru a se putea realiza analiza pe orizontală a bilanțului trebuie elaborat un bilanț
financiar.
Bilanțul financiar sau bilanțul lichiditate – exigibilitate, reflectă solvabilitatea
întreprinderii pe termen scurt ( lichiditate ), pe termen lung și în același timp riscul de neplată
sau faliment al acesteia. Pentru elaborarea acestuia se procedează la eliminarea non-valorilor
(cheltuieli înregistrate în avans, diferențe de conversie ) și împărțirea activelor și pasivelor cu
lichiditate peste un an și sub un an.19
Pentru a analiza echilibrul financiar trebuie comparate succesiv grupele din activul
bilanțului financiar cu cele din pasivul bilanțului, comparații care duc la analiza unor indicatori
clasici: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.
Fondul de rulment reprezintă excedentul rezultat atunci când resursele permanente
depășesc necesarul permanent de finanțat al întreprinderii. Se comportă ca o marjă de siguranță
care permite întreprinderii să își conserve o anumită independență financiară față de creditori, în
cazul în care intervin dificultățile financiare la nivelul activității curente.
Conform opiniei unor autori de specialitate se face distincție între fondul de rulment brut,
fondul de rulment net, fondul de rulment propriu și fondul de rulment străin.
Fondul de rulment brut analizează toate elementele de activ susceptibile a fi transformate
în lichidități, într-o perioadă mai mică de un an.
Fondul de rulment net prezintă cea mai mare importanță din punctul de vedere al analizei
echilibrului financiar pe termen lung și reprezintă partea resurselor permanente rămasă după
finanțarea necesarului permanent, acesta poate fi:
 pozitiv și reflectă o sporire a marjei de siguranță a întreprinderii;
 nul și evidențiază expresia perfectei armonizări a resurselor permanente cu
necesarul de finanțat;
 negativ și reflectă insuficiența resurselor permanente pentru finanțarea
necesarului permanent, ceea ce înseamnă că o parte a imobilizărilor este finanțată
din datorii curente, fără ca această situație să reflecte un dezechilibru.
De asemenea fondul de rulment net reprezintă un criteriu de lichiditate. Lichiditatea va fi
suficientă dacă activele circulante realizabile și disponibile vor depăși exigibilitatea
angajamentelor întreprinderii pe termen scurt .

19
Sârbu, C., Analiza econimico-financiară. Suport de curs, Universitatea Danubius, Galați, pag. 3

13
Fondul de rulment propriu reflectă autonomia de care dispune întreprinderea în
finanțarea investițiilor. Acesta este în general negativ pentru că puține întreprinderi își pot finanța
necesarul lor permanent doar din capitaluri proprii.
Fondul de rulment străin reflectă contribuția datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă
mai mare de un an la finanțarea necesarului permanent.
Necesarul de fond de rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea
unor operațiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă al cărui total trebuie
acoperit cel puțin parțial de resurse stabile,20 acesta poate fi:
 pozitiv și reflectă un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare
care pot fi mobilizate;
 nul și indică faptul că lichiditatea întreprinderii este garantată pe termen scurt, însă
aspecte neprevăzute, care pot modifica structura activelor și pasivelor curente, vor
deteriora cu ușurință acest echilibru;
 negativ și este semnalul unui surplus de resurse temporare, în raport cu necesarul
temporar de finanțat a activelor circulante.
Trezoreria netă este un excedent de disponibilități derivat din activitatea desfășurată de
întreprindere într-un exercițiu financiar 21
sau reprezintă excedent de disponibilități rezultat din
evoluția curentă a operațiunilor de încasări și plăți ce se derulează în întreprindere într-un
exercițiu financiar. În funcție de relațiile care se stabilesc între factorii care o determină aceasta
poate fi:
 pozitivă și este expresia echilibrului financiar stabilit la nivelul întregii activități a
întreprinderii și rezultatul unui exercițiu financiar care s-a încheiat cu un surplus
de disponibilități bănești.
 nulă este rezultatul egalității expresiei matematice între fondul de rulment și
necesarul de fond de rulment;
 negativă și evidențiază o situație îngrijorătoare în legătură cu echilibrul de
andamblu a întreprinderii, care se traduce prin imposibilitatea finanțării
necesarului de fond de rulment din resurse financiare permanente.

20
Petrescu, S., Diagnostic economic – financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura SedcomLibris, Iași,
2004, pag 193
21
Bătrâncea, I., Analiza trezoreriei entității economice. Modelare. Echilibru. Eficiență. Previziune, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca, pag 231
14
Trezoreria netă favorabilă de-a lungul mai multor exerciții succesive reflectă succesul
întreprinderii, fiind dovada unei poziții strategice bune în raport cu terții ( concurenții ).
Analiza echilibrului prin sistemul de rate exprimă capacitatea întreprinderii de a-și susține
și consolida propria structură patrimonială, în strânsă legătură cu alegerile sale în materie de
finanțare.
Analiza ratelor de acoperire financiară presupune analiza:
 ratei finanțării stabile a imobilizărilor care permite aprecierea măsurii în care
resursele permanente asigură finanțarea activelor imobilizate nete și expresia
relativă a fondului de rulment net;
 ratei autofinanțării imobilizărilor este expresia în mărimi relative a fondului de
rulment propriu;
 ratei finanțării străine a imobilizărilor permite aprecierea măsurii în care
datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an acoperă finanțarea
imobilizărilor;
 ratei finanțării globale pune în evidență măsura în care surplusul de resurse
permanente, rămas după finanțarea necesarului permanent, participă la acoperirea
necesarului de finanțare a ciclului de exploatare.

Analiza lichidității întreprinderii presupune calculul:


 ratei lichidității generale care evidențiază în ce măsură datoriile care trebuie
plătite într-o perioadă mai mică de un an pot fi acoperite din activele circulante;
 ratei lichidității reduse prezintă măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi
acoperite numai din activele realizabile și disponibile, mai ușor de mobilizat.
 ratei lichidității imediate este un indicator care prezintă importanță pentru
creditorii pe termen scurt, pentru bănci;
 vitezei de rotație a stocurilor exprimă, în număr de rotații, de câte ori stocurile se
transformă în cursul exercițiului din formă materială în formă bănească prin
intermediul cifrei de afaceri;
 duratei de rotație a stocurilor exprimă intervalul de timp ( zile ) în care se
reînnoiesc stocurile prin intermediul vânzărilor;

15
 vitezei de rotație a creanțelor clienți exprimă, în număr de rotații, de câte ori
creanțele comerciale se pot reînnoi prin efectul vânzărilor, într-un exercițiu
financiar.
 termenului mediu de recuperare a creanțelor clienți exprimă intervalul de timp
(zile) în care se încasează în medie creanțele;
 vitezei de rotație a datoriilor către furnizori pune în evidență de câte ori datoriile
către furnizori pot fi plătite prin efectul vânzărilor;
 termenului mediu de plată al datoriilor către frunizori exprimă perioada de timp
în care datoriile către furnizori devin exigibile.

Analiza solvabilității întreprindere presupune calculul:


 ratei solvabilității generale, de mărimea sa depinde reînnoirea contractelor de
creditare cu finanțatorii;
 ratei îndatorării globale – exprimă gradul de dependență al întreprinderii față de
resursele financiare provenite de la terți;
 ratei prelevării datoriilor financiare care raportează cheltuielile financiare la
excedentul brut de exploatare sau la cifra de afaceri;
 ratei autonomiei financiare globale;
 ratei autonomiei finaciare la termen – exprimă măsura în care capitalul propriu
participă la formarea capitalului permanent .

16
CAPITOLUL II. PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE BERLIN
S.R.L. BÂRLAD
BERLIN S.R.L. Bârlad este societatea comercială pentru care este analizată activitatea
economico – financiară, precum și evoluția acesteia de la înființare până în prezent.

2.1. ISTORICUL SOCIETĂȚII COMERCIALE BERLIN S.R.L. BÂRLAD


S.C. BERLIN S.R.L. a fost constituită în anul 1994, în conformitate cu prevederile Legii
nr.26/1990 privind Registrul Comerțului. De la această dată, societatea BERLIN S.R.L. își
desfășoară activitatea fiind înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul de ordine RC J37/
757/ 1994 acordat la 06.10.1994, având sediul social în județul Vaslui, localitatea Bârlad și durată
de funcționare nelimitată.
Firma este orientată pe comerțul cu amănuntul, fiind de fapt un magazin nespecializat
local de renume, și un concurent puternic pentru marile supermarketuri locale Plus, Penny,
Cleopatra.
Conform codului CAEN, firma are ca principal obiect de activitate conform codificării
4711- Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzarea preponderentă de produse
alimentare, băuturi și tutun iar din suma de activităților secundare merită amintite:
 1581- Fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase;
 463x- Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului;
 5540- Baruri și alte activități de servire a băuturilor;
 8299- Alte activități de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a.
Firma activează având punctul de lucru principal pe strada Vasile Pârvan și șase sedii
secundare pe raza orașului Bârlad, sedii în care se desfășoară preponderent, adică în 5 din 7
vânzări de mărfuri diverse, în care predominante sunt cele alimentare, băuturile și produsele din
tutun (CAEN Rev.1=5211), într-un sediu se desfășoară producerea și vânzarea de pâine și
produse de panificație (CAEN Rev.1=1581, 1582, 1584, 5224, 5530, 5540, 7482) și un sediu în
care se desfășoară vânzări cu ridicata, un depozit (CAEN Rev.1=0161, 4631, 4632, 4633, 4638,
4639, 5210, 8129, 8292).
Întreprinderea are un capital social subscris de 2.066.740,00 ron, integral vărsat, împărțit în
206.674 părți sociale, cu o valoare nominală de 10.00 ron, împărțit în cote egale de cei doi
asociați, cota de participare la beneficii și pierderi fiind deci de 50%, asociați care sunt și
administratorii și persoanele împuternicite prin statutul de funcționare.
17
Cu privire la activitatea societății comerciale, exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se
încheie la 31 decembrie al fiecărui an, cu excepția primului an când aceasta începe să
funcționeze, “situația financiară anuală va fi întocmită în conformitate cu cerințele legii,
aprobată de asociatul unic și o copie se va depune de administrator, în termen de 15 zile de la
data adunării generale, la Direcția Generală a Finanțelor Publice, precum și la Oficiul
Registrului Comerțului”22 și, anual, cel puțin 5% din profitul societății se va prelua pentru
formarea fondului de rezervă, până când aceasta va atinge minimum a cincea parte a capitalului
social.
Numărul mediu de angajați în timpul anului a fost după cum arată și figura de mai jos de
112 persoane în anul 2008, 116 persoane în anul 2009 și în anul 2010 117 persoane fiind împărțiți
în personal administrativ și personal în producție:

120

100

80

Personal productie
60
Personal administrativ

40

20

0
2008 2009 2010

Fig. nr. 1 - Structura personalului societății BERLIN S.R.L.

2.2. MISIUNE, OBIECTIVE ȘI VALORI


Echipa managerială a S.C. BERLIN S.R.L. s-a preocupat de adoptarea unui sistem de
management progresiv și programat, pe care îl abordează ca pe un proces de orientare a activității
firmei în scopul realizării obiectivelor organizației într-o manieră eficace, utilizând eficient
resursele de care dispune.

22
Statutul de organizare si funcţionare al societăţii comerciale
18
“Misiunea unei firme exprimă rațiunea de a fi a acelei organizații în raport cu
principalii ei parteneri, clienți”23. Misiunea BERLIN S.R.L.: “să fim cea mai bună afacere de
retail din Bârlad, iar prin a fi buni înțelegem să oferim calitatea cerută de client, la prețuri
concurențiale și în cel mai scurt timp”.
Obiectivele BERLIN S.R.L reprezintă rezultatele de viitor ce se doresc a fi obținute și au
ca punct de plecare « maximizarea valorii întreprinderii ». Această abordare are o motivație
solidă, în primul rând pentru ca întreprinderea aparține a doi asociați, care sunt în același timp și
angajați ai acesteia și au tot interesul să își maximizeze valoarea investiției. În al doilea rând,
obiectivele țin seama de incertitudini și riscuri și de componenta timp. Sistemul de obiective este
prezentat mai jos:

Notorietatea pe piaţa de
retail -prima alegere

Obţinerea unui A obţine maximum de

profit anual de min. rezultate, cu


minimum de cheltuieli
8%

Fig. nr. 2- Obiectivele S.C. BERLIN S.R.L

23
Nica, Panaite, Ifrimescu, Aurelian, “Management-Concepte şi Aplicaţii”, Editura SedcomLibris, Iaşi,
2004, p. 94
19
“Valorile sunt concepții sau maniere de interpretare a ceea ce este bine, adevarat sau de
dorit pentru o organizație”24, fiind judecate din punct de vedere al “răului în raport cu binele;
nefirescul în raport cu naturalul; anormalul în raport cu normalul; paradoxalul în raport cu
logicul; iraționalul în raport cu raționalul; urâtul în raport cu frumosul”25.

Fig. nr. 3- Valorile organizaționale ale S.C. BERLIN S.R.L.


Valorile întreprinderii studiate, reprezentate în figura nr. 3, pun amprenta pe o cultura a
încrederii partenerilor, respectandu-și cuvântul față de aceștia, a puterii de inovare, fiind implicați
în activitatea de descoperire de metode noi care să eficientizeze munca, pe dorința de competența
ținând seama de deschiderea spre un mod de coportament business liber, modern.
Ca urmare a aplicării acestei politici, deși activează pe o piață cu o concurență puternică,
de tipul supermarket, BERLIN S.R.L. a fost desemnat cel mai bun comerciant tradițional din
România, fiind performera ediției a patra a Galei Premiilor Comerțului Tradițional, concurs
organizat de revista Piața și compania Metro Cash & Carry România, câștigând aproape tot ce
putea castiga:
 Marele Premiu pentru cel mai bun comerciant, premiul pentru cel mai eficient
comerciant în categoria peste 100 mp, premiul pentru cel mai bun magazin specializat
și mențiunea pentru cea mai bună strategie de marketing în categoria peste 100 mp.
Juriul competiției a motivat decizia de a acorda Marele Premiu companiei BERLIN
prin eficiența actului de vânzare, calitatea strategiei de marketing, ritmul de dezvoltare
a afacerii din ultimii doi ani și prin faptul că aceste performante au fost obținute într-un
mediu puternic concurențial.

24
Nica, Panaite, Ifrimescu, Aurelian, “Management-Concepte şi Aplicaţii”, Editura SedcomLibris, Iaşi,
2004, p. 55
25
Nica, Panaite, Ifrimescu, Aurelian, “Management-Concepte şi Aplicaţii”, Editura SedcomLibris, Iaşi,
2004, p. 55

20
 Premiul pentru cel mai eficient comerciant din categoria 100 - 200 mp. Motivația
Juriului: pentru că, în anul 2009, a realizat vânzari în valoare de 94.166 lei/ mp și
411.075 lei / angajat.
 Mențiune pentru cea mai bună strategie de marketing în categoria 100 - 200 mp.
Motivația Juriului: pentru cel mai mare număr de promoții proprii ( peste 500 ) și cel
mai mare număr de produse aflate în promoții organizate de furnizori ( peste 8.000 ).
 Premiul pentru cel mai bun magazin specializat. Motivația Juriului: pentru gradul
relativ ridicat de specializare (46%), pentru eficiența specializării (vânzări de peste
68.000 lei/mp) și pentru importanța acordată raionului care conferă specializarea
(preparate din carne).267
Aceste premii vin să întărească performanțele BERLIN S.R.L. Într-o perioadă în care mulți
comercianți tradiționali înregistrează scăderi ale vânzărilor din cauza contextului economic dar și
a extinderii rețelelor moderne de retail, BERLIN este pe plus, vânzarile crescând pe zi, cu 50%,
de la 4.000 la 6.000 de lei, iar numărul de clienți cu peste 22%, de la 500 la aproximativ 700-800.

2.3. ANALIZA SWOT A SOCIETĂȚII ANALIZATE


Tabelul nr. 1
S W

 existența unei game diversificate de  saturarea piețelor locale, care face


produse; mai costisitoare cucerirea şi
 personalul calificat cu experiență în menţinerea unei cote de piață;
domeniu;  dezvoltarea tot mai acerbă a
 managementul adaptat profilului de vânzării prin comerțul mobil;
activitate;  costul ridicat al utilităților care se
 rezultatele deosebite în domeniul resimte puternic asupra rezultatului
vânzării; de exploatare;
 activitate profitabilă;  capacitatea de autofinanțare
 aplicarea unei strategii de marketing negativă şi implicit, gradul de

26 http://www.revista-piata.ro
21
corespunzatoare. îndatorare mare.
 existenţa de "nişe" locale de
consumatori care aleg magazinul
tradițional în defavoarea marilor
magazine;
 convingerea că se posedă un know-
how important;
 amplasarea punctelor de desfacere
în zone cu vad comercial favorabil.

O T

 capacitatea de comercializare în  existenţa unei concurenţe acerbe pe


conservare și potențial de piaţa locală, care practică preţuri
dezvoltare; concurentiale;
 existența infrastructurii pentru o  existența în oraș a magazinelor de
posibilă extindere a echipelor de tip supermarket și a magazinele de
promovare a desfacerii, creându-şi tip discount;
premisele pentru dezvoltarea  legislaţia în continuă schimbare şi
afacerii şi a acoperirii costului restrictivă pe alocuri, impunând
îndatorării; anumite riscuri de schimbare care
 oricât de precare sunt condițiile de pot genera dificultăţi firmei în
trai ale românilor în acești ani, încercarea de a stabili o politică
aceștia își păstrează corectă pentru viitor.
comportamentul de achiziție și
consum a produselor alimentare și
de larg consum.

22
CAPITOLUL III. ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ A
S.C. BERLIN S.R.L.
Transpunerea în practică a aspectelor privind analiza economico – financiară este realizată
prin prisma societății analizate, S.C. BERLIN S.R.L.

3.1. ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE ALE S.C.


BERLIN S.R.L.
Luca Paciolo arăta că ”scopul fiecărui negustor este de a dobândi câștig licit și competent
pentru subzistența sa.” Performanța era măsurată atunci pe baza câștigului, astăzi ea este
măsurată prin intermediul contului de profit și pierdere pe care îl voi analiza în continuare.

3.1.1. Analiza orizontală și verticală a contului de profit și pierdere


Una din cele mai simple tehnici de analiză a dinamicii elementelor cuprinse în contul de
profit și pierdere, a dinamicii fluxurilor de rezultate este analiza pe orizontală.

Tabelul nr.2
CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE
Denumirea indicatorului Nr. 31.12. 31.12. 31.12. Abateri Abateri 2
rd 2008 2009 2010 1 (± Δ) (± Δ)
1.Cifra de afaceri netă (rd.02 la 05) 1 46040383 50025085 50617833 3984702 592748
Producția vândută 2 44029 50651 23670 6622 -26981
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 45996354 49974434 50594163 3978080 619729
Venituri din dobânzi înregistrate de 4 0 0 0 0 0
entitățile al căror obiect de activitate îl
constituie leasingul
Venituri din subvenții de exploatare 5 0 0 0 0 0
aferente cifrei de afaceri nete
2.Variația stocurilor de produse finite- 6 0 0 0 0 0
Sold C
Variatia stocurilor de produse finite- 7 0 0 0 0 0
SdD
3.Producția realizată de entitate pentru 8 0 0 0 0 0
scopurile sale proprii și capitalizată
4.Alte venituri din exploatare 9 32228 52444 104163 20216 51719
VENITURI DIN EXPLOATARE- 10 46072611 50077529 50721996 4004918 644467
TOTAL (rd.01+06-07+08+09)
5.a)Cheltuieli cu materii prime și 11 511324 387341 524737 -123983 137396
materiale consumabile
Alte cheltuieli materiale 12 213207 158259 141880 -54948 -16379
b) Alte cheltuieli externe (energia și 13 619592 386982 373948 -232610 -13034
apa)
c) Cheltuieli privind mărfurile 14 42008108 46603425 46570562 4595317 -32863
6.Cheltuieli cu personalul 15 1095385 1320130 1393909 224745 73779
a) Salarii și indemnizații 16 852000 1037478 1101321 185478 63843
23
b) Cheltuieli cu asigurarile și protecția 17 243385 282652 292588 39267 9936
socială
7. a)Ajustări de valoare privind 18 492993 459878 404737 -33115 -55141
imobilizările corporale și necorporale
a.1) Cheltuieli 19 492993 459878 404737 -33115 -55141
a.2) Venituri 20 0 0 0 0 0
b) Ajustări de valoare privind activele 21 -144 0 18 144 18
circulante
b.1)Cheltuieli 22 0 0 18 0 18
b.2)Venituri 23 144 0 0 -144 0
8.Alte cheltuieli de exploatare 24 1135540 636172 652066 -499368 15894
8.1.Cheltuieli privind prestațiile externe 25 1066455 560965 539573 -505490 -21392
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și 26 63550 67430 91901 3880 24471
vărsăminte asimilate
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și 27 5535 7777 20592 2242 12815
active cedate
Cheltuieli privind dobânzile de 28 0 0 0 0 0
refinanțare înregistrate de entitățile al
căror obiect de activitate îl constituie
leasingul
Ajustări privind provizioanele 29 0 0 0 0 0
Cheltuieli 30 0 0 0 0 0
Venituri 31 0 0 0 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE- 32 46076005 49952187 50061857 3876182 109670
TOTAL (rd.11 la 15+18+21+24+29)
PROFIT SAU PIERDEREA DIN 33 0 125342 660139 128736 534797
EXPLOATARE Profit
34 3394 0 0 0 0
Pierdere
9. Venituri din interese de participare 35 0 0 0 0 0
- din care, venituri obținute de la 36 0 0 0 0 0
entitățile afiliate
10. Venitruri din alte investiții și 37 0 0 0 0 0
împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate
-din care, venituri obținute de la 38 0 0 0 0 0
entitățile afiliate
11. Venituri din dobânzi 39 12499 141731 79500 129232 -62231
- din care, venituri obținute de la 40 0 0 0 0 0
entitățile afiliate
Alte venituri financiare 41 695853 352414 152395 -343439 -200019
VENITURI FINANCIARE-TOTAL 42 708352 494145 231895 -214207 -262250
Ajustări de valoare privind imobilizările 43 0 0 0 0 0
financiare și a investițiilor financiare
deținute ca active circulante
- Cheltuieli 44 0 0 0 0 0
- Venituri 45 0 0 0 0 0
13.Cheltuieli privind dobânzile 46 33673 13192 859 -20481 -12333
- din care, cheltuieli în relația cu 47 0 0 0 0 0
entitățile afiliate
Alte cheltuieli financiare 48 62841 4769 15752 -58072 10983
CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 49 96514 17961 16611 -78553 -1350

24
PROFIT SAU PIERDEREA 50 611838 476184 215284 -135654 -260900
FINANCIARĂ Profit
Pierdere 51 0 0 0 0
14.PROFITUL SAU PIERDEREA 52 608444 601526 875423 -6918 273897
CURENTĂ Profit
Pierdere 53 0 0 0 0 0
15.Venituri extraordinare 54 0 0 0 0 0
16.Cheltuieli extraordinare 55 0 0 0 0 0
17.PROFITUL SAU PIEREREA 56 0 0 0 0 0
EXTRAORDINARĂ Profit
Pierdere 57 0 0 0 0 0
VENITURI TOTALE 58 46780963 50571674 50953891 3790711 382217
CHELTUIELI TOTALE 59 46172519 49970148 50078468 3797629 108320
PROFITUL SAU PIERDEREA 60 608444 601526 875423 -6918 273897
BRUTĂ Profit
Pierdere 61 0 0 0 0 0
Impoztul pe profit 62 86977 82157 128571 -4820 46414
Alte impozite nerepartizate la 63 0 0 0 0
elementele de mai sus
PROFITUL SAU PIERDEREA 64 521467 519369 746852 -2098 227483
NET(Ă) A EXERCIȚIULUI
FINANCIAR Profit
Pierdere 65 0 0 0 0 0

Interpretarea rezultatelor analizei


Diminuarea rezultatului net în al doilea an cu 2.098 lei și creșterea acestuia în 2010 față
de 2009 cu 227.483 lei evidențiază activitatea desfășurată de către întreprindere astfel:
 rezultatul din exploatare crește în prima perioadă comparată cu 128.736 lei și cu
534.797 lei în cea de-a doua perioadă deoarece veniturile din exploatare au crescut
într-un ritm superior față de cheltuielile din exploatare, ceea ce a contribuit la
creșterea rezultatului net;
 din analiza compoziției veniturilor din exploatare se constată că pe întreaga
perioadă analizată veniturile din vânzarea mărfurilor sunt predominante și au o
evoluție crescătoare cu 3.978.080 lei (8,65%), respectiv 619.729 lei (1,18%),
precum și alte venituri din exploatare care cresc cu 20.216 lei (62,73%) și cu
51.719 lei (98,62%) în cea de-a doua perioadă. În cadrul cheltuielilor din
exploatare componenta cea mai importantă cheltuilelile privind mărfurile
înregistrează o creștere de 4.595.317 lei, urmată de o descreștere cu 32.863 lei.
Creșterea rezultatului din exploatare se datorează diminuărilor cheltuielilor cu
materiile prime și materialele consumabile și a altor cheltuieli de exploatare;

25
 profitul financiar are o evoluție descrescătoare în perioada analizată, astfel s-a
diminuat cu 135.654 lei în 2009 față de 2008 și cu 260.900 lei în 2009 față de
2010, ca urmare a reducerii veniturilor financiare într-un ritm superior față de cel
al cheltuielilor financiare. Veniturile financiare se diminuează în prima perioadă
comparată cu 214.207 lei ( 30,24% ) și cu 262.250 ( 53,07% ) lei în 2010, iar
cheltuielile financiare se reduc cu 78.553 lei ( 81,39% ) în 2009 și cu 1.350 lei
(7,52% ) în 2010. Profitul financiar a contribuit la creșterea rezultatului net;
 rezultatul extraordinar fiind nul, din cauza lipsei evenimentelor extraordinare din
activitatea întreprinderii, nu a exercitat influență asupre rezultatului net al
exercițiului;
 diminuarea rezultatului brut cu 6.918 lei în 2009 față de 2008 a dus la plata unui
impozit pe profit mai mic cu 4.820 lei, iar în cea de-a doua perioadă comparată
rezltatul brut a crescut cu 273.897 lei, iar impozitul pe profit a crescut cu 46.414
lei.

1000000

800000

600000 2008
400000 2009
200000 2010 2010
0 2009
-200000 Rezultat din 2008
Rezultat
exploatare Rezultat brut
financiar Rezultat net

Figura 4. Evoluția rezultatelor obținute


Sursa: Prelucrare după datele din contabilitate

Analiza pe verticală a Contului de profit și pierdere se poate realiza în diferite moduri, iar
pentru următorul tabel am optat pentru determinarea ponderii fiecărei categorii de rezultat în
rezultatul brut al exercițiului și pentru ponderarea acestor rezultate în cifra de afaceri, în special,

26
ponderarea rezultatului din exploatare și a componentelor sale care au legătură directă volumul de
activitate și vânzările.
Tabelul nr.3
Pondere în Pondere în Pondere în
Denumire indicator Rez. CA Rez. CA Rez. CA
Brut Brut Brut
1.Cifra de afaceri neta (rd.02 la 05) 7566.91 100.00 8316.36 100.00 5782.10 100.00
Producția vândută 7.24 0.10 8.42 0.10 2.70 0.05
Venituri din vânzarea mărfurilor 7559.67 99.90 8307.94 99.90 5779.40 99.95
2.Variația stocurilor de produse finite-Sold C 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Variația stocurilor de produse finite-Sold D 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3.Producția realizată de entitate pentru 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
scopurile sale proprii și capitalizată
4.Alte venituri din exploatare 5.30 0.07 8.72 0.10 11.90 0.21
VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 7572.20 100.07 8325.08 100.10 5794.00 100.21
(rd.01+06-07+08+09)
5.a)Cheltuieli cu materii prime și materiale 84.04 1.11 64.39 0.77 59.94 1.04
consumabile
Alte cheltuieli material 35.04 0.46 26.31 0.32 16.21 0.28
b) Alte cheltuieli externe (energia și apă) 101.83 1.35 64.33 0.77 42.72 0.74
c) Cheltuieli privind mărfurile 6904.19 91.24 7747.53 93.16 5319.78 92.00
6.Cheltuieli cu personalul 180.03 2.38 219.46 2.64 159.23 2.75
a) Salarii și indemnizații 140.03 1.85 172.47 2.07 125.80 2.18
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 40.00 0.53 46.99 0.57 33.42 0.58
7. a)Ajustări de valoare privind imobilizările 81.03 1.07 76.45 0.92 46.23 0.80
corporale și necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele -0.02 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
circulante
8.Alte cheltuieli de exploatare 186.63 2.47 105.76 1.27 74.49 1.29
8.1.Cheltuieli privind prestațiile externe 175.28 2.32 93.26 1.12 61.64 1.07
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și 10.44 0.14 11.21 0.13 10.50 0.18
vărsaminte asimilate
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și 0.91 0.01 1.29 0.02 2.35 0.04
active cedate
CHELTUIELI DE EXPLOATARE- 7572.76 100.08 8304.24 99.85 5718.59 98.90
TOTAL (rd.11 la 15+18+21+24+29)
VENITURI FINANCIARE-TOTAL 116.42 1.54 82.15 0.99 26.49 0.46
CHELTUIELI FINANCIARE- TOTAL 15.86 0.21 2.99 0.04 1.90 0.03
VENITURI TOTALE 7688.62 101.61 8407.23 101.09 5820.49 100.66
CHELTUIELI TOTALE 7588.62 100.29 8307.23 99.89 5720.49 98.93
REZULTAT DIN EXPLOATARE -0.56 -0.01 20.84 0.25 75.41 1.30
REZULTAT FINANCIAR 100.56 1.33 79.16 0.95 24.59 0.43
REZULTAT BRUT 100.00 1.32 100.00 1.20 100.00 1.73

27
Interpretarea rezultatelor analizei
Analiza comparativă a structurii rezultatului brut în cele trei exerciții reliefează o evoluție
diferită a structurii rezultatelor din exploatare și financiare în rezultatul brut. În 2008 rezultatul
financiar acoperă și pierderea din activitatea de exploatare acesta deținând 100,56% din rezultatul
brut, deoarece ponderea veniturilor din exploatare în venituri totale scade, iar ponderea
cheltuielilor din exploatare cresc în cheltuieli totale. În anul 2009 ponderea rezultatului financiar
în rezultatul brut este de 79,16%, iar a rezultatului din exploatare este de 20,84%. În ultimul an al
perioadei analizate se observă ca rezultatul din exploatare deține 75,41%, iar rezultatul financiar
24,59%. Trecerea de la pierdere din exploatare la profit a avut o influență favorabilă asupra
rezultatului brut și implicit asupra rezultatului net al întreprinderii.
Ponderea rezultatului brut în cifra de afaceri s-a diminuat în prima perioadă comparată de
la 1,32% la 1,20%, fiind urmată de o creștere în 2010 până la 1,73%, fapt datorat modificărilor
rezultatului din exploatare în cifra de afaceri comparativ cu diminuarea ponderii rezultatului
financiar în cifra de afaceri. Ponderea cea mai mare din veniturile totale și din cheltuielile totale
în cifra de afaceri sunt deținute se veniturile și cheltuielile obținute din activitatea de exploatare a
întreprinderii.

3.1.2. Analiza rezultatului net prin solduri intermediare de gestiune


Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori care caracterizează performanța
activității de producție și comercializare (cifra de afaceri, marja comercială, producția
exercițiului, valoarea adăugată ) și indicatori care caracterizează rentabilitatea întreprinderii
( excedentul / deficitul brut de exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul
curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut și rezultatul net al exercițiului ).
Tabelul nr.4
Solduri intermediare de gestiune- activitate
MOD DE CALCUL: 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 Abateri Abateri
(± Δ) (± Δ)
1.Cifra de afaceri 46040383 50025085 50617833 3984702 592748
Producția vândută+ 44029 50651 23670 6622 -26981
Venituri din vânzarea mărfurilor+ 45996354 49974434 50594163 3978080 619729
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile 0 0 0 0 0
al căror obiect de activitate îl constituie
leasingul+
Venituri din subvenții de exploatare aferente 0 0 0 0 0
cifrei de afaceri nete
2.Marja comercială 3988246 3371009 4023601 -617237 652592
Venituri din vânzarea mărfurilor- 45996354 49974434 50594163 3978080 619729

28
Cheltuieli privind mărfurile 42008108 46603425 46570562 4595317 -32863
3.Producția exercițiului= 44029 50651 23670 6622 -26981
Productia vândută+ 44029 50651 23670 6622 -26981
Variația stocurilor de produse finite+ 0 0 0 0 0
Producția realizată de entitate pentru 0 0 0 0 0
scopurile sale proprii și capitalizată
4.Valoarea adăugată= 1621697 1928113 2467133 306416 539020
Producția exercițiului+ 44029 50651 23670 6622 -26981
Marja comercială- 3988246 3371009 4023601 -617237 652592
Consumuri intermediare( Cheltuieli cu 2410578 1493547 1580138 -917031 86591
materii prime si materiale consumabile+Alte
cheltuieli materiale+Alte cheltuieli externe cu
energia si apa+Cheltuieli privind prestatiile
externe)
5.EBE/ DBE= 462762 540553 981323 77791 440770
Valoarea adăugată+ 1621697 1928113 2467133 306416 539020
Venituri din subvenții de exploatare aferente 0 0 0 0 0
cifrei de afaceri nete+
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile 0 0 0 0 0
al căror obiect de activitate îl constituie
leasingul-
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte 63550 67430 91901 3880 24471
asimilate-
Cheltuieli cu personalul 1095385 1320130 1393909 224745 73779
6.Rezultatul din exploatare= -3394 125342 660139 128736 534797
EBE/ DBE+ 462762 540553 981323 77791 440770
Alte venituri din exploatare- 32228 52444 104163 20216 51719
Cheltuieli cu despăgubiri, donații și active 5535 7777 20592 2242 12815
cedate-
Cheltuieli privind dobânzile de refinanțare 0 0 0 0 0
înregistrate de entitățile care au ca obiect de
activitate leasingul+/-
Ajustări de valoare privind imobilizările 492993 459878 404737 -33115 -55141
corporale și necorporale-
Ajustări de valoare privind activele -144 0 18 144 18
circulante+/-
Ajustări privind provizioanele 0 0 0 0 0
7.Rezultatul financiar= 611838 476184 215284 -135654 -260900
Venituri financiare- 708352 494145 231895 -214207 -262250
Cheltuieli financiare 96514 17961 16611 -78553 -1350
8.Rezultatul curent= 608444 601526 875423 -6918 273897
Rezultatul din exploatare+ -3394 125342 660139 128736 534797
Rezultatul financiar 611838 476184 215284 -135654 -260900
9.Rezultatul extraordinar= 0 0 0 0 0
Venituri extraordinare- 0 0 0 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0
10.Rezultatul brut= 608444 601526 875423 -6918 273897
29
Rezultatul curent+ 608444 601526 875423 -6918 273897
Rezultatul extraordinar 0 0 0 0 0
11.Rezultatul net= 521467 519369 746852 -2098 227483
Rezultatul brut- 608444 601526 875423 -6918 273897
Impozitul pe profit 86977 82157 128571 -4820 46414
1+2+3+4+5=SIG care caracterizeaza 52157117 55915411 58113560 3758294 2198149
activitatea de exploatare
6+7+8+9+10+11= SIG care caracterizeaza 2346799 2323947 3373121 -22852 1049174
rentabilitatea

Interpretarea rezultatelor analizei


Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de către S.C. BERLIN S.R.L. cu
terții, ca urmare a exercitării activității curente de producție și comercializare, a crescut pe
parcursul perioadei analizate cu 3.984.702 lei ( 8,65% ) și respectiv 592.748 lei ( 1,18% ), ca
urmare a sporirii veniturilor din vânzarea mărfurilor. În anul 2009 producția vândută înregistrează
o creștere cu 6.622 lei urmată de o descreștere în 2010 cu 26.981; tendința crescătoare a cifrei de
afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune, consolidându-și activitatea de comerț.
Marja comercială înregistrează în 2009 o diminuare față de de 2008 în sumă de 617.237
lei ( 15,48%) datorită creșterii într-un ritm mai superior al cheltuielilor privind mărfurile
(10,94%) decât veniturile din vânzarea mărfurilor ( 8,65% ), iar în 2010 crește cu 652.592 lei
datorită creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 619.729 lei ( 1,24% ) și diminuării
cheltuielilor privind mărfurile cu 32.863 lei ( 0,07% ). În prima perioadă comparată activitatea de
comerț cu mărfuri generează un flux de rezultate negativ diminuând rezultatul net, iar în 2010
aceeași activitate generează un flux de rezultate pozitiv, ce contribuie în mod favorabil la
formarea rezultatului net al S.C. BERLIN S.R.L.
Producția exercițiului crește cu 6.622 lei în 2009 , iar în 2010 descrește cu 26.981 lei
datorită modificărilor cu aceleași sume ale singurei componente și anume producția vândută.
Aceasta denotă că întreprinderea nu are ca activitate principală producția, dar totuși produsele
acesteia sunt absorbite de piață. Societatea nu înregistrează producție imobilizată pentru scopurile
sale proprii sau producție stocată.
Valoarea adăugată, ca indicator de performanță care exprimă plusul de bogăție creat de
întreprindere prin activitatea de exploatare, a înregistrat în 2009 o creștere cu 306.416 lei
(18,89%) deși producția vândută a crescut cu doar 6.622 lei și marja comercială s-a redus cu
617.237 lei. Efectul pozitiv este dat de diminuarea consumurilor intermediare cu 917.031 lei
(38,04%). În 2010 valoarea adăugată înregistrează cu 539.020 lei ( 27,96% ), datorită sporirii
30
într-un ritm superior al marjei comerciale față de reducerea înregistrată de producția vândută și
cresterea consumurilor intermediare.
Excedentul brut din exploatare al întreprinderii analizate dovedește faptul că acesta poate
să își mențină potențialul comercial, are capaciatea să își onoreze obligațiile fiscale. După cum se
observă din analiza structurii excedentului brut din exploatare, valoarea adăugată este factorul
principal care influențează creșterea excedentului brut din exploatare, datorită creșterii superioare
a acestui indicator față de creșterea cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cu
6,11% și 36,29%, și a cheltuielilor cu personalul, cu 20,52% și 5,59%. Excedentul brut din
exploatare crește cu 77.791 lei în 2009 ( 16,81% ) și cu 440.770 lei ( 81,54% ) în 2010.
Evoluția excedentului brut din exploatare are o influență pozitivă asupra rezultatului din
exploatare, deși acesta este o componentă principală cheltuielile cresc într-un ritm superior în
2008, înregistrându-se pierdere din exploatare.
În 2009 și 2010 influența creșterii excedentul brut din exploatare este diminuată de
creșterea cheltuielile cu despăgubiri, donații și active cedate și de ajustările de valoare privind
imobilizările corporale și necorporale.
Rezultatul financiare este pozitiv în ambele perioade, deși de diminuează de la o
perioadă la alta datorită diminuării veniturilor financiare într-un ritm mai lent de ritmul de
creștere al cheltuielilor financiare; rezultatul financiar diminuându-se cu 135.654 lei în 2009 față
de 2008 și cu 260.900 lei în 2009 față de 2010.
Rezultatul curent se diminuează în prima perioadă comparată datorită diminuării
rezultatului financiar cu 6.918 lei, iar în cea de-a doua perioadă comparată crește cu 273.897
datorită influenței favorabile a rezultatului din exploatare.
Absența evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al
exercițiului și a determinat egalitatea dintre rezultatul curent și cel brut.
Fiecare dintre aceste solduri intermediare de gestiune și-au pus amprenta asupra
rezultatului net al exercițiului financiar.
Pentru următoarele analize în mărimi absolute și mărimi relative voi opta pentru ultimele
două perioade și anume 2009 și 2010.
 Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri, după modelul:

CA=𝑃𝑣 + 𝑉𝑚𝑓 + 𝑉𝑑 + 𝑉𝑠

31
Tabelul nr.5
MOD DE CALCUL: 31.12.2009 31.12.2010 Indici Structura CA
(%)
Cifra de afaceri 50025085 50617833 101,18 100.00 100.00
Producția vândută+ 50651 23670 46,73 0.10 0.05
Venituri din vânzarea mărfurilor+ 49974434 50594163 101,24 99.90 99.95
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile 0 0 0 0.00 0.00
al căror obiect de activitate îl constituie
leasingul+
Venituri din subvenții de exploatare aferente 0 0 0 0.00 0.00
cifrei de afaceri nete

Analiza factorială a cifrei de afaceri este următoarea:


1. Modificarea absolută a cifrei de afaceri este diferenţa:
Δ = CA1 – CA0 = 50.617.833 - 50.025.085= 592.748 lei;
2. Modificarea relativă este diferenţa:
Δr =ICA – 100 = 101,18– 100 = 1,18%.
3. Factorii de influenţă sunt următorii:
Δ = ΔPv + ΔVmf, respectiv:
Δr = ΔrPv + ΔrVmf, unde:
ΔPv =Pv1-Pv0= 23.670- 50.651 = - 26.981 lei respectiv:
ΔrPv= (ΔPv/CA0)*100=(- 26.981/50.025.085)*100= -0,053%
ΔVmf= Vmf1-Vmf0= 50.594.163- 49.974.434= 619.729 lei respectiv:
ΔrVmf= ΔVmf/CA0*100= 619.729 / 50.025.085*100= 1,127%
Prin însumare se verifică egalitatea:
ΔPv + ΔVmf=-26.981+619.729=592.748lei= Δ
ΔrPv + ΔrVmf= -0,054+1,127=1,18%

Interpretarea rezultatelor analizei


Cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 1,18%, adică 592.748 lei, datorită creșterii
veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 619.729 lei. În structura cifrei de afaceri veniturile din
vânzarea mărfurilor reprezentă 99,90 % din cifra de afaceri în anul 2009 și 99, 95 % în anul
2010. Creșterea ponderii veniturilor din vânzarea mărfurilor, cu consecințe pozitive asupra cifrei
de afaceri, s-a realizat concomitent cu scăderea producției vândute, o scădere nesemnificativă în
totalul cifrei de afaceri cu 0,053%, adică cu 26.981 lei.

32
 Analiza factorială a marjei comerciale se realizează după modelul:
𝑀𝑐 = 𝑉𝑚𝑓 − 𝐶ℎ𝑚𝑓
Analiza în mărimi relative se calculează cu ajutorul a două rate de marjă :
𝑀𝑐 𝑀𝑐
𝑅𝑀𝑐 = 𝑉𝑚𝑓 ∗ 100 sau 𝑅𝑀𝑐 = 𝐶ℎ𝑚𝑓 ∗ 100

Acest indicator este important pentru S.C. BERLIN S.R.L. pentru că de el depinde
puterea financiară și perspecivele de creștere și desvoltare a societății.
1. Modificarea absolută a marjei comerciale este diferenţa:
Δ = Mc1 – Mc0 = 4.023.601- 3.371.009= 652.592 lei;
2. Modificarea relativă este diferenţa:
Δr =IMc – 100 = 119,36– 100 = 19,36%.
3. Factorii de influenţă sunt următorii:
Δ = ΔVmf + ΔChmf, respectiv:
Δr = ΔrVmf + ΔrChmf, unde:
ΔVmf = Vmf1-Vmf0= 50.594.163- 49.974.434= 619.729 lei lei respectiv:
ΔrVmf= (ΔVmf/ Mc0)*100=(619.729/3.371.009)*100= 18,38%
ΔChmf= Chmf1-Chmf0= 46.570.562- 46.603.425= -32.863 lei respectiv:
ΔrChmf= ΔChmf/Mc0*100= -32.863 / 3.371.009*100= -0,98%
Prin insumare se verifica egalitatea:
ΔVmf + ΔChmf =619.729 +32.863=652.592 lei= Δ
ΔrVmf + ΔrChmf = 18,38% + 0,98% =19,36%
Interpretarea rezultatelor analizei
Marja comercială a înregistrat în perioada analizată o creștere cu 652.592 lei, adică
19,36%, deoarece veniturile din vânzarea mărfurilor cu 619.729 lei, iar cheltuielile privind
mărfurile s-au diminuat cu 32.863 lei. Aceste două componente au antrenat creșterea marjei
comerciale.
 Analiza producției exercițiului este realizată după modelul:
𝑃𝑒𝑥 = 𝑃𝑣 + 𝑃𝑠 + 𝑃𝑖
Acest indicator este analizat din punct de vedere al dinamicii și structurii sale,
evidențiindu-se cauzele care imprimă o anumită tendință indicatorului.
1. Modificarea absolută aproducției exercițiului este diferenţa:
Δ = Pex1 – Pex0 = 23.670- 50.651= - 26.981 lei;

33
2. Modificarea relativă este diferenţa:
Δr =IPex – 100 = 46,73– 100 = -53,27%.
3. Factorii de influenţă sunt următorii:
Δ = ΔPv + ΔPs + ΔPi, respectiv:
Δr = ΔrPv + ΔrPs + ΔrPi, unde:
ΔPv = Pv1-Pv0= 23.670- 50.651= - 26.981 lei respectiv:
ΔrPv= (ΔPv/ Pex0)*100=(-26.981/50.651)*100= -53,27%
ΔPs = Ps1-Ps0= 0 – 0 =0 lei respectiv:
ΔrPs = (ΔPs/ Pex0)*100=( 0 / 50.651 )*100= 0%
ΔPi = Pi1-Pi0= 0 – 0 =0 lei respectiv:
ΔrPi= (ΔPi/ Pex0)*100=( 0 / 50.651 )*100= 0%
Prin insumare se verifica egalitatea:
ΔPv + ΔPs + ΔPi =-26.981 +0 + 0= -26.981 lei= Δ
ΔrPv + ΔrPs + ΔrPi = -53,27% + 0% + 0% = - 53,27 %
Interpretarea rezultatelor analizei
În perioada analizată se constată o scădere a producției exercițiului cu 26.981 lei, adică
53,27% deoarece singura sa componentă producția vândută a scăzut cu aceeași sumă,
întreprinderea nu înregistrează în perioada analizată producție stocată sau producție realizată
pentru scopurile sale proprii și capitalizată.

 Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate


Analiza valorii adăugate după metoda sintetică se realizează conform modelului
𝑉𝑎𝑑 = 𝑃𝑒𝑥 + 𝑀𝑐 − 𝐶𝑖
Tabelul nr.6
Elemente de calcul 2009 2010 Abateri Indici
1 Vânzări de mărfuri-Vmf 49974434 50594163 619729 101.24
2 Chelt.privind mărfurile-Chmf 46603425 46570562 -32863 99.93
3 Marja comercială-Mc 3371009 4023601 652592 119.36

4 Producția exercițiului-Pex 50651 23670 -26981 46.73


5 Consumuri intermediare-Ci 1493547 1580138 86591 105.8
6 Mat.prime,mat.consumabile 387341 524737 137396 135.47
Mp
7 Alte cheltuieli materiale-M 158259 141880 -16379 89.65
8 Alte cheltuieli din afară-U 386982 373948 -13034 96.63
9 Alte prestații externe –Ape 560965 539573 -21392 96.19
10 Valoarea adăugată-Vad 1928113 2467133 539020 127.96

34
1) Modificarea absolută a valorii adăugate este diferenţa:
∆ = Vad1 – Vad0 = 2.467.133 – 1.928.113 = 539.020lei;
2) Modificarea relativă a valorii adăugate este diferenţa:
∆r = IVad – 100 = 127,96 – 100 = 27,96 %
3) Factorii de influenţă sunt următorii:
∆ = ∆Pex + ∆Mc - ∆Ci, respectiv:
∆r = ∆rPex + ∆rMc - ∆rCi,
în care:
∆Pex = Pex1 – Pex0 = 23.670- 50.651= - 26.981 lei, respectiv:
∆rPex = ∆Pex/Vad0 *100 = -26.981 /1.928.113* 100 = - 1,4 %;
∆Mc = Mc1 – Mc0 = 4.023.601 – 3.371.009 = 652.592 lei, respectiv:
∆rMc = ∆Mc/Vad0 *100 = 652.592 / 1.928.113* 100 = 33,85 %;
∆Ci = Ci1 – Ci0 = 1.580.138– 1.493.547= 86.591 lei, respectiv:
∆rCi = ∆Ci/Vad0 *100 = 86.591 /1.928.113* 100 = 4,49 %;
∆Ci = 86.591 lei = ∆Mp+ ∆M + ∆U + ∆Ape, respectiv:
∆rCi = 4,49 % = ∆rMp+ ∆rM + ∆rU + ∆rApe,
în care:
∆Mp = Mp1 – Mp0 = 524.737– 387.341= 137.396 lei, respectiv:
∆rMp = ∆Mp/Vad0 = 137.396 / 1.928.113 * 100 = 7,12%
∆M= M1 – M0 = 141.880– 158.259= -16.379 lei, respectiv:
∆rM = ∆M/Vad0 = -16.379 / 1.928.113 * 100 = -0,85%
∆U = U1 – U0 = 373.948– 386.982 = -13.034 lei, respectiv:
∆rU = ∆U/Vad0 = -13.034 / 1.928.113 * 100 = - 0,68%
∆Ape = Ape1 – Ape0 = 539.573 – 560.965= -21.392lei, respectiv:
∆rApe = ∆Ape/Vad0 = -21.392 / 1.928.113 * 100 = -1,11%
Prin însumare se verifică egalitatea:
∆Mp + ∆M + ∆U + ∆Ape = 137.396 - 16.379 - 13.034 -21.392= 86.591 lei = ∆Ci;
∆rMp + ∆rM + ∆rU + ∆rApe = 7,12 – 0,85 – 0,68 – 1,11= 4,49%
Prin însumare, se verifică egalitatea:
∆Pex + ∆Mc - ∆Ci = - 26.981 +652.592 - 86.591 = 539.020 lei, respectiv:
∆rPex + ∆rMc - ∆rCi = - 1,4+ 33,85 - 4,49 = 27,96 % = ∆.

35
Interpretarea rezultatelor analizei
În urma acestei analize observăm că valoarea adăugată a crescut cu 539.020 lei, adică
27,96 % ca urmare a modificărilor elementelor componente:
 Diminuarea producției exercițiului cu 26.981 lei a generat diminuarea valorii
adăugate cu aceeași sumă; diminuarea producției exercițiului s-a realizat datorită
diminuării producției vândute;
 Creșterea marjei comerciale cu 652.592 lei, ca urmare a creșterii veniturilor din
vânzarea mărfurilor a determinat creșterea valorii adăugate cu 33,85%;
 Creșterea consumurilor intermediare cu 86.591 lei duce la diminuarea valorii
adăugate cu aceeași sumă, cu 4,49%.

100%
90%
80%
70%
60% Column1
50% 2010
40%
2009
30%
20%
10%
0%
Marja Producția Consumurile Valoarea
comercială exercițiului intermediare adăugată

Figura 5. Evoluția rezultatelor obținute


Sursa: Prelucrare după datele din contabilitate

Analiza valorii adăugate după metoda analitică se realizează după modelul:


𝑉𝑎𝑑 = 𝐶ℎ𝑝 + 𝐼𝑡 + 𝐶ℎ𝑑 + 𝐶ℎ𝑙 + 𝐶ℎ𝑓 + 𝐶ℎ𝑒𝑥 + 𝐷𝑖𝑣 + 𝑃𝑟 + 𝐴𝑚
Tabelul nr.7
Indicatori 2009 2010 indici(%)
1.Remunerarea personalului 1320130 1393909 105.59
cheltuieli cu personalul (mii lei) 1320130 1393909 105.59
participarea salariaților la profit (mii lei) 0 0 0.00
2.Remunerarea statului (infrastructura publica) It 149587 220472 147.39
cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate (mii lei) 67430 91901 136.29

36
impozitul pe profit(mii lei) 82157 128571 156.49
3.Remunerearea creditorilor (Cht+Chl) 17961 16611 92.48
cheltuieli financiare(dobănzi, comisioane) (mii lei) 17961 16611 92.48
cheltuieli privind dobânzile de refinanțare(mii lei) 0 0 0.00
4.Remunerarea acționarilor Dividende 0 0 0.00
5.Remunerarea întreprinderii(autofinanțare) 979247 1151607 117.60
profit reinvestit (in rezerva)/rez net 519369 746852 143.80
amortizarea și provizioanele 459878 404755 88.01
a.ajustări de valoare privind imobilizările corporale și 459878 404737 88.01
necorporale
b.ajustări de valoare privind activele circulante 0 18 0.00
c.ajustări privind provizioanele 0 0 0.00
6.Remunerarea altor parteneri (Chd+Chex) 7777 20592 264.78
cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate (mii lei) 7777 20592 264.78
cheltuieli extraordinare(mii lei) 0 0 0.00
7.alte venituri din exploatare 52444 104163 198.62
8.Venituri financiare (mii lei) 494145 231895 46.93
9.Venituri extraordinare(mii lei) 0 0 0.00
10.Valoarea adăugată brută (Vad)mii lei (1+2+3+4+5+6-7- 1928113 2467133 127.96
8-9)
11.Valoarea adăugată netă (Vadn) mii lei (10-amortizarea) 1468235 2062378 140.47

Analiza structurii valorii adăugate se realizează prin intermediul ratelor de remunerare a


participanților direcți și indirecți la activitatea întreprinderii:

 rata de remunerare a personalului ( 𝑅𝐶ℎ𝑝 )


𝐶ℎ𝑝
𝑅𝐶ℎ𝑝 = ∗ 100
𝑉𝑎𝑑
 rata de remunerare a statului ( 𝑅𝑆𝑡 )
𝐼𝑡
𝑅𝑆𝑡 = ∗ 100
𝑉𝑎𝑑
 rata de remunerare a capitalului împrumutat ( 𝑅𝐶ℎ𝑓 )
𝐶ℎ𝑓
𝑅𝐶ℎ𝑓 = ∗ 100
𝑉𝑎𝑑
 rata de remunerare a acționarilor ( 𝑅𝐷 )
𝐷
𝑅𝐷 = ∗ 100
𝑉𝑎𝑑
 rata de remunerare a întreprinderii ( 𝑅𝐼 )
𝐴𝑓
𝑅𝐼 = ∗ 100
𝑉𝑎𝑑
37
 rata de remunerare a activelor imobilizate ( 𝑅𝐴𝑚 )
𝐴𝑚
𝑅𝐴𝑚 = ∗ 100
𝑉𝑎𝑑
Tabelul nr. 8
Indicatori 2009 2010
1.Rata de remunerare a personalului 68,47 56,50
2.Rata de remunerare a statului 7,76 8,94
3.Rata de remunerare a creditorilor 0,93 0,67
4.Rata de remunerare a altor parteneri 0,40 0,83
5.Rata de remunerare a întreprinderii 50,79 46,68
6.Rata de remunerare a activelor imobilizate 23,85 16,41

Interpretarea rezultatelor analizei


Rata de remunerare a personalului s-a diminuat în perioada analizată de la 68,47% la
56,50%, deoarece cheltuielile cu personalul au crescut cu doar 5,59 %, un ritm inferior ritmului
de creștere a valorii adăugate de 40,47%.
A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii, de la 7,76 % la 8,94%, în
principal datorită creșterii rezultatului net al întreprinderii în perioada analizată cu 47,39%.
S-au diminuat cheltuielile financiare, în perioada curentă față de perioada precedentă, fapt
ce reflectă orientarea întreprinderii spre o structură financiară în care capitalurile împrumutate
sunt mai mici decât cele proprii. Diminuarea ratei de remunerare a creditorilor, de la 0,93% la
0,67 %, este datorată diminării cu 8,32% a cheltuielilor financiare și a creșterii valorii adăugate
cu 40,47%.
Rata de remunerare a altor parteneri crește de la 0,40% la 0,83% în perioada analizată
datorită creșterii cu 164,78% a cheltuielilor cu despăgubiri, donații și active cedate, adică de la
7.777 lei la 20.592 lei.
Rata de remunerare a întreprinderii se diminuează de la 50,79% la 46,68% creșterii într-
un ritm inferior al autofinanțării față de ritmul de creștere al valorii adăugate.
Rata de remunerare a activelor imobilizate scade de la 23,85% la 16,41% deoarece
amortizarea se diminuează cu 11,99%, iar valoarea adăugată crește cu 40,47%.

 Analiza relațiilor dintre indicatorii de performanță ai activității de exploatare


Între soldurile intermediare de gestiune se stabilesc o serie de relații redate prin rapoarte
statice și rapoarte dinamice:
 raportul static dintre valoarea adăugată și producția exercițiului ( 𝑅𝑠1 )
38
𝑉𝑎𝑑
𝑅𝑠1 = ∗ 100
𝑃𝑒𝑥
 raportul dinamic dintre valoarea adăugată și producția exercițiului ( 𝑅𝑑1 )
𝐼𝑉𝑎𝑑
𝑅𝑑1 =
𝐼𝑃𝑒𝑥
 raportul static dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri ( 𝑅𝑠2 )
𝑉𝑎𝑑
𝑅𝑠2 = ∗ 100
𝐶𝐴
 raportul dinamic dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri ( 𝑅𝑑2 )
𝐼𝑉𝑎𝑑
𝑅𝑑2 =
𝐼𝐶𝐴
 raportul static dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată ( 𝑅𝑠3 )
𝐶𝐴
𝑅𝑠3 = ∗ 100
𝑉𝑎𝑑
 raportul dinamic dintre cifra de afaceri și valoare adăugată ( 𝑅𝑑3 )
𝐼𝐶𝐴
𝑅𝑑3 =
𝐼𝑉𝑎𝑑
 raportul static dintre producția vândută și producția exercițiului ( 𝑅𝑠4 )
𝑃𝑣
𝑅𝑠4 = ∗ 100
𝑃𝑒𝑥
 raportul dinamic dintre producția vândută și producția exercițiului ( 𝑅𝑑4 )
𝐼𝑃𝑣
𝑅𝑑4 =
𝐼𝑃𝑒𝑥
 raportul static dintre valoarea adăugată netă și valoarea adăugată brută ( 𝑅𝑠5 )
𝑉𝑎𝑑𝑛
𝑅𝑠5 = ∗ 100
𝑉𝑎𝑑𝑏
 raportul dinamic dintre valoarea adăugată netă și valoarea adăugată brută (𝑅𝑑5)
𝐼𝑉𝑎𝑑𝑛
𝑅𝑑5 =
𝐼𝑉𝑎𝑑𝑏
Tabelul nr. 9
Analiza rapoartelor statice și dinamice
Indicatori 2009 2010 indici(%)
Valoarea adăugată brută 1928113 2467133 127,96
Valoarea adăugată netă 1468235 2062378 140,47
Producția exercițiului 50651 23670 46,73

39
Producția vândută 50651 23670 46,73
Cifra de afaceri 50025085 50617833 101,18
Rs1 3806.66 10423,04 -
Rd1 2,74 2,74 -
Rs2 3,85 4,87 -
Rd2 1,26 1,26 -
Rs3 2594,51 2051,69 -
Rd3 0,79 0,79 -
Rs4 100 100,00 -
Rd4 1,00 1,00 -
Rs5 76,15 83,59 -
Rd5 1,098 1,098 -

Raportul static dintre valoarea adăugată și producția exercițiului s-a majorat, la 100 lei
producție a exercițiului se obțineau 3.806,66 lei valoare adăugată, comparativ cu 10,423,04 lei în
perioada curentă, iar raportul dinamic dintre cei doi indicatori este supraunitar ( 2,74 ), ca urmare
a creșterii într-un ritm rapid ( 𝐼𝑉𝑎𝑑 = 127,96%) și a descreșterii producției exercițiului
(𝐼𝑃𝑒𝑥 =46,73).
Raportul static dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri înregistrează o creștere,
reflectând o creștere a independenței întreprinderii față de consumurile intermediare provenite de
la terți. Valoarea mică a acestui raport în ambele perioade analizate caracterizează o întreprindere
care are ca obiect de activitate principal comerțul cu mărfuri. Raportul dinamic dintre valoarea
adăugată și cifra de afaceri este supraunitar ( 1,26 ) ceea ce explică creșterea într-un ritm superior
a valorii adăugate ( 𝐼𝑉𝑎𝑑 = 127,96%) față de ritmul de creștere a cifrei de afaceri ( 𝐼𝐶𝐴 =127,96%).
Concluziile asupra raportului static anterior sunt confirmate și de raportul static dintre
cifra de afaceri și valoarea adăugată care indică o descreștere a dependenței întreprinderii față de
terți. Raportul dinamic subunitar ( 0,79 ) dintre indicele cifrei de afaceri și indicele valorii
adăugate exprimă creșterea valorii adăugate într-un ritm superior celui de creștere a cifrei de
afaceri.
Raportul dinamic și static dintre producția vândută și producția exercițiului este 100% și
respectiv 1 pentru ca producția vândută reprezintă singura componentă a producției exericțiului,
întreprinderea nu are probleme în a-și plasa produsele pe piată.
Raportul static dintre valoarea adăugată netă și valoarea adăugată brută crește în perioada
analizată cu 7,44% reflectă o descreștere a cheltuielilor cu amortizarea în structura valorii
adăugate brute. Raportul dinamic subunitar ( 1,098 ) dintre indicii acestor indicatori sugerează un

40
ritm de creștere mai rapid a valorii adăugate nete ( 𝐼𝑉𝑎𝑑𝑛 = 140,47% ) față de ritmul de creștere a
valorii adăugate brute ( 𝐼𝑉𝑎𝑑𝑏 = 127,96% ).

3.1.3. Analiza ratelor de rentabilitate


Ratele de rentabilitate comercială exprimă rentabilitatea vânzărilor întreprinderii și sunt
calculate astfel:
 rata marjei comerciale ( 𝑅𝑀𝑐 )
𝑀𝑐
𝑅𝑀𝑐 = ∗ 100
𝑉𝑚𝑓
 rata marjei brute de exploatare ( 𝑅𝑀𝑏 )
𝐸𝐵𝐸
𝑅𝑀𝑏 = ∗ 100
𝐶𝐴
 rata marjei brute de exploatare ( 𝑅𝑀𝑒𝑥𝑝 )
𝑅𝑒𝑥𝑝
𝑅𝑀𝑒𝑥𝑝 = ∗ 100
𝐶𝐴
 rata marjei nete ( 𝑅𝑀𝑛 )
𝑅𝑛𝑒𝑡
𝑅𝑀𝑛 = ∗ 100
𝐶𝐴
 rata rentabilității consumate ( 𝑅𝑐 )
𝑅𝑏𝑟𝑢𝑡
𝑅𝑐 = ∗ 100
𝐶ℎ𝑡
Tabelul nr.10
Denumire 2009 2010 Indici
Marja comercială 3371009 4023601 119.36
Venituri din vânzarea mărfurilor 49974434 50594163 101.24
Excedent brut de exploatare 540553 981323 181.54
Rezultat net 519369 746852 143.80
Rezultat brut 601526 875423 145.53
Rezultat din exploatare 125342 660139 526.67
Cifra de afaceri 50025085 50617833 101.18
Cheltuieli totale 49970148 50078468 100.22
𝐑 𝐌𝐜 6.75 7.95 117.90
𝐑 𝐌𝐛 1.08 1.94 179.41
𝐑 𝐌𝐞𝐱𝐩 0.25 1.30 520.50
𝐑 𝐌𝐧 1.04 1.48 142.12
𝐑𝐜 1.20 1.75 145.22

41
Interpretarea rezultatelor analizei
Analiza datelor din tabel conduce la următoarele constatări în legătură cu rentabilitatea
vânzărilor întreprinderii:
 activitatea de comerț cu mărfuri este rentabilă, fapt explicat prin creșterea cu
17,90% a marjei comerciale; se poate observa că majorarea marjei comerciale s-a
realizat concomitent cu creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce arată
că S.C. BERLIN S.R.L. are o poziție consolidată pe piață;
 rata marjei brute din exploatare a crescut cu 79,41% ca urmare a creșterii mai
rapide a excedentului brut din exploatare ( 𝐼𝐸𝐵𝐸 =181,54% ) față de ritmul de
creștere a cifrei de afaceri ( 𝐼𝐶𝐴 =101,18% ).
 rata marjei nete de exploatare a înregistrat o creștere cu 420,50%, adică după
deducerea din cifra de afaceri a cheltuielilor variabile și a cheltuielilor cu
amortizarea imobilizărilor, rezultatul din exploatare a crescut cu 1,05 lei la 100 lei
cifră de afaceri;
 rata marjei nete evidențiază pentru perioada analizată creșterea rezultatului net cu
0,44 lei la 100 lei cifră de afaceri;
 rata rentabilității resurselor consumate a crescut cu 45,22%, adică la 100 lei
cheltuieli totale rezultatul brut a crescut cu 0,55 lei.
Ratele rentabilității economice apreciază performanțele realizate în cadrul activității
curente și sunt considerate expresia capacității managerului de a asigura o gestiune eficientă a
activității de exploatare și se calculează astfel:
 rata rentabilității activului total ( 𝑅𝑒 )
𝑅𝑒𝑐
𝑅𝑒 = ∗ 100
𝐴𝑡
Tabelul nr. 11
Denumire 2009 2010 Indici
Rezultatul curent 601526 875423 145.53
Cheltuieli financiare 17961 16611 92.48
Rezultatul economic 619487 892034 144.00
Activul total 12055482 11332644 94.00
Re 5.14 7.87 153.18
Interpretarea rezultatelor analizei
Rata rentabilității activului total are tendință crescătoare în perioada analizată, de la
5,14% la 7,87%, ca urmare a creșterii rezultatului economic cu 44% și a diminuării activului total
angajat în activitatea întreprinderii cu 6%.
42
Cauzele creșterii ratei activității economice pot fi: performanța ridicată a activităților de
exploatare și financiare; utilizarea eficientă a elementelor de activ imobilizat, prin antrenarea lor
în activitatea de exploatare etc.
Ratele rentabilității financiare reprezintă măsura finală a rentabilizării resurselor pe care
acționarii le-au încredințat întreprinderii sub forma capitalului de risc și sunt calculate astfel:

 rata rentabilității fianciare ( 𝑅𝑓 )


𝑅𝑛𝑒𝑡 𝑅𝑏𝑟𝑢𝑡
𝑅𝑓1 = ∗ 100 sau 𝑅𝑓1 = ∗ 100
𝐶𝑝𝑟 𝐶𝑝𝑟

𝐴𝑓
𝑅𝑓2 = ∗ 100
𝐶𝑝𝑟
Tabelul nr.12
Denumire 2009 2010 Indici
Rezultatul net 519369 746852 143.80
Rezultaul brut 601526 875423 145.53
Autofinanțare 979247 1151607 117.60
Capitaluri proprii 6036450 6543071 108.39
Rf1 8.60 11.41 132.67
Rf1 9.96 13.38 134.27
Rf2 16.22 17.60 108.50

Interpretarea rezultatelor analizei


Ratele rentabilității financiare în toate variantele au înregistrat tendințe crescătoare, astfel:
 rata de remunerare a capitalurilor proprii prin efectul gestiunii globale a
întreprinderii a crescut cu 32,67 %, în varianta în care la numărător este rezultatul
net, și cu 34,27 % în varianta în care este luat în calcul rezultattul brut; a crescut
capacitatea managerului întreprinderii de a gestiona capitalul de risc care i-a fost
încredințat de către acționari, capitalurile proprii au crescut cu 8,5%, rezultatul net
a crescut cu 43,8%, iar rezultatul brut a crescut cu 45,53%.
 la 100 lei capitaluri proprii partea din profitul net destinată autofinanțării a crescut
cu 8,5%.

3.2. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A S.C. BERLIN S.R.L.


Informațiile necesare analizei poziției financiare a S.C. BERLIN S.R.L. sunt cuprinse în
bilanțul contabil pe anul 2008, 2009 și 2010.

43
3.2.1. Analiza structurii activului și pasivului bilanțier
Pe exemplul S.C. BERLIN S.R.L. voi aplica următoarele rate de structură a activului și
pasivului bilanțier:
 rata activelor imobilizate ( 𝑅𝐴𝐼 )
𝐴𝑖
𝑅𝐴𝐼 = ∗ 100
𝐴𝑡
 rata imobilizărilor necorporale ( 𝑅𝐼𝑁 )
𝐼𝑛
𝑅𝐼𝑁 = ∗ 100
𝐴𝑡
 rata imobilizărilor corporale ( 𝑅𝐼𝐶 )
𝐼𝑐
𝑅𝐼𝐶 = ∗ 100
𝐴𝑡
 rata imobilizărilor financiare ( 𝑅𝐼𝐹 )

𝐼𝑓
𝑅𝐼𝐹 = ∗ 100
𝐴𝑡
 rata activelor circulante ( 𝑅𝐴𝐶 )
𝐴𝑐
𝑅𝐴𝐶 = ∗ 100
𝐴𝑡
 rata stocurilor ( 𝑅𝑆 )
𝑆
𝑅𝐴𝐶 = ∗ 100
𝐴𝑡
 rata creanțelor ( 𝑅𝐶 )
𝐶𝑐
𝑅𝐴𝐶 = ∗ 100
𝐴𝑡
 rata disponibilităților ( 𝑅𝐷 )
𝐷𝑖𝑠𝑝
𝑅𝐴𝐶 = ∗ 100
𝐴𝑡
 rata resurselor curente ( 𝑅𝑅𝐶 )
𝐷1𝑎𝑛
𝑅𝑅𝐶 = ∗ 100
𝑃𝑡
 rata îndatorării globale ( 𝑅𝐼𝐺 )

44
𝐷𝑡
𝑅𝐼𝐺 = ∗ 100
𝑃𝑡
 rata autonomiei financiare globale ( 𝑅𝐴𝐹 )
𝐶𝑝𝑟
𝑅𝐴𝐹 = ∗ 100
𝑃𝑡
Tabelul nr.13

Indicatori 2008 2009 2010


Imobilizări necorporale 1041 0 0
Imobilizări corporale 2948674 2510304 2651173
Imobilizări financiare 0 0 0
Active imobilizate 2949715 2510304 2651173
Stocuri 5279384 7048725 6294427
Creanțe comerciale 163072 542409 345242
Disponibilități 414750 1949307 2041802
Active circulante 5857206 9540441 8681471
Total active 8824849 12055482 11332644
Datorii mai mici de un an 2849044 4187464 4789573
Datorii mai mari de un an 358724 1831568 0
Datorii totale 3207768 6019032 4789573
Capital propriu 5617081 6036450 6543071
Capital permanent 5975805 7868018 6543071
Total pasive 8824849 12055482 11332644
Rata activelor imobilizate 33.43 20.82 23.39
Rata imobilizărilor necorporale 0.01 0.00 0.00
Rata imobilizărilor corporale 33.41 20.82 23.39
Rata imobilizărilor financiare 0.00 0.00 0.00
Rata activelor circulante 66.37 79.14 76.61
Rata stocurilor 59.82 58.47 55.54
Rata creanțelor 1.85 4.50 3.05
Rata disponibilităților 7.08 20.43 23.52
Rata resurselor curente 32.28 34.73 42.26
Rata îndatorării globale 36.35 49.93 42.26
Rata autonomiei globale 63.65 50.07 57.74
Rata stabilității financiare 67.72 65.27 57.74

Interpretarea rezultatelor analizei


Rata imobilizărilor activelor imobilizate s-a diminuat în prima perioadă analizată, de la
33,43% la 20,82%, urmată de o creștere în 2010 cu 2,57% ceea ce evidențiază că în prima
perioadă comparată s-a redus capitalul investit de întreprindere în active imobilizate, urmând o
creștere. În paralel, se observă creșterea ponderii activelor circulante în activul total de la 66,37%
la 79,14% în prima perioadă comparată și descreșterea în 2010 cu 2,53% ceea ce explică sporirea
flexibilității întreprinderii la cerințele mediului extern.
45
Rata imobilizărilor necorporale înregistrează în 2008 valori nesemnificative, iar în 2009 și
2010 aceasta este nulă datorită inexistenței imobilizărilor necorporale; de asemenea imobilizările
financiare sunt nule.
Rata stocurilor are o tendință descrescătoare pe toată perioada analizată, de la 59,82% în
2008 la 58,47% în 2009 și 55,54% în 2010; această diminuarea are influențe favorabile pentru
întreprindere deoarece sunt imobilizate mai puține resurse financiare în stocuri.
Rata creanțelor înregistrează o creștere în prima perioadă, de la 1,85% la 4,5%, și o
descreștere în 2010 față de 2009, de la 4,5% la 3,05% ; aceste tendințe sunt înregistrate datorită
evoluției volumului vânzărilor și acordarea de termene de decontare clienților mai mari în prima
perioadă.
Rata disponibilităților are o evoluție crescătoare cu 13,35% în 2009 față de 2008 și cu
3,09% în 2010 față de 2009; S.C. BERLIN S.R.L. nu întâmpină dificultăți de lichiditate, pentru
valorile acestui raport sunt mai mari decât limita minimă specificată în literatura de specialitate.
Rata resurselor curente indică creșterea contribuției acestora la finanțarea activității
societății, de la 32,28% în 2008, la 34,73% în 2009 si 42,26% în 2010, concomitent cu creșterea
ratei îndatorării globale a întreprinderii, de la 36,35% în 2008, la 49,93% în 2009 și descreșterea
acesteia până la 42,26% în 2010, ca urmare a creșterii datoriilor totale în prima perioadă
comparată până la 6.019.032 lei și descreșterea acestora în 2010 până la 4.789.573 (datoriile mai
mari de un an fiind achitate în totalitate).
Rata autonomiei financiare globale are valori semnificative, respectiv 63,65%, 50,07% și
57,74%, ceea ce conferă o poziție de independență financiară confortabilă întreprinderii; în
situația în care ar decide să-și sporească gradul de îndatorare, întreprinderea nu ar reprezenta un
risc pentru bancă.
Caracterul permanent al finanțării, reflectat prin valorile foarte mari ale ratei stabilității
financiare, asigură un grad de siguranță întreprinderii; în structura capitalului permanent
predomină în toate cele trei exerciții financiare capitalul propriu.

46
14000000
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000 2008
2000000
0 2009
2010

Figura 5. Evoluția componentelor bilanțului


Sursa: Prelucrare după datele din contabilitate

3.2.2. Analiza bilanțului financiar


Pentru studierea capacității întreprinderii S.C. BERLIN S.R.L. de a-și acoperi necesarul
de finanțat cu resurse financiare voi elabora și analiza bilanțul financiar.
Tabelul nr. 14
Denumire 2008 2009 2010 Denumire 2008 2009 2010
Necesar 2949715 2510304 2651173 Resurse 5975805 7868018 6543071
permanent permanente
Active imobilizate 2949715 2510304 2651173 Capitaluri proprii 5617081 6036450 6543071
nete >1an total
Imobilizări 1041 0 0 Capitaluri proprii 5617081 6036450 6543071
necorporale
Imobilizări 2948674 2510304 2651173 Capital 2066740 2066740 2066740
corporale
Imobilizări 0 0 0 Prime de capital 0 0 0
financiare
Active 0 0 0 Rezerve din 427958 427958 287727
circulante>1an reevaluare
Creanțe 0 0 0 Rezerve 2631338 3052459 3485523
comerciale
Cheltuieli în avans 0 0 0 Rezultat reportat 0 0 0
mai mari de un an Profitul sau 521467 519369 746852
pierderea
exercițiului
Repartizarea 30422 30076 43771
profitului
Patrimoni public 0 0 0
Provizioane 0 0 0
Venituri în avans 0 0 0
mai mari de un an
Datorii mai mari 358724 1831568 0
de un an
47
Necesar 5875134 9545178 8681471 Resurse 2849044 4187464 4789573
temporar temporare
Active circulante 5875134 9545178 8681471 Datorii până la 2849044 4187464 4789573
mai mici de un an un an
Stocuri 5279384 7048725 6294427 Avansuri acordate 0 0 0
Creanțe 163072 542409 345242 Datorii 2678170 3978354 4530920
comerciale comerciale
Active de 414750 1949307 2041802 Alte datorii 144820 168321 258653
trezorerie
Cheltuieli în avans 17928 4737 0 Pasive de 0 0 0
mai mici de un an trezorerie
Venituri în avans 26054 40789 0
mai mici de un an
TOTAL ACTIV 8824849 12055482 11332644 TOTAL PASIV 8824849 12055482 11332644

 Analiza echilibrului financiar prin indicatori în mărime absolută se realizează


cu ajutorul următoarelor formule de calcul:
 fondul de rulment net ( 𝐹𝑅𝑁 )
𝐹𝑅𝑁 = 𝑅𝑃 − 𝑁𝑃 = 𝐶𝑃𝑃 − 𝐴𝑖𝑛 sau 𝐹𝑅𝑁 = 𝑁𝑇 − 𝑅𝑇 = 𝐴𝑐 − 𝐷𝐶

 fondul de rulment propriu ( 𝐹𝑅𝑃𝑟 )


𝐹𝑅𝑃𝑟 = 𝐶𝑃𝑟 − 𝑁𝑃 = 𝐶𝑃𝑟 − 𝐴𝑖𝑛

 fondul de rulment străin ( 𝐹𝑅𝑆 )


𝐹𝑅𝑆 = 𝐹𝑅𝑁 − 𝐹𝑅𝑃𝑟 = 𝐷>1𝑎𝑛

 necesarul de fond de rulment net ( 𝑁𝐹𝑅 )


𝑁𝐹𝑅 = ( 𝑁𝑇 − 𝐴𝑇 ) = ( 𝑅𝑇 − 𝑃𝑇 )

 trezoreria netă ( TN )
TN = 𝐹𝑅𝑁 – 𝑁𝐹𝑅 sau TN = 𝐴𝑇 − 𝑃𝑇

Tabelul nr.15

Indicatori 2008 2009 2010 Abateri Abateri


Fondul de rulment net 3026090 5357714 3891898 77.05 -27.36
Fondul de rulment net 3026090 5357714 3891898 77.05 -27.36
Fondul de rulment propriu 2667366 3526146 3891898 32.20 10.37
Fondul de rulment străin 358724 1831568 0 410.58 0.00
Necesarul de fond de rulment 2611340 3408407 1850096 30.52 -45.72
Trezoreria netă 414750 1949307 2041802 370.00 4.75
Trezoreria netă 414750 1949307 2041802 370.00 4.75

48
Interpretarea rezultatelor analizei
Fondul de rulment net pozitiv, în toate cele trei perioade analizate, a înregistrat o creștere
cu 77,05% în 2009 față de 2008 și o diminuare cu 27,36% în 2010 față de 2009. Indicatorul
reflectă echilibrul financiar între resursele și necesarul permanent de finanțat; întreprinderea
dispune de un excedent de resurse permanente care finanțează total necesarul temporar de resurse
financiare. Evoluția favorabilă a fondului de rulment net este explicată prin creșterea într-un ritm
rapid al resurselor permanente în comparație cu necesarul permanent.
Fondul de rulment net calculat prin prisma resurselor temporare și a necesarului temporar
evidențiază aceeași tendință a indicatorului, arătând că lichiditatea activelor circulante realizabile
și disponibile este superioară exigibilității angajamentelor pe termen scurt; întreprinderea este
potențial lichidă, luând în considerare că necesarul temporar susceptibil a fi transformat în
lichidități s-a majorat cu 62,47% în 2009 față de 2008, resursele temporare care vor deveni
exigibile cresc cu 46,98%.
Fondul de rulment propriu pozitiv a avut avut tendințe crescătoare cu 32,30% în 2009 față
de 2008 și tendințe descrescătoare cu 10,37% în 2010 față de 2009. Acest indicator reliefează
posibilitatea întreprinderii de a-și finanța din resurse proprii necesarul permanent ca urmare a
majorării capitalului propriu; astfel creșterea autonomiei financiare a întreprinderii are influență
favorabilă asupra posibilității de finanțare a activității curente a acesteia.
Fondul de rulment străin pozitiv și în creștere (cu 410,58%) în 2009 față de 2008
evidențiază sporirea contribuțiilor datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
la finanțarea necesarului permanent al întreprinderii, fără să fie afectată autonomia sa financiară.
În cea de-a doua perioadă comparată analizată fondul de rulment străin este nul deoarece
societate nu are înregistrate datorii pe termen lung, acestea fiind achitate în totalitate față de
perioada precedentă.
Necesarul de fond de rulment pozitiv și în creștere în prima perioadă comparată analizată
evidențiază un surplus crescător de necesar temporar de finanțat în raport cu deficitul de resurse
de mobilizat, iar în 2010 se înregistrează o diminuare a necesarului de fond de rulment cu
45,72%.
Trezoreria netă este pozitivă pe întreaga perioadă analizată fiind expresia unui fond de
rulment pozitiv și superior necesarului de fond de rulment și crește în prima perioadă cu 370%,
iar în cea de-a doua perioadă înregistrează o creștere cu doar 4,75%.

49
Trezoreria netă calculată prin cea de-a doua metodă indică faptul că pe întreaga perioadă
analizată este caracterizată printr-un echilibru financiar la nivelul de ansamblu al întreprinderii și
printr-un excedent de disponibilități care va fi antrenat în activitatea curentă a întreprinderii sau
în diverse plasamente.

 Analiza echilibrului financiar prin indicatori în mărime relativă


 Analiza ratelor de acoperire financiară a imobilizărilor sunt calculate astfel:

 rata finanțării stabile a imobilizărilor ( 𝑅𝑓 )


𝐶𝑃
𝑅𝑓 =
𝐴𝑖𝑛
 rata autofianțării imobilizărilor ( 𝑅𝑎𝑓 )
𝐶𝑝𝑟
𝑅𝑎𝑓 =
𝐴𝑖𝑛
 rata finanțării străine a imobilizărilor ( 𝑅𝑓𝑑 )
𝐷>1𝑎𝑛
𝑅𝑓𝑑 =
𝐴𝑖𝑛
 rata finanțării globale ( 𝑅𝑓𝑔 )
𝐹𝑅𝑁
𝑅𝑓𝑔 =
𝑁𝐹𝑅

Tabelul nr.16
Indicatori 2008 2009 2010 indici indici
Rata finanțării stabile a imobilizărilor 2.03 3.13 2.47 154.71 78.74
Rata autofinanțării imobilizărilor 1.90 2.40 2.47 126.28 102.63
Rata finanțării străine 0.12 0.73 0.00 599.95 0.00
Rata finanțării globale a imobilizărilor 1.16 1.57 2.10 135.65 133.83

Interpretarea rezultatelor analizei


Rata finanțării stabile a imobilizărilor este supraunitară pe întreaga perioadă a analizei și
are un trend crescător în prima perioadă comparată și ușor descrescător în 2010. Acest indicator
este expresia fondului de rulment pozitiv și a echilibrului pe termen lung al societății; resursele
permanente, în prima perioadă comparată, s-au majorat cu 31,66% și reprezintă un exces
comparativ cu necesarul permanent de finanțat care a scăzut cu 14,90%. În 2010 comparativ cu
2009, deși resursele permanente au scăzut cu 16,84%, iar necesarul permanent a crescut cu 5,61%
resursele permanente acoperă necesarul permanent de finanțat.

50
Rata autofinanțării imobilizărilor s-a majorat în perioada analizată cu 26,28% și cu 2,63%
exprimând creșterea autonamiei financiare a întreprinderii. Este un indicator important în relațiile
cu creditorii pentru că rata de nerecuperare a creditelor se diminuează proporțional cu creșterea
independenței financiare a împrumutului; captitalurile proprii ale întreprinderii finanțează integral
utilizările permanente și generează un fond de rulment propriu pozitiv.
În 2009 comparativ cu 2008 a sporit cu 599,95% gradul de participare a datoriilor care
trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanțarea utilizărilor permanente, însă nu este
afectată autonomia financiară a întreprinderii pentru că ponderea datoriilor în totalul resurselor
permanente este de 6% în 2008 și 23,28% în 2009. În 2010 gradul de participare al datoriilor pe
termen lung la finanțarea utilizărilor permanente esto 0 pentru ca aceste datorii au fost achitate s-
au sunt înregistrare la datorii pe termen scurt.
Fondul de rulment pozitiv degajat de întreprindere a fost suficient pentru finanțarea
necesarului de fond de rulment, obținându-se o trezorerie netă pozitivă și asigurându-se echilibrul
financiar global al întreprinderii.
 Analiza ratelor de lichiditate calculate astfel:

 rata lichidității generale ( 𝑅𝑙𝑔 )


𝐴𝑐
𝑅𝑙𝑔 =
𝐷𝑐
 rata lichidității reduse ( 𝑅𝑙𝑟 )
𝐴𝑐 − 𝑆
𝑅𝑙𝑟 =
𝐷𝑐
 viteza de rotație a stocurilor ( 𝑉𝑟𝑠 )
𝐶𝐴
𝑉𝑟𝑠 =
𝑆 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢
 durata de rotație a stocului mediu ( 𝐷𝑟𝑠 )
𝑆𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢
𝐷𝑟𝑠 = ∗ 360
𝐶𝐴
 viteza de rotație a creanțelor clienți ( 𝑉𝑟𝑐 )
𝐶𝐴
𝑉𝑟𝑐 =
𝐶𝐶
 termenul mediu de recuparare a creanțelor clienți ( 𝑇𝑟𝑠 )
𝐶𝐶
𝑇𝑟𝑠 = ∗ 360
𝐶𝐴
51
 viteza de rotație a datoriilor către furnizori ( 𝑉𝑟𝑓𝑧 )
𝐴𝑓𝑧
𝑉𝑟𝑓𝑧 =
𝐷𝑓𝑧

 termenul mediu de plată a datoriilor către furnizori ( 𝑇𝑝𝑓 )


𝐷𝑓𝑧
𝑇𝑝𝑓 = ∗ 360
𝐴𝑓𝑧
Tabelulu nr.17
Indicatori 2008 2009 2010 Abateri Abateri
Rata lichidității generale 2.06 2.28 1.81 10.82 -20.44
Rata lichidității reduse 0.20 0.60 0.50 193.39 -16.24
Rata lichidității imediate 0.15 0.47 0.43 219.77 -8.42
Viteza de rotație a stocurilor 8.24 6.53 5.97 -20.81 -8.58
Durata de rotație a stocurilor 43.67 55.15 60.32 26.28 9.38
Viteza de rotație a creanțelor clienți 282.33 92.23 146.62 -67.33 58.97
Termenul de recuperare a creanțelor clienti 1.28 3.90 2.46 206.12 -37.10
Viteza de rotație a datoriilor furnizori 16.19 11.95 10.51 -26.18 -12.06
Termenul de plată a datoriilor furnizori 22.24 30.13 34.26 35.47 13.71

Interpretarea rezultatelor analizei


Rata lichidității generale supraunitară obținută de întreprindere pe parcursul perioadei
analizate ( 2,06 în 2008, 2,28 în 2009 și 1,81 în 2010 ) este expresia unui fond de rulment pozitiv
și a echilibrului financiar pe termen scurt al întreprinderii. În prima perioadă comparată activele
circulante au crescut cu 62,47%, iar datoriile curente cresc cu doar 46,98%, astfel explicându-se
trendul crescător. Creșterea activelor circulante este explicată prin creșterea cu 232,62|% a
creanțelor comerciale și cu 370% a activelor de trezorerie. În 2010 activele circulante
înregistrează o diminuare cu 9,05% datorită diminuării stocurilor cu 10,7% și a crențelor
comerciale cu 36,35%.
Rata lichidității reduse sau testul acid înregistrează o creștere în prima perioadă comparată
( de la 0,2 la 0,6 ) urmată de o diminuare în perioada urmăroare ( de la 0,6 la 0,5 ) datorită
evoluției în principal a creanțelor comerciale și a activelor de trezorerie în raport cu datoriile pe
termen scurt.
Rata lichidității imediate semnifică lichiditatea efectivă a întreprinderii și înregistrează de
asemenea o creștere în prima perioadă comparată și o descreștere în 2010 față de 2009.
Capacitatea de plată imediată a întreprinderii reprezintă 15%, 47% și, respectiv 43% din datoriile
de rambursat.

52
Viteza de rotație a stocurilor are trend descrescător pe întreaga perioadă analizată,
diminuându-se cu 20,81% în 2009 față de 2010 și cu 8,58% în 2010 față de 2009, având inflențe
nefavorabile asupra lichidității întreprinderii; în paralel se constată creșterea duratei în care
stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească, prin intermediul cifrei de
afaceri cu 26,28 zile și, respectiv 9,38 zile.
Viteza de rotație a creanțelor deși scade semnificativ în 2009 față de 2008 cu 67,33%,
urmată de o creștere cu 58,97% este mare; se observă că termenul de recuperare a creanțelor este
foarte mic și anume 1,28 zile în 2008, 3,9 zile în 2009 și, respectiv 2,46 zile în 2010 fiind cum
mult sub limita minimă recomandată în literatura de specialitate de 30 – 40 de zile.
Viteza de rotație a datoriilor către frunizori este descrescătoare, astfel încât în prima
perioadă comparată scade cu 23,18 % , iar în 2010 față de 2009 scade cu 12,06%. Acest indicator
cu valori mici este subliniat și prin termenul de plată a datoriilor care este în creștere, de 22,24
zile în 2008, 30,13 zile în 2009 și 34,26 zile în 2010.
Termenul de recuperare al crențelor este mult mai mic decât termenul de plată a datoriilor
către furnizor ceea ce indică că necesarul de finanțat al ciclului de exploatare nu trebuie acoperit
din alte surse.
 Analiza solvabilității întreprinderii se calculează cu ajutorul următoarelor rate:

 rata solvabilității generale ( 𝑅𝑠𝑔 )


𝐴𝑡
𝑅𝑠𝑔 =
𝐷𝑡
 rata îndatorării globale ( 𝑅𝐼𝐺 )
𝐷𝑡
𝑅𝐼𝐺 =
𝑃𝑡
 rata îndatorării la termen ( 𝑅𝐼𝑇 )
𝐷>1𝑎𝑛
𝑅𝐼𝑇 =
𝐶𝑃
 rata prelevării datoriilor financiare ( 𝑅𝑃𝐷𝑡 )
𝐶ℎ𝑓
𝑅𝑃𝐷𝑡 =
𝐸𝐵𝐸
 rata autonomiei financiare globale ( 𝑅𝐴𝐹 )
𝐶𝑃𝑟
𝑅𝐴𝐹 =
𝑃𝑡
 rata autonomiei financiare la termen ( 𝑅𝐴𝑇 )
53
𝐶𝑃𝑟
𝑅𝐴𝑇 =
𝐶𝑃
Tabelul nr.18
Indicatori 2008 2009 2010 Abateri Abateri
Rata solvabilității generale 2.75 2.00 2.37 -27.20 18.13
Rata îndatorării globale 0.36 0.50 0.42 37.36 -15.35
Rata îndatorării la termen 0.06 0.23 0.00 287.79 -100.00
Rata prelevării datoriilor financiare 0.21 0.03 0.02 -84.07 -49.06
Rata autonomiei financiare globale 0.64 0.50 0.58 -21.33 15.31
Rata autonomiei financiare la termen 0.94 0.77 1.00 -18.38 30.34

Interpretarea rezultatelor analizei


Rata solvabilității generale are valori superioare limitei se 1,66 pe parcursul întregii
perioade analizate ceea ce indica faptul că întreprinderea nu este expusă riscului de
insolvabilitate, nu este riscantă pentru cei care pun la dispoziție capital. Deși în 2009 aceasta se
reduce cu 27,20%, nu coboară sub 1,66.
Rata îndatorării globale înregistrează o creștere în prima perioadă comparată cu 37,36%,
de la 0,36 la 0,50, iar în 2010 se înregistrează o descreștere cu 15,35%, de la 0,50 până la 0,42.
Aceste valori sunt mult inferioare limitei maximă de îndatorare care este egală cu de două ori
capitalul propriu, întreprinderea nu este expusă riscului de insolvabilitate. Creșterea indicatorului
din prima perioadă este explicată prin creșterea într-un ritm superior a datoriilor totale ( 87,64% )
față de ritmul de creștere al capitalului propriu (7,47%), iar descreșterea este explicată prin
creșterea capitalurilor proprii cu 8,39% și diminuarea datoriilor totale cu 20,43%.
Rata îndatorării la termen crește în prima perioadă cu 287,79% deoarece datoriile mai
mari de un an cresc cu 410,58% , dar și pentru că se majorează ca pondere în capitalul permanent.
În anul 2010 această rată este egală cu 0 pentru ca întreprinderea nu mai are contractate credite pe
termen lung. Acest indicator are valori sub limita de 0,5, autonomia financiară a întreprinderii nu
este afectată, iar riscul de insolvabilitate este absent.
Raportul prelevării datoriilor financiare descrește cu 84,07% și, respectiv 49,06%, iar
valorile sale sunt inferioare limitei 0,6; prin urmare, întreprinderea poate suporta costul
îndatorării din excedentul brut de exploatare.
Rata autonomiei financiare globale scade în prima perioadă cu 18,38%, de la 0,94% până
la 0,77%, deoarece ritmul de creștere a capitalului propriu ( 7,47% ) este mai lent decât cel de
creștere al pasivului total ( 36,61%). În anul 2010 comparativ cu anul 2009 indicatorul crește cu

54
15,31% , întreprinderea se află într-o poziție bună în ceea ce privește independența finaciară;
băncile finanțatoare nu sunt expuse riscului de insolvabilitate în legătură cu S.C. BERLIN S.R.L.
Conform ratei autonomiei financiare la termen, întreprinderea nu se confruntă cu riscul de
insolvabilitate pentru că participarea capitalului propriu la formarea capitalului permanent este cu
mult superioară limitei de 0,5, în anul 2010 capitalul propriu este egal cu capitalul permanent.

55
56
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Nu este un secret pentru nimeni că economia românească încearcă de ani buni să
depășească perioada de tranziție la o economie de piață, dar nu reușeste să facă decât câțiva pași
și se întoarce. Care este problema, e frica de necunoscut, e neîncederea în propriile forțe, e lipsa
curajului de a face ceva nou, fără îndrumarea nimănui?
Analiza situațiilor financiare, oferă un ansamblu de concepte, tehnici și metode care
permit tratarea informațiilor interne și externe, interpretarea acestora, formarea unor idei,
aprecierea activităților întreprinderii în vederea formulării unei idei, unei opinii, unei recomandări
pertinente privind evoluția acesteia, nivelul și calitatea performațelor, gradul de risc într-un
mediu concurențial extrem de dinamic.
Informațiile privind performanța unei întreprinderi cu referire la profitabilitatea acesteia,
sunt utile în luarea deciziilor legate de evaluarea modificărilor potențiale ale resurselor
economice pe care le va putea obține în viitor întreprinderea. Astfel, informațiile despre
variabilitatea performanțelor sunt importante și utile dacă se dorește anticiparea capacității
unității de a genera fluxuri de lichidități cu resursele pe care le deține deja, dar și pentru formarea
unui raționament privitor la eficiența cu care aceasta poate utiliza noi resurse.
Societatea analizată în această lucrare a fost înfiinţată în anul în anul 1994, fiind orientată
pe comerțul cu amănuntul, fiind de fapt un magazin nespecializat local de renume.
În urma efectuării unei analize detaliate asupra Contului de Profit și Pierdere am putut
constata următoarele:
Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu clienţii ca urmare
realizării obiectului de activitate, producere şi comercializare a crescut pe parcursul perioadei
analizate cu 3.984.702 lei ( 8,65% ) și respectiv 592.748 lei ( 1,18% ), tendința crescătoare a
cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune, consolidându-și activitatea de
comerț.
Marja comercială înregistrează în 2009 o diminuare față de de 2008 în sumă de 617.237
lei ( 15,48%), iar în 2010 crește cu 652.592 lei datorită ritmurilor de creștere diferite a
cheltuielilor privind mărfurile și a veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Producţia exerciţiului, indicatorul care măsoară întreaga activitate de producție realizată
de întreprindere într-o perioadă crește cu 6.622 lei în 2009, iar în 2010 descrește cu 26.981 lei
datorită modificărilor cu aceleași sume ale singurei componente și anume producția vândută.

57
Valoarea adăugată, indicator al performanţei care exprimă plusul de valoare creat de
unitate, plus ce derivă din activitatea de exploatare derulată de aceasta, a înregistrat o creștere în
2009 cu 306.416 lei (18,89%), iar în 2010 cu 539.020 lei (27,96% ).
Majorarea ratei marjei comerciale concomitent cu creșterea veniturilor din vânzarea
mărfurilor scoate în evidența politica de prețuri scăzute folosită de întreprindere și faptul că are o
poziție consolidată pe piață.
Rata rentabilității activului total are tendință crescătoare în perioada analizată, de la
5,14% la 7,87%, datorită posibilelor cauze: performanța ridicată a activităților de exploatare și
financiare; utilizarea eficientă a elementelor de activ imobilizat, prin antrenarea lor în activitatea
de exploatare.
În urma efectuării unei analize detaliate asupra Bilanțului am putut constata următoarele:
Rata imobilizărilor activelor imobilizate s-a diminuat în prima perioadă analizată, de la
33,43% la 20,82%, urmată de o creștere în 2010 cu 2,57% ceea ce evidențiază că în prima
perioadă comparată s-a redus capitalul investit de întreprindere în active imobilizate, urmând o
creștere.
Rata imobilizărilor necorporale înregistrează în 2008 valori nesemnificative, iar în 2009
și 2010 aceasta este nulă datorită inexistenței imobilizărilor necorporale; de asemenea
imobilizările financiare sunt nule.
Rata stocurilor are o tendință descrescătoare pe toată perioada analizată având influențe
favorabile pentru întreprindere deoarece sunt imobilizate mai puține resurse financiare în stocuri.
Rata creanțelor înregistrează o creștere în prima perioadă, de la 1,85% la 4,5%, și o
descreștere în 2010 față de 2009, de la 4,5% la 3,05% ; aceste tendințe sunt înregistrate datorită
evoluției volumului vânzărilor și acordarea de termene de decontare clienților mai mari în prima
perioadă.
Rata disponibilităților are o evoluție crescătoare cu 13,35% în 2009 față de 2008 și cu
3,09% în 2010 față de 2009; S.C. BERLIN S.R.L. nu întâmpină dificultăți de lichiditate, pentru
că valorile acestui raport sunt mai mari decât limita minimă specificată în literatura de
specialitate.
Rata resurselor curente indică creșterea contribuției acestora la finanțarea activității
societății, de la 32,28% în 2008, la 34,73% în 2009 si 42,26% în 2010, concomitent cu creșterea
ratei îndatorării globale a întreprinderii, de la 36,35% în 2008, la 49,93% în 2009 și descreșterea
acesteia până la 42,26% în 2010, ca urmare a creșterii datoriilor totale în prima perioadă

58
comparată până la 6.019.032 lei și descreșterea acestora în 2010 până la 4.789.573 (datoriile mai
mari de un an fiind achitate în totalitate).
Rata autonomiei financiare globale are valori semnificative, respectiv 63,65%, 50,07% și
57,74%, ceea ce conferă o poziție de independență financiară confortabilă întreprinderii..
Caracterul permanent al finanțării, reflectat prin valorile foarte mari ale ratei stabilității
financiare, asigură un grad de siguranță întreprinderii; în structura capitalului permanent
predomină în toate cele trei exerciții financiare capitalul propriu.
Fondul de rulment net pozitiv, în toate cele trei perioade analizate, a înregistrat o creștere
cu 77,05% în 2009 față de 2009 și o diminuare cu 27,36% în 2010 față de 2009 deoarece
resursele permanente cresc mai repede decât necesarul permanent.
Fondul de rulment propriu pozitiv a avut avut tendințe crescătoare cu 32,30% în 2009 față
de 2008 și tendințe descrescătoare cu 10,37% în 2010 față de 2009, întreprinderea fiind capabilă
să își finanțeze din resurse proprii necesarul permanent ca urmare a majorării capitalului propriu.
Fondul de rulment străin pozitiv și în creștere (cu 410,58%) în 2009 față de 2008
evidențiază sporirea contribuțiilor datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
la finanțarea necesarului permanent al întreprinderii, iar în 2010 este nul deoarece societate nu are
înregistrate datorii pe termen lung, acestea fiind achitate în totalitate față de perioada precedentă.
Necesarul de fond de rulment pozitiv și în creștere în prima perioadă comparată analizată
evidențiază un surplus crescător de necesar temporar de finanțat în raport cu deficitul de resurse
de mobilizat, iar în 2010 se înregistrează o diminuare a necesarului de fond de rulment cu
45,72%.
Trezoreria netă este pozitivă pe întreaga perioadă analizată fiind expresia unui fond de
rulment pozitiv și superior necesarului de fond de rulment și crește în prima perioadă cu 370%,
iar în cea de-a doua perioadă înregistrează o creștere cu doar 4,75%.
Rata lichidității generale supraunitară obținută de întreprindere este expresia unui fond
de rulment pozitiv și a echilibrului financiar pe termen scurt al întreprinderii
Rata lichidității reduse sau testul acid înregistrează o creștere în prima perioadă
comparată ( de la 0,2 la 0,6 ) urmată de o diminuare în perioada urmăroare ( de la 0,6 la 0,5 )
datorită evoluției în principal a creanțelor comerciale și a activelor de trezorerie în raport cu
datoriile pe termen scurt.
Rata lichidității imediate semnifică lichiditatea efectivă a întreprinderii și înregistrează de
asemenea o creștere în prima perioadă comparată și o descreștere în 2010 față de 2009.

59
Viteza de rotație a stocurilor are trend descrescător pe întreaga perioadă analizată,
diminuându-se cu 20,81% în 2009 față de 2010 și cu 8,58% în 2010 față de 2009, având inflențe
nefavorabile asupra lichidității întreprinderii; în paralel se constată creșterea duratei în care
stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească, prin intermediul cifrei de
afaceri cu 26,28 zile și, respectiv 9,38 zile.
Viteza de rotație a creanțelor deși scade semnificativ în 2009 față de 2008 cu 67,33%,
urmată de o creștere cu 58,97% este mare; se observă că termenul de recuperare a creanțelor este
foarte mic și anume fiind cum mult sub limita minimă recomandată în literatura de specialitate de
30 – 40 de zile.
Viteza de rotație a datoriilor către frunizori este descrescătoare, astfel încât în prima
perioadă comparată scade cu 23,18 % , iar în 2010 față de 2009 scade cu 12,06%. Acest indicator
cu valori mici este subliniat și prin termenul de plată a datoriilor care este în creștere, de 22,24
zile în 2008, 30,13 zile în 2009 și 34,26 zile în 2010.
Pentru ca o firmă să îşi desfăşoare activitatea în condiţii cât mai profitabile este nevoie de
un management eficient şi aş mai recomanda :
 îmbunătățirea imaginii firmei și crearea și impunerea unui nou brand propriu pe piața;
 mărirea volumului de vânzări pe piața din Bârlad prin câștigarea de noi clienți, dar și
extinderea în alte orașe din județ;
 orientarea către noi activităţi adiascente care să îi permită unităţii o fexibilitate mai
ridicată la cerinţele pieţei;
 semnarea cu băncile contracte cât mai avantajoase, astfel încât valoarea capitalului
împrumutat să fie inferioară ratei financiare sau economice pentru ca unitatea să îşi poată
onora plăţile reducând astfel şi volumul cheltuielilor financiare
 creşterea cifrei de afaceri prin creşterea volumului veniturilor obţinute și din activitatea de
producție;
 să optimizeze consumul de materii prime pentru a obţine aceaşi calitate la preţuri mai mic
pentru activitatea de producție;

60
BIBLIOGRAFIE
1. Achim, M. V., Analiză economico-financiară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009
2. Avare, Ph., Legros, G., Lemonnier P., Gestiune şi analiză financiară, Ediţia în limba
română coordonată de: Niculescu Maria şi Burlaud Alain, Editura Economică, Bucureşti,
2002
3. Bătrâncea, I., Analiza trezoreriei entității economice. Modelare. Echilibru. Eficiență.
Previziune, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008
4. Bătrâncea, I., Bătrâncea, L.M., Borlea, S., N., Analiza financiară a entităţii economice,
Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007
5. Bordeianu, G. D., Analiza poziției financiare a performanțelor întreprinderii, Editura
Tehnopress, Iași, 2009
6. Brezeanu, P. (coord.), Boştinaru, A., Prăjişteanu, B., Diagnostic financiar. Instrumente de
analiză financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2003
7. Bușe, L., Analiza economico – financiară, Editura Economică, București, 2005
8. Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, traducere N. Tabără, Editura
TipoMoldova, Iași 2009
9. Contablitate – Prezentarea situațiilor financiare, Editura CECCAR, București, 2004
10. Coteanu, I. ş.a., DEX. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers
Enciclopedic, București,1998
11. Dumbravă, M., Analiza performanțelor firmei: metode și modele, Editura Economică,
București, 2010
12. Georgescu, N., Analiza bilanţului contabil, Editura Economică, Bucureşti, 1999
13. Gheorghiu, Al., Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Editura
Economică, Bucureşti, 2004
14. Işfănescu, I., Robu, V., Hristea, A.M., Vasilescu, C., Analiza economico-financiară,
Editura ASE, Bucureşti, 2003
15. Mironiuc, M., Fundamentele ştiinţifice ale gestiunii financiar-contabile a întreprinderii,
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009
16. Mironiuc, M., Analiza economico – financiară. Performanță, poziție financiară, risc ,
Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași , 2009
17. Moroșan, I., Analiza economico – financiară: probleme rezolvate, Editura Fundației
”România de Mâine”, București, 2004

61
18. Nica, Panaite, Ifrimescu, Aurelian, “Management-Concepte şi Aplicaţii”, Editura
SedcomLibris, Iaşi, 2004, p. 55
19. Niculescu, M., Diagnostic financiar, vol. 2, Editura. Economică, Bucureşti, 2005
20. Niculescu, M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1997
21. Păvăloaia, W., Paraschivescu, M., D., Olaru, G.D., Radu, F., Analiză financiară. Studii de
caz, Editura Tehnopress, Iaşi, 2006
22. Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar – contabil: ghid teoretico – aplicativ, Editura
CECCAR, București, 2010
23. Petrescu, S., Diagnostic economic – financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura
SedcomLibris, Iași, 2004
24. Rusu, C., Diagnostic economico-financiar, volumul I, Editura Economică, Bucureşti,
2006
25. Sârbu, C., Analiza econimico-financiară. Suport de curs, Universitatea Danubius, Galați,
26. Siminică, M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Universitaria, Craiova, 2008
27. Spătaru L., Analiza economico–financiară. Instrument al managementului
întreprinderilor Editura Economică, Bucureşti, 2004
28. Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), Ediția a III a, Editura
CECCAR, București, 2007
29. Țole, M., Analiza economico – financiară: Metode, tehnici și studii de caz ,Editura
Universitară, București, 2004
30. *** Dicţionar de economie, Ediţia a II-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
31. *** Legea nr. 82/1991, Legea contabilităţii, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 454 din 18.06.2008
32. *** Legea nr. 31/1990 Legea societăţilor comerciale, modificată prin Legea nr. 284/2008,
publicată în Monitorul Oficial nr. 778 din 20.11.2008

62