Sunteți pe pagina 1din 101

)Gq){Jq)

EI N U'F tr
tr ii
-.ll-
EUHiD
€u.Ft,
gJ
g
-E E.E I
|J !iq€
sI 5!vq)
H"9'H
o Ez
9:i
u
-9
E E.X .;
CJtr .E
g 9-'\Y
qAx \VA
dH:
|r'q!
I .e!
?: ,0
EI E
zi
\.rFA

os H
i
.g;
FI
E
a
il Cantitatea dc substirnr.
Cantitatea de substanSa
1'1 '1' Mirimi caracteristice structurii diserete mdsuri a fost adoptatd in 19
a
substantei l. Molul este cantirate
Sistemele fizice care urmeazd, sd fte elementare c6{i atomi existi
analizate in acest capitol sunt sisteme
dintr-un numdr enorm de particule formate 2. Celnd se utilizeazi n
foarte mici, situa{ie care face necesard
cu ajutorul unor mdrimi specifice. descrierea lor atomi, molecule, ioni, ele<
i lt:isa nrolcrulriril (rr r.l particule.

Masa moleculara Se presupune cd atomii d


es
pentru care entitatea
elementard
",t" -or""url-';HT":',:Xffi"ff""ffff::.'j:t"'"t- fI 1
rI il?NuhebuiefEcut
(1.1) (*o) = tt7 t *A.ll de substanld esri
Deoarece masele moleculare sunt lar masa este o n
foarte mi
numerice rorosind ca ractori puteri O Oefinilia molulu
de mdsurd de ordinul maselor
de ordinul ,;11,::1':ff;f ."ffil::':XJT1l[l foarte utili in ca
moleculare.
masa moleculard
in 1963 s-a adoptat ca unitate O.
rU.*U
ionice etc' a'a-numita unitate de (1.7) M,
masd atomicd, slmbol
,,r,., a"noiii'uuLr,
adicd masa unui
este numeric egt
adic'' unitatea de masd masa unei cantiG
,atomicd
este egald cu a r2-a parte din masa atomicd
:**"U_qgjA'b on | 2 ( C). |2 a
I pin considerenr
multiplul moiulu:
I Masa molari (p)
Masa molard este o mi.ril
m
(1.8)

Masa molecurard rerativd este un


numdr care aratdde c6te ori este mai
moleculard decdt a l2-aparte din mare masa
masa atomicd a izotopului de carbon
12 (,rC):
(l 4) ffi,.= , o

j^,,, Ecuafia unitdlii de mdsurd


Masa moleculard relativd este I
mArime adimensronald: (l.e) (u) = -
(1.5) (^,) =,
lindnd cont de (1.2), din relafia (1.4) rezultd,: in acest manuai, pe:
(1 6) mo = mrl.t
Exempf u: pentru apd,, m, = 18, mu = I g el (sau mo submultipli ai unitigri
= Ig . 1,66. 10-27 kg = 3 . l0-2ukg).

1. Elemente de termodinamicd
I. I. Noliuni termodinamic
pzoq ap nrutoulpoutDt lunrioN 'l'I

tow

tr
-=- rrigilun te tldrllnuqns
dI "^'
.loul tow o ruluad 'lenueul lsecu uI
':
6
IS *.
o4
lilsoloJ U ro^ '9poluoJ oJ€ruudxo

(o'r)

:else pJnsEtu ap llligtpn uliencg

pry\u
l*\
i\a=1J
\ -=ri
lll -t
I (s't)
:e{e1er urrd gltugap 'IS uI Ple^IJep eb{rrpul o a$e
ptDlou osln
(]i) ErBltlu! ll!Irl\ |
'1out pldtlptu
r0l = louul l'tn1n1oru
uI 'ectlcurd oluoJeplsuos ulc +
ladrcurrd uJ lrsoloJ r3 e,r 'lenuuur lsoce
'3 g 1 else epcalotu ep pttt 1 eutiuoc ac gde ap li?lpuec leun es€tu
nc pp&a cltautnu alsa
'pde nrlued inlduaxg 'D^tqpr prDryOapta osvw
Cwo.r8 ur ptorut.tdxa 'aryoapw ap ptrr 1 aurluoc ac
wa$ls mun DSow qlrpe

,,*=o*L=to*thl 0'r)
pJ€lnteloru gsuu tS 'w g^rplet gJulncoloru sseru
oar

t p",rr*nu
:e1se
nc olnceloru ep low 1 eu{uoc ec Iuslsls Inun €selu :alnclec
o puliqo as ps lgcul laJls€
"1n1rina,
gs€al€ lsoJ €
ul PIqn au€oJ
InFIoru edrugeo *''
',ttlcodsar Inlnuelsls nfitau1? pJnspu o elso ssEru J€I
pJnsgru o elso piu?lsqns op
'crzU rrrelsls un-Jlulp apctltod ap mfuownu 3
elnqe4 nN *
n"litnon" :osota tS pluotsqns ap awl!1up) eJlul elznJuoc Plncg'

e$e lnlow'r
uelgle euliuoc ec urolsls Inun E giuelsqns op ?elelllu€c
:I L6I uI pluldope lsoJ € gmsq-;
o elsa pluolsqns ap oaloluuD)
ep lliptlun urirugec 'IS uI glslueurepurg elulrg{u
['.] tilltttsQnr lp n'1]tilllr-1r -r 1
Din relafia (1.8) rezulta cI masa molard este numeric egald cumasa unui
sistem ce
confine unitatea de cantitate de substanli.

Exemplu: pentruap6, masamolard este p =lg ,t8 ,(saup =tS


g
).
kmol mo[
Aceastd proprietate se poate scrie:

(l.lo) lg- ,uu


| = n,lcmol P=m,+
mol

volumul molar este o mdrime fizicd derivati in SI, definitd prin relafia:

(1.1 l) vu =v
I

in care este volumul molar;


lr,
este volumul sistemului;
lV
lv este cantitatea de substanli.

Ecuafia unit6{ii de misurl este:

(t.t2) (r,,\=9=t-
\P/ (") mot
g Pentru lichide gi solide, volumul molar depinde de natura substanfei, dar
foarte pulin de presiune gi temperaturd.
$' Pentru gaze, volumul molar depinde foarte pulin de natura substanfei (in
condifii obignuite de presiune gi temperaturd este neglijabild dependenla de
natura substanfei), dar depinde de presiure gi temperaturd.

Pentru gaze aflate in condiSii normale de presiune Si temperaturd


Q73,15 K; 1,01325 .10s pa), volumul molar este (aproximativ):
.t
Vro=22,413996.104 m :.
mol
in acest manual, vom considera:

(1.13) v"n
y0 -=22,4.rc-3
tLsa' LV
!-
mot
Din relaliile (1.8) 9i (l.l l) se obfine:
(1.14) 9=p
vt,

relalie utild in special pentru calcularea volumului molar al substanfelor aflate in stare
solidd sau lichidd.

I. Elemente de termodinamicd
pz\q ap a)tw\ulpowral untloN'l'l

Jtt
**=i= ffi=
(')
'\ ('il
.(ot't)
:alie'pmspur aP lliPtFm eliencg
'Inlnuelsls Frunlo^ elso n
I

:ruelsrs srp arelueluale ligtltua ep lruPrunu else Nl


icnunlol lruglunu 31se ul eJ€c uI

.rl
(s t't)
-=u
N
:erielor urrd ilugap else )twnlo^ lru?wnN
irr) .rtruttlo'r ln'lFiiln\l i

,_lotu4 sz1I.ZZ0'g=YN 0t't)


:eoJeol'^ pllsoloJ IJ €^ I€nun.u lsoce ul plouDl ez}l'66.lilZZO*-g=
'
Y
N :euliqo
p1e1p"el'p'uasqo as runc gdnq
os,(€.1) pu?zrlpn'l"ionrtqnt €ml€u op epurdep'nu
n'vil 9w A A-r^,
PuDI'n
-ir=ry;=T=y= *= *
z4w
a4w
esreole^
:leJ$e elnclec eleod as orpeSozrv Inl FlnrPurnu
tS tsolo; €^ es Isnuuw lsac€
q {'
Jrrrrl FIdH"*qns
low llwolD' 1ow
' ppcalow :eJelueruals
rolligtllue srnlsu gzuezrcatd es 'erznJuoc ep 1i91111q1sod P1stxo
puSC s
'piuelsqns ep elellluec ep selsltun sutiuoc oc luolsls
tm-4ul elnutiuoc

t ,rn1uruir1, ripiquaep lruPtununc leEa clreurnu

else pcrzg orurrgru grseoc€ 'elelletceds


else o'rpe8o'rv ml IruEumN €F
'ri"iprfio11'tn!elli$l!iuo:)PIIunu ffi
op Irprcnl olaun q 'orpe8oiry
n1 lirpinu Plfrunu alsa tsep 'plzuolsuawryD
euntgut o olse nu +K-I _,1

(^)
(st't)
t - (n,)
r-tow-'+=X,=(nlu)
grnsg.u aP IIiPlFn e{uncg

'ruelsls urp giuelsqns""1'ta


ap ?olslllu€colso ^ I

lurolsrs urp ereluoruola ri91r1ua op lrugrunu


else N
I

:orpeEo'ry Inl lrugrunu elso "lf I er€c ul

a\
__=n N (st't)
N
qolzrJ orulJgtrr o alse otPoSo^V ml PJPwnN
:e{e1er uud plrugep '15 u1 p1e'urap
i' .1 ) tuPrlllo.{V Inl InJEtulll\ }

qb_-
Numdrul volumic este numeric egal cu numErul de entitdti elementare
dintr-un
sistem cu volumul egal cu unitatea. Simplificdnd fraclia din relafia (1.18)
prin g se
obline:
(1.20) n=Nu
vu
de unde rezultd cr numdrul volumic depinde de aceiagi factori
ca gi volumul molar.
Pentru gaze, in condigii normale de temperaturd gi presiune, numirul
volumic este
practic independent de natura gazului, avdnd valoare a: no
= \6g6777 5 . l02s n -3 , numiti
constanta (numdrul) lui Loschmidt valoarea aproximativd utilizatd este:
(1.21) fto =2,7 .102s m-3

Un amestec con{ine Ncomponente cu mase molare po (t I-r,V), despre care


= se cunosc:
a) concentra(iile masice g o =? (zo = masa componentei k, m: masaamestecului);

b) concentraliile molare
"* 3 (vr = cantitatea
= de substanfi din componenta ( v: can-
titatea de substan{i An u."rt;;
c) concentra{iile volumice ,r =V{(Z* = volumul componentei /c, Z: volumul ameste-
r
cului). Se dau densitdgile componentelor, p (k = t/O
r
Determind expresia masei molare a amestecului. La punctul c), discufie pentru gaze.
Rezolvare:
a) Cantitatea de substan{d din amestec este egal6 cu suma cantitililor de substan{d
din
fiecare componentd a amestecului:

u=
Iuo
findnd cont de a.ntiiliu masei molare ,$ =!v (relalia (l.g)), rezultd:
!=fy"
p;ipr
impn$nd aceastd relafie la z, se obfine:

1= $€n
p fivo
b) Proceddnd analog, se obline:
+( vp -
+r,
+ =t"*u'
^= L*o = Lvolto
*=l
u
c) in definifia masei molare p = Z, inlocuim:
NNv
, =i^r =io rvo =rf o oro ei u = f*t =f-ouVrr
uo + =fp rvr
=vfgrn
k=t -=l K=r -^ Vr ttr
t'r=,

10 L Elemente de termodinamicd
pz?q ap acMloulpoutal runlioN'['l
II
pu9c
'(g'9g) rolc rS (g7) nrpos n4ued o.t11e1er ocltuols eleseru 15 ,*'139::--o--?epllsuep
eJluP piuelsry ?zp'eln}l?o) 's
-sounc ,nrpos op ?rruolc op Inl€tsuc nrluad tutce,r IuoI Iop
.(yol= "ot',* ,yogL= to-x ,oAlZ= u"'''o*) t"e ru1ued epeur gJBIolu ?selu 9z€enle^g 'V
'(p,u1u1er ?r?lncolotu gseur tS eleltsuap
redu 1e relou Furnlol gzee1pl.cleJ '€
rulued elncsounc oluole^ ezeezlllln) gplqcll or€ls uI
'gclroJs gruro; ne ts
pugmdnserd \rw00z:A-pde nc requd un-4u1
lc€luoc u1 lrms ,,mlniue[' elalncelou 9c
rnun s Erulx€tu eeurt8unl Ez?enplg '7'
esuudnc ololnceloru ulp leuuoJ-,,Iulncololu iue1"
'?pgcll or€ls uI pde ep qnc rulotu un-Jlulp opcelou op lruPumu ?z€e1ncpJ
'I

'eteztiord elllscululuos Jola{lt ellrulI uI


leuotiueu gllJol I ''ll0r-0 1'ZSV'T'= p :euliqo
oS
I€or lec nc epundseroc l€llnzer lsecs 9c
louDl .ur
,,1rynlalnqn)" oinlbl
----'^ Z
?t --
".ot'zzo'g'e tot'6'L z'Ndtr.z oi\z
ut ot-01.998'Z
ftr
:J
louDl
*
o4
99'Z
i=d'gr=@'t=e
a qn'Lu
gllnzeu '0v17= otil* else,,ppielnqnc" esetu 'erznlcuoc u1
:loJls€
#g =
'slnlsece reop eurirede oJ€c uol un gge es ,'rn1nie1nqnc" Iruluec u!
i,,eie1nqnc" op leJlse 1do e1 !1eEe pout '
ul.eurj:edeellSece enurp erecogJep'ourpseulncuol unolgcPUe esiloc
erecegul a
'loJls€ 9z€olnclec es ,jelnqnc" lnun esBI tr
'/ e pcrpe 'tnlnqnc € or€tu
r, #=
,riereuo3erp urp elelprunf g ?^ gcltu leiu eoc eiuelst( '(::4li=7) rnpqnc erru?l ezel
Boopl
-r,r1n, ,, gs iode ,t pug.ur.t',,ie1nqnc" Inun loselu eerepqec ll plsuoc llrg^loz0r
:er'Alozell
" Dlz$uac oilqnc pwqlslrc gJnlcruls o pz€auuoJ
'wryo| uJ

pc prde; tl ,utc f 3 6'1= d rnlrueg eol€llsuep 'gS =


'w Inlrueg e glq€ler gclulols eselu
rog op IuoI Iop erlurp giuelsrp pcllu I€lu €ac ege es ES 'Z
elSeounc eS '(ppllos erels u1)
'(q Flcund BI ep Ioc ulp lcoJlp euriqo eleod es eseoze8
lx tt'eze8 ru1ue4
rJncelsoru€ ru1ued 1n1e11nz et riep''(o'ryn\ony tn1 lr8aT uuo;uoc) =
,Tfury =rrr6fr 2=d
nrl :d :d
t!= 'azo8 nt|ua4
' rt'tSelece puIU J€lolu
:euriqo es
,nzInwnlol
t'd +
----;ir = fl
'.1'd1
'fr.
i
:euriqo eg

il
tl

It

tI
Pentru descrierea convenabili a fenomenelor termodinamice sunt necesare atat
stabilirea cadrului general al acestui studiu, c6t gi precizarea semnificafiei fiecdrei
nofiuni utilizate. in continuare sunt prezentate obiectul de studiu al termodinamicii gi
principalele nofiuni utilizate pentru descrierea acestuia.

Sistemul termodinamic este un sistem fizic finit, format dintr-un numir foarte mare

Exemple:

sistem termodinamic
aerul dintr-o incdpere format din mai multe com-
ponente (componentele
aerului)
o incintd inchisi in care se
afld ap6, aer gi vapori de

un organlsm vlu

gazul din cilindrul unui sistem termodinamic


motor de autovehicul format din mai multe
componente
confine un numdr foarte
mic de particule
este un sistem infinit

t2 l. Elemente de termodinamicd
€I
pzDq ap aclw7ulpowral unioN't'I

'iuapuadap 44awotod -elelnosotmce u tet'iuapuadapur tu1awotg m


ernlqsuoc €IolsoJB Inlxel ep elezllurg e1e1ep 'eruelqord
tarm IUP^lozeJ Inz83 uJ ffi*-J
.(crureurporurel
Inuelsrs else ,,oJ€ru.ep- lpc"
zlalltrd nc trieuuoJul €lSIXe Je nu
.t€J1uoczecu1)AISu3lxenil"*n,nd,onu$nd1eceupSeFqeIt6a1etrr1eureruder1uud<
i(11d = w ,,tiint", prolnle nc top l€lnclsc g oleod
1iteUec ap ericung
uI
uelpruts tsep rltodnuwryol'
e4Sace a4qp Intm sceJ€oap)'riuepuedepur rrlirueredec
'luapuedap nrlaurerud un u{nd 1ec ppuudnc
rS psow 'awt!suap1t1"*nrli',n1dtttg
p,^",nq",1"'|n1"i'"''oiriuapuedapuIII4eururedruoppuudncerecrtie1arE1SIxenu<
o glslxg
:afica1as ap n.Qil'D Illtrllsuot 1od ec uitpuoc ep elJes
clureutporurel
'J€JlIqJB An€leJ et€J eleod os riuepuedapul roluleurerud eera8ele '1ep
ptownu Aaq
IuetrsIs un nrlued l€uluuelop eulq elsa {uepuedepur roprleurered
f-rrlenIErBATI.urnd luns erels ep ulolu€recl Iil€lIac
't!IIIculpoIuJel InlnII|elsls elB elelJeq|l ap
apurSnesl|uapuadapul;rlauruludtinrrnulunsla,ltrcedseJeJElsepllJlellleJud
'tltuculporural lnprualsls o1u eluuaq1 ap apur3 op rglrrnu ltumu alse cru€ulpoluJel
,.ilJ",|r., tpp* Lir"*nounc n-quad $uepgns rs 'esoceu er'ls ep rop4eruered Inrp.''nN
'1i1tpo1ec

ep trleruered ep JEumu lltunu€ lm


JoJrunl palDpryp) eluurad arelseounc JoJ93 8 sJgls
ptrsrxe 'es emlcn4s ap ericun; u1 'ctureulpouuel ruelsls
actro nlued '9c lepse glelsuoc
ep tt4auered er1u1
a5 .r{e1er eseoJatunu Elsrxe cru€urpouuel lualsls Inun IE eJ€ls
pnop 3 esrrun uud
'e1e{tut Joleruelsls Jolas?u €ums nc ple8a else ecruruulpouual owolsls
lnuriqocnuPulpouuelluelslslnun?seru:nldruaxg'l1.lllpoltmsIAISuelxellllelueJzd
.puJolqetsreue.piuelsqnsapeols}Ilu€c.InunIoA.eselu:I,rtsuelxeuleruered.
:eelelrsuep'emtretedtuel'€eunlsetd :IAISuelur uleruured'O

t 'cllusulpouual Inlruuelsls I8 ICImO rm-Jlu! Jltu$ay g


un-rlu! litugeP rJ locl
gzeezlJleTcEJ€c lAlsuelxe llJlaluurEd
:elduraxg
rru lJlelu
+vq nu u+s,"

-ered rlSece icnuuutpouual luelsls p&a"4u3 reop


'rnln{uelsls 3P elIJeJIp
'1cund ap ttlcunt1;ims Flsualu! llrleulsrud
elcrmd ul etlJoJlp rJols^ se1s lod ell6ecv
ueffi"tu"r"o g lod oJels ep lpleruerud
'1eqo13 nn, 'crwoulpoual mlrutta$ts o anlnsap ap Ppow ep alicutg uI
1nn1"ona
'ere$ ep IFlorusred rulued eJ€cgrselc ep IIJaIIJo eseoJellmu plslxg
'(ere1s aP lrugplrr rus

eJBls ap grlauurud elltunu llms cIzIJ luelsls Intm 3eJ€1s nlJcsap ac eclzg alllulJPl tr

' anzgf twrtput 3P gslJcseP


.ClzrJ eJepe^ ep lcund urp 'luopl,rg 'l€p lueluolu tm €l cllu€ulpouuol InFIU
else EaJ€1S
:luntiou Iolsec€ e$ecguures
-olsrs JollcllslJelcefic €31€lq€1ol ep Psuosop else oarz$
'pruwud auntiou o else
sg cllusulpouuel ruelsls Inun EeJEIS
ezrcatd psuJ eleod

!
{
Analiza modului in care starea unui sistem termodinamic se poate modifica in timp
a condus la ideea clasificirii stirilor unui sistem termodinamic in funclie de
dependenla de timp a parametrilor de stare.

Starea unui sistem termodinamic poate fi:


a stare stafionari - parametrii de stare sunt constanli in timp (sistemul nu
evolueazd):
a stare nestafionarr - paramehii de stare nu sunt constanfi in timp (sistemul
evolueazd).

constanla tn timp a parametrilor de stare nu implici gi constanla in spaliu.


Exemplu: starea aerului dintr-o incdpere, in timpul iernii, poate fi stafionard,
caracteristicile aerului in oricare dintre punctele camerei rdmdndnd constqnte
in timp, degi nu sunt constante si in spafiu: temperatura mIsurati l6ngd calorifer
este mai mare decdt cea mdsurati in imediata apropie're a ferestrelor.

Starea unui sistem este numitd stare de echitibru (termodinamic) dac6 sistemul se
afld intr-o stare stafionari in condilii de izolare de mediul inconjurdtor. in caz contrar,
starea este numitd stare de neechilibru.

Exemplu: dacd se izoleazd complet aerul dintr-o incdpere, se constat[ cd starea


acestuia evolueazd spre uniformizarea in spaliu a caracteristicilor (de exemplu,
temperatura devine aceeaqi in toate punctele inc6perii); dupd ce este atinsd acea stare,
sistemul nu mai evolueazd, Starea fiind stalionard gi sistemul fiind izolat. starea
respectivd este deci o stare de echilibru.
Generalizdnd numeroase rezultate experimentale, s-a ajuns la concluzia:

Postulatul echilibrului termodinamic (postulatul fu


Un sistem termodinami c izolat evolueazi qi ireversibil spre o stare de echilibru

Starea unui sistem aflat in echilibru termodinamic poate fi modificatd doar dacd se
renunld la izolarea sistemului, adicd daci se realizeazd intre sistem gi mediul
inconjurdtor unul sau mai multe contacte (interacliuni). Astfel de contacte pot fi:
O contactul mecanic:
a contactul termic;
+ schimbul de substan{d.
Din punct de vedere tehnic, contactele se pot concepe gi realiza astfel inc6t sd fie
independente; de exemplu, un sistem termodinamic poate fi in contact mecanic cu
mediul inconjurdtor, dar, in acelaqi timp, poate fi izolat termic demediul inconjurdtor.
Fiechruia dintre contactele men{ionate ii corespunde un tip de izolare, exist6nd
astfel trei tipuri de izolare: mecanicd, termici gi in raport cu schimbul de substanld.
Cele trei tipuri de izolare sunt independente.

t4 l. Elemente de termodinamicd
pzDq ap a)rufi)ulpout"tal runlioN' [' I
SI

or€]s ep guIBrSeIo 'I'I Brn8ld 'er3d9cuJ o-Jlulp Inlruo€


83r€1s 'nldluexe oc LII grrr
-Erterp o-It{ cg€JB gtzlrrezetdet
g aleod nJqllqceeu eP eJ€ls O
'E^rlcolIq
erieler o qlslxo InlnulolsIS Jollrgls
eeurtipru tS eleuoprooc ep welsls ep
IeJisBun-Jlulp rolelcund ueurtilnru ar1u1
'1ep ctrueutpotuJel tuelsls un nJlued
',tl1u1uazardar lrund lrunu '(y 1n1

-cund 'grn8g u1) lcund un-ruud 1leluez


-erder else clru€ulpoluJol nJqIIIqoa op
orpls o'purer8utp ep loJls€ o-Jlul
'Q'1o.tn81fi mlntualsls

Ieel?lsepttrlewerudOJluIpIopelnlllsuocal€uopJoocapaX€IOJEoeI€EI€uoISuouIpIq
gurer8erp o-JluJ AI1Il1lur gleluazerder g eleod clrueulpolflJel ruelsls
Inun €oJels
.InInuO}SIsaialcunclslEoluJtSeeeceegEsIIJnl€JOdruelesreole^sSelsecIIuBuIpoIIIJel
aC 'ruqllqce ep
nrqrlrgco uJ eg gs Lllolsts un ec nrlued pr€secou etirpuoc o 'nldurexe
gl€lsuoc oS
JolrJglsez\vul IS €ellllqels u1 rlecrldurr luns IAIsuOlut trleurerud IIun 9J
@d lezualceruc elso 'sns Ieo' ep Fgueu'uo$er
al t"t p::li
.rS rolprnfuocul
lnrpotrl nc olc€luoc Z + N
eqYet eleod crureutpoulr-al Inuolsls :slznlcuoc q.I
'(elcetuoc y) lnlntuelsls alueuoduoc erlutp er€oou ru1uad giuetsqns ep qulqcs
al
1$ (lcetuoc
un) crurel 'a
t '(lceluoc tm) ctueceu
:IJ lod olssluoc olsp'V
atoc ad t'"L:':1.L:!.::,:,
"to\qtn{uocu3
O

lnlpara n) rrnpar atood a1 )ltabulpo'u'tat Inwatsls


nx pploulor Ds alnqal fiuapaadapul an$ ap rclltpwntod Inrpwnu,lc?!
"1"-t:l:l::::
ed ololoeluo-J uud ruop El?culpou g-eleocl uelsls lnun €eJsls
lnrpeur n3 eJe ol ?lseJe erBc
,n.rno',p,*n alsc l'llnzol lrusece eriecrldxg '(oleuoqll ep roleperE lnrelntsod) Z + {-olse
35
lelJprsuoJ lueurpouucl rnlnurelsrs ale cleilaqll ap rolepe'r8 lruEumu Ec Elulsuoc
'(atuouodruoc y ulp l?tuJoJ else pc etmds es cltueutpouual
urejsls ap leJ]sp un ordsap) elncelolu ,rnOtt X ulp lln]Pcle else 9c. ItrPreplsuoc
,p
g. 'rn1n.r1ot.u ruelsls un n-rtued 'nlduroxo ep :erslueuele li^utltua
"O
!Jn1]1-:]]::^t"*
auriuoc er corsorue un-rlulP l€rruoJ elsa a.rec ctru0utpouuel uelsls * *t1t1l_t.:::-::
.JlulEutpouuellnlnulolstsEJnlJrulsapJeopepurdep(clruuulporurellnlnuo|slseIB ^-_
e-S
elufroqll op .rolapur8 1rugunu) riuepuedepur rolulourered ln.tgrlmu Ec lelelsuoc
JErluaurn:rIrg
Trecerea unui sistem termodinamic dintr-o stare de echilibru in alt6 stare de echilibru
este numitd proqes termodinamic sau transformare de stare.

Caracteristicile stdrilor intermediare prin care trece sistemul termodinamic (inhe


starea iniliali gi starea finald) permit clasificarea proceselor termodinamice dupd mai
multe criterii. in funclie d,e natura stdrilor intermediare, procesele pot fi
cvasistatice sau necvasistatice.
Procesul termodinamic in care stdrile intermediare pot fi considerate stdri de echilibru
se nume$te proces cvasistatic. Dacd existd st[ri intermediare care sunt de neechilibru.
atunci termodinamic se n roces necvasistatic.

Considerdm vn gaz inchis intr-un cilindru cu aju-


torul unui piston mobil. Dacd se comprimi rapid
gazul, este evident cd ldngd piston moleculele vor
deveni mai ,,dese" inaintea celor din partea opusi a
cilindrului (figura 1.2).
Pentu a stabili dacd un asemenea proces este sau "tr
e;ffi
nu cvasistatic, ffebuie verificate condi{iile din defini$e: Figura 1.2. Comprimare rapidd
once stare intermediard si poatd fi considerati stare de
echilibru. Se opregte brusc procesul prin blocarea pistonului intr-o stare intermediard gi se
izoleazd complet gazul de mediul inconjurdtor. Evident, se observd o evolugie in sensul
distribuirii uniforme a moleculelor in interioml cilindmlui. Starea modificdndu-se, rezultd ci
starea intermediare ?n care a fost stopat procesul nu era o stare de echitibru. in concluzie. un
asffel de procns nu este cvasistatic.
Dacd pistonul ar fi deplasat lent, m_oleculele ar avea timp sd se distribuie uniform in
interiorul cilindrului gi procesul ar putea fi considerat ca fiind format dintr-o succe-
siune de stAri de echilibru, deci ar fi un proces cvasistatic.

Condilia necesard gi suficientd ca un proces termodinamic sd fie cvasistatic este ca


I respectiv sd se desfrsoare lent.

Un proces cvasistatic poate fi reprezentat intr-o diagramd de stare prinfi-o succesiune


de puncte (ce corespund stdrilor cvasistatice), frrd salturi, respectiv printr-o curbd.
Figura 1.3 prezintd ,,fotografia" unui re-
sort in timpul unui proces in care se acfio-
neazd asupra capdtului B, modificdndu-i
lungimea. Capdtul ,4 este fix.
Procesul este cvasistatic?
in procesul considerat, in ce sens se
deplaseazd capdtul 8? Figura 1.3. in ce sens se migcd B?

16 I. Elemente de termodinamicd
pzuq ap acuaDulqowrat runioN '['I
LI

'cllclceu nes cqctc g ePod


sacoJd un
IrqrsJaneJ secord
un iltqtsrelaJl n€s IlglsJe'rar g eleod crlorc
'er€Ipeuualul IJPIS

'91e{p1 ter€ls nc gpltuloJ Es ?luug


rseelecu uud lerpdeeu !c€e4 Ps 9rg
tt secord un ac duIItr u7'(anrpawa|u!
"t"lw lgcul IeJlsE PrEosRlop
€eJ€ls "trti"
;s; i ; i u,ri s; 1-msues'il'q*:'1
t:;:;';";;';,;qt;;;;;"'otdunnr
a r
:'.-:?::,
1'll3, rm
cuclz sacotd r€punJuoc omqer lll
::,*Xt:f nN
'r.lIJ!)au
epeleU'9'1 urnftg
zeJ rrl
"s"1" "4utP sacord llrunu else lnsacord 'Jurluoc
.plerilul

?eJ€ls n3 eplculoc gleuu €eJBls


pcBp JII'|J
sarord llunu elso cllu€ulpoluJol sacord u61

'eJllJltau n€s ecllJlt


g trod actuteulpouuel elesacord
'e1elip1 €oc nr
,rrptt E nu n€s uiueptcutoc ap elicwu
ul
llnug
' (p' 1 o tn7 rJ) cllslsts€Ac

eU es secord un ec nrlued Er€seceu erirpuoc a


eU ps Fsecord ec alss IqIsJeAar

ep eJeru Jgrunu Inun szll€u€ UICI


:e{lpuoc €eJ€olpuun tnuliqo e-s 'asecold
'elIqISJeAaJ luns nu eJ€c ecll€lslse'rc osocord ep eldurexe elsespg
g eleod Inlnrosor €aJepuqul
'lIqISJeAaJ secord un pleJeplsuoc

t Ililpuoc ec vlgz*"zrcard
tS g'1 omBgf ulp Inluetulredxa
gzeaaleuy
€c a1owtxotdo
'elIqISJeAoJ PuIg
glodasacordolounJ€p.elrqtsre,reresacord.elelrleerul.glsuenupmlEuul
'alIqISJe^aJI leJlse pullJ e'r'ricedser alesecotd'
ato!p"^y::::,
no
ltpts lsnatac, uJi-'dr*s "''
T#,:"':::{;',,f i*ffi
;f il;f""'o": :-111::,.:1.::::i*H,::":i#Ji
t!"ry1*1,111;'1131":nff prslxs
'ilffi;;id;;';t;;';EJ;+ rod es arec esecord essoleurnu 'l',H:
psecord 'gt1u11dapu1 elsa nu l$puoc elsoc? erulp €tm PceC
'aJEIPeuusluI u91s tseelace uud
aleod os
'unsues t1"q-n u1 emSg;sep '
:pc"p UqlsJeAer sacord l5unu else clru€ulpouuol ' un
secord
tl€s a[qlsJa.\ar E
"ttqisJa,.€4 ul
u1 urgrnSq;sep €olellllqlsod ep aticmT
ecilusulpouual alesecord'unsues eleqru€
1.1 ,4, Temperatura empirici
1.1.4.1. Principiul zero al termodinamicii
Starea sistemelor termodinamice poate fi modificatd numai ca urmare a
interacliunilor acestora cu mediul exterior. in general, sistemele pot schimba cu
mediul exterior atdt substan{5 (sisteme termodinamic e deschise), cdt gi energie. pentru
un sistem termodinamic inchis, schimbul de energie intre sistem gi mediul exterior se
poate realiza prin doud tipuri de contacte (independente intre ele):

a contact rhecanic - transferul de energie se rcarizeazdprin lucru mecanic;


,} contact termic - transferul de energie se realizeazdprin c6ldur6.
Studiul experimental al contactului termic Ai al consecinfelor aceshria asupra evolufiei
sistemelor termodinamice a condus la urmdtoarele concluzii:

termic spre stdri care, in absenga altor interac{iuni, se pdstreaz5; se spune cd sistemele
ajung in echilibru termic;

contactului termic (in acest caz, starea lor nu suferd nici o modificare);

mind existen{a unei rela;ii intre stirile sistemelor respective; in continuare,


relatia respectivd este notatd cu simbolul ,,0", iar stdrile termodinam ice A, B,
C, se noteazd, cu 2n, tB, tc. Se constat6 cd relalia ,,0., are urmitoarele
proprietdfi:
1. reflexivitate 2n 0 2, rezulti din defini(ia echilibrului
termlc
2. simetrie t
?A At
w 48 +S
+ v s
LB n LA rentJtd, din definifla echilibrului
termic
3. tranzitivitate ), 0 ), gi X, 0 )"
= t.4 0 tc se constatd experimental
Pomind de la aceste proprietdfi, se poate justifica existenla temperaturii ca parametru
de stare pentru orice sistem termodinamic.

Principiul zero al termodinarnicii


Existd un parametru termodinamic de stare de tip intensiv, numit temperaturi
empiricl, avdnd aceeagi valoare pentru toate stdrile sistemelor termodinamice aflate
in relatie de echilibru terrnic.

Temperatura are aceeagi valoare:


S in toate punctele din interiorul unui sistem termodinamic aflat in echilibru termic:
* in doud sisteme aflate in echilibru termic.

18 I. Elemente de termodinamicd
6l pzoq ap arlutDurpourat untioN '
t'I

orrnqlll€ putrl'.tfrls J',;1,r.,.giurra;er "o "t"-"lllt""3#"';;:':;;2:i:::i-


'(auntserd ep epuxou Ilipuoc ul alequre) eqrog
tmleradual
ede erec uI IIJgls ,rtlcedsar 'alSadol as eieeq8 arec uI IIJgls ellnqlJle luns
orD)s tJl
gnop eleC 'r.001 IS J.0 rms esalu giurre;er ep epmleredurel'sntspS
'giuuager ep IJol€^ gnop elm e4ulp FI€^JaluI uI EmIBJ
-edruel tS pculeurouuel teleloudord e4u3 ereuq eiuepuedep tetm eerotmdnserd 0
igiuus;er ep rmleredurel Pnop ? eera8ale ?
alntrd nc ttiueluoc PnoP uI
:e1

plsuoc slseocy 'p?!4awowtal PrDos o eEep os ruleuolrual Inun ?sJeuol€le ruluod

6cltueulporllJet InFIuelsIS e
g1e1ip1 emluraduel nt
gluclput €mleJedueJ WJ
m
eprcuroc sns l?tu sleztcerd ep{lpuoc uI ruleuolrlJel ap
.c[u€urpou[el EmlsJodluol ts ectput eA Icop'ntlcedsar Inluelsls nc
InFrualsrs
grnleredurel rseaece €oA€ €A Iruloruouuel'JItuJel InJqlllqce elSalrqels as ac
gdnp O
igle ge emqerl Prnleredural

rrupc € cnusurpotrustr Inuatrsrs rs nrlauoulel eJlul cluual lcBluoc


un PzeozII€sI os 'l
:nrnlerodural B oJ€Jns?u aP
gpoletu o tS grego 'cttutal lruqllqca ap nmleradurol eiuelsxe pugEel 'orez
ptdtcuu6
ruloruouuol un 3l op ls (plqclt
iellraJlp luns er eg'(mcraur nc) lecrpau ffi
nc) greurec ep ruleluouuel tm el ap erepdec rollmqnl olalletuery predruo3 ffiilJ
'gJEsoceu Bel?lllIqIsuas

gqls Es Iruleuoural lgcul leJls? IJEru ep luelcgns IJEcgIpou sJoJns 9s 9cI$


-"Lo-t"l eeleleudord'1tso1o3 oU ps pzEorIIJn eJsc uI rmleredrual ep Inlueuop u! O
i(e1e8e ttmtzt,rtp) Inln4stuolruel loleos
e plduns BaJ€serl alnursd elseece i(gretuq pulg 3c
gluurxordu U Pleod ps) glduns
giuepuedap o elslxo 9s elnqeJl Emlerodruel tS gculeurorural eslelarrdord e4uE t
i'qe pmpredurel oP ocl4cels
eluzeq ar1
reiuolszer eiuapuodep ad 'prnleradurel ep mFumlor' eiuopuodep ed
-eruorrrJel csarrulsuoc es 'nldurexe ep i( pli"llaruorr!.li&3 al€}.:)!lrio"rdlriglOudord
em8urs rerm EeJBcrJrp outadezazeqes ps mlruleluouuol € aruuolicurg
op ptdtcuud t
:oldurrs og Es Inl eeJ?zIIIln
rS earuuolela lgcul IeJlsB 'eiuuec ap elJes o gcseoutldepn! €s emqel rulotuolllJ3l un
'alornspw ap laqo@w uore8ele I
rS (1ru1euroute1) ptnspru ap lnryruaurutsut uare8ele o

:aletdtcuud euralqord Pnop ele^lozeJ elnqa4 ttmleredtuel €eJ€mspru rulued


oclJleruouJel IJEJS' Z' i' l' I

|\-
Aceste doud sciri termometrice au un caracter subiectiv. Alegerea atdt a stdrilor
de
referinfd, cdt qi a valorilor temperaturilor in aceste stdri, se poate face intr-o infinitate
de moduri.

cea mai micd temperaturd accesibild este -273,15 oc (care este, de fapt, limita spre
care tinde temperatura unui corp dacd este rdcit oricdt de mutt). Aceastd situalie
a
sugerat posibilitatea definirii unei scdri termometrice (numitd ulterior scara absolutd
sau scarq Kelvin) in care sd fie atribuitd valoarea zero temperaturii minime.

Pentru trecerea comodi de la scara Celsius la scara absolutd (qi invers), s-a convenit
ca definirea celor doui scdri sd se facd astfel incAt intervalul de temperaturd corespun-
zator unitifii de mlsurd din fiecare scari sd fie la fel de mare. Astfel, un interval
de
temperaturd de loC este la fel de mare ca qi un interval de temperaturd de lK. in
consecintd, rela{ia de transformare este:
(1.22) T=273,15K+t
in care:

(r) = x (ketvin)
(t)='c (gradCetsius)
Unitatea de mdsurd kelvin a fost astfel definita inc6t acelaqi interval de tempe-
raturd, exprimatin grade celsius sauin kelvini, are valori numeric egale.
Metoda de mdsurare depinde de:
r' termometrulutilizat;
sistemul termodinamic a cdrui temperaturi trebuie mdsuratd;
,.. intervalul in care se afld temperatura de mdsurat.
Un termometru gregit etalonat indicd -5 oc in ghea{6 care se tope$te qi 103 .c
in vaporii apei care fierbe (la presiune atmosfericd normald).
'. Reprezintl grafic dependenfa temperaturii reale de cea indicati.
.' calculeazd temperatura la care valoarea indicata coincide cu cea real6.
' calculeazd temperatura la care cele dou6 valori diferi cu o unitate.

'i
,|lt:l::

:,: t.:),,

liirrir

Figura 1.5. Cdteva tipuri de termometre

20 I. Elemente de termodinamicd
TZ

'(ueu runtsord e1) e1e o4ulP


eiuelsrp ep pieJ gpqefrlSeu else nu elncaloru e4utp eiuelstp pc€q n€s (Icllu
rmleredruel e1) pcnu eerd alse gcluuel atielt3e ap.Eclloulc u€reuo gcup
'1eer utelsts rm ep plelcedseJ else nu I€epI tnpze8 lerirugep e I
ealeloudor4
'plelcadser alse I€tu nu 7 eelelaudord'etienlts ep IoJlse o-4ul
ipzel gge as eJ€c ug mlruuetdtceJ Inumlo^ nc 1e3e l€Joplsuoc g aleod teur
nu (elncelour a4ulp JoqII prieds) ltqeuruduoc Inunlo^ eceJeoep 'ro1a1nc
-elou Fumlo^ ep luoc lnuti omqerl 'epecs epoaloru eJlulp eiuelstp pcuq
'l€er rnlnualsrs ropipleudord ap upruxorde ltms t rS Z epiqlaudord ec durn
uj'1nu soze8 urelsrs mun epiglepdord nc plculot s Is € 'I elliplelrdoJd
'ozelecuJ '3crls€le lceJJao llms pgE os
gs rnqal J€ pctuuel e$et1?e'Jeruoc zuc u1 ielear eseoz aJ€c uI mpluetdtcer niered
-eB rolaurolsts tS pctlstrelceJec olse elelatrdord Plssocv nc Jolelmalotu ellJlucolc 's
'9cllluol ap€ll3€ ep
pcqaurt erEraue nc etieredtuoc u1 911qe[13eu o]se eFc
'ele eJlul ?zBgu
-eio,u aqqp otmdcuretut ap rolei-ro; ul€Jolep gleriuelod
erEraue 'etmrsatd rS pmleredural ep almuStqo [ilpuoc u1 -odcerolut nu elalmalo1n1 'V
'olBeJ esBozsE 'pcrrruol olplH€
rolatuelsls tS gctlsuetrceJec elso sluletrdord ptrseacv uJ 9UB os elelncelol l 't
'mplueldrcer Fttmlo^ utp eu4lx o AllsurxoJcl€
glurzerdar'alnceloru ep,r1pe;e pdnco pumlon-'etmtserd
rS grnpreduel ep elmu$rqo uipuoc q :ol?eJ lollsruIs 3 er
'el?IJolelu
-eurxorde o omlqsuoc pepr mpze8 e epleudord Els?aJV elcrmd lrms olalncelol J 'Z
'3ln3elolu ep oJslu oueoJ 'olncaloul ep alstu ou?oJ
Jprunu un-4ulp l€tuJoJ olsa I€aJ sozeE urelsts ectrg Jgumu rm-4ulp lsIuJoJ elsa 'I

t !!lE^resqO
:leJlss llugep o$a $ lpapl zoB
pap! zo8 lnlnlepout Blllu$eo
pal eunu qns lncsounc alse
oJ€ls ul l8u€ crtu€uryouual uelsrs rnun ueJarrcsop n4ued l€zIIIln lopour nldurrs IBlu loc
.alqufqEau IsoloJ
lrms el€oJ Jolouelsrs el€ dgleudoJd ep erJos o aceJeoep 'alapou elIJoJIp
lod as ze8 un rulued rs luozerd ug pugd elEzrlEIJE eclzu aluelsls Jolls InzBc u1 ts e3
'q€ls eUBoJ qzeeuotfcerelul - 9ll3l3ec
ep Eun ueru eiuelsrp el os-npuguB - elelncelotu esoJ8oop 'gseozea 3JBls ul e13ge
slac luns elduns rew Imlcn4s nc eletuolsls 'ligtepdord ep aJ€Iu oUEoJ JPIunu rm-Suud
elezrntrJele1 luns tS gxelduroc gJnlcn4s o nB eJILuBuIpouIal elo1rlelsls 'lerauaE u1
pap! 23t Inlnlepou BeJluuao 'f'f'z'l

\,
1.2.1.2. Formula fundamentali a teoriei
cinetico-moleculare
Pornind de la definilia modelului gaz ideal, se demonstreazd cd presiunea exercitatd
asupra perefilor incintei este datd de relafia:
t-
L7
(1.23) - nm^v -

(t.24) _ v? + vi+...+vi,
N
este media pltratelor vitezelor moleculelor, N este numdrul de molecule din sistenl lao
este masa rnoleculard, iar n este num5rul volumic. Radicalul calculat din aceastd expresie
are dimensiunile unei viteze gi se nume$te vitezi pitratici medie (sau vitezi termici):
I: v', + v1+...+v',
(1.25) vr =Iv- -
Relagia (1.23) stabileqte o legdhrd intre valoarea medie a vnui parametru microscopic
(viteza moleculei) Si un parametru macroscopic (presiunec) gi este cunoscutd sub denumirea
de formula fundamentall a teoriei cinetico-moleculare.
Deoarece energia cineticd medie de agitatie termici a moleculelor unui gaz ideal este:

(t.26)

rezultd cd (1.23) se poate scrie sub forma:

(1,27) P'3=?r4
1.2.1.3. Interpretarea cinetico-molecularl a temperaturii
Aga cum s-a ardtat in paragraful 1.1.4. 1, doud sisteme termodinamice aflate in
contact termic evolueazd spre echilibru termic, stare in care ambele sisteme vor avea
aceeagi temperaturi.
Din punct de vedere microscopic, transferul de energie intre cele doud sisteme
aflate in contact termic se realizeazd prin ,,ciocnirea" moleculelor. La o astfel de
ciocnire, deqi transferul de energie de la o moleculi la alta se poate realiza in orice
sens, la nivel statistic predomind transferul de energie de la moleculele cu energii
cinetice mai mari spre cele cu energii cinetice mai mici.
Se constatl astfel cd, datoritd contactului termic dintre doud sisteme
termodinamice, energiile cinetice medii ale moleculelor celor doui sisteme
termodinamice evolueazd in acelagi mod ca qi temperaturile, spre valori egale.

)) 1. Elemente de termodinamicd

:
tlznttoulpou.tat p I pldrzuud 'e 'l
EZ

vXvlow f ZLVVIE'8= A
:else ?s EeJBoleA 'aluep! nlazz? Bluulsuot pllunu DIDSn^lun PluDlsuoc o olse U
4'N =[ (ee't)
:pz?elou es 'elestellun elu€lsuoc ltms 1 tS tPJ'Y N lgle ocereoa6
14Y 11rr= ,1d (ze'r)

nlu orpneonv ml Irupunu


:ou^ep (1g'1) e{e1ar '( +
\/v
= I
)
(,r \
rulued rS |2 = u I crumlo,r lrupumu ntuad orirugap ep elttieler pgsoloJ 'I^Isuelxo
tNppnliot) ps
gleuerud iS lgcul lepse'pruroJ Plle qns rS eucs aleod os (19'1) edeleg
rt: i:
l::,.!::,.
..,, i:1..
::.:.:l

:.rl IBep! FInzBS u aruls ep BIiBnJg.'V'l'z'l


.l:::.::., ll.:,rl

trole,r tseelece nc 'mlntuelsts elolcund 31€ol uI gllwl€^


:::,:::.

also (Ie'l) etielor ret'tnlmuelsts alelcund ol3ol uJ lrole't tSeelocu nu


rlrsualul erels op grlaruured'cnusulpouuet ruqqqte ul elsa Inuolsls pcuq I
'r^Isuelu, aJsls ep rr.qe'mred reop puguriuoc 'm1nze3 eerels (pn1cundl
-1eco1 ^ m
,,rrr"p 119'1; e{e1er ieuduoc t3 eruc ad royreurered P erepe^ ep ptctmd ula ?(-J*J
'(pmleradurel uud gleruudxo) gcruuel e;ie16e ep
olperu pJrleulc urSreue rS (crun1o,r InJprunu uud Eleuudxe) rolelncalour €elulssp :l?epl
zu3 rnrm eermrsard epuldep eJ€c ap lpolceJ - eulq I€Iu 1ac aleod - pruudxo ec l?llllzoJ
P1u=d (te't)
:euriqo es'(rZ'I) uI (62'I) pumrolul

t I *-o'' 8€'I = I
:
(oe 'r)

(lqeurxorde) eoreoP,r
en A plosta^Mn pruD$uoc o elso €lsuecv ' utlBluzllog "nml {'luslsuor else rJ eJ€c uJ

z -n
J4== Gz'r)
L-
:eIIuoJqnselJcsasprnleredrueltSrolapcaloluugclulelerielrEeap
erpau Ecrleutc elSreua e4up eiuepuedep '1epsy 'eluuilodtut elellnzoJ loun e elcedruoc
rupunrdxa gllqeuo^uoc pluJoJ o el Psnpe lsoJ € al€llleuotirodord ep elu?lsuo3
J -'g (sz't)
:elelrluuotirodord ptcertp ap elsa piuap
'eJeol9sseJJ Uol
-uedap ptrseecs pc leluauruedxe leJgrJe^ e-s rs crlaroel l€Jlsuouap 8-s
-ouoru piuepuadep o plsrxe elBs JoleFcelolu e arpeu pslloulc etSraue ctueutpouuel
tS

tuelsrs rnun emleredual eJlul pc eeraundnserd BI snpuoc n€ elueu€uotiur etsacy

\e.
In acest manual, vom considera valoarea aproximativ[:
(1.34) R =8,310 J mol-tK-l
Relafia (1.32) devine deci:
(1.35) pV =vRT
Aceastd rela(ie este numitd ecuafia de stare a gazului ideal sau ecuafia
Clapeyron-Mendeleev.
Existi cdteva aspecte deosebite legate de relagia (1.35):
F constituie o legdturd intre parametrii de stare ai. unui gaz ideal aflat in echilibru

F constituie o legituri inhe parameffii de stare intensivi gi cei extensivi;


F" conline K+3 parametri (K = numdrul de componente ale sistemului), dintre carc K +2
sunt independenli; relagia permite astfel calcularea unui parametru de stare
dependent in func{ie de parametrii independenli.
tr unul dintre parametri este temperatura gazului; acesta este unul dintre motivele
pentru care (1.35) se mai numegte ecua{ia de st*re termied a gazului ideal.

1.2.1.5. Transformlri ale gazului ideal


S ?-s"amsformarea gemeral6
O categorie aparte de procese la care poate participaun gaz ideal o constituie acele
procese in care sistemul este inchis, iar particulele componente nu suferd modiJicdri de
structurd (cum ar putea fi disocierea moleculelor sau alte reaclii chimice). in astfel de
condilii, cantitatea de substan{d (v) se menfine constantd.
Procesul suferit de un gaz ideal in condiliile menfinerii constante a cantitdfii de
substanfd se nume$te transformare generali.

in continuare, vor fi ana\izate doar procese cvasistatice. Stdrile intermediare fiind


de echilibru pentru astfel de procese, ecuafia de stare (1.35) este valabild pentruJiecare
stare intermediard. Deoarece, intr-o hansformare general[, expresia vR = const, avem:

(r.36) 4=rorrr.
T
Rela{ia (1.36) este cunoscutd sub numele de legea transformirii generale. Dacd notdm
cu 1, respectiv 2, stdrile iniliald, respectiv final5 ale unei transformdri generale, rentltd,:

(1.37) PzVz PrVr


T2 - Tl

relafie care permite calcularea valorii unuia dintre parametrii de stare ai stdrilor ce
delimiteazd o transformare generald, daci se cunosc valorile celorlal{i parametri. $i
relalia (1.37) este numit[ uneon legea transformdrii generale, degi ea se referd doar la
stdrile limitd ale transform[rii qi este doar o consecinfd a relafiei ( I .36).

24 1. Elemente de termodinamicd
tolut2ulpoltual p I pld\cu\'td' z' I
!c

'[2ap zD? Inlepour [q€cllds eIJ I-9s EIrupc

IsoJ 1rrelsls plsrxe nu 'ctzg


elepen ep tcmd utp 'rup 'alcotoc ltms a1t{e1er 'ctlerueleru
elnlllsuoo 1e13und
eJepe^ ep lcund urp 'oJec ru]ued uol€^ op Ilueruop uI lJploder1xo
apuoptooc
eleluezerder ellunliJod '9'1 nnBg[ uI pl€p e$o lJ A d1 '(uottadolS
rS elrurnu) d1 e: luoptooc uI lJprruoJsu€4 Jolsec€ ropEel e gctlet? eeruluezerdag

'lsuoc = d
1S'lsuoa = n
'lsuoc = J
eiloIJBI tr rS elfog rS '1suoc = lt

uud elnu
Flaqq uI aleluezaJd llms '(98'I) telielar €oJszlJ€lnclu€d
.sof rcur op

-1iqo 'rrpur.rogsu€r1 Jole^ItrJedser ap8el tS umcerd'eldtuts JoluquuoJsusrl


eprirugaq

{tsapl $nlnzs$ aiz atreEu"tlis FIc.ilTluJ0.istlE-l.L *


Termodinamica are la baza dezvoltdrii sale doud principii extrem de generale care
sintetizeazd rezultatele negative ale unui numdr imens de experimente. De-a lungul
timpului, numerogi experimentatori au cdutat sd oblind dispozitive-minune numite
,Berpetuum mobile". Aceste dispozitive ar fi avut rolul:
a de a produce energie din nimic (sau de a produce mai multd energie decdt
consumd), dispozitive numite perpetuum mobile de spefa I;
a de a transforma integral cdldura in lucru mecanic (in procese ciclice), dispozitive
numite perpetuum mobile de spefa a II-a.
Cele doud principii ale termodinamicli precizeazd cd anumite clase de fenomene nu
se pot produce. O primd formi a enunfurilor acestor principii este:

Principiul I
Este imposibild construc{ia gi firnc{ionarea unui perpetuum mobile de spela I.
Principiul II
Este imposibild construc{ia gi func{ionarea unui perpetuum mobile de spela a II-a.

1.2.2.1. Lucrul mecanic in termodinamici

Considerdm un corp care se poate deplasa pe


o direc{ie oarecare (figura 1.7).
Asupra corpului se pot exercita mai multe
F/
-)
acfiuni din exterior. Fie F una dintre for{ele ce
^v
aclioneazd asupra corpului. Pentru simplifi care, 1.7. Notafiile folosite
-;
presupunem cA -F este constantA. pentru definirea Z

Lucrul mecanic (Z)


Lucrul mecanic t efectuat de o forld constantd F,atunci cdnd punctul sdu de aplica{ie se
deplaseazi cu Al, este:
(1.38) L=F'LV
Ecuafia unitdlii de mdsuri este:
(1.3e) (z) = (r) ( o'D = Nm= r Qoute)

ConsiderAnd o axd Ox pe direclia traiectoriei qi lindnd cont de defini{ia produsului


scalar, relalia (1.38) devine:
(1.40) L=F,Lx=FlAllcosct
t-
in care l,F" este proiecfia pe axa Ox a forfei .F ;
I

llr este deplasarea pe axa Ox (proiecfia vectorului deplasare);

l" este unghiul dintre F 9i Ai.

26 I. Elemente de termodinamicd
LZ
tnrwDurpowal lD I Tmdnuur4'7'7

'psrelul etienlts ug 8o1euy 'a.tle8eu olse V Inl erdnse g eP lenl


-ceJa cru€cotu InJcnl J€r ',rrilzod etrse g ml erdnse V op l€nlcoJe cluecalu InJcnl
Icunle

'g ards V €l ep col eJE et8reue ep lrueJsu€rl pc€p :gluepne etiecgtuures o eJe (Zt't) Ftet
-1nzer ,rrnfuoc gnop elec oJlul etflraue ap JeJsu€4 un amlllsuoc clu€colu Irucnl 1gcru1ul
var-= 8v7 (zv't)
:elrJeJrp oulues €tm€eplolu! n€ (v enPc ep

g m1 erdnse lerucaJe cluscelu 1nrcn1) $ (g. eJlgc ap y rn1 erdnse lunlcoJe clu€ceru
nt'I
on.1 gc gtgiet,1co1uoc ultd ecel es eeunticerelu Ec tuotmdnserd tS ounticerelut
fr"rriU
o1 rmdroc pnop elec s Is v nc wplou gceq '(ecordtcer rolu-ttlice lnrdrcuud)
,onrirJ", rerm eiuolsrxa rS pcrldrur l'Joplsuoc tnlnfuoc erdnse '{ IoiJoJ eeunricy
"1ngn

7
OTQZ OTQZ
; =7c

_91
luelslzor ArleSeu p^rl€3ou :-ltl t3 10
t"

Arlrzod p^rlzod
(zl
l-:o13xl
[u "l
JOIOUI

.I NJ luad ElBzllpn J!UBJaIU .rv 0d IailoJ ZEJ


?c
BOJ!tunua( Inrrnrl u$ce;or4

1ei-roy eerelueuo
:areseldep ep gie3 ep 1ep ofe puures 9x Ytlnzet clu€Jew Inlucnl airugep
ur(J 'plnu nes g,tqeSeu 'p,lrltzod g eleod ec pJ€l€cs eIuIJpIu o else slueceru lrucn'I

t clu€coru mlrucnl e gcrssruoeE


driecgrutuSg'g'1 urnS;g
purlx lulluly
llirzod gnop elac er1u1 9iro3 ep l€nlcaJo
-Bceru InlnJcnl Inlnpou nc ple8e elsQ
'(s'1on31/)
clu
to''{x=v
rs /'r'ir!rrr = r 'xg exe '(r) ? = !' rericml pcger8
3p glBllluqep Eue 9c gzserlsuouep es 'utelsecu 1e

eriucllde ep mplctmd e (r) urirzod ep edcrng u1

1'9 reiro: edcatord cgur8 plutzerder es pceq

'rv 'gft=, (rrt)


:e1rurrjqo eprole^ gz€eumsul es lS lueru8as eJuceg ed 9iro3 ep
'91u€1suoc Elsreplsuoc g eluod
lenlcoJe oluaceru 1-"tt1 todn gzae;plclec eS
gs eirog 'lueru8es eJ€ceg ed Jgcul Icltu ep luelcgns alusru8es u1 eereseldep
es :(gg'1) reriiugep e elBlIIIqBcIIde ep rrirpuoc rSn1o1 pugrnStse
"uuA*l
oceg eleod es clu€colu InlnJcnl Ealelnclec 'pluelsuoc else nu €iJoJ
pc€C 4'
'ugseldep 113e4u1 elernp ed liuetsuoc luns (67'1) uJ nes (3g'1) u1
1iecl1durl rrJolceJ er€c uI Inz€c
uI reop ppqecrlde else sns IBw ap etlrugeq ap

L
Lucrul mecanic fiind wr transfer de energie, pentru a calcula energia primitd sau
cedatd de un sistem fizic, trebuie calculatd suma lucnxilor mecanice rezultate in urma
tuturor interacliunilor dintre sistemul fizic considerat 9i mediul inconjurdtor.
Lucrul mecanic este un parametru (mdrime) de proces, adicd lucrul mecanic nu
caracterizeazd un sistem fizic (eventual un corp), ci ansqmblul sistem'proces' Nu se
poate Spune c6 un sistem are vn anumit lucru mecanic' a$a cum se poate spune cd are o
anudta masd. Lucrul mecanic poate fi efectuat asupra sistemului sau efectuat de sistem'
Spre deosebire de mecanic5, termodinamica nu se ocupd cu studiul migcdrilor de
ansamblu, macroscopice, efectuate de un sistem frzic, ci numai de fenomenele termice,
adicd de fenomenele legate de agitafia termic6. Rezultd astfel c[, in cadrul termodina-
micii, intereseazd doat transferul de energie ce conduce la modificarea stdrii interne a
sistemului termodinami c analizat. De exemplu, considerdnd ca sistem termodinamic
gazul inchis intr-un recipient, nu intereseazd lucrul mecanic necesar pentru a imprima
iecipientului o vitezd oarecare; intereseazS, in schimb, lucrul mecanic efectuat pentru a
deforma recipientul deoarece, prin deformarea perefilor recipientului, va fi modificatd
distanta dintre molecule gi - implicit - agitalia termicd.

Fie un sistem termodinamic format dintr-un


gaz. Presupunem cA acest gaz este plasat intr-un
cilindru orizontal fix, previzut cu un piston mobil.
Cilindrul qi pistonul constituie, pentru sistemul
termodinamic considerat, mediul exterior. Atunci
cdnd pistonul se deplaseazd, intte gaz 9i piston
are loc un transfer de energie prin lucru mecanic Figura 1.9. Sistem
(figura 1.9). Deoarece forla de presiune exercitatd
de gazeste intotdeauna spre exteriorul incintei, rezult6:
la destinderea gazului, transferul de energie este de la gaz spre mediul inconjurdtor;
gaz.
la comprimarea gazului, transferul de energie este de la mediul inconjuritor la

Cu notaliile dinfigura 1.9, presupunem cd are loc o destindere la presiune constantd


a gazului din incintd (provocatS, de exemplu, de o incdlzire a gazului).
Lucrul'mecanic
efectuat de sistem asupra mediului inconjurdtor (asupra pistonului) este:
Lrh,"^=F(xr-xt)
in care F = pS. Rezulte:
L"ir,"^ = pS(x, - xt )
Deoarece
S(x, - x, ) =V, -V,
rezult6:
(1.43) L,i,t"^ = P(Vz - Z' ) sau L,i,,", = PLV
a

28 l. Elemente de termodinamicd
6Z
llcluoutpoulral p I uIdlcurJd 'e 'l I

'fu) pumlon'(r) eleuoproot :a(tzod ap ulawotod ''


l(d; eermrsord'(?) eiroJ :pl.tolap ylawotod
:roprm{ou eorezlllln tS eertugep lers8ns e 13 (r)g A (7fid gcget? eetc!
-uazarder uJ JEop Pilqel€^ else ctueceru mlrucnl z pculeruoe8 e{ecguures
glseocv 'cru?ceru Irucnl PlulzeJdor eue eluuopJooc eP ruelsls eclJo uJ nN
'lnu elsa cru€celu 1rucn1 'luelsuoc augrupJ
ngs Intunlol pcep'ctureutporruel Inualsls ep lIJeJns psocord op lueJeJlpul
''rl= t1l3'tl= 7,elelderp lS 19 exe '(1)d = d
rericury pcger8 ep plslllrlllep €IJe puglnolsc luuluuelop g eleod clussolu
InJcnl roap 'tnlnsocord InsJnc u1 ttuntsard IIrPcIJIpou a111i1puoc
u1
pllqele^ euglupr (w';) pc srlsuourep psul aleod eS '(It'l) terieler luoJuoc
alusrnu'mfucnl e gaueruoeE epecord eleod es 'lnln:1:{,ts-T:
Ti'1irn'a;g --1 uI glu€lsuoc olse nu eeuntserd pceq
"lidi"urJs
iw*fi'l ';|i"',,'!!,))uo,,
edenlrs nc Jolpsprues€ 'cluecelu Inl
-uJnl InFpoIu nc eplculor Plem$uq
eue gc p^rosqo eS '0I'l onBgf utP
eurer8ep outiqo es lezr1eue teqozr
rnpsecord InsJno uJ runlol op IItmIs
-erd eiuepuedep cger8 pugluezerdeg

es nu lnrunloA eISJoue ep JoJsu€Jl col eJ? nu otez


0= 1'Y'pcgpolu
0> .11V'plulJdluoc es Intuolsls IUOJSISp lolpmluocuJ InIPotu Arl€bou

0 < ,,1v 'epulsep es Inuelsls Iolgmluocu! Inryolu e luelsls Arlrzod

lnlnIuals!s clu€caru nrJnl ulJO


JluBCaIu Inrcnrl
Inlnunlo^ BerBculpotr/\tr ag8rauo ep .InlnJeJsuurl Insues
L IJIIuruos ?oJ€olgrlrm aJe clussotu mpucnl Inuuos 'etiue,ruoc glsuace nJ
lYd =7 (srr)
:olsa J€qozl sacord un-Jlul lenlooJo cluo)aw ptcnl'piutcasuoc ul
to!'il-7_=1 e *,ttt7=7 (syr)
:?Japlsuoc ltloA '1?nueul lsoc€ uI 'lovdt,T IIruIJPru elJ<tuatsls7 IIluIJpIu eg
,,CIueCeIU rucn1" Bamtmuep elnql4€
es'OtiUe,rUoc utld',,1n1ntua7sts otdnso,to1otnfuocut
filpaw ap wntcala crgeceru IruCnl" nes ,,.to1otnfuozuJ mplpaw otdnso ualsts ap
Tongcala cluscolu lrucnl" ec rErml lJnunuep puglne'ttrgruudxa eerecgtldruts
rulued

rvd-='o'"'"7 (w'l)
:pcpe '(7y'1) te{u1er uuoJuoc 'l?Jluoc urues oJe ('o"*7)
rnlnruelsls erdnse rolprnfuocul Flpaur ap lunlceJa cIuEJeu 1nrcn1 'luept,rg ',rt1uEeu else a
ea'"r?
o;gruudruoc e1 ',rt1tzod 31so "rr:'"7 eJopullsep e1 ac drutl u1 'anwrtdwoa ru1ued tS
1c'atapw1sap n:luod terunu nu 913Jp^op€ erse (57'1) erieler pc ro$n ecgtron eleod e5
Presupun6nd doui stdri oarecare bine
determinate (notate 1, respectiv 2) 9i mai
multe transformiri prin care gazul poate
trece din starea I in starea 2, se observd
cd ariile delimitate de transformdri sunt
diferite, adic6: lucrul mecanic este o
mdrime (un parametru) de proces, Altfel
spus, lucrul mecanic depinde atdt de
starea inifiald gi de cea fina16, cdt gi de
VzV
stdrile intermediare prin care trece sis-
ra 1.11. Lucrul mecanic
temul, adicd depinde de ,,drum", depinde de proces

1.2.2.2. Energia interni


Din punctul de vedere al structurii microscopice, un sistem termodinamic oarecare
este format dintr-un numdr foarte mare de molecule. Acestea se afl6 in agitaJie
termicd gi interacfioneazd atdt intre ele, cdt 9i cu mediul inconjurdtor. Evident, un
astfel de sistem fizic are energie.
Energia cineticd a moleculelor este dependentd de sistemul de referinfd fa!6 de care
se exprimd vitezele. Pentru a simplifica analiza unui astfel de sistem fizic, se poate
asocia sistemului termodinamic un sistem de referinfi S legat chiar de sistem (de frontie-
ra acestuia, de recipientul in care se afld - dacd este un gaz). ln acest fel, se poate
defini o energie cineticd a moleculelor datoratd migcdrii de ansamblu a sistemului in
raport cu un sistem de referinfi oarecare S' (energie cineticd externd) 9i o energie
cineticd a moleculelor calculatd in raport cu s (energie cineticd internd).
Energia potenliald se datoreazi interacfiunilor dinhe moleculele sistemului (energie
potenliald internd), precum gi interacliunilor dintre acestea gi mediul inconjurdtor
(energie potenliald externd). Pentru calcularea energiei poten[iale, trebuie ptecizate
insd urmitoarele asPecte:
-
' energia poten{iald este definitl (in cazul oricirui tip de interacliune conservativd)
pdnd la o constantd aditivd,ceea ce impune alegerea vnui nivel de referinfd;
in interiorul sistemului existi interacliuni intermoleculare, interatomice, intre
particulele componente ale atomilor, intre nucleoni etc.; in acest manual, ne
ocupdm doar de sisteme termodinamice moleculare (entitSlile elementare sunt
moleculele), ceea ce ne va permite s6 considerdm nivelul de referinli pentru
energia potenfiald internd, astfel incdt sd ludm in calcul numai energia potenfiald
datorata interacfiunii dintre moleculele sistemului termodinamic.
in cadrul teoriei cinetico-moleculare, energia intemd a sistemului termodinamic se

definegte ca fiind suma dinhe energia cineticd internd gi energia potenliald internd:

30 l. Elemente de termodinamicd
I pldlJulJd 'Z'l
n
IT tlclwourpouttal ID
I

'pnp9c ap pwrot qns al&nua ap JalsuDtl un col €eA€ el€od JolPmfuocul Inlpelu
(clleq€lpe
rS uelsrs 3JluJ $lozr else nu l€replsuoc cnu€ulpouuel Inruelsls PSul pcEC
.cru€ceru mpucnl mop gzeerolap es atueltn alBS IeISJoue sliuu€^ '(OS't)
lorieler uuoJuoc
luelsls gc€O 'sJBoeJ€o clluuulpouuel 1llelsls un oI{ t
'crleqerpe secord un PJeJns lsacg
t
IlJIuruulporuJel I
I8 I Flnldlrulrd aar8lnlurod 'urnpvJ'E'z'z'l
ruluod 'alpls ap aiqnza
pllumu elsa 'slllzruuoc eIIAO B

o olse (IS'I) sd?leJ gt euug€ os ps elruued ac €eec 't4euered Z+X ep edcury uI gurudxe
os p{uolur €r8Jeue pc IoJN€ glJesqo oS'("''zA'rn,rt}cedser'greluermldns plueuodruoc
eJeceg n4uad m1d uI Inrm elgc) rolpzrmdseroc elsorc eruelu IeISJeue etserdxe uJ JollJl
,alueuoduroc eltruu rBru up purroJ e;e;;]:;ourlor
-oruered t:U*u t[:Tr t""

:r1 1* 1 '* ep ericutg u1 eutrdxe eleod es gurelul et8leue 9c gl1nzar


(tn)'n ='g
n uud pleurudxe) elncelou orlutp
:(7 rS

eiuelsrp ap rS (nurrdleruudxe) epceloru ap Inrglunu ep epurdep pleduelod er8roue 'i


(J',t)"g = "g
:(7) prnleredruel ep rS ((rr) pluotsqns ap awryuac lruleurered uud
leurrrdxe) slnceloru ep Irugtunu ap apurdep pcluuel e{ell3e ep gcltoutc et8roue
*
eseJ€oo(I 'eJaceJBo
cru€urpouuel rrJelsrs rnrm E oruelur rerSreue eeJerutrdxe ppqrsod elso eJBc ep e{curg
uI eJels op urlaurered ezlcatd lod es 'ouJelut tat8reue erirugep op luoo puguli
I 't-olsrs urp piuulsqns ap eelelrluec) n nc gleuotirodord 1ceilp puuT'rrtrsualxa oJgls ep
I .lceJrp
|I ruleruered un elsg rlrqeJnsgrrr oJ€ls ep rrleruered d1e ap e1icury uI gzeeFcl€c os
rc 'lcerrp pllqpJnspu else nu 'ele1s ep n4erupJud else lSep '9c eztcatd e ruluad afits ap
allcunleaxutnuep tS elSesolo; es IJoeun 'afi18 ap n4awatod un elso gluelu efraug
7-= fiY (OS't)
:(St' I) 1e{ua,ruoc tuto;uoc'Pctpe
'ou''nT= nv (oilt)
:€urroJ ep erlelsr o plergnape else'(
i ' l) oluzcaw ntcnl uud tnop rc1otn[uolry Pryaw nc atrEtaua pqwlps lnwatsls
atDc ut aytlrpuoc u3 't1zt7 Iuelsls un ru1ued tOt3reue te{eue,r Ialualoe} UIJOJUoJ
'(mFruetrsrs OleFcelotu
erlurp eunrfceretrut op g1e{ua1od erEreuo) Eluelq pleriuelod et8reuo else g
u

:(pcmnol orielSe ep PcDeInc er8reue) glrrerrl gcqelrls Bdreua o6s 'fl a


lpurelut et8reue else n OJ€C UI
og+"g=n (syr)

\_
La fel ca gi in cazul lucrului mecanic, se poate vorbi despre:
cdldura cedatd de sistem Qtrimitd de mediul inconiurdtor);
cdldura primitd de sistem (cedatd de mediul inconjutdtor).
Cdnd energia este transferatd de la sistem spre mediul inconjuritor (prin cildurd):
sunt pozitive clldura cedatd de sistem qi cea primitl de mediul inconjurdtor;

sunt negative cdldura primitd de sistem qi cea cedatS de mediul inconjurdtor'


Cdnd energia este transferatd de la mediul inconjur[tor spre sistem (prin cdldurd):
svnt negative cdldura cedatd de sistem gi ceaprimitd de mediul inconjur6tor;
sunt pozitive cdldura primiti de sistem qi cea cedatd de mediul inconjurdtor.
Pentru a evita aceste exprimdri greoaie, prin convenfie, se atribuie denufnirea
,,cilduri" fie ,,c[ldurii primite de sistemul termodinamic", fte,,cdldurii cedate de sisternul
termodinamico'. in acest manual, vom considera ,,cildura" egal6 cu ,,cdlduta primitd de
sistemul termodinamic":
(1.52) Q =Qori^itadesi"tn
Rezultd astfel:
Clldura Sensul transferului de energie prin clldurii
pozitivd mediul inconiuritor -) sistem

negativi sistem + mediul inconjurdtor

zero nu are loc transfer de energie prin cildurd

Av6nd in vedere existenta celor doud forme ale transferului de energie gi acceptdnd
a priori ideea conservdrii energiei,rezultd

L(J =energia primiti de sistem prin cilduri +


de sistem lucru mecanic
lindnd cont de convenliile frcute ((1.45) qi (l'52))' tezultd:
LU =Q-L
Acest rezultat este, evident, o generalizare a unor rezultate experimentale, o extrapolare a
unor rezultate confirmate. El nu poate fi demonstrat, ci doar justificat, motiv pentru care
are rol de axiomd in termodinamic6 9i constituie principiul I al termodinamicii:

Principiul I al termodinamicii
int -uopto."s oarecare, varia[iaenergiei interne a sistemului termodinamic este:
(1.s3) tu =Q - L
Esenfa principiului I o constituie, de fapt, conservareq energiei. Totodata,
principiut I ,,oferd" posibilitatea transformdrii energiei meca.nice -(transferatd
(transferatd prin_cdldurd) gi invers.
irin lucru mecanicj in energie termicd
be exemplu, intr-un proces in care (J = const, se obline p = l'

32 L Elemente de termodinamicd
lrclwqurpottrlat Io I prdrculld
'e 'I
gt
v
'n4euoulJel un snpoJ]u
else .JBJ uI EdB nc ss^ rm-$ul 13s€ld olsa 1nlqtu€suv
'(U) teulqo: un nc lnzqrrerd 'sJe.

qn1 on-4.rird .l"tr"oo" (g 'v) aluetdrcer gnop opupdnc (zl'l ntr8g[1p'rqtzodsq 91e
.eJ8lncalourolur aFundcerelut eleftlEau g lod PJnsPtu ac u! gclpe 'mpzeE_1num1o,r 'glv
.p p-"tui n,ir"u, ,por6"p'grnt9tu ec ul ecglre^ 9s lluoru (a1no7 puawuadra u1
lizl1se
€ elnof ilocsaJd seruel '9P31
flumu) 11q'osoap lueruuedxa ,m 1en1ce;e lndacuoc
tS
'
L'Z'Z'l lryeEered u1 treluazard else ecnuolsllod
elncelou nc ro1
(99'1) edelag *)
L
-azeT elncaioru nrued r?op gllq€l€^ etsa
lnzec:ecluoleouotu
7 r$; hltms riuepuedapul tuleurered X t' I
ersc uI opirpuoc tI gpJg^ep€ else; rS ep JEop eruelu tetEraue efuapuedeq + -f.!-J EJI
^

(J',t)n= n
:tnlnuelsls emleredruel ep t$
ep €el€lquec ep J€op epurdep leepr zeE mtm € gluelu utEreug
'elES JolaFcaloru e 9cruual el EP EI
cureupouual

nt JBop gle8e else IBoPI Inlnzets E


t
gluotul etEteua 9c leJlse gllnzaa'ela e4u! gzeouoticerelut nu elapcelour'laporu InlseJE pr
mlnlound uuo;uoc 'pap1 zoB un else cIIuBuIpoIuJel Inualsls gce(I
t."litotJ"pI" t
IBopI lnInzEE B gurolul BIErauf
'v'T'z'l t
'tcpr eleod es 9rnPI93
ep puJroJ qns etEreue alseruud eJBc leepl ze? vt $puoc ec u1 pcqdxg {'
'JIueJe.u nJcnl ep er'nlceJe ffir
uttdzel rnrm ernleredurel rzeroScrtu gs eJ?c utrd luauruadxa un pzeeutEstrrl 6 GEi
ellrgls ap lgcap epurdap nu /l - ' n= nV)
I
'(pleug lS gp1i1u1
ellJgls
rnlnsecord ele plIuII ellJpls ep J?op pugzurdap 'aletpaultelul
sp gluapuedepm else 7 - rt etsotdxe '(etnlsace ol? eJelPeltuslut elIJPls

plrtti pugzurdep) t""ord rp lwttpw ltms cIIIeoeIu 1mcn1 t$ €mplgc lSaq at"
T
"i '(,,umlp" ap epurdep) ece.q eJ€c uud eretpeuuelu elIJPls ep E

rS runcard '1n.""oid ecnpord tt tt"" ttlot ellJpls


op rcap pupzutdap'(sacotd
'ap
n4awond) sacotd ap awu?w o elso'clu?cew lrucnl tS ec 1a3 €l 'eJnplp3 4l'
'cru€catu rucnl ss erdnse pugrucaJe eg 'gmplpo l-lpugzluJrg eg llzlgcu!
u11d ag
g eleod welsls un'nlduaxe oC 'clu?Jaru rucn1 uud ag 'pmppc 'ar8roua
SrEreua Inlnruelsls pu€JOJsIrEr 1cale rselace eudqo eleod
as'lsJlsv
ep InlnraJsuerl pttop lolec nlualnnrlca rS pu:ge 1 lnrdtcuug @
"1n "*r'o3
'Jluecelu rucnl ms artraue n.quad rS ec 1og e1 '(1p1oqru:'s nt) alnof
pmsgur ep elelltm n" es Pmplgc nrued'luezord u1 '(snrqaC p€JE
"isatolog
un tc poi, ap urerE un'ttlpto! n ntrotdtpt"teceu sJnplPc = lDc l'ottoloc)
gleredes gmspur ep alellun o tS astugep os tS ctuecaru lru'nl ep Pllre;p
pJnlsu o pug^e €c eraptsuoJ as 'a1no1 m1 apruadocsep e1 9u94 'ds'
"rnp19"
'Iilp1?? o adtu&P ep FIor rS eru (gg'1) e{e1ea d$
Inilial, in recipientul A se afla gaz, iar recipientul
B era vidat. Dupd ce intregul sistem ajunge intr-o
stare de echilibru termic, se deschide brusc robinetul.
Gazul din A se destinde, ocupdnd qi recipientul B.
in cursul destinderii, intre gaz gi mediul inconjuritor
nu are loc transfer de energie prin lucru mecanic,
degi volumul gazului se modificd. in plus, se constati
experimental c6 temperatura apei nu se modificd, ceea ce conduce la dou6 concluzii:
F intre gaz gi mediul inconjurdtor nu are loc transfer de energie prin c[ldur6;
l" temperatura gazului nu se modificd.

Jindnd cont de principiul I al termodinamicii, deoarece lucrul mecanic Ai cildura


sunt nule in cursul destinderii, rezult6 cd energia internd nu se modificd. lindnd cont
de forma generald a ecua{iei de stare calorice, se obgine un rezultat deosebit: in cursul destin-
derii studiate, energia internS, cantitatea de substanfd gi temperatura rdmdn constante,
in timp ce volumul se modificd. Acest lucru nu este posibil dec6t dacd volumul nu este
prezent in funcfie, adicd numai dacd energia internd nu depinde de volumul gazului.
Deoarece energia internd ar hebui sd depindi de volum datoritd prezenfei energiei
poten{iale in energia internd, rezultd cd independenfa de volum impune ca energia
internd sd fie formati numai din energia cineticd de agita{ie termic6. Altfel spus,
moleculele unui gaz nu interacfioneazd intre ele, deci punctul 4 al definiliei gazului ideal
este aplicabil gazelor.

Se confirmi astfel aplicabilitatea rezultatului (1.54): U =U (v,T).


1.2.2.5. Coeficienfii calorici. Aplicafii
lle{inire;r coefi cientilor calarici
Din motive practice, este importantd cunoa$terea legdturii dintre transferul de ener-
gie prin cilduri gi modificarea temperaturii sistemului. Constatdndu-se, in cazul unor
procese particulare, o dependen{i simpld intre cllduri gi variafia temperaturii (directi
proporlionalitate), au fost definili o serie de coeficienli ce constituie constantele de
proporlionalitate respective. Aceqtia au primit denumirea de coeficienli calorici.
dr {'rrilai'itrlf :'ir cnloric:l-
Capacitatea caloricd este definitd prin relalia:

(1.s6) c =9
AT
in care lC este capacitatea caloricd;
lO este c6ldura:
I

t-
IAI este variagia de temPeraturi.

34 l. Elemente de termodinamicd
st

'pJnlsJedluol 3p BIiBIJ€^ elso JV


iurelsrs ulp plwlsqns op eelsllluuc alse A

:Pmplgo else A
igreloru eJnPIEJ alse "J EJBC UI

JV^ d
(os'r )
a-'r ^
:e{e1er uud plrugep olse PrBIotu BrnplPC

tl.l!ll:rfll 1'-lltl):1 i

'rrrlcedsar Inlnluslsls E alpaw pcg[1cads Drnpruz ezIIunJ sA ruelsls


p8e4u1 nrluod El€zIIIln (39'1) erieler '(celseure) eluouodruoc ollntu l?lu ulp
slsruJoJ ecltu?ulpouuol atuelsts Joun Inzsc uI 'clluEulpolluel Inluolsls llru9clE
else erso urp oluo1sqns gzeezrnlcerec ec erulrptu o else gcgrcads €Jnplg3
'XI
nc EmleJedural ugtu os t e rulued 31 1 op eseru
nc uelsrs urp runrirod reun pJ€ssc3u sJnplpc rc p1o3a clDwnu elso gcgtceds sJnplgJ

x&t (zv)(,;= \J/^\l


r\q' --;.--7-_
(os'r)

:Emspru ap llinlun etiencg


'grnluredruol ep etieuu.t olso JV
:InlnuJalsls ss8lu 31so ur
lernPlPc alse A

t lpcgtceds ?Jnplpc

_T=,
JVw
elso
(ss'r)
c oJBc ul

:eriuler urrd plrugep olse pcgtcsds ErnplgJ


-t
1:r111;,ltit E.l!tlrl ir, i',

'llqgcle
else eJEc ulp uiuelsqns nrJ'nps lnlqwosuo u!
cnaDurpow)al pwa$g gzeen:nlxatec oc eIuIJPtu o olse gclJoluc eeleltcede3
')l nc BmleJedural uptu
es r e n4ued rnln{uolsls gJusecou BmplPc nc EoBa ?l6unu elso PcIJolEc ealeltcede3

x -1-\
uv/ = (c) (rs'r)
I
\o)
:alse gJnsgtu ep rrigltun etiencg
Ecua{ia unitS{ii de mdsurd este:

(r.61) (c, ) =-9=


'
("Xlr) molK

Cdldura molard este numeric egald cu c[ldura necesar6 unei porfiuni din sistem ce
contine lmol de substanld pentru a i se mdri temperatura cu lK'
Cdldura molard caracletizeazd substanla din care este alcdtuit sistemul
termodinamic. Pentru amestecuri, la fel ca 9i (1.58), relalia (1.60) fumizeazl
valoarea medie catacletisticd amestecului.
Uzual, cdnd nu existi posibilite$ de confuzie, cdldura molard se noteazd cu C
(notalie ce este folositi gi in cuprinsul acestui manual)'
f*ElI & Coeficienlii calorici depind de procesul care are loc, deoarece cildurapentru este

t -"Ln mdrime de proces. Se pot astfel defini 9i mdsura coeficienfi calorici


W orice proces termodinamic. Valorile care au 9i o semnifica{ie teoreticd
deosebite sunt cele pentru procese izocore gi cele pentru procese izobare.
Acestea vor fi notate cu indicii ,,V", respectiv ,p"'
$ Coeficienlii calorici pot fi pozitivi sau negativi. De exemplu, dacd in cursul
unui proces suferit de un gaz ideal, acesta primegte energie termica
(o > 0)
dar efectueazd lucru mecanic (t > 0), iat L> Q, teanltd, cd energia internd a
gazului ideal scade. Avdnd in vedere dependenta energiei interne de
temperatur[ (rela{ia (1.55)), rezulti Af <0. in concluzie, intr-o astfel de
situafie tofi cei trei coefltcienli calorici sunt negativi'
(1.60))
& Defini[iile coeficienlilor calorici (rela{iile (1.56), (1.58)pe9iparcursul
fumizeaz1valori medii pe intervalul A?- Exist[ transformdri
cirora acegti coeficienli sunt constanli, numite transformdri politrope'
Transformdrile simple ale gazului ideal sunt transformdri politrope.
@, Din cele rrei relafii de defini{ie rezultd
imediat relafiile dintre coeficienfii
calorici:
(1.62) C = mQ C =vCu; C, =Vc

1.2,2.6. Rela{ia lui Robert MaYer


Considerim un sistem termodinamic alcdtuit dintr-un gaz ideal. Presupunem cd
acest sistem sufer6, pe rdnd, un proces izocor 9i unul izobar tntre aceleasi
temperaturi'

Pentru procesul izocor, conform relaliei (1.60), rezultd;


(1.63) Qv =vCvLT
in care c, este cdldura molard la volum constant. Analog, pentru procesul izobar:
(1.64) Q, =vCoLT
in care C, este cdldura molard la presiune constantd '
Aplicand principiul I al termodinamicii pentru cele dou6 procese, rezulta:

36 l. Elemente de termodinamicd
LE
llclw2ulpourat p I ptdlturrd'z'I

z
*i= '' (zlr)
pllnzer'(SS' t) nc (tt't) pug:eduto3

. '.,1,,,1i: ; .--,-. - :,' t.

Jn)r'= n (tf't)
02
plFzog '0 = J el etuelul
:Icep '0 - 1e;lse
rarSreuo e otez €eJeolu1 uldacce eleod os ecIsEIc llsug elelnull u1 'pctu:a1 elfulfe
3p pcnourc erSreua urp Jeop plstruoJ else elBepr aze? e1 PuJeluI etEreuo Ec luoc pugull
02 oJ€c uJ
'plsJp^ope elsa (69'l) erJelet'o 2g J€ lgclJo '9c pn:esqo eS 'gluelsuoo o else

Ji)^+on= n (Of't)
:plpzeJ Jv "J-'J=
'onllcadsar elIJPls eJlul greo$g;sep es eJ?c secotd aclto
IS 'n-'n= nV aceJeoeq
nrlued gllq€le^ olse (69'1)'are1s ap rdcurg laun JollJole^ ufueregtp elso 1JV lgcnrul
Jv/J^= nv (og't)
:Pllnzeu 'nO = /7 tocozt sacord tm-4ul
fiV lcep '0 =

I Inlnldlculrd ols lliBclldY' L'Z'Z' I


'uJ -- )'prqefrlSau olso mlnunlo^ saffculpotu ecereoep 'eplqcll ,n
o

'rl.]llo3;r'irr,
snlceJe e ruluad rs lc 'eurelur rerErauo paretsarc n$ued J€op nu glls6lgJ'"tra P"l*ti
I er3re"ua eceJeoop 'rocozr secord un-Jlul lgcep areru IBru else reqo secord un-JluJ
,prnleraduatr ep edeue,r tseeece nlued :(99'I) ulp r?lc
I tr"pt zeB rnun ElBzru'U smplpc
t runog g11.,r".t eelsace ep l?luJge slzg Inueuroue; '11lu1er elsocu ep 1e8a1 cqeruelslu lclJls
Inlceiie'pEugye4'nttu2tg uaqov n.. ollolat Ellumu else (39'1) elniuler orlulp oreceld
t'l
/?- ', n€s [ = n)- o)
y--: (sg't)
:auriqo es'(99'l) uI (49'l) pumcopl
zryn= r,ld)
JVU^= ' e i_l-.
nd :'.,1
7Y^='14 )
0q't)
:aI{e1ar errcs lod es JEqozr rnlnsecord 3 PI€ug eerels 1s PIBIilq €arBls nrlued
o7= nA-
e (gg't) oO
l7d = JV[J^- JVdJ^
:1apsu euliqo eS lvd = '
I
:(9V'l) op lBp olse gnqozr
Bac uJ JBr ,lnu olse cruEtotu 1rucn1 'procozl soJBIuIoJsuBq uI lu?lsuoc pqu Intunlon
'E'Z't'l ln;erEurud uI l€lPJ? Iue umc ef'v 'atpls ap 1p$l
a/cun! o alse esor€oep 'rseoace alsa esacord pnop elec ul nv
prrJelur BrSraua
o7-
[jJ
'a= nv\ (sq'r )
n7- nA= DY
)
Experimental, se constatd cd aceastd valoare este corectd doar pentru gaze monoatomice,
in timp ce pentru gaze cr mai mulfi atomi in moleculd, valorile reale sunt:
Is
IC, = |2 R pentru molecule diatomice (2 atomi in moleculd)
(r.13t Ir6
lC, = : p =3p pentru molecule poliatomice(3 sau mai mulsi atomi)
\z
Nepotrivirea se datoreazd generalizdrii relafiei (1.55) pentru gaze ae nu respectd
punctul 2 din definilia gazului ideal (molecvlele sunt puncte materiale). Se constatd insd
cd modificarea ce trebuie operatd in rezultatele modelului se referd doar la includerea
unei energii cinetice suplimentare, energie datoratd unei migcari de rotalie a moleculei in
jurul centrului de masd. Jindnd cont qi de energia cinetic6 de rotafie, se obgin valorile:

Numir de atomi in moleculi cv C


o =C, +R
5
1
-D -R
I
z 2
-R
5 7'R
2
z z
R

3 sau mai mulli


.9R =:R :R =4R
2 z

intr-un proces izocor (v = const.SiV = const), volumul fiind constant, rezult6:


(r.7 4) Lv =0
findnd cont de definilia cdldurii molare, cdldura in procesul izocor este:
( 1.7s) Qv =vCyLT
Indiferent de proces, variafia energiei inteme este:
(1.76) LU =vCvLT

Gazul monoatomic conlinut intr-un vas inchis de volum V =31. avdnd temperatura inifiald
tr =17"C qi presiunea iniliald pr =105 Pa. este incdlzit pini la temperatura Tz=425K.
Calculeazd:
a) presiunea finald;
b) cdldura absorbitS;
c) lucrul mecanic efectuat;
d) varialia energiei inteme.

38 l. Elemente de termodinamicd
6€
tlJlwDulpoutrat p I ruldoulld'e' l h

rurelozr secord'€I'I GJnEld :else secoJd ep leJlss un-Iul l8qceJo clu€3etu


rnlruonl €IsoJdxa 9c (e-11X € €sEIc 'ptt&a1ut pc1o3)
gzEerlsuoluep es '(€l'l otnSgD mpzeS Inumlo^ nc
pu$ 'pluelsuoc elsa nu eetmtserd
pluuorjrodord sJelq
'(lsuoc= JrS'lsuoc =A) uuelozl secord un-Jlul
.:

f008I= nY e7-A= nv (r

f O0g=7 € (I- N)'Ad =7 *(t-4)'* ='I €(','t-'t)d =7 (q

tJ'Jl
f 00v7,=
oo e (t- lu) 'o *(,-+')trno= oa= n=ny
oa)
<,

"ldv=
(tt-'l)oJn=
:0JBAlOzed
'euJelur rerEroue elleue,r (c
:tu$ceJo ctuecew Pcnl (q
lplrqrosqu ernPPc (u
:gz?o|nclsc 'IJo | = 1g ap elsorc n9s Inunlo^
lgcul loJls€
.Jeqozr
lFIpcuI elso pdr
sOI=d eaunrserd €l leg? 'O) rp 7Z='A unlo^ un

JVIJ^= nV \6|1)

t :urieler gl€Jp^op€ else


.socord ep epurdep nu eluolul tatSraua elietre,\ 19cn4ul

JVoJ^=
o6 (s't)
iglIrzer oJ€lolu IIJnplPc eritugep utq
AYd =7 (tt't)
:EllnzoJ 'pluelsuoc puIIJ €eunlso td'(tsuoc = d t!'lsuoc = n) reqozr socord un-Ilul

t|\Z=nV € O= nv @

Q='l iprc)ozr pulu €oreurJoJsue'r1 (c

['"rlz7
€lr- e('t-'Dar'l=0 +=('J-'J)n)n=O (q
tszz=o E-
+V'07=A
, -l- L

,d ,ot.s'I = zd e= 'd
+='o = fi= fi <"

:aJBAIOzaU
(1.80) I, =vRThYL
vl

Deoarece temperahfa gi cantitatea de substan{i r[mdn constante, rezult6:


(1.81) AU =0
conform principiului l, Q = L' in consecinld:
(1.82) Q, =vRTln rb

Deoarece pzVz = p,V,, rezultd cd ! 9i Q, se mai pot scrie sub forma:

(1.83) =vRZh4
Qr =Lr,PZ
prin
Verificd dacd, in cazul destinderii izoterme,are loc un transfer de energie
lucru mecanic de la sistem spre mediul inconiurdtor.ln ce sens are loc
trans-
ferul de energie prin c6ldurS? Este posibil ca sistemul sd cedeze mediului
inconjurdtor energie prin cdlduri intr-un proces izoterm?

105 Pa, se destinde izoterm pdni


Un gaz, aflat inifal la volumul Vl --0,5.L9i-presiunea Pr =
la volumul vz = ev r @ = 2,7 18) ' Calculeaza:
a) cdldura absorbitd;
b) lucrul mecanic efectuat;
c) varia{ia energiei interne.
Rezolvare: v v.
a) Q=vRT,ln'.-]
' V,
+ Q=p,V,ln1!+
l/1
Q=50J
V
bl L=O- p,V,ln? + L=50J
V.

c) AU =Q-L + AL/=0

DacS un sistem termodinamic suferi un proces pe parcursul cdruia


cildura este zero'
procesul respectiv se nume$te proces adiabatic'

Un proces poate fi adiabatic datoritd:


q9 existenfei urlui tnvelis adiabatic in care se afl6 sistemul termodinamic, inveliq ce
" nu permite contactul termic dintre sistem 9i mediul inconjurator;
:& desfiqurarii rapide a procesului, astfel incat sd nu existe timp suJicient pentru un
transfer de energie Prin cilduri.
ce substante ar putea fi utilizate pentru a confec[iona un invelig adiabatic?

40 L Elemente de termodinamicd
n)naourpoural p I pldnuud'z'l
w

'Dln)apw ap aptnqu ap roPpprS lruplunu rs clwpulpowral tnpw


-a$!s ap awuaql ap ap\rS 3p Inrglrmu a$uJ alzn+uoc
gncq} elnqe4 nN *
'(cnuopouour zeE 'mpuo8re etvezetd,'31urs" as) 17'1 = l''roe nguad 'n1d
JpBqBIpe lnFl
-uexo eo'mFca6euru rolalueuoduroc ale elec e4t4 asuudnc rms
-uauodxe e1e t$ nuolec ropiuetcgeoc epolel 'en? ap Jollmcalsotue Inzvc uI

.9 v- u;
z
9 rllnlu t€ru nes t
!t | =-
8
-8
7
z 7
v'l=:L u7 U; s

7
Lg',l=; U; )r- E I

I
alslaqll glntaloul
@-1nra1ou oIB
! nJ ,
lr Yft='c 7,.
tr1='J ep epu.r8 eP P.rqurnu) ulp lruolB
z+! -=oJ , ep lnJFrtrnN
-=
:olueJlp IJOI€A ere cnsq€Ip€ I
ap 1ndr1 op eticun; u1
rs rcep 'ellJeJlp IJole^ n? eJ€lolu ollJnplgt 'plncolotu

Jl el'uopJooc 3p aleluolsls uJ acl*q€P€ IIJplIrJoJsu€r1eo3o1 "tl"S U'u""'!"* M


,d
'lstto?=lJ- nes'lsuoc= r4./lJ (68'l)
,7) nrlaruered ep aricrng uI elJcs eleod as ocllsqBlpB
:(7 ,d) nes (7
rrrprruoJsueq ee3el
,((9g.1i tuguuoJsu€, eatel ap luoc pugutl
"rinfrrj-"fnreue3
'prDqDryD Elnunu alse ?nqcadsel sqJnc 'y1'1 on?{ ul
pleluozerdor also EcIl

t -sqBIpB al?uuoJsusJl o-rluJ urnlo^ ap ttuntsard


lnluouodxe 9c all(tzdt 'n) <') aceJeoac
eiuepuedoq 'reltunerdns
'uosslod oinnca ?llurnu also
elsa cIlBq€IpE
(19'1) etfelag
nJl
?1aqqpv '91'1 ernBg -;-=
,,J L (se'r)

A :etsordxa 3JB ( ri'*:';";5i'r' ;iii' irijr{! ) 't erec u1


'lsun = *ld (fg't)
:elso ocll€qelp€ IugrrtJoJsuen eeEal 9c
eg
(p-1X u esvlc'p&a\u1 7nc7o3) Eqsuoruep aluod
poT (qg't)
JVAJ^-=
:Icop Ellnzor '1 mlntdtcutrd uuoJuot
JY"7tt= OY (ss'r)

ooA (il't)
=J.,@8'*aetietrel.u9urro3suer1IerycIJoIl|zEcuJ.eca&oeq
o=
:crl€q?Ipe psecord nluod'atznlcuoc u1
?,n4lotae

l. Un mol dintr-un gaz poliatomic, aflat la temperatura tt =27oC $j avdnd volumul


V, =81" se destinde adiabatic pdni la volumul V, =2j L Calculeazd:
a) temperatura finald;
b) cdldura absorbitd;
c) lucrul mecanic efectuat;
d) varialia energiei inteme.
Rezolvare:
a) TrVl-' =T,Vl-' > T, =r,('-'\'-'
'\v, - Tz =200K
)
b) Q=0
c) L=-vCr(Tr-f, ) =+ L=3324J
d) AU=-L+ LU=-3324J
2. Un gaz diatomic se destinde dupi legea pfV =const, din starea | (p, =I1s Pa,
Vt =2L) p6ni in starea 2 (p, =3.10t Pa).
p )
CalculeazS: p
a) lucrul mecanic efectuat de gaz; ;
:

b) varialia energiei inteme; t

c) cdldura absorbitd de gaz;


d) cdldura molari in aceasti transformare;
e) raportul dintre temperatura finali gi cea iniflald. Figura 1,15. plV =const.
Rezolvare:
a) Procesul este reprezentat in figura I .15. Din legea procesului p lV = coltst t rezultd:

+=++t/2=LV,=Vz=6L
Y2 Yt Pr
Modulul lucrului mecanic fiind egal cu aria marcatd, se obline:
t. + pr)(Vr-V,)
lLl=;(p,
z
Deoarece p tVz = p 2V 1, se obline:
I
lLl=t(P,v, - P,v,)
Gazul suferd o destindere, prin urmare lucrul mecanic este pozitiv (L=+A) 9i deci:
( l.e0) r=)@,v, - p,v,)
inlocuind valorile, se obline: Z = 800J.
Se observd ci (1.90) se poate pune sub forma:

42 L Elemente de termodinamicd
ET
n)naDurpow"tat p I pldnuud'7'I

f 'd) 'A'd tJ (e.


- l_;_ )l=_;_=T
6= 't"o
.\'o

,d
1* nc= c (eo't)
-
:euriqo es
JV^
'?=3'erelour lunppc erirugep u1q (p
'1008 | = fr :eu$qo es 'eluo1err pulncolul
(z
nJ\
,\,)' 2+ l=A (zcD
.7
e ;YY,r1+;V'Jtr=8 e 7+ 2Y =fi (t

f000?= 7s=nv *n+=.rvuni= JvnJr=nv (q

z
l vni= 7 (to't)
Un gaz monoatomic aflat intr-un vas 6. Un gaz biatomic cu volumul inilial
inchis de volum V =21+ la presiunea Vt =0,4 In aflat la presiunea p =l0}kPa,
pr = 105 Pa, este incilzit pdni ce presiu-
absoarbe izobar cildura Q = 140J.
nea devine pz =2. lDt Pa. Calculeazi:
a) lucrul mecanic; Calculeazi:
b) cdldura; a) varialia energiei inteme;
c) varia{ia energiei interne. b) lucrul mecanic;
i2. Temperatura unei cantitd{i de azot, afla- c) volumul final;
tiintr-un vas inchis de volum Y =lL d) de cdte ori s-a mirit temperatura in
la presiunea ini{ial6 pr =105 Pa, este acest proces.
ridicatd de la temperatura l, =7"9 1x 1 Un gaz biatomic este incllzit izobar,
tz =l47oC. Calculeazd:
absorbind ctrldura p = 350"/. Calculeazd:
a) presiunea in starea finald;
b) variafia densititii in acest proces; a) cildura cedatd de gaz prin rScire
izocord pdnd la temperatura inifiald;
c) cdldura;
d) variafia energiei inteme;
b) lucrul mecanic efectuat in procesul
izobar li pe lnhegul proces.
e) lucrul mecanic.
E. Un gaz monoatomic ocuptr un volum
..3. O masd m=329 de oxigen, aflat6 inifial
pr = 100kPa. Calcu-
V =21" la presiunea
la presiunea pr =l$|kPa gi temperatura
tt =27oC, este incelzite izocor pind leazl cildura absorbittr de gaz pen0u ca:
cdnd presiunea crelte de z=l,5ori. a) presiunea si creasci in condifii
Calculeazd: izocore de z =2ori:
a) temperatura finali; b) volumul sd creascd in condilii izo-
b) volumul ocupat de gaz; bare de z =2ori:,
c) lucrul mecanic; c) presiunea sd creascd in condilii
d) cdldura; izoterme de z =2ori.
e) varialia energiei interne. 9. Un amestec format din x, --20%o gaz
.4. Un gaz ideal monoatomic cu volumul monoatomic (concentra{ie molard),
V =lm' incdlzit izobar la presiunea
este xz =30Vo gaz biatomic ai restul gaz poli-
p = 105 Pa, de la T, = 300K pdni la atomic ocupi la presiunea pt =l}0kPa
tz =327oC. CalculeazS:
un volum Vt =lL Calculeazd cdldura
a) cdldura;
absorbitd de gaz Q, cdldura molari,
b) lucrul mecanio;
lucrul mecanic efectuat gi variafia ener-
c) variafia energiei interne. giei interne dacd:
l. O cantitate m=l4g de azot aflatd la
a) presiunea cregte in condifii izocore
temperatura tt =17"C se dilati izobar, de z =l,Zorii
mirindu-gi volumul de z =l,2orL
b) volumul cregte in condigii izobare
Calculeazi:
de z =l,2orii
a) cdldura;
b) lucrul mecanic; c) presiunea cregte in condilii izoterme
de z =l,2orL
c) varia{ia energiei inteme.

44 1. Elemente de termodinamicd
ffl
i'# ,

I
nctw\ulpowrat p-p,\n1dnuud' e'
i s?j

'elueuodluoc anop Jol 'gl€ulJ sr$?Jedural gzuaPcP3


'f 6'LtL=7
-ec ale oJBIoIu ellll?Jluecuoc EzmFcl?c
'S'I ='1, ers cltuoletlod ze? ut tS clurol clu€coru rucnl un pug$caJe 'cll€q?p?
-e6uour zaB un-r1utp l€tuJoJ celseu? un '6I epullseP es 'Co0€=, sJnl?reduol ?l
'(,t) PPze6 el? elnoelou eP PdP zeE ap lou un '€I-
1e$1u1 tuga 'cturolutlod
nv '1-9-7-1 secord
' u! nv ' -T'
ep allcurg 'o :attrnuoder
t o tuluod Iruolrelxe nc uelsls oP
T orzlgcu! lnEe4ug u!
clu?ceu Pcnl tS 2Y
?zBOInclEc 'gnqoz1 eluqulqcs 7
.td rogunlserd pUodu.r (c euelul latEraue u{upe,r 'fl emplpc (p
lrd l(1-6 psec
it1f '1;rlPwnlor lnuoder (Q
-ord) puualozl eJelluoJsu?$ o-4upd
l!/! rolunleredrual Psoder (e ppdq ?arels EI snPE elso Fulelsls
:?z?elncpJ'?l€1|FI erPeur PclturlPd gcep '1ruorre1xe nc uelsls eP.el€q
?zall^ lgcep aJBIU lBIu uoz= 4 ap elso ]*urt tt7 ctuecaut 1rucn1 t$ rc2Y
ir"ug tipti gcperrpd ezaltir'cturoletlod oluelul tat8raue e$eperr 'r€@ ernplpc (c
2'ua'rnu'n IE cIlBqEIp? sacord un-$ul lrocozt lnsec
'asacord PnoP slec ul IUoIJ €z4Y
-ord u1 tz7 clueceur 1rucn1 tS
-olxe nc q€quFlcs rollmppt puoder (c
iesecord gnoP eualul rartleua BIielJB^ '€z@ ernplgc (q
zr7 ctuecaur
aloc uI ecllrecotu Jolurucnl puoder (Q lruqozr lnsecord u1 1ruc
:esecoJc -nl lS z'nv stuelul tat8reue u{epel (r
Enop slao u, tottturnf Pu'Jn
lnlroder (r :?zso1ncle3'P1u111ul ernlsred
:?zse|ncl?c 'uuolozl -uol ?l Pugd (€-Z lnsecord) rocozt
sacord un-r1uud plup o 13 cpequpe sac t1cp.r lodu o6e Frz?O
'[0SZ= z'@ umplpc
-ord un-$uud gptp o'!to7 ={ 0p Beunls
purqiosqu'(3-1 lnsecord) urnleraduel
-erd pzuero'Sctru r31 cruropouoru zBE un '9u Jsqo4 pzeolqnp es I cutopouotu zeB mun '31
'ernPlPc (a
'eluotru tetEreue urieuel (r
:euJelul lettreus u$euel (P
lctuuceur Prcnl (q
lcrueceu 1rucn1 (c
iurnpPc (u
itllzlrtgts
pgoder (q :pzeepcle3'p1e1i
Enop slac u1 ropmleredurel
-rur €ec rccop oJBIII wu trolLsl=a ep
!91e1i1u1 serels ul eauntsord (u
zd eeu aunrsard o e1 pugd uuelozl pleruuduroc
:92€elmle3'Dd s}l=
z1 autttep else 'yggg = J BJn]?Joduel BI EIBU?
-nrserd IS 78 = Inrunlo^ arec
u! or€ls o-4u1 pugd cnsq€Ip? plsllp as ,3p1=w ?s€ru nc loz€ oP olelnuBc O 'II
7l= ttl lnunlo^ nc cturolellod ze8 ug '91 'E6g'O =Zu1 :etSeounc eg
uato4T tllb9otro?
,
l :JOUelXe FIp 'sluelul tetBrauo utieue'r (c
-eru nc etuqurlqcs ecluscelu e1urucn1 (q :cluecaru Pcnl (q
. uat@! rltoqolto
Q :lotla/ lernplpc (u
-alxe Flpetu nc elsqrulqcs apnplgc (u
:eJlulp ellJn1rodet'esocord :gzBelnclB J'lntunloA lurelozl
gnop elac n4uad 'pzeelncle3 'IIIJalozI gzeelqnP ISI rd{001=rd uauntsald
etEP o tS cIlBq€IPB gleP o 'rtog- z eP €l leg€ r.571=
tlFumlo^ pug're zu8 un /'0I
inc'serc B cttuoletlod zeB tnun 1numloA
't
i!!,

Calorimetria, component[ a termodinamicii, are ca obiect de studiu elaborarea


metodelor de mdsurare a cildurii gi a coeficienlilor calorici, precum gi dezvoltarea
tehnologicd a instalafiilor destinate acestor mdsurdtori.
Din punct de vedere istoric, calorimetria a furnizat primele informa{ii cu privire la
caracteristicile transferului de energie prin c5ldurd, informalii ce au permis dezvoltarea
termodinamicii. O parte dintre rezultatele empirice obfinute de calorimetrie au stat la
baza formul5rii axiomelor gi principiilor termodinamicii, iar celelalte rezultate
constituie aga-numitele principii qle calorimetriei:
l. intr-un sistem termodinamic izolat termic de mediul inconjurdtor, temperaturile
corpurilor ce formeazd sistemul termodinamic evolueazd astfel incdt vor ajunge la o
valoare comund; sistemul izolat termic evolueazd spre o stare de echilibru termic;
2. la inversarea sensului de desfEsr.rare a unui proces (presupus reversibil), cildura
igi schimbd semnul;
3. daca intre doud corpuri, A gi B, izolate termic de mediul inconjurdtor, are loc un
transfer de energie termicd, atunci cdldura primitd de unul dintre corpuri este egald cu
cdldura cedatd de celdlalt:
(1'96) Qu,uo*u =Qa,p,i^i,a sau Qtpa^i,a =Qn,"aoa
Egalitatea celor doud cdlduri este valabild intre oricare doud momente, in
particular intre momentul realizdrii contactului termic gi momentul atinserii
starii de echilibru termic.
utilizdnd no{iunea ,,cdldur6" definiti in paragraful 1.3.2.4. (relafia (1.52), respectiv
Q =Qo,,^ru, relafia (1.96) se mai poate scrie:
(r.e7) Qn +Qu =0
Oricare dintre relaliile .96) sau ( I .97) este numitd ecualia calorimetricd.
(I

Pentru determinarea coeficienlilor calorici existd doud grupe de metode de lucru:


* metoda amestecurilor: se pun in contact termic mai multe corpuri cu temperaturi
diferite; dintre corpurile alese, unul este cel pentru care trebuie determinagi
coeficienlii calorici, celelalte avdnd coeficienfii calorici cunoscufi; esteposibil ca
in sistem s[ se producd gi transformdri de stare de agregare, dar, in acest caz,in
calcule vor interveni gi cildurile latente specifice; misurdnd temperaturile corpurilor
inainte gi dup6 contactul termic, se pot calcula coeficienlii calorici necunosculi;
* metoda transferului controlat de energie termicd; se realizeazd un transfer
controlat de energie (de obicei, spre corpurile din sistemul analizat) de la un
incdlzitor cu parametri cunoscufi (de exemplu, un incdlzitor electric); mssur6nd
temperaturile corpurilor inainte gi dupd transferul de energie, se pot calcula
coeficienf ii calorici necunosculi.
Aplicarea acestor metode se finalizeazd cu utilizarea ecuafiei calorimetrice care
insd este adevdratd doar pentru sisteme izolate de mediul inconjurdtor,

46 l. Elemente de termodinamicd
auputl"tolCIJ 't'I
LV

'(rolgrnfuocu1 m1nlpou e uoc elsed alSorc ppue]sls


srru

-eredurel) Iolrolxo erO, e1a'eus op 'to1"tp"ia


nerefllEeu IS
!
t" jl]:llnzu urdnsu
areur rBu ttJ d -q11iqts ep ernleredutal
ruluad
lcogo rSelacy 'olelll?ar ulP lec lgc;p
€c o53J 3c Eooc'!de ep PlluFd $ B^ nluFunl?
gzslodr pls€ore uI lnugqo inlntinrr,
3 uelellceduc pugfiltep (q
urp pdroc ep ?l€poc sJnplgc pieol 'rn1n'lleuuroluo ?clrolsc
w = (' I - I t) c ta pc\$ewtrolec e$ence
o tY tv qO (B
gZ " 1 e11ruzet \' I -' t)' )
=
.

C oE
:eJBAloz0u
else umc (q
J?-s ec nc etisruduoc u1 (u picrmd e1 tnuriqo lruBtl:nzor
ie1uutsoJ ul ?Jns?ru
ruteturlol?c ury ruqI lqca op p puu €mlpledruel
03: t::lll
'
l.11 -t":fr::t:::
pue frlEep (u
rnrpeu ;:i::fi[: :'; ;ffi;,ili uiffi*,ro1n. e pc"o1e" esrerrceduc
'eqreg aruc Pdu

x atl
r/a) nrurumle
fuoc '300I = lvw esevJ (TOZ1=
nc s?A un-rul rolJetue lnuri 1so3 e ec ""
o7
eeteolen sre €lseece 'nrnletedutel EoJ€zlllqels
urp droc un gde ul ecnporlul eS'J.ZZ=
vbl 'l 'ut puteol es ruleullJolec un-$ul
gdnp 'rS 1de ep 30SZ=
?^rosqo es ec #OgW=

pnapnu
.(a6reue er€ru op eJlneu olncrusd roun rolcrlsualcerec €oJ€uluuelep n4ueo
oclzgf 11 r€ Iunc '\IxlzrJ el€ Iluoruop elle
uI tS ce; os eclJlerulJolsc lJolpmspni
'runleradurel e
tS mlrulorupol€c Iruouelu up
eJernsgru ep eleapacord ep tS umcerd 'ro1grnfuocu1 Flpeur
ep 'ledrcuud
epmdroc eJtrrrl gcnruol arEreus ep mlruoJsu€I
p lculs lo$uoc mtm €el€llseceu
trl'a1e8e1 upuo{ca;red eseoJeunu u{uoc
ecg

t reloc$ mlaurFol€J '9I'I r"rn315 -riurrlS JollJolgJnsgu eleullsep elo$olulJol€3


'erelocS elesnrl ulp ele4eruuol€c BI etrs€ouncor

dernd o on&{a7q1u1uezetd €rn1cruls


91'1
'Qe1er1ds JolslzeJ Im

'grn8g u1) p1e1o4uoc eJIzlPcuI op rual$s +


irrueredruet eoJszIuuoJltm n'qued rolel€e t
:nJlSuloluJol +
iriored uud pcluuol et8roua op -InFJaJ
-sue.B eareroScpu n uued lQnP dered
nc se'r +
:alueuodruoc oleJ€ol
-prrun ulp luuuoJ elsa '9I'I on8{ ulp ?rnl
-cn4s ere nlduns n.garuuol€c un Je1{cqu6
' aqawlroloc slllunu luns eclJlelulrolsc
rJolErnsElu nrlued el€zllrln ocll€q"lpu
ololulcuJ 'acuzqotpz alutcu u1 gcnpord
es Es olnqel elurptr1s eltrndroc eJlulp
tllrual InFlculuoc eerazrlasr Pc loJls€ Pllnzeu
{ .4. t " &.#mq $ en *'tl*rgsn fi ee. ffi +a rn i$* rgresr { F;,. q,{i r r:i lii?i;,
Obfinerea energiei mecanice in condifii cdt mai rentabile a fost unul dintre factorii
care a influenlat puternic trecerea de la produclia manufacturierd la cea industrial6.
Oblinerea acesteia din energie termicd a fost, de fapt, motiwl nagterii gi dezvoltirii
termodinamicii.
Sistemele termodinamice cu funcfionare ciclicd ce realizeazd transformarea energiei
termice in energie mecanicd sau a energiei mecanice in energie termicd sunt numite
termice.

Deoarece functionarea este ciclic6, conform principiului I al termodinamicii, pentru


o maqind termicd:
(l.e8) Q+L=0
Fiecare dintre cei doi termeni ai relafiei poate fi format dintr-o sumd de mai mulli
termeni, o parte pozitivi, o parte negativi, in funcfie de procesul pe care il
suferd
r
sistemul termodinamic. in continuare, prin gi Q vom desemna lucrul mecanic, respec-
tiv clldura, pentru o singurd parcurgere a procesului ciclic.
O magind termicd ce realizeazd hansformarea energiei termice in energie mecanicd se
nume$te motor termic.

Independent de tipul lor, motoarele termice


transformd doar o parte din energia termicd
primitd in lucru mecanic. Schema hansfenuilor
energetice la un motor termic este reprezentatii in
figura 1.20, O parte din energia termicd primiti
este cedatd mediului inconjurdtor tot sub formd de
energie termicS. in figura 1.17, Qt reprezinti
cildura primitd de motor, L este lucrul mecanic
furizat, iulQrlreprezinti cdldura cedati de motor
(toate aceste transferuri energetice fiind pentru un
ciclu de funclionare). Aceleagi nocafii vor fi folo-
site gi in continuare.
Flgure 1.1 7. Transfertri energetice
Din (1.98) rezult6: la un motor termic
(l.ee) Q, +Qz =Z sau Qt = L+lQrl

48 1. Elemente de termodinamicd
aclwDt atoolow 'r'l
6V

t7l
(eolr)
I'Ol
--a
:u1ie1ar urrd gltugeP ' ap

gl?p elso acrlaEJoue rrJpuuoJsuc$ Dapilrqnruau'(7) lruud ctuscetu glutzerdar o1rucn1


glutzerder o plpn e1E:eug '€lulcul 3ls0
!1r*nruor €oc J€t '('A[ lttuttul gl€zfirmJ et8:euo
rer 'iotimi'uocul alse ecer InJo^zI 'prnpu' ap pdwod o n'qued
i1n, lnronz Flpotu
17l
t6= (Zot't)
"
:erielar uud gltugap ' ep 9lEp

else ecllaErsue rrJgr.ruoJsu€Jil Dapfirq2ruav 'Q) lturttd ctuecetu InJ_cnl


olse ElBunsuoJ
,(rd) glutzardar o elEreug 'rolprnfuocul
€ec JEr' flulcur ul ep glenlord etEreua EII_1n
putSpttt o rulued
Inryau also pleo InJo^zI t€I '€lulcul olse aceJ InJo^zI 'pc1fi'to?1tl

_r _____ mFlparu Brruendqrol e6ed Futcu o pqqgcq


X_--rrX_ ,

,pcrrural erEroue ul Ocruece1ll rot8raue BoJ?uilOJsueJl gzeaz\Eel oc gcluuel gut$etu I


'pcg;ro8;.r; gul3uur alSsumu es 'tolgrnfuocu1 Inlnlpetu ernleredwal qns Plqcu o puItPJ
,gr1urr"1 srEreua uI eorugcelu totflreuo €oJ€guoJsu€Jt PzEez\EeI ec pCFruel putSuur I
ecrlaEraue urueJsuBJI'91'1 ulnE;g

t
nyptn{aon1
lnlpaw

eluluezerder 'alcutlstp triBnlts gnop ElsIxA 'gcluual


'91'1 otnS{ u1
plStxg
arflreua uJ ecrueCgg tetEraua €aJ€LIUOJsuBJl gzeez\Eel eJec AOIuUel rutSerU
'0 nes
fAil ,.
'-----:-=U ,.
(tot't)
ffi-t=tr eJepel ul pug^Y
:urruoJ qns elJcs aleod teru os cluuel InlnJolotu lnluolu€pueJ'(gO't)
,o
-= = u (00I'l)
I,
' :€lielor urrd IIUUOP

alse nps 'cru?oetu nJonl szIIunJ e nrlued llrulsuoc pulg InJolohl


S Degi eficienya acestor magini termice este, prin defini1ie, egali cu un raport
de tipul ,,util/consumat", ea nu este identicd cu nofiunea randament,
deoarece, la magina frigorifici qi la pompa de cdldur[, ,,utilul" nu este o
parte (o fracfiune) din,,consumat".
* Eficienla, spre deosebire de randament, poate fi supraunitari. De exemplu,
eficienla unor pompe de cdldur[ pentru uz casnic este in jur de a @00 %).
Procesul ciclic suferit de substanta de lucru dintr-o magind termici se poate repre-
zenta intr-o diagramd vp (figura 1.19). Avdnd in vedere semnificalia geometrici a
lucrului mecanic, rezult5:
* la rur motor termic, sensul parcurgerii
curbei ce reprezintd transformarea este
invers sensului trigonometric, aria deli-
mitati fiind egald cu lucrul mecanic
efecfuat de motor la o parcurgere a
ciclului: A=L;
* la o maqini frigorifici sau la o pompi
de cilduri,sensul parcurgerii curbei motor termlc
ce reprezintd transformarea este ace-
lagi cu sensul trigonometric, aria deli-
mitatd de transformare fiind egald cu
minus lucrul mecanic: A = -L.

1"4"2. Motorul Ott*


Elementele principale ale motorului Otto sunt (figura 1.20):
* cilindru cu piston; pentru ca pistonul sd
inchidd etang cilindrul, el este prevdzut cu
nigte inele concentrice elastice, numite
segmenfi;
* mecanism bield-maniveld (manivela mai
este numitd Si vilbrochen); rolul acestuia
este de a transforma migcarea rectilinie
alternativd a pistonului in migcare de
rotatie;
+ supapd de admisie gi supapd de evacuare;
prin acestea intrd combustibilul, respectiv
ies gazele rezultate in urma arderii;
4 bujia; aceasta cuprinde doi electrozi infie
F$ura 1:20. Elgnente
care are loc o descdrcare electricd ce deter- con$trlctiYe de ri1otorului Otto
min6 aprinderea combustibilului aflat in PMS = pun€t mort superior
interiorul cilindrului. PMI = punotm<irt inferior

50 1. Elemente de termodinamicd
nlwJal alnolow 'f
IS
epun) gre;t sol llJpulli:
uud (pcrtu IBu alss eauntssrd
pug8unt?'eJsnc?Ae ep ududns
as 'INd ei e8unfe lnuotstd FugJ
urp osJEeloze' .er€nc'^e sp edudns eprqcsop

'pclwqDtpl Plerspisuot U 9s eJuulroJsueJl 91s03r?


ll€od
o1p o1oze8 erlu1 9rnpl93 utrd et8;aua
rs ec ecq e3 €eec.rolgrnfuocu1 Inrpau,s-rorrrtu!
'(gruerSerp up t-€ uauntirodr
ap InJoJsuErl allured nu
inpuorrrJ e gprder eareseldag
eeruseldep gultuJelep ac
giro; 'tnlnuolstd urdnse 9l€llcJaxe
1614 ards tnlnuolstd pug{nzal '*o"'t'tleuttxordeel
pugd ttuntserd
o
eJ€ur ou€oJ erespde ap 9fro3 leJls? eeralser3
e1 pugd) rnlnze8 ttrnleredurel
e erelserc o puluJelep (r.0o0z 'tlleutxorde
'eJ€uIroJSU?Jl pls€ec€

uIlu€lsuoceugIuEJInIunIo^EcEleplsuocaltodes.etetutxoldegrutrdo-r1u1.(Euer8etp
os lnuolsrd
'utind elreoJ pzeeseldap r?ur
ulp €-z eaunrirod) ttia ;t
puSSunte
ulp llqllsnqluoc tnlnSerlul
eJec uI dult eP Is^Jelul
un-Jlul 'csnrq co1 er? nrpulllc
€ €eJep
eerapuudy
..rn* ,rnor'pr*nr.i.r, o e1 eSe rS l€UB Inlnltqnsnqwoc EcsnJq o
,(ericnpul ep €urqoq ep psnpord) oJ?lu olJuoJ elmlsuol 1e1!nq
_u'de guru'arep ac ?eec
drurl urind eu€oJ nO
gct1de es 'Str trd ul p8unfe ps lnuolstd eo eluleul
rotlzorlcele

'gruer8etp up z-I eeuntirod ep laluezerderelse


;'noo t
j,:*:::l]t::
secord lsorv'p)u'qDlpD *fitep\soo"J :l"i:::illXTTil::
:iil,l,':lx,7"":::":,;:;;;;"il':'::1.:"0':,.:,:'"::;:ff""1il:::
I
col are eeruseldeq'tunlerad
ouo Jolou (m
"riXi"ti, Y:""- ep
prder ' '
-E luolcgns .-^-s
ecnpord ^?
es
rntt"ord' lz'I ernftg -urel e tS 1gc 'ttunrserd teerelselc lvle
es
erds 166 e1 ep gzuesuldep

t ,", *rrn "i sltraep todedns eereprqcul gdnq


i.toorrro '"irr*pn

'guer8eiP u1p I-0 eeuntirod


'(rolernqr€c uI
ep leluezerder else secord lsecy
-;r;v*totse
rs gulzueq ep
Incelseue) rae 'ode't
nJpuIIIc ul lgcul
urp isuuoJ colsetu€ un epuru1gd
IeJls? 'IHId
?i sIAId ?l ap gzsos€ldap es 1nuo1sl4
:frrqrul elso orsnrele ep ededns 'pslqcsop
glseecu u1
*r" .rrr,rrPn eP ududns 'Pde1e

'
:fi7'1 n'tn3{1tuns etlSecY

spEeJlumuepqnselncsounclunse^Ilcodsereledelg.nIpuIIIcutpeleztSspslIJeJnS
elesecordnluedelcullslpedelaruludutrdplezrralceJ€Selsollllluolouluereuoticung
apoi,prinieavadeegapament,inmediulinconjurdtor(porliuneazl-ldindiagramd).
(presiunea
presiunea in cilindru coboard la o valoare egal6 cu presiunea exterioard
se depraseazd spre
pMS, impingdnd afard din
atmosferica). in continuare, pistonur
1-0 din diagrami)'
cilindru gazele arse rdmase in cilindru (porfiunea
in continuare, procesul ciclic se repet6'
puterii
:1'p.ui Modificarea debitului de combustibil conduce la modificarea
a puterii mecanlce pe
termice ce se obline prin ardere 9i, in consecinfS'
care o produce motorul.
aiDintreceipatruhmpi,doarintimpullllsistemulana|izatproduceenergie
mecanic6.
@ Un motor Otto ce echipeazd ur autove-
hicul cuPrinde, de obicei, mai mulfi
cilindri de genul celui descris mai sus'
Mecanismele bield-maniveld au ma-
nivelele cuplate pe acelagi ax (numit
arbore cotit).in acest fel, cilindrii se
Pot gruPa in aqa fel incdt,
in orice
moment, unul dintre cilindri sd se
afle in timPul III'
Penffu estimarea randamentului motonrlui Otto' Figura'1.22. Motor cu 4 cilintlri
facem o serie de aProximdri: Imasine din ',Permis 2000"'
a) analizdm doar po4iunea l-2-3-4-.1a ciclului orin amabilititea VS'99 HARDSOFT

Otto, deoarece pe porliunea 0-1, respecttv


1-0, sistemul este deschis gi, in plus, se trece prin aceleagi stdri intermediare;
ca aprinaerea se'faci exact in momentul
in care pistonul ajunge in PMS,
ul L"ria..em
iar crelterea presiunii se face instantaneu;
de evacuare se face
c) considerdm ce scaJeiea presiunii la deschiderea supapei
instantaneu;
qi 3-4 ca fiind. izocore; in realitate, pe aceste portiuni nu
o ;;;;il;r6* podiunile 2-3 cantitatea de substantd este variabil6;
numai volumuf nu.ti. tilutos constant, dar 9i
fiind adiabatice; aceastd presupunere este
.) .onria.ram transformdriie f-Z gi 3-4 ca
(nu este timp pentru transfer de energie prin
justificat[ de durata lor foarte mic6
nu este suficient de rapidd pentru
c6ldurd); in acelagi timp, nici una dintre transformari
a fi necvasistaticE;
g fr.rupuntm cd substanp de lucru este un gazideal'
raportul de compresie:
Vom considera cunoscut gazul utilizat' precum 9i
(1'104) " =V#'
/ aitiln
(l'101):
pentru incepur, trebuie aleasd varianta de calcul dintre relaliile (1,100) 9i

52
L Elemente de termodinamicd
actwral alootom 't-I Oi
ts I
?
'lt -l=t . Got't)
:1a3se gllnzeu o
.r-^,3-.,31C
r-^ _f=tf
I-D
td 7'd

:au{qo ss 'rolageodeJ ? gtmluoc €eJ€ole^ 1) nc puglou :W = auliqo es 'ruq n


U
-unru nc ruqtuotu eynpudpurul tS roprpuuo;suu4 ele 1$enca n4ed olac puIlJcS O U

td ,J :

t
,d oJ
zd tJ rJ tJ
FLeTa=TT=T
('rt\ 'J
,3= | -;- l=;-'J
.r-^
,-r|l )
:laglse csespE es ropmlaredurel elegeodug a
tJ
-- - -F-
'J
"J ,.J_t=b
,J
t-T
:eu{qo as 'I-t-€-Z-I
Flcrc ury pc1u IEIu eec er$erodtuel uud IS 'Jn urrd e1lceg pugcglldtulg a
(J- tJ)ncr' ,r0
L &' e- 'a
ffi$;l-r= jitfil-1=f-l=tr
rul
:aurlqo es'pplueruepuer etserdxa uI puFcolul O
w6=zA tz6= tA
:pllnmr'ouutas ap luoc Pu?ull O
o>(J- tJ)'t},'= t'0)
o= "Al
e11'r3n= &Al
o<(zJ -
o="A)
:luns lrpttuoJsuerl n:1ed olec uI elrmplgC a
'126't8)l:"= b alse Plu?F€^ pldruls I€tu eec'aldruts lJpuuoJsu€Jl luns Pnop alFI
_elec J€r ,(oraz a6e pJnplpc rcsp rs) ocrluq€rp€ ltms ilPulJoJsuuJl e4ulp Pnop oceJeoec

'A , .'A
.fAVt=viT=u ,

rdl-l=u' 7
in figura 1.23 este rcprezentatd depen- q
denla randamentului de raportul de com-
0,8
presie pentru wt gaz poliatomic 1y = 4/31. Se
observi cd se pot obline randamente mari, 0,6
dacd motorul funclioneazi cu un raport de 0,4
compresie mare. Din pdcate, nu este posi-
0,2
bili creqterea raportului de compresie peste
n n'{--l-lJ-L-L--l---I-J--J--t-l
anumite valori deoarece, simultan cu micaora- "'"1 3 5 7 9 ll t
rea volumului, are loc qi o creStere a tempe-
Figura 1.23. Dependenla randamentului
raturii, existAnd posibilitatea autoaprinderii teoretlc de raportul de compresle
benzinei.
['*fT Randamentul real al unui motor Otto este egal cu aproximativ jumdtate din
randamentul teoretic datoritd diferitelor freciri existente intr-un motor.
LBd
Motorul Otto este cel mai utilizat tip de motor pentru autovehicule mici 9i medii.
Fa!6 de alte tipuri de motoare, prezintd avantaje legate de intervalul mare de turalii la
care poate fi folosit, gama largd de puteri in care se poate fabrica etc.

Direcfiile de dezvoltare ale acestui motor se referd la sistemul de introducere a


combustibilului in cilindri (la motoarele actuale se face prin inieclie - pompare la
presiune mare in aerul comprimat in prealabil), la sistemul de aprindere, la sistemul de
unsere etc.

t 4"3 h$*l*r'ttl f"]ie,q.el


Cregterea randamentului poate fi realizatd prin
cre$terea factorului de compresie (figura 1.23).
Posibilitatea ca benzina sd se autoaprindd limi-
teazd insd aceastd cre$tere. O solufie a fost gdsitd
intre anii 1893 qi 1897 de Rudolf Diesel, care a
separat compresia aerului de cea a combus-
tt\ilulut, astfel incdt combustibilul sd nu se incdl-
zeascd inainte de momentul cdnd trebuie sd
inceapd aprinderea sa. $i motorul Diesel este un
motor in patru timPi (figura 1.24).
Deosebirile in raport cu motorul Otto sunt: 0 V*" V"^ V
'*' I"inil,rrrl I i::.,J*rrrr!*i Figura 1.24. Ciclul de funcgionare
pentru motorul Diesel
in cilindru pdtrunde doar aer (porliunea 0-1
din diagramd).
$ { irli;llt! l! ir+rtti-,1 'r,i.'.}
Se realizeazd doar compresia aerului (porfiunea 1-2 din diagramd). La sfbrqitul
compresiei, temperatura aerului din cilindru poate ajunge la800oC, iar presiunea, la
50 atm, in funclie de tipul motorului.

54 L Elemente de termodinamicd
aclwnl ar0olow'h'l

(J-'J)")r, t'A 'A


mry5n-r=w-t= y61-r=tr
:su{qo es 'mlnluaurepuer etserdxo q pumco1ul t
rrA=.O irr6=,O
:pllnzal'ouures op luoc puguli a
o >(oJ -'l)nJn= t'A) -
0= "ol
tJ)oJn= t'Ol
o<(t-
o="A)
;luns rrgruloJsuu.ll nr1ed eleJ uJ ellJnplpC a
'(zO'IO)b, = lr €uuoJ qns mFtrueu€puer
rarsardxe BoJezllnn gporuoc ruru olso 'o116 1ruo1oru rulued Ec IoJ el 'zec lsece u1 t$

"./l ,"1
o ,t=t (90t'I)
,=
:IeulJolou grplceful elernp ed glTlull roleurnlo^
Inuoder rS pcquqerpe etserdruoc ep plroder'1ezr1t1n pze8 alncsounc €Joplsuoc tuo1
'1eapr ze? Im elsa nJcnl ep eiuelsqns pc uretmdnserd (;
iocneqepe purg €c t-g IS Z-I ellrguuoJsu€r1 upraptsuoc (a
inpcgrpourastsep'p"tocoztt'rlcadset'ptoqo4pt41ecllrSg-Teprmf;odupreplsuoc (p
:nou€luelsur
ec€J as eJencslo ep tedudns €oJeplqcsep e1 ttuntserd BeJapgcs gc urgreptsuoc (c
i(gurer8erp u1p €-Z eeunrirod) gluelsuoc
eugrupJ Eounrssrd 1gcu1 1eg$e gzeaz\ear es rnFlrqrlsnqwoc €oJ€lcefut pc rupraptsuoc (q
ilesetq mFIcIc E l-t-E-Z-l eormd;od reop urgzqeuu (u
:lrgrurxorde ep elJes o ruoc€J
'leserq mlruolow FlruuetuupueJ ?eJerullse n4ued'ogg tn1ruo1otu Inzuc uJ Bc IeJ e'I
'leselc InlnJololu Inz€c
u1 rS elqelun l{ms ollo rnlruoloru eereuoticung e1
.ert,rud
nc
elncR+ aluieruosqg
'(pruerSerp up 0-I rS 11 eprmrirod) o119 Iluolou €l Bc IeJ e1 preoSgsep o5
(uarunru,ra) 41 1ndwg; 1
'(pruur8erpup g-Z eounrfiod) Eluulsuoc euntserd
e1 greoSgsop es lnsecord Ec €Jeplsuoc aleod es IeulJololu ttrg1cefut BleJnp od 'dun1 ep
lelJetrut lsece uJ ezasuldep es es drutl ere lnuolstd 'pcsnrq pugeu IsulJololu eerelcelu1
'rrrnleredurel eerolserc pulqJelep ec sooc 'es eereputtd€oln€ ecnpord teutroloru
Barrzlpcq 'eurJ eueoJ uqgctd op purioJ qns '(elicefu1 ep edruod ep glezrpet) rupuIIIc
uI (gurrolour) rnlnlqnsnquroc eeretcafut edecuS 'Str ld uI o8unfe lnuolsrd pug3
(qualap;S uetopru) 111 pdtu;.1 1
12341'
Simplificdnd frac1ia prin vCr, $i
prin temperatura cea mai mic6 din ciclul

se obgine:
T4 1

,lTl
rl=t-
, \_!,
Tt
Tl
,iir se gdsesc astfel:
Rapoartele temperaturilor

lz=(v'\''' -"'-'
Tt \Vr)
Tt
=7, T, =VJur-t = cr,r1-r
Tt T, T, v2
/ \1-l
To _To T,
lcr I
=(b)'-' =l -l
\e/
=clY
Tt TrT, \vr)
expresia randamentului' se obline:
{lb inlocuind expresiile rapoartelor in

(rro7) r=r*i;ft$
MotoareleDieselaurandamentulmaimaredec6tmotoareleotto'inplus,com-
au fost folosite
mai ieftin' lnifial' motoar:tt'Ottt:-l::
i*"t"'i"ti"'ie
bustibilul utilizat
laechipareaautovehiculelordincauzadimensiunilormarialepompeideinjeciie.In primul
pompd de injecfie de mici dimensiuni'
1922, Robert Bosch "-i""""t"t o
serie cu motor Diesel fiind realizat
in 1935'
autovehicul de
inprezent,motoareleDieselechipeazd'ingeneral'vapoare'locomqtiveqivehicule
demaretonaj.UneleparticularitdlitehniceauficutcamotoareleDiesels6fiemai
pu}infolositetaectrlpareaautoturismelor(intervaldeturaliidestuldemiccomparativ
in consum au
mareJ, dar diferenlele de costuri
cu al unui motor otto,-ffiare mai se produc motoare Diesel
impulsionat cercetareairi Jo-.nl r, astfel inc6t, in prezent,

200000P4, Vt =0,5L), efectueazi


iniliali 1 (p' ==200uuu
1. lJn gazmonoatomic, aflat in starea

un Proces ciclic format din:


',S' 1-2 destindere izobard pdt6laY' =21';
2-3 transformare izocord pdnd la
pt =l}0kPa;
4' irrilia|V' =Vo;
,'ir 3-4 comprimare izobard pdni la volumul
L* 4-1 transformare izocord pdnd in starea iniliald'

a) RePrezintd func1ia P = P(Y\

1. Elemente de termodinamic
56
a)twnl atDolow't'I

'Arlcedsar rnlnsocoJd
Insrnc uJ rnJnz?8 B pJ?Joru €rnplpc (q
ize? ep lsnlcoJe cruecow 1rucn; (u
igzeevnp,J'tsuoz=, etBc ur,Jro- d eeEalpdnp lnrunlozr Is-npuglqnp
'apurlsep es '(71 = tnd4 001= d) |
t t
ee&ls uI pd1u1 glege .Jr.uoleouour zeE ap eplpuec A ,g

rrierluecuoc) c*uo1er1od ze| oTogg= zr rs c*uolpouou zel o7og7= ,r


"ot"t:ffjffi
un rsoloJ lu-s 'cnuolerq mlnzeE 1ncol u! ,gcup e1e1nc1ec eluoleA pcgryou es wn3 (q
'1 erualqord e1 ec eiurroc rSeelecy (E - (e
'pl€lipl Bor?ls uI pugd pruqozl eteruuduoc 1-g i;rs
iglurirur seunrserd u1 gugd gJocozr eJ?uuoJsus1 t-Z i!:j

iod ,01.2= rd e1 pugd "tsuoc=


,_1d ee?algdnp eropunsep g_y .,*ti,,
:urp lBrruoJ crlctc
sacord un pzueqceJo '(71='t1'od ,01='d) I gprirur eeJ€ls u! lege ,cnuolurq zel un .S

trt:|lJffi
llie4uecuoc) cruor€rq ze| yogg= zx I$ cruol'ouoru ze| yogg= rr op
un rsoloJ JE-s 'crruolerq mlnze8 1ncol uI 'pcep e1e1nclec eluole^ pcgtporu as urn3 (q
'1 eua;qord e1 ec eiurrec rSeelecy (3 - (e
'glelipl perels uJ gugd guuelozr ereruuduroc 1-g t,"
iglurirur urnleredurel e1 gugd grocozr oJeuuoJsueJl t-Z i...
llerirur mlmunlo^ €erelqnp ey pugd gleqozr eropunsep Z-I ll!
:urp leuuoJ clJcrc secord un gz€eru

-ceJa '(yg6g = tJ) I glelilq eerels uI lege 'clruolerl od, ze| ep p*E! =^ etslllu€c O .t
i(ereloru
zx crruoluouoru zeE yoyg- ,r rp colseruu
lliellueouoc) cnuolerlod zeB yogg= IS
un rsoloJ ;e-s 'clruolerq rnlnze8 Jncol uI ,ecep e1e1nc1ec elrrol€^ gcgtporu es run3 (q

t '1 eualqord e1 ec efurrec rSeeyecy (3 - (e


'g1e{1u1 €er€ls u! gugd grocozr oJerruoJsu?Jl
I-€ :;li,

ipdrur purnlon e1 pugd gwqozr ereurr.rdruoc g-g rjir


ipd ,01-'d elgugd guuelozr orepuqsep Z-I ,|i.
:urp lsrruoJ crlclc secord
un gzueruceJe '(71='tl'od ,0l,glL,Z,=rd) 1 glerirur eoJels u! lege ,cnuolerqze? un ,Z

iiloder lsoce ?o^B eelnd re oli?cururuos n . t


A h prl:oder pzeelncp3 (E

1'AltO eiueregry nc rS (e plcund e1 leluazerder rnlnlclc eue nc .pugr


ed'1-predruoc gcrlcrc seJeuuoJsu€'r1 pleol ed ,T,letot cruuceu Irucnl €z€olncl?J 0
rS

eulsoc€ elso lgc tS cruecau rucn1 uud er8reue


rolprnfuocu3 Jnrporu e1 ep elSeuud y:ueB acrlctc rrrprruoJsu?rl e1e runri;od ac e4 (a
e€lsecs otse lgc rS crueceu rucn1 uud
ar8reue rolprnluocug rnlnrporu gzeapeo lnzeE acrlcrc ru?uuoJsuell e1e runrfuod ec e4 (p
e€ls?oc? else lgc IS ('aD gmplpc pmepec pze8 ecrlcrc rupuuoJslr?I ep run{;od ac e4 (c

eels€oc€ alse tgc rS (r@ gmppc egauud pzeB ecrlclc rlJpruroJsu?rtr ep umirod ec e4 (q
1 .5"1"
Conform principiului al termodinamicii, pentru o ffansformare ciclic[, variafia
I
energiei interne fiind zero (AU = 0), rezultd:
Q=L
lege a conservdrii
Deci, in sensul cel mai general, principiul I al termodinamicii este o
energiei. Indiferent de tipul de energii implicate in proces (termicd, mecanicd,
este egal6 cu suma algebricd a
electricd, magneticd etc.), variafia energiei sistemului
enersiilor schimbate cu mediul inconjuritor'
din punct de vedere matematic - prin egalitlti'
Legile de conservare se exprimd -
in alta'
1. Principiul I al termodinamicii admite transformarea energiei dintr-o formd
conform acestui principiu, nu exista nici
at6t timp cdt energia totald se conservd.
in mecanicS (prin
o restricfie in conversia energiei termice (prin caldurd) energie

lucru mecanic) 9i reciProc.


Toate exPerimentele aratd cd:
<) Energia de orice tip se poate ffansforma, prin lucru mecanic' integral in energie
termicd.
Justificd prin exemple cd aceastd afirmafie este corecte in cazul
transformdrilor:

I energie mecanici -+ energie termic[;


S energie electrici -+ energie termici'
-+
o Indiferent de dispozitivul specific care asiguri conversia energie termictr
energie mecanicd, randamintul procesului este tntotdeauna subunitar'

Ajungem astfel la concluzia c6 este necesar6 impunerea unor restriclii


suplimen-

tare, specifice acestei conversii energetice'


2. Existd numeroase fenomene a ciror explicafie nu poate fi datd din perspectiva
principiului I al termodinamicii. Exemple:
contact termic qi
a in cazul in care dou6 sisteme se afl6 la aceeaqi temperatura, in
izo|atedeexterior,principiullnuinterzicecaunuldintresistemes6se
incSlzeascd,iarcel5laltsSserSceascd-atdttimpcitenergiacedatddeunuleste
energia absorbita de celdlalt! Realitatea aratS ins6 cd niciodatS
intr-un
egalS cu
puhu,"uap6nuSevasepara,delasine,ocantitatedeapdrecedeunadeap6
fierbinte.
dupd ce gazul din experimentul Joule (paragraful l '2'2'4')
a.o:upat 9i al doilea
a- incit sd revind in
compartiment, nu va evolua singur, oricit am a$tepta, astfel
interzice un astfel de proces'
,o*purtirn ntul ocupat ini{ial, degi principiul I nu ar

58 l. Elemente de termodinamica
6S lnlwoulpouttat ID II prdlJulJd' g' I
'(urnlsecs
el€ oiurcosuoc ldory gllnzor olielelec 'nrdrcuud ec rrniunue elsec€ a4urp eJecuo
pug8ele) crletuel€tu oJepol ap lcund urp arualD^rqca luns pc €rlsuotuep eleod os -:
iosecord rolelrJoJrp n /n1 o,+a
mlnsuas e gleluoruepunJ Bualqord - lereue8 nes ;elncrlred 1e,^rru u1 - €AIozeJ el€ol !:!,

:eceJ€oep
'ttctutDutpotu.tal pImlmdrcuttd alD aruap^lqta uolnwtot ap eorrunuep qns rrcrzg
€rJolsr ul 1e4spd ne-s uniunue elsecv 'rruauop esJenrp urp ocgrceds elaruelqord 1aglse
e,'lozor e rs eru^rasuoc ep e1l8ei elelduroc e nrluod elndecuoc 'nrdrcuud ap eJBolB^
nc rriurugu ep Jprunu un aleiunue lsoJ nE 'elecrldrur Joleuewoual lligllsJe^lp plpolep
rS wncerd 'e1u8un1epu1 11in1o.te relsece glpoleq 'XX rnlnloces 1n1ndecu1 e1 ,acrleu
-8uuor1co1e rolrderper €orweurpotuJel ey gugd rS eey-11ny IB Inlocas uI ocrr[Iel ereolou
rolaruud uricrulsuoc EI ep - le8unyapu3 du4 ep le^relw un-rluJ odeuro;ur u1 1$pEoqui
u-s rS 1rupde € er€AJesuoc ep e8al o rcru ep olucrldxe rJ lod nu eJ€c JolouauouaJ
EcrlctuolqoJd 'eluuurogred rBw lgJ ecruual aleolotu eudqo u ap rolruer.ueo eiurrop ep
El€lnurls 1so3: e 'rrcnueurporrilol eeJerpnls rS 1ogt1e ep ec '11 mprdrcuud eerufunug

i- r,:i.',-i'l

'oJelJasuoc ep o8el o olsa nu


rS eleyle8eur o-rlurrd crletueluru gurrrdxe os rrcru€urpouJal
Ie I prdrcuud,osocord
JolelrJeJrp larinlo,ro lnsues ledrcurrd u1 rpqels e n4uod rcz'lrln elsa eoaJeoa6l
o
t 'oJBAJOSUOC
ep op8al op Ei€J relueurrldns ArlcrJlsoJ Jelceruc un nc 'pcrzg ug leraue8 nrdlcuud
un r€sacou else eJec nrlued Inlrlotu elsa elsecv 'dq ec ap lueJeJrpw - oJelJesuoc
ap e3e1 o rcru op alecrldxe U lod nu eJBc eueuouoJ op sueur Jprunu un glsrxg
o
'rrcrrusurpouuel 1e 1 lnrdrcurrd ep gleuorirpuoc
potrr un rcru uI olse nu erec gleriuese eleleudord - dtull ur a,tntntpl[sap ap suas lpunuu
un nu'lereue? u1 'auoluods alasaco.td gc glare'o1e11e e11nu rS ec .oldruexe alsocv
eeurs el ap aredes es €s loeluoc
uJ elEU€ eleprqcrl ec eel€lrlrqrsod elsrxe'e1zng1p ep JoleluarurJedxe lnzec u1 ,

4o^rl€lor rrrpcSrur eeJenleJ eurruJelep ps rolund:oc Barrcgr Bc €elelrlrq


-rsod gsrxg 'lrnfuoc pnop Jolac e aJrzlpcu1 o col ale 'rrJpce{ gllJolep
'gJ gl€tsuoc es it1e1p1ec ep gi€J lnun sneder ug Sunfu'eye arlurp rrrgco4
gllJolep 'erec rS gnrleleJ erecSnu sI olege rrndroc Enop gJeprsuoc eS
rrienlrs alal€olguun gzeez\euy Wl
:

'ecrle8reue rrsle^uoc e11e nrlued lS ucrlde 1od es


ecrweurpouuel Joleruolsrs e drurl ug rerinyo,ta Insues purlrJd uiereprsuoc ap IeJlsV
1.5.2.1. Formularea Carnot
Dac6 un sistem termodinamic sufera o transformare
ciclic6, atunci AU =0' In
consecin!6,7=2,adicdlucrulmecanicefectuatdesistemesteegalcucdldura
admisd de legea conservdrii
schimbatd de acesta cu exteriorul. Aceastd egalitate,
energiei, este posibild in urmitoarele cazuri:
A. Q>0qi.L>0;
B. 0=09i1=0;
C. Q<09iI<0.
efectueazd lucru mecanic
in cazul A., sistemul primeqte cdldurd din exterior 9i
asupra exteriorului, adicd funclioneazdca motor
termic'
inginer militar francez, a fost
Nicolas L6onard Sadi Carnot (1796.1832), ftziciangi
celcareapusfundamenteleteorieimoderneamotoarelortermice'Analizand
la nivel
a incercat s6 giseasc[
motoarele termice existente la acea dat6, Sadi carnot
posibila conversia energeticd de tipul
practic, iar apoi teoretic, condiliile in care este
in care aceastd conversie se
energie termici + energie mecanici, respectiv
condifiile
la o concluzie general6, conform
face cu randament maxii. Studiile sale l-au condus
cu o singurd sursd de cdldurd' Singurele
cdreia un motor termic nu poate func\iona
p".*it conversia energeticS urm6rit6 sunt cele cu doad surse
transformari ciclice
"ur"
dec6ldurd,astfelincdtsistemulprimegtecdldurddg|3g':1,..g',..1..1,i.i1i$icedeazd
cdldurd Ia o r,it'.:' (la fiecare parcurgere a procesului ciclic)'
privind randamentul conversiei energetice de tipul energie termici -> energie
poate fumiza un r.andament maxim
mecanici, Carnot a stabilit cd procesul ciclic ce
corespunde unui '
de c6ldur6 trebuie s6 fie deci
c6ldur6 se fac la doud temperaturi (cele dou6 surse
r.1 jyi:': ' i,'- sisteme cu temperaturi constantd)'
i 'r 'r ' '' este format din doud
'

Ciclul teoretic (ideal), denumit ulterior


qdiabqtice (figura 1.25). cele doud surse
transformdri izoterme gi ioud transformdri
r, (sursa cald6), respectiv 7, (sursa rece)'
de c6ldur6 sunt termost;tate la temperaturile
parcurs de o cantitate dat6 de gaz ideal' se
Randamentul ciclului carnot (reversibil),
determini dupd un uigo.it* analog celui utilizat
la determinarea randamentului
motoarelor termice:
,*
Caldurile schimbate de gaz cu mediul inconjuritor
in cele patru transformdri sunt:

Q,,r.=0

Qr, =vRTrnY2<O

Qro =0
Qo, =vRTrtn\>O

60
L Elemente de termodinamicd
I9 rlsrutDurpownl lo IJ rd0urld 'g'l

>7 IS 0 >O) 3n[€urporuJol rnFuolsrs crrr8ceur rucnl ezenlsoJa gs ernqall


rolprnfuocul Frpotu rcunle 'gpqrsJolerr else puuolouotu porlcrc €eJBruJoJSu?Jl gce6
tS g ; fr) rolprnfuocug rnlnrpeur erdnsu cru?coru rucnl
'(O > Z
BqcoJo eleod nu crtu€ulporrilel ruelsrs rm 'puualouor,u gcrlcrc arur.uJoJsusJl o-Jlul
(uoswoql uarulnrurog) llolnrBulpoutJel lE JJ 1n;d;ru;.r;
'snrsnelc'uostuoqJ'alnof :xIX mFlocos r€ ruercrzg rJ€r.u 3p ol€zrl
-BJeueE rS elsnurluoc lsoJ nB 'crlcerd JelJeJec ptmgord un nc ,louJ€J rnl elupJcn.I

(>1cuu14-u!Alay nss) uostuoql ueJulnruJod,Z.Z.S, f


eJluJ PzBeuorlcunJ oJ€c
.Z
Irqrsre^eJ lorrJBC rnplcrc Fluetu€prr€J rSpdep epod nu nlcrc rrugcrJo lruueruepu€U

'J>'J erec uI *-r=tr (sot't)


:lnsecord col oJ€ ,r* eruerlxe opmleredurel ep
"rtu1
Jeop rc 'nrcn1 ep uiuelsqns ap apurdep nu lrqtsJa^eJ louIBJ rnlnlcrc 1nlueruepuuU .I
(1ouru3 uaru;nruro;) llrlrrruulpourrol lB IJ 1n;d;ru;r;

ap €eJrrunuep qns rz?lse olnosounc ,rrznlcuoc ep erJas o lelnruJoJ €


torue3 'elnuriqo olel€t1nzeJ puezrlereue8 lS ecr1crc rrerruoJsuurl ellJaJlp pugreduro3
'co (-
'J epl€c resms ernleredruel pffip nES g = 2.1 olse rcor rasJns erruuradruel
gcep rerunu rS gcep ppqrsod else ,, 1" eeJ€o1e,t rel ,relrunerdns g eleod nu
Inlueu€pueJ
:€crlcrc €eJ?rrIJoJsu€4
eJ? ereJ oJlur etueJlxa roilmleredrual Fuoder ep Jsop epurdep InluoluepueJ
I "ol
I :(1oap1 znB olsa gc rSrgol
leJeprsuoc e-s :ariuele) rucnl ep reiuelsqns BJrqBu ap epurdap nu rnFIcrJ ln1uetuepue.r
L :Ec 9l?lsuoJ as'lnl€llnzal puszrleuy
,J
'!t.L -l=[r
:ICep
louJs3 InlcrJ'97'y ulnE;g
rr1z11
"ltl= ewlqo os'nJqeru nc nJqtuou
e1-npurfpruul rS rnplcrc eye aluauodruoc
rJgrruoJsueJl n;1ud rolec ep{enca purrJcs

;-uT
'/1'J'
------l=[r
'/1 'J
;- UI
:euriqo
os '.rninlueuepuer erserdxe ug purncoiul
"O='A "A=t0
igllnzer'aurues ap luoc puguli
Kelvin'Planck'
Formularea Thomson este cunoscuta qi sub numele de formularea
Dupdcumamv6zut(paragrafull.5.l'),dacdsistemulschimbdcdldurdcudou6
pe ciclu este:
izvoarede cdldurd, atunci lucrul mecanic efectuat de sistem
L=Q * L=Qt-lQrl
gi randamentul conversiei energetice de tipul energie termici + energie mecanici este:
r lAl n
.'n= L =1-lVzl =l+Y2
Q, Q, Q,
fiind intotdeauna subunitar. pe aceastd baz6, formularea Thomson (sau Kelvin-Planck)
general:
se completeazl cu afirmalia restrictivd avdnd caracter
-*rf.t*rte ciclicl biterm6, cildura absorbitd de sistem nu poate fi transfor-
i"tr-"
nu admite reclpl-9cl:
matd integral in lucru mecanic, iar aceastl afirmafie

Formularea Thomson (sau Kelvin.Planck) a principiului


II al termodinamicii per-
de aspecte de tip
mite introducerea unei sc6ri de temperaturd care este independenti
empiric(corptermometric,mdrimetermometricd,punctedereferinfdetc')'
gi formularea camot a
Astfel, utiliz6nd formularea Thomson (sau Kelvin-Planck)
termodinamic arbitrar'
principiului II al termodinamicii, observam cd pentru un sistem
cilduri termostatate la
,ur. fur.urge un ciclu Carnot reversibil intre doud surse de
temperaturile I,, respectiv Iz, avem:
TO^
n=l-i' ,1=l*A
Rezultd:
T ro.r
(t.l0e)
Tt Qt
sau seara absolutS
Pebazarelafiei (1.109) este construita stiera ttrmodinamici
caldurilt
de temperaturi, stabilind directa proporfionalitate dintre temperaturd Si
schimbate in procesele precizate'

1.5.2,3, Formularea Clausius


pot fi utilizate pentrt
Formul[rile anterioare date principiului II al termodinamicii
deducerea unui criteriu fundamental privitor la
sensul evoluliei diferitelor procese,it
particular, pentru procesele spontane ireversibile'
tipu
pentru aceasta, s6 analizim comparativ randamentul conversiei energetice de
ciclice carnot: o transfot
energie termici -+ energie mecanici in doui transformdri
mare reversibild Si o transformare ireversibild:

62
l. Elemente de termodinamic

\"
llclut7uzpouttal p il uldlcuud'9'l

'olIqrsJeAoJI

eCrlcrJ eSecOJd ruluod else ,,>" JeI 'ellqISJOAOJ 3CIICIC 3SOCOJd rulUed else ,,=" OJBC UJ

o Zi
r '0n (or lr)
:(u'l= r) ] ellmleredruel €l elslelsotluol gJnplpc eP esJns.ep ,/ JPIrmu un nc

(u't = t) Ifr elunplpc gqu4gcs crueulpouuel welsls tm oJBO uI PcIIcIc oJerruoJsuuJl o-Jlul

'IJ InlnIdIculJd e1e eluele,ttqcs olHplnLuJoJ eJlulp Bun IaJlsB pulnlllsuoc


'rrcrrueutpourrel IB II lntdrcurrd nrlued rotrolue eleluezerd ellJplnulroJ 17 pruap^tqca
afiowtg[n o e]se p]s€ocv 'arieler grn8uts o-r1u3 eludnr8 g lod IJEzIIuJeueE gnop eloJ

(snrsne13 rn1ee1u1r1eaeu, O, jj (snrsnelJ rn1 ee1e1rpae) ,=


+j
'.(u'1= t) J olunleredwol €l ols1€lsotuJel :(u'I = r) J epmlereduol el elul€trsouual
g.,np1gr ep esrns u nx (u 'I = 'A i
eltmplgr prnplpc ep esrns u nc (u \= l) 'A alunppc
gqrulqcs Inluolsls eJ€c uJ Dltqrsta^art pqulqcs Inuelsls aJEc uI pllqlsD^ar
purreylod gcIIcIc oJ€ttuoJsueJl o-JluI pru:e1r1od pcIIcIc eJ€IrrJoJsueJtr o-Jlul
eJszllBJeuaS aruzllEr0uac
tJ
'r
orfr*n
t :eudqo
'r tr
eg 'Lr >,[r gctpe 'ltqtsod€J?Iu IElu Iec olse
J,
o=
T*n
:HInzsU
,J
--I=[l I

ol€p atue$xa trnlered


J
,"'-l=u
-uol pnop erlug 'ltqtsro,reJ lour?3 Inlnlclc
:1ouJ8C IIJqInUUOJ IIIJOJUoC
Iruuer.uepu€J'1oute3 IIJplnIruoJ luroJuoC
'
ltqtsra^a.tt lnsecord u1
'fqlsn^at
psecord ug
jfl erec ellrnplpc luns zfl tS r@ erec
alequrrqcs ellrnplqc luns ffl rS u1 oleqrurqcs u1

t,0 ,o
,rt*l= 'u V+l=u
:uoswoqJ lIJEInurroJ tluoJuoJ :uosruorlJ IIJPInUTJoJ lruoJuo3

l!q!sJe^Jr! lourBJ InlJlJ uqlsra^er lours] InlalJ


intr.otransformareciclic6,datoritacoincidenleiStariifinale.cuStareainifiali'
varialiaoricdruipu,u*"oua,,.u,"",."zero.ConformegalitdliiluiClausius,intrans.
este zero' Aceasta conduce la
ideea cd existd un
formdri ciclice reversibile, ttl*"
l;?
O*"ralizdnd aceastd
este egald cu suma
parametru de stare a cdrui variafie f.?
oarecare' se obline definilia
generali a
observalie pentru un proces reversibil

ffitarecare,intr.*pF..,,"uersibi1,satisfaceegalitatea:
+\ o,
(l'11l) - Lt
LS =
EiT,
la temperaturile
in carc Qi (i=fr)sunt cdldurile schimbate cu mediul inconjur6tor
T,'(i =l,n).
Ecualia unitdlii de mdsur6:
(s\ r
(1.112) (s)= 1ri=Z
\-/

stare de referinla'
se desfdgoard la temperaturd
constantd' atunct
in cazul in care un proces reversibil
relalia (1.1 I 1) devine:
(1.113) LS =9T
Pentruainlelegesemnificaliaentropieiqiutilitateaacesteimirimiinstabilirea
sensuluievolu{ieip'oto"to'termodinamice'sdconsiderdmurmdtoareasitualie:un
sistemtermodinamicou,""*"evolueazdintredou6stdrideechilibrutermodinamic
poate evolua din starea 1 in starea
2
I l'26)'t'*"0*t- cd sistemul
2 (/igura proces
Si
printr-un proces lA2' iat din starea 2 in starea 1 printr-un
reversibil28l'
""ut'*iilt
inconsecin!6,transformareaciclicdlA2Blesteireversibild.Conforminegalitalii
ciclici ireversibild:
lui Clausius, pentru aceastd hansformare

l. Elemente de termodinamicd
64
rlJlwDulpoutral p il pldoulrd's' I

'p.q1srerrel. sacord nquod a6e ,;" lS pqtsreler socord n.quacl elsa --" eJm q
(sr I.t)
0< ^9v
:Eluelsuoc eugugr nes elSoJo eleceJeo lualsrs tnun etdo4ue 'ctleqetpe sacord ecrro u1

'rnFsacoJd ttlpllltqtuaaatl lcl4s lc '1ruoue1xe nc EJnplPc ep mFqulqcs gz?eJolep es nu


rerdorluo eerelSer3 'elSerc tnlnurelsts etdorlue 'alIqISJaAeJI acq?qelpe elosacord uJ
0<"!toeo!Po'*,! sv (rt t.t)

olosecoJd 'plu€lsuoc augtugJ Inlnuelsls etdor1uo 'eltqtsre,rer ecll€qelpe elosecord u1


)!Nqo!P'^il
0= SV (St t't)

'lIqIsJeAeJI secord rulued alse ,,;'" tS ltqtsre,rer sacord ruluad ofSe ,,=" eJ€c uI
J-
jJ. < sv (sII'l)
:atieler Prn8uts o-r1u1
etruner g lod po tup^Jesqo'(ltt't) lS (ttt't) eprieler ntleredruoc wpz\eue gxe1
f Zvl

U- ''sv
#-7 < (rt t't)

t :tcep 'zrgy- = ''SV 'ltqtsra,rer pulg IBZ InsecoJd

0
..
>'"SV + -.,^ S
JL
U- :Pllnzeu
snrsn€lJ rnl eelarleBaut r
&- l8Z
rurued'92'I ernElg in6S=,.sv
:urene 'tetdorlue
reritugep uuoJuoc'ltqtsre,ret pulg Igz Insacord

rry, ry)
o>-7S+5,\
:lrqrsJs^oJ lgT,rqcedsar'Iqtsrezrar 7y1'asecord
Enop elec eJlulp €InJpceg e{nqtrluoc giuepr.te
u3 usrmd ps tgcul leJlse gslJcs g aleod €runs rBC

7 tEtYl
0,67
Ajungem astfel la cAteva concluzii generale referitoare la mdrimea ftzicd entropie
in contextul sensului evoluliei in timp a sistemelor termodinamice'
1. principiul cregterii entropiei indicd sensul evolu{iei sistemelor izolate adiabatic.
Niciodatd un sistem izolat adiabatic nu va evolua astfel incdt entropia lui sd scad6.
7 M6rimea fizicd entropie este asociatd unei proprietdfi fizice mdsurabile care nu se
conserva in timp, iar principiul cresterii entropiei nu este o lege de conservare.
Spre deosebire de energie, entropia este ,,creat6" in cursul proceselor naturale'
Singura situafie in care entropia rdmdne constantd in timp este cea a sistemelor
care evolueazdstrict reversibil, iar aceasti situa{ie nu se intdlneqte in naturd 9i nu
corespunde evoluliei spontane a sistemelor termodinamice izolate'
3. Conform postulatului echilibrului Qtaragraful 1.2,1), sistemele termodinamice
pe
izolate evolueazd spontan 9i ireversibil cdtre o stare de echilibru termodinamic
care nu o mai pbrise sc de la sine niciodatS. Principiul cregterii entropiei indicd
atdt sensul in care evolueazi sistemele termodinamice izolate, cdt 9i condifiile care
trebuie indeplinite in starea de echilibru termodinamic fina16. Astfel, in timpul
evolufiei spontane gi ireversibile a sistemului termodinamic izolat spre starea de
echilibru, entropia cre$te. Matematic, aceasta inseamnd cd starea de echilibru
termodinamic corespunde maximului funcliei entropie'
Existd unele elemente comune in rolul principiilor termodinamicii, situa{ie ce
a condus la diferite interpretdri.
., Principiile zero, I qi II introduc cdte un parametru de stare (temperattua,
.n".gtu internS, respectiv entropia) si precizeazd ce se int6mpl6 cu acegti
parametri in procesele termodinamice'
Principiile I qi II impun anumite condilii cu privire la randamentul motoa-
relor termice: principiut I interzice randamente supraunitare, iar principiul
lI interzice tundu*int" cu valori superioare celei corespunzdtoate ciclului
Camot reversibil (efectuat intre aceleagi temperaturi extreme)'-D,9-remarcat
cd mai existd o afirmalie consideratd ca principiu (principiul III)' ce are
drept consecinfa imposibilitatea atingerii temperaturii 0K.-In ace.ste con-
di1ii, rezulti ci .undu-entul oricdrui motor termic este - in mod obliga-
toriu - subunitar.

66 I. Elemente de termodindmicd
L9 ncnu?utpoural p il ru\dou\ld' 9' I

'J?qBz lS eldBl udnd g8nepe 3s I 'gu€c o-4ulp loleJec ung IBtrI lsn8 un €p t-€ rulued (r
'ue1ow zet ep oJecer?o ol€llluec o gqos uI opJP os 'eredpcul o Izlpcul e ru1uod (q
'ece.l gde nc
elurqJeu ede pcelseue es 'pltqzua.,ruoc g:rue.redursl o 3l gpm urp ede ocnpe e ru1ued (u
:rrienlrs sloJeolpurm u1 rerdo4ue elieue,l glncslp
'rcpr elsece pugzrllln 'pluelsuoc eugtupJ'luetuotu Isc€ ulp
'rS gpqrsod Purxetu eel€ol€A
ore es erdorlue '1qe1s ruqrlrqce ep €eJ€ls e8utle 1e1ozt Inluelsls otec u! Iruuotuotu
u1 'erirzodsrp ul oJ? II eruc ed Intunlol tol ul IIIJoJIUn InqI4sIp e,r es elsece '1eptl
lderdrcar un-JluJ ze8 rnun eeJepullsop e1 'nldruexe ep 'ec ep pcrldxe totdorlue tuelSerc
lnrdrcur.rd 'elepozr ep lcund lsoc? urCI 'ctdocsorceu eJepsl op lcund ulp Inuolsls
sndns else eJ?c el eltreSugrlsuoc nc epqrleduroc etulxstu ,,uulpJozop" 'ctdocsotcttu
Ionru BI 'pundseroc crueulporurol nJqIIIqce ep ectdocsorc€ru ellrgls 'tnlnuelsls
e ,,eurp.rozep" ep rnynperS e pJnsgu o olsa etdo4ue'ctdocsorctur oJapel ep lcund utq '91
(n1crc u1 ze8 ep surle urulru Inunlo^ el pge es 1 ,rtleluezerder
,t^
ynlcund) plcrc e8rncred erec leepr rnynzu8 V +=i crleqerpe lruueuodxe $ +=,
erserdruoc ep pgoder ep aricury uI lrqrsre^or ,#", *r.,t"," Inrueu'puer' p*la*a '6
'nlcrc lsec? gdnp euoricurg re oc gmplgc ep edruod teun eiuetcgo (q
lnlcrc lsece ednp euoricury Jp erec ecguo8rg lurSetu teun eiuetcge (u
:rS (6 < 7 'g < @) rnlnlctc e lcerlp suos uI
eere8rncred ?l lruuew€pu€r oJlul el?Jouo8 aprieler guluuolep 'ltqtsre,re; nlclc un rulued '8
't1'ep1ec resJns rrmleJedruel e rS Inlnlclc Inlnlueru€puer etsordxe punu:o1oq '27
errqeredwel el olege tcer tesrnsrf eunriceg o gzeapar lnze? 'gppc ?sms el op PlIqJosqB
€JnpJgc urq 'lrqrsJoloJ lorue3 nlclc un o8rnc;Bd leepr zeB op oJ€coJeo ol€ltlu€c O
I puualozl eereurrrdtuoc ulze? ep l€rucoJe cruecotu lrucnl gzsolncp3 'o4 61= tt
I
I etse fnlnlclc lruueruepuer rsl 'f ,01 -7 cr:oecevr lnrcnl gz?enlcaga lnze8 'grurelozt
L poropurlsop ul 'llqlsralsr ]oIu?J nlclc un e8rncred pepr ze? op oJ?caJBo ol€lllusc O '9
'(grqzredwel ep pcnueulpouuet srecs u3 orez) tnlosq€
orez e.rnleredual €l glege ecor gsrns o lS .; erecareo prnlerodtuol o el pl€Ue gpl€c
gsrns o oJluJ IIqISJoAoJ lolu?J nlclc un pz?gruceJo cll'u€ulpouuol tuelsls un oJ?c uJ
pcrloroel €lisrurs rrcnu?ulpouuel p 11 rnlnrdtcutrd 1e erepol ep Flcund ulp ?zsozllsuv
'llqrsJo oJ lorueJ rnlnlcrc InFluoru?puuJ erserdxs ?z?orsuoluop
'rsrdo4ue erirugep rS 5.; eue;8erp uI llqlsre^er loIrrPJ Inlnlclc eereluezetde: pugzl.lpn 'n
'^€l€p Prndurs
o gzuolcesJolul os oJecoJso uelsls Inun 3 guuolozl o tS glequpe o 9c gz?e4suorueq 't
rSJ PttIeJdPIp o-llu! ol?luezeJoeJ ollqls
-re^er upuuoJsuerl lorpclro pcger8 qns ep teiegu.rdns eue ere pcvrJ etiecgturues a3
'5 erdorlue psrcsqp ed tut 'pcturuulpottuol €Jecs uJ
.; ernle.reduol pl€uopro ed ere ac gruer8erp o-rluJ llqlsre^or lolu€3 nlclc un ^elutzordea 'I

I-
I
De la inceputul secolului al XIX-lea dateazd numeroase studii legate de compor-
tarea gazelor la comprimare. in acea perioadS s-a reugit lichefierea unor gaze (dioxidul
de sulf lichefiat de Mouge 9i Clouet, clorina * lichefiati de Davy 9i Faraday). Tot de
-
atunci dateazd qi primele observalii cu privire la evolufia, din punct de vedere termic, a
unui sistem in care se produce o transformare de stare de agregare (in 1824, Antoine
Bussy aratl cd, la evaporarea dioxidului de sulf, temperatura substanfei rdmase in stare
lichidd scade).
Inilial, eforturile depuse pentru lichefierea unor gaze nu au fost incununate de
succes. Gazele respective (printre care 9i heliul) au fost numite gqze permanente'
Studiile ulterioare au ardtat ce nu este suficientd comprimarea gazelor (pennu a apropia
moleculele), ci este necesar ca temperatura gazului sd nu dep5geascd o anumitd valoare
specifici substanfei respective (numitd ulterior temperaturd critica).

1.6.1.1. Un model mecanic Pentru


interacfiuni moleculare la gaze
La comprimarea unui gaz, distanfa dintre moleculele sale scade, interac{iunea lor
devenind mai intensd. Apare astfel posibilitatea ca forfele de atraclie dintre molecule sd
determine cuplarea moleculelor, adicd trecerea substanlei din stare gazoasd in stare
lichid6.
pe ldng6 tendinla de apropiere datoratd forlelor intermoleculare, intr-un gaz existd
qi o tendinfd de imprdqtiere a moleculelor, datoratd agitaliei termice.

Pentru a avea un suport intuitiv, vom analiza un


model (foarte simplificat) pentru un sistem format
din doud molecule. Modelul respectiv este prezentat
infigura 1.27. Cele doud tendin[e, de apropiere Si
de depdrtare, sunt modelate prin prezenla celor doi
magneli (agezafi astfel incdt cdrucioarele sd se atragi),
respectiv prin prezenla celor doud talere cu greutali
Figura 1.27. Modelul mecanic
(prin acliunea lor, tind sd depdrteze cSrucioarele)'
Dacd impingem cu mdinile cele doui cdrucioare unul spre celdlalt, constat5m c6, la
o anumitd distan{i, ele se atrag suficient pentru a se desprinde de mdini 9i se prind unul
de celdlalt.

68 1. Elemente de termodinamicd
aro&atso ap arots aP U?urotsuaq '9'l
69

s/ilalPuv eleuualozl'8u:I Blntu Q7'1o.n8gD ourelozt lilPuoc uI


'um1ol ep edcury uI ?lsec€ uUB es aJsc uI Elulcul
/1 0
urp nuntserd efuepuedep 'llJelJeqcil 1ns'mcred ed
ps ltSner
'pugmsgru 'uoqJ€c op FpIxoIp ezegegcu
€ Ig '698I uI (988I-€I81) sne.rpuy s€uoqJ
:
zapuelJr Inlsilulqc ep elnu$qo lsoJ n€ rolezeE ee.t
-egeqcfl e1 a4lud nc alepe^ ep lcmd
^p?llluec elaluud
urp eluBseJelu ep ltqesoep elqlnzoJ

slA,OJpuv oleruJolozl' 7' T' 9' I


'806I uI (gZet-eSgt) seuuo q3urlreute;1
ep lnullqo seccns 'lnlleq lsoJ E €oJegegclI
6'LgZ- NIIEq It$ner e-s orec €l zeE prupl-1 'a1erJeqcll lI tod
nu ec eze8 iqslxe Ec slznlcuoc e1 1e$1u1 snpuoc €
6'6CZ- ueboJpIII
eol-XIX I€ Floces uI elnzgcs ep lgle pnleredurel
l'Llt - lozz
.rom lFeudqo Bel4lllqlsodtul '1c1tu eu?oJ IJol?^
8'8I I - ueExo
'ezeE alatm nqued 'psug ere PcIllJc EJ$eJedtue1
s'28 - rI3leIu 'pqcll ul guroJstreJt es nu pzeE 'leuruduroc g re
l'l€ + uoqJec eP pxotp lgcgo 'eruc olsod (r'tr;l ' r ii iit;"': riiirt;': Alrunu)
gdz umpradural s eJeol?A p?Irunlls o Plslxo :ze8 tnun
I,ILE +
earsruudtuoc e1 rS apmrcnl ce.ged es Jepou nauod
ufuu1sqng
"(J)'r Fluazerd reutEsuil mpluoruuadxa Joryuptuasv
'lc8luoc uJ
irutgut
I ,.npn luns pcep rcru aleldnc ugrupJ rEIu nu elefiolcnJpo 'eJEolEA plseece olsed
sl Jelq ed ep rogigtne.G e ereole,r o llsxg €
I "p
iuudsep r",u'as nu eleJ€orcrupc oJsc
'u€Iu leru luns eJelel
L
'erlce4e ep rolafro; p clllecetu
ad alezo$e apiglnarE pugc lJmle cIIu Isru else €lsecv
o as 'rolereotcrupc ?eJlucolc uud
Irucnl up PlpaloJd arEreue ?lFrrnue PzeeJeqlle
'ro1 eareldnc gutuueleP ele e$ury
gcJsecug es ,6.
e1ice$e ep eleiroS 'gcttu tetu Plwlsp o ?l Jole$olcnrpc eereEutdtul ?ce6
ed ep ro1$glner8 eerelsarc €l epms Erululru eiu?tslq f
"alel€l 'ereEutdurl uud alereotcnrpc esnp?
g lod arec €l pugd Drululrrtt Pluntslp o plslxe're1e1 sd gleza$e alelnerE eJ?oeg rulued '{
!!znlruoJ
'lt?luo3
pnop
u1 Em[e gugd esurftug luns gc€p IsIu llElglec ep Fun asuud ugurpr nu el€olcruPc
,ero1e1 ed sl?zese rolligtnarE 3l€ uol€A ellumu€ slsed 'eJel€l 9nop
elec pc pl€lsuoc es
rolec eermlice gEur,rul gs s{cer1u ep elafrol ec ruluad PcIuI Istu piuetsry €l
esnp? Inqe.g
,pcnu rBtu slsa pzeeldnc es rs tutgtu ep puudsep es eJsolcrugc 9nop elec
Jo^ ele pclpe
pugtedaa
leur {pper8 nc plueuflredxe
.ete1e1 ed ueur
eJ€c sl eiuelsrp gc plelsuoo os

ll'
Analizim una dinhe aceste curbe {figura 1.29).
Comprimarea gazului (pomind din starea notatd
l) determind, la inceput, o cre$tere a presiurii,
conform legii Boyle-Mariotte. Dupd atingerea unei
anumite presiuni (A, starea B), se constati cd
micgorarea in continuare a volumului nu mai
determind cre$terea presiunii, aceasta rdmdn6nd
constanti. Dacd se urmdregte in acest timp ce se
int6mpld in recipient, se observd aparilia unor
picdturi de lichid dupd ce se trece de starea .8.
Comprimdnd in continuare, substanla trece treptat
in stare lichidd, presiunea rdmdndnd constanta,
pdnd la transformarea intregii cantitS{i de sub-
Figura 1.29. Comprimare ieotermd
stantd in lichid (starea Q.
& lindnd cont cd penhu substan{a aflatd in stare de gaz este valabild relafia
p = nkT, explicd existenla palierului BC (indicafie: compard fenomenul cu
cel analizat pe modelul mecanic).
*'consider6nd cunoscute volumele v" sivu, afl6 rapornrl x=vno"fv,,"o, in
funclie de volumul sistemului, pentru Z elVn;Vu] Indicafie: inti-o piima
aproximafie, se poate neglija volumul ocupat de lichid.
Andrews a constatat c6, pentru temperaturi peste /" =30,92oC, dioxidul de carbon
nu poate fi lichefiat, respectiv l" este temperatura critici pentru dioxid de carbon.
Avdnd in vedere cd toate punctele din diagrama Vp reprezintd stdri ale sistemului
fizic, se observi cd aceasta poate fi divizat1, in patru regiuni (figura 1.30). Separarea se
face de cdtre izoterma corespunzdtoare temperaturii critice gi curba ce delimiteazE zona
palierelor pentru presiune. Aceste zone sunt:
I. La temperaturi peste temperatura criticd, substanla este - indiferent de volum (deci,
indiferent de distanfa dintre molecule) - in stare gazoasi,
II. La temperaturi sub temperatura criticd gi presiuni scdzute, substanf a este tot in stare
gazoasd, dar comprimarea izotermd o poate transforma in lichid. Pentru a distinge
aceastd situatie de I., se folosegte termenul !.:,r.'i,ri pentru a desemna astfel de st6ri.
III.In incintd se afl6 simultan gi vapori, 9i lichid din
substanla respectivd. In func{ie de sensul de
modificare a volumului total, substan{a trece din
stare de vapori in stare lichidd sau invers. Vaporii
aflali in aceste stdri sunt la distanla (medie)
minim5 la care substanla rdmdne in stare gazoasd.
Din acestmotiv,suntnumitit .,.'tt,,, .r':r,1 ;1;. pin
punctul de vedere al incintei pe care o ocupd, se
spune despre vapori cd sunt , :i;,;itr r;{t'.!rr:*l!
(adicd satureazd incinta in care se afl6, asigurd
numdrul volumic maxim posibil).
diagrama Andrews

70 L Elemente de termodinamicd
IL arD&a.tSo ap un$ ap Lqwrctsu2q '9'l

3v fu\ (tzt't)
7=ffi=(v)
:else prnspru ep Idptpn etiuncg
'eeJ€guoJSuBJl gleJns oJsc Inln1ljelsls €s€Iu else a/ JeI 'pluale1 €mpl9c else fl eruc u1
w
6= \ (ozl'I)
:edeler uud plrugep elsa pcgtcads plualel €Jnplp3
(1) pcg;rads pluelzl ErnPlEJ

-,n,",n,,u,.,,*nu*o*,,i'Hfi?;:fi iT#ll,1 j::l:'::,:,";x:,iiil"n"',x""


'zeE-prqcrl allr?ts nc podur ul rololnceloru u pmlp&al ap nPnua
rrop else pluolsl ErnplpC '(gseozeE or?ls ul PpFtcll eJ?ls ulp pugcerl uluelsqns 'u11e
ep Bun epuudsep es e nrlued JolaFcelou Elpsecsu etEraue) rolgrnfuocul InIpeuI BI ep
pluolsl gJnplpc el$eurud Inuelsrs 'sJea.ur sues uI secord rnlsecB tuprnsq;sap InzEc uI

elseurnu es pnrlcedseJ €Jnplpo 'rnlruuelsrs ,,rnrnrrd*r, ?sJsctJlpou utrd lezlses g


eleod nu pcrrrual orfreua ep JeJsuurl lsece eoeJeoocl 'gJnplgc uud rolprnluocul Inlnlpeu
gcrural at8reue Dzoapa? Inruelsls Pc leJlse plpzoJ iaup8au luns 7 13 lec ' nV 191€ oJso uI
'I+ DY=O
:glnzeJ 38. lnreqed ed rupruuduroc lucllde rrcnueurpouual 1e ntdtcuud lnuud utq
'14cn1u'a n epriualod let8reue ttrqroScttu gllJol€p apDcs VtJJalw et8raue
.piurcasuoc u1 'rS apDls elnxeloru aJlurp uiuetslp '1uat ze? Inun e guuelozt etututrduoc
|
I o €l .leJlsv .elnJelo.'' e4urp loiuelsp rrrgogrporu ptrrot€p gcglpo.,, es gleriuelod
L erEraug'luslsuoc eugtll?J (J',t)''''"g InuolllJel 'eulJelozt lJpLluoJSu€Il Ieun InsJnc uJ
.papt zoB
Fleporu pusoloJ ptupcl€c €ec lgcep gcltu I€tu etse zeB @pq
rnun € gluelut et8reue gJ pllnzel'p,rtle8eu elso eJ€lncelouuolul Jollunllselolul SI I
lleJolsp gleliuelod er8reuo eseoze? eiuelsqns nrlued 9c sJope^ ul pug^V {*:*"'
(rl't)'''og+(J'^)'''"g =(l'J'^)n (Ott't)
:((gt't) erielar) eJ€ceJ€o cltueulpouuel welsls rm ruluad €c pleFclec
arnqoJl puJelur erSreug .Qoafl zr3 rnlnlepow rerirugep 1e 7 lnlcund ]ulcedsar
else nu) €rnlsece uerecrldxe n;lued papr zo3 Flepour l?zrlrln g oluod nu Icep 'olncelotu
erlurp Jolrunlicerelur gzEen$p es erec uewoueJ un else npzeB eeJelJaqol'I

9culrads Fluelul urnplgJ 'Fluelsl BrnpIgJ 't'I'9'I


'elSerc J7'earetuudtuoc ece; 3s erec el Iuru€redurol eerelSatc e1'ec ep pclldxg
'apecs s1'eereruudwoc ac€J es eJec EI lurueJedurel eeralSerc e1 'oc ep pcqdxg
'Elurour ulp ttuntserd e ppldur epeo; eerelSeJc BI ocnpuoc
rnlnunlo^ € eJpnurluoJ u5 ereroscllu ep p^rluluel ocrJo 'gpIqcII oJels uI olse eiuelsqnS 'n1
!-' ; ! {1 -{3 ij ;:1
{" i} {'{: i}

Starea de agregare a unui corp poate fi schimbatd prin modificarea


corpului sau a presiunii exercitate de mediul inconjurdtor'

Fenomenul prin care u*otp hece din stare lichida in stare gazoasd este numit
vaporizare.
Fenomenul prin care un corp trece din stare gazoasd in stare lichidd este numit

in fi.rnc1ie de condiliile in care se produc, procesele de vaporizar' se pot clasifica astfel:

in funclie de presiunea mediului inconjurdtor:


a vaporizare in vid;
a vaporizare in atmosferd gazoasd;
in func1ie de temPeratura corPului:
i"i'r:-rr!J'
a - vaporizare la o anumitd temperaturi (numitd ;:
,,)cedepindedesubstan{Sgidepresiuneaexterioari;seproduceinfo/
volumul ocuPat de lichid;
.,.'...1_vaporizarelatemperaturiinferioaretemperaturiidefierbere;se
produce la suprafa1a liberd a lichidului;
in funclie de volumul disponibil pentru vapori:
a vaPorizare in volum limitat;
O vaporizare in volum nelimitat'
L.6,2.l.Vaporizarea in vid, in volum limitat
-_=_-
__-l
'. barometru cu mercur;
pipeti curbatd cu Pard de cauciuc;

'.
se introduce lent, cu ajutorul pipetei, eter in tubul
barometric;
r:i se repetd exPerimentul cu aPi.

la suprafafa liberd a
, nivelul mercurului coboara brusc cdnd o picdturd de eter ajunge
mercurului din camera barometricd;
;;il;; d. eter ,,dispare" c6nd ajunge in camera barometrica;
acesta va incepe sE se
, i;tt ;; se introduc'e in tub o cantitate suficientd de eter,
mercurului din tubul barometric (pelicula de eter);
acumuleze p. ,uptufuplibera a

;;;;p6,in6l1imea coloanei de mercur 1a care apare pelicula de ap6 este diferitd.

1. Elemente de termodinamicd
72
EL
aJoBarBD ap aro$ ap uDwrotsu0rJ '9'I

'gJods^o es aJ Inlnplqcll e eJeqII lsieJBJdns ?IJ€ ep oJsJode^o ep IezelIA


s el€lrleuoriJodord elcallp rcgrJe^ ps eJ?3 urrd lueurrradxe un gzeautaewl
.INInPIqJII

B oJeqrl reiegurdns €IIE nc pleuori-rodord lceJlp 31so arerodene ap eze1r^ pc gl€lsuoc


es'pzeazrrodal es ac Plqcll ep mFuqep BJdns€ IJolgrnspu pzsanlceJo as EcsO
'tiuernles roiuode.n
eeunrsard nc pp8e efiunfe EluIcuI utp roltroden eeuntserd pulc pugd'pln ul ec€J Jp-s
ee
(lelIuII umlo^ uJ ecsJ es uererodune pceq
oJeJ ul uI Bc IeJ BI 'ecnpord
Inz€c es
'polJeJsotule setmtserd nc leuorirodord sre,rut else (
g1Funu ecertr oc pF{cll 3p Inllqep
eurrgu) uodu^ ep erels uI Eplqcll er€ls ulp
pc ?l€lsuoc es .rual ecnpord es gseozuS pJsJsourle u1 eererode,re :pIA uI eenzrtode^
rs pseozeS EJeJSorUle u1 eerezrrodu^ eJluJ gleriuase oJrqesoop prnSuts o glslxg
(uaruroduAo) rau u! Beruzgodu1 '7'Z'9'l
rmsues eleqluB u1 ale8a ellqap) Jlluuulp nJqIIlqca
un elsa liuernles tps tuodu,r IS pHcll un artul pzeaz\ear ss arec a
l;lj:t;rt"1
Blurcul u1 azel rolle eiuezord ep epuldop nu tiuernles roluoden.
'(ereolpcserc giuapuadaP)
i,unt"'4 t
prnleredurel ep rs roiuelsqns 8Jn13u ap opurdep fluernles JolrJodB^ €eunlseJd a
'(rluotnlostoluodpa.oauntsa'tdncpleEa ournap uauntserd; riuemles ut,repplultul
urp ruode.t pugc pugd neu€luulsur ec€J os l4lrrIII runlo^ uI
opt,r u1 eoreztrodu6
a
'elueuoduroc elgclJo ulp I?IUJOJ sozeS calsauB Irugslro
Inz€c uI euriqo es lullnzoJ lsecv
'oplqoll ?nop Jolec sJeolgzundsaJoo
luotrups rcluodnt rcyurusatd Dtans nc 91e8e elsa PclJlsluoJeq €Jetuec ulp
sozu8 mlncalseue PeunlsaJd 'Iolulcul Ber€Jnles sl 'PO glelsuoc as '11e1p1ec

t ed aprqcrl allulp pdnp pupcnpoJlul Inlueuuadxe gnulluoc os gJ€C


Inun
'prnleredrual ap tiuernles rollroden
rrunrserd B eJ€olpcsoJc piuapuedap o ptrelsuot as '(clrleruoreq pqnl 'n1d
-ruexs ap 'purzlpcul) olFeJIp Lmt€Jodtuol e1 t$ ece; elBod as pluautuedxe gcuq
'mFpIqcII Eml€u op apurdep riuernles roltrodur' BeunlseJd
prrr ug ttrgzuodezr '(mFuale seJecnpoJtrul ep
In1pruS '19'1 ern8;g 0d aJBJ uJ
elursuJ EJuospru as) pcuo3sourlu eeuntserd alse
oL1E,"',"*d- od sd e oq7"n'*d= sd od
-
=
:rnlnrotre I€ Iiu€Jntr€s
rolrrode,r eeuntserd BInclBc aleod as '(0t1) mlntnctaw
otolotdns q rap ap olncuad ondo ps adacut atuc w Datus
ilJ msJelu ep lou€oloc eoutilpul gJeosglu es Ec€c 'relo 0p
rrJod€^ eJlgc op p3uletuoJBq BJatu€c urp rnlnrieds tl.t?tnws
pzeerclap es InltuncJolu eiegurdns €l InlnJole Eer€lnumcv
'pclrleruoJBq BJotuEc uJ oHunle pu9c
elSnrq eles ttrgztrode,r gzaelolep es Inlnrele ,,etitredslq"
Aceste rezultate se pot scrie sub forma:

o -.srs rl
n-n

H
ln care Q", este viteza de evaporare (exprimata ca debit masic sau volumic);
J este aria suprafefei libere a lichidului;

Ps este presiunea vaporilor saturan{i ai lichidului respectiv la temperatura la


care se produce evaporarea;
pv este presiunea vaporilor lichidului respectiv in vecindtatea suprafefei
libere a lichidului;
H este presiunea atmosferici.

Relafia de mai sus se poate scrie sub forma:


(t.t22) g., KS Ps . Pr
=
H
in care K este o constantA de proporlionalitate ce depinde de unitdlile de mdsurd alese
(debit masic sau volumic), de natura substanlei, precum gi de alli factori specifici
sistemului fizic respectiv (de exemplu, K depinde de viteza vdntului, deoarece acesta
,,indepdrteaz6" vaporii aflali in imediata vecindtate a suprafefei libere a lichidului).

1.6.2.3. Fierberea
t$z.zUe**

vas din sticlS termorezistentS, hansparenti;


termometru; suport pentru termometru;
incdlzitor;
apd.

realizeazd montajul din Jigura | .32; plaseazd termometrul


in aer, in imediata vecindtate a apei;
se incSlzegte vasul; pe parcursul incilzirii se urmdregte ;-t$if,n'ffirt
evolu{ia temperaturii qi ce se intdmpla in apa. Figura 1.32. Studiul
fierberii apei
pe misurd ce temperatura cre$te, pe fundul balonului qi pe perefii laterali in apro-
pierea incdlzitorului, in apd, apar mici bule de gaz care devin tot mai numeroase $i
mai mari pe m6surd ce temperatura creste;
bulele incep sd se desprindi de perefi qi sd urce spre suprafafd, dar pe drum se
micgoreaz[ qi dispar;
bulele ajung la suprafa!6, iar temperatura nu mai cregte; bulele de gaz se formeazl in
tot volumul lichidului.

74 l. Elemente de termodinamicd
arDaatSo ap aJD$ ap uoruntsuo.tJ 'g'I

EdB nrluad i(eurpn1rl1e ecuo e1) rnlnlugrxgd eiegurdns ad op


(t)td = sd efuapuadeq lcund ecrro ug (srqcsep'gdu nc) cIJqI un-Jlu1 no
un oqJeu eluod eg 'ry ?l seunlserd else d'(trlaru
OL VLL ug) ueurpnlrlle elso 4 ' ,_M o_01.9I'l = D 'r1tgvr
else 0d
alnt
v9 8L'9 Inle^ru e1 eeunrserd dr
,01. €10'l =
u1 ',,o-aod =d :erieler ep (,rqeruxorde) glep
89 tE 5
eurpnlrll€ ep ocrreJsolulu ttuntserd eiuepuadeq "n. ffi
(*:"*J
IS v8'v
'pmleredtuel ep tiuernles roltrode,r ttuntserd
u L8,E
u piuapuedap uc rS plr.r.ud g eluod giuepuedep ptssacu
06'7
pc gllnzor'sns reul ap elec eJopo^ uJ pug^V '(gde mlued)
0z 7bt rnlnpqcrl eiegerdns €l ep eaunlsard ep ereqrag op llrnt€r
9I VL'I -edruel eiuepuedep gle^resqo g eleod lerntgls Inleq€l uI
s0 6r'l '(rruru ruru trnleredruel
iI
ifr
00 I 3l eus 3s 9s ernqsJl Inplqcll lcep
iI too s96'0 erJ nu ps ololnq Ec nJluad IJEIU I€tu",oll^uls"
tuntserd
r
z'96 I t8'0 gql€ ps ernqeJtr olnq ulp tiuernles IIJod€^ 'elSorc
i
0't6 ,LL'O pcrJeJsorul€ eeuntssrd pcep) greorrelxa ueuntsord :'.'

\!x I89'0 impptqcll ernleu J,i

v>L r8['0 :ap eputdep ( '' l

Lc)5 v6t'0 ) ptqcti un eqreg or€c sl ernleredurol


v'sv 8960'0 '(rreru reru 11nur eiuelsp el ruqIIIqJe ep eiuelsrp e1 ep
Z,LT t6I0'0 pllsl€oc ep eun Jolalncelour earulrgdep) eleriuetrod relS
-raue eeralSarc rulued tc 'pcttulel edelr8e ep eclloulc
0 I8900'0
rer8reue ee;elsorc rulued nu Blszrlnn else prnplpc uud
(J)t
t (w1n)sd glezrrunJ er8reua gleol lgcnJtrul eJenulluoc ug elSarc
reru nu ernleredurel 'areqreg e1 e8unle InpIqcII pugC
'1nlnplrlrll eiegerdns e1 op
eeuniserd nc pp8e elsa tiuernles roltrode.r, eeuntsald pugc Icunte acnpord as saleqJald
'(eereqreg es) pqcrl ep prieds lol uI olgJeue8 luns IS ,,o1t,ttt1s"
luns reru nu riuernl?s trode,t nc alelnq ',r1lcedser Inluotuotu UICI 'ptIJeJSoLul€
uaunrserd ezerqrllqce gs e8un[e liuernlus JolIJod€A eeuntsard 'grnleredruel PlFunu€
o e1 '1eysy 'riuernles roltrodu,t ueuntsord tS elSarc 'ttrnleredurel ttrelSerc HIJoI€C
'eJolsoJe E elellllq€ls glltunu€ o €l alnqlJluoc sJEc Jo€ rS epurulpd
gzeernf,oJ es oJ€c elolnq uI lgcu1 loJlse '1ea,1oztp ree tS psul glstxe'gdu u1 'tiuernles
rrode.t nc epq op yepse redsrp tS pzeeuuog os 'Eml€Jedulel eclJo a-1 ',,3llluls" luns
uode.r nc elnq elsece 'tiuernles roprode,t eeuntserd lgcep oJEIU Iuru alse pJeolJolxa
eaunrsard pceg '(elelpulcol €lelpetul ulp In1nplt{)rl eamzrrodun uud) riuern}es
rrode,r op ualsls un lelparul gzaetJrroJ es el€eJc leJlsu eroqtl eleuoz uI 'elnceloru
op rJnlurls roun sle ,,rJapurJdsep" cnpord as pIqcII u1 'ecttulel Iali4ISB plIJOl€cI
t*patnz"*

sennga;
dop mic pentru seringd sau o
bucatd de cauciuc qi un ac de
seringd;
ap6 (preferabil caldi).

trage pufini apd in seringl, Id-


sdnd gi un strat mic de aer intre
apd 9i piston (figura 1.33);
fxeazd bine dopul la seringd sau
fxeaz6-i bine acul qi infige-l in
cauciuc; Figura 1.33. Provocarea.fierberii apei prin.
micgorarea Presiunii
trage de piston.

apa din seringd fierbe;


fierberea inceteazd foarte repede'

Temperatura de fierbere depinde de presiunea la care se afl6 lichidul.


in acest
sJafld este egala cu presiunea atmosferica,
.*p.ii."nt, inilial, presiun"u lu
"ur"
apa
temperatura dq fieibere este l00oC, temperatura apei este egal6 cu temperatura
camerei, iar apa nu fierbe. Mdrind volumul aerului, presiunea scade' ceea
ce
Cdnd aceasta ajunge egal6 cu tempe-
determind scdderea temperaturii de fierbere.
ratura apei, incePe fierberea.
Un lichid poate fi adus la fierbere in doui feluri:
cu temperatura de fierbere;
a incalzinduJ pdn5 c6nd temperatura sa ajunge egal6 aceasta ajunge egald cu tempe-
o- micaordnd temperatura de fierbere p6n5 c6nd exterioare)'
ratura lichidului (prin micaorarea presiunii
Dependenfa presiunii vaporilor saturanli de tem-
peraturd este reprezentatd - calitativ -infigura l'34'
Deoarece rela{ia (l'31) P=nkr se poate aplica
unui sistem de vapori saturanfi, se observd cd p
creSte la cre;terea temperaturii atdt datoritd
prezenfei explicite a temperaturii in expresie, cdt
gi datoritd cregterii numdrului volumic n simultan
cu cre$terea temperaturii' Rezultd astfel o cre$tere a
presiunii vaporilor saturanli mai rapid[ decAt o
func1ie de gradul I.

76 L Elemente de termodinamicd
aJDBaTBD ap a.mts ap r.tDuroIsuDrJ 'g'l
LL

.tuolsrs uJ elglruaSotuoou ep Jololound reiuelslxe tS letiuede earetiuapl,ra nrlued

alszrlrln g lod rJpls ep IeJlsB u! l€loJtruoc osnpe eualsls 'lelpslul adecul eJeluroJsuell
ep psecord 'areuuogsuerl ep uauuefi tnun etiuede e1 'tS eltqelsul luns IJEI3 ep IeJlsV
'(

) liuerrues roltroden uauntserd lgcep IJBIU reur runrserd e1 {ege uoden


:( ) urelsts ulp IIunIsaJd
eJ€olgzundseJoc eJeqJOU ep eoc lgcep Irelu ruru rrnleredurel €l otr€ge eplqcll
:elBxopBJEcl AIlslaJ

lienlls Joun e oluelsts u1 eduude ?i ecnPuoc eleod tupuuo;susJl lollue1llJeS eiuesqy


'alezruor alnceloru n€s lluol€ 'sozuE
.plqcll uI uode.t ap alnq '(rigilmdurr) eurg4s olncqred :g
Inryou u1 rmlpcrd Artcadser
1od (rrrpugogsu€Jl IIueIuJoB) elcund ep IaJlsV '€aIBruJoJsuBJl gJaJns eJ€c Inlnualsls
elE el€lruoSouoeu ap elelcund u7 dac4 eJ€zuode^ rs eresuepuoc ep elosecoJd
t'
'rolprnfuocu1 mFlporu Emplgc pzeepec Inluelsls 'eresuapuoc e1

lot8reue elseurud Inuelsls 'oruzuode,r e1

:gJnplps uud srEroue ep rnlrueJsu€4 Insues JBop purJeJlp 'rseeoc€ else gluelEl PJnplgc
,rrrgur.roysuerl
Insues ep lualeJlpul
'(Auatel grnplpc) rolprnfuocul Inlpeu tS ruelsts ar1u1
erSroua ep reJsue$ un 3ol eJ€ 'rugsuspuoc pdurp u1 'tupztrode L lnzuc uJ €c IeJ €'I
BeJ€suopuoc edacul tcunle'tiuelstxe roluode,r
eeunrserd qns ppecs gs e8unfe riuernlus royrode,r ueunlsoJd gceq 'riuernles roluode,r
Irunrsord EoJeppcs lseJo 3c ere gde ap uodel ap Inlnuslsls llmleJaduel ssJeppcs
.ecoJ rnlndroc eererdorde u1 riege gde ep rrJodel tA csecgr es '1rueu nc prmerdrul 'alSecpr
I uI scnpB es pug3
erardorde BS Bl€rpotur ul IBU€ lnrae 'ecel Flcorqo grelu?c
I "r 'pcIJeJSoIuls zeuntserd lgcep Pcltu
L ,pulrJ
rerrl llnlu 'rscrqo ep ro1 earmrserd '1luotruos luns nu Joe uIP gde ep IIJodEA

ipde ep uode,r plstxa'grn1eredruel ectro e1 'ree u1


iTezrleue clzg Inlnuelsls al? IcllsIJelceJ8c el3J8ol9luJn
ep luoc lnuri ernqerl uewoueJ lsoce ecrldxe € nrued '(pde ap unlgctd ep uU tr?Jls
un erude es eieSerdns ad) a\satnqo es 10 'ecol lcerqo un oJnp8 as pJew€c uI pc€cl
.aplqcll arqsuapuoc
luns elrnusrqo uirpuoc uI oJ€c aleiuulsqns nJluad e1Seso1o3 os

ec durl v! 'gseoze] eJ€ls uJ 'olenzn sJlseJal llilpuoc uJ 'luns arec oleiuelsqns


rulued angfaqcr\ lnuouuel e1seso1oJ es '1apsy 'pplqcll er?ts uI nBS ps€ozBE erels
uJ e1s3 ,lugurpd ed ap almuslqo aFmleradruel e1 'p,r,r1cedsoJ €iu€lsqns pcep 'er1sore1
rrien 1e eJope^ ep lnlcrmd urp 'rriuepne e mluad rSrgol rfrsolo; luns Iueuuol IlSecV
'Eplqcll aJ€ls uJ gseozuE oruls ulp ereulroJsue4 o Buluesep e ruluad filso1ol pullJ llqtu€
luns atayfat1cq t* atosuapuo, rrueurJel'ctsolouaurouoJ eJepel ep lcund ut6
.rcrluopr

BerEsuapuoJ'?'7'9'l
i i"r:."ri:1:# i: ':

Trecerea substanlei din stare solidi in stare lichidd (' 'i ''.':), respectiv din stare
Iichida in stare solidd (.,.,;;;,:;r!. ::' i:-i.i;ilir:rt"r,-i) se produce la o anumrta temperahu[,
numita'
Temperatura de topire depinde de natura substanlei 9i - foarte pulin - de
presiunea

exercitat[ la suprafafa sa'


in timpul transformdrii stdrii de agregare, sistemul schimbd cu mediul inconjurdtor
pe durata transformirii
energie, la fel ca gi in cazul vaporizdrii 9i condensdrii. Deoarece
de stare temperatura ramAne gi in acest caz constantd, energia schimbatd cu mediul
inconjurdtor este numitd tot cdldurd latentd.
in funcfie de numdrul germenilor transformdrii, cristalizarea poate conduce la
formarea unei structuri monocristaline (dacd este un singur germen) sau
la o structurd
policristalind (dacd sunt mai mulJi germeni). in general, numarul germenilor este foarte
mare, ceea ce face ca majoritatea substanlelor cristaline sd fre policristale'
Pentru

obfinerea monocristalelor, pot fi folosite ca germeni de cristalizare


mici bucdfi de
sd
monocristal (natural sau obfinut intr-o etapd anterioard), iar procesul trebuie
se

desfdgoare suficient de lent.


Temperatura de topire poate ft influenlatd de
presiunea exterioard, dar intr-o mdsurd mult mai
mici decdt in cazul temperaturii de fierbere' Meca-
nismul prin care are loc aceasti influenfi este deter-
minat de modificarea volumului in cursul trans-
formdrii de stare de agregare. Pentru majoritatea
substan{elor,in cursul topirii, are loc o cre$tere a
volumului, Existd substan{e la care in cursul topirii
are loc o micqorare a volumului (api, germaniu etc')'
in cazul substanlelor la care volumul cregte in cursul
topirii, o eventuald cre$tere a presiunii exterioare
are ca efect o cre$tere a ,,opozi{iei" manifestate
de mediul inconjurdtor fafd de cresterea volumului
corpului, adici fafd de topire, in consecinld, tem-
peratura de topire creqte. in cazul celorlalte corpuri,
efectul este contrar. Se remarc6, pentru gheafd,
valoarea foarte micd a variafiei temperaturii de
topire cdnd presiunea se modificd pe un interval
foarte mare.
Figura 1.35. DePendenla T,oru =Trp*(P)

78 1. Elemente de termodinamicd
anBatBD ap an$ ap ltowroJ'suDtJ '9'l
6L

eJsEerEB ep rollrpls 6 'elueJE€Ip oll€lelec ts elelerdrelul ltms Jolgu9lut:.:


3":
'ii*i*oa'1s:i
ern'1g -1
-
r,i,t!!;!';ii,s,nr r1n111.uo.":i1::'::91"T:1,,*i:i
::";;;;i'i ,rq',11,1, ap pwnaolp plpunu else eruerautp
' | "r-
I ;;';rrin o 'nilot 1"'*'utq '(ernleredruel ts uarmrserd)
I o*ir"ut tiuelsuoc tinudueur luns Iuolxe IIrolo€J Pc€p
'(psxeoc oreEer8e ep IJPts
I '-ou"r, "p q tod u91s elsecy lrgls plurzerder)
I ";;;'tttt ttn" uI ecllu€ulpolurel
' I ;;;oJnn ,s 1gc 'tnlnptqcll tgle epundseroc lod ec
ap arqs ul
,
' J---J ed dy
cger8 ds
gtu,r"id", r$uro sle+vsrao 'uode'r
ap alatcund '--
| FPts glulzeJsal
--l "plt
@o,,o,o",erdnseepapaIecffI.9pIq3IIeJ€1SuIe1SeFu3lSIS
ap emleradu", qTl:y:j
erBO ur rrprs Eluzerd"' i;fi; ^?':.:::::::li;ll"JJ^t
ep er.,1urodru"r prniu"r"'ao' ersa 1s'1 onBvf u1
il:,]jrffi :liffi;:;q*,J ele tunrEet
'ore8er8e ap lJpls Jollumus ptmdseroc alcund JoJpc
eltticunS
u1 1nue1d elredurg ectser8 IeJl
elec allulp eJ€ceII Ec gl€lsuoc es 'eleztleue

IaJlsec€u1pug1erfue1u1.(preorrelxassunlserdncriuernlesroltrode,rttuntserd
eJapol u1 pugir'e) tnlndroc erdnse ElsllcJexe
eerele8e e1 ocnpord es eereluJoJsueJl 9c eg ps
e1e eiuepuedep uc rs a1e1erfue1ut
eeumserd ep eJerruoJsunrl ,p ,olrr.rleredruel
ap riuurnies roluode'r ttuntsord sleiuepuede6
'lzacetde-s lunc nsn 'rod p"gn'"i*"1
.r '-: "f ii'
riuernles roprodert ^
baunrser4'99'I Brffild '$g'1nnS!)pprqcll nc gzueuce^t{ os duemFs tuod
Eare1s
ep $uBJ
-nn-r*" uieriwuls t4 uc tseeece else prnleredural
turntserd viuapuedeg 'ererode're ep €ec nc
-rges roluode,r
ep €zollA
aleolpupruas€ piuepuedep o eJB eJ€ullqns

t 'giuernles roltrodz,t seunlserd nc'rqereduroc Ieiu€lsqns


,oiuodnn nrmisard I€ arepe^ ap plcund
-eue oteod es 'tupurqqns Inz€3 uI lS
utp lnsecord ezq
'?pllos eJels uI l€U?

fuoc un csesprpd 9c €eJlqesoep nc 'tuplod


"1.1n,.1o*
es €eJ?ullqns 'lereuo8 u1
-sle Jolgugluesu ecnpord
r4oo,y- arnwltqnr\ € ernzlrodD^O+ illdot1- atDwlnilt1 (gZt't)
anztrodD^y
+ L I :erezuode'\
nc p1u3e else eJBwIIqns ep ?luelul €Jnplpc
rS ertdol ep eluolel JollJnplgc €Iuns alSaunet arec
'rtrgztrode,\ tS ttrtdol ctdocsotcrur le^Iu €l ep sllJpqurlqcs
"'3'""0'
eJ€uuoJSuBIopulld.saJllunuopelSasolo;gszEclsac€u1r$.ro1prn|
Jolsece psmcrud ed t$
gqurpos Inwelsls 'uqruro;suer1
-uocuJ Inlpeu nc et8reue " gseoze?
'(','' )sre,rutnus(': ;'',"')
('c1e purpgeu 'por ]1ns) aiuelsqns
aleun
erels uI lrorrp pprlos at€ls urp ecarl lod
';1 t I'r :i
Daci se reprezintd pe aceeaqi diagramd cele t-
trei curbe de echilibru, se constatd c[ existii un
punct in care se intersecteazd (fig,,,o 1'38)' Cum
insd punctele de pe fiecare dreaptd reprezintd
stdri de echilibru a cdte dou[ st[ri de agregarc,
ren:dltd cd punctul de intenecfie al celor trei repre- ?rV
zintd o stare in care pot coexista in echilibru 0 t--r-r
toate cele trei stdri de agregare. Starea respectivd -273,1s 0,1 100
Figura 1.38. Diagrama de
este nurruta , iar puncful rePrezentativ - echilibruPentruaPd
de pe diagrami este numit
substanle care au
Starea tripla este o caracteristicS a fiecdrei substanfe, Exista
sau lichide (de exemplu,
cdteva puncte triple, datoritd existenlei mai multor faze solide
tipuri diferite de cristalizare in cazul substan[elor polimorfe)'
pot fi alese ca tempe-
Datoritd caracterului bine determinat al stdrilor triple, acestea
de temperaturS,
raturi de referinld. Este $i motivul pentru care, in scara termodinamica
Temperaturii stdrii triple a
a fost ales drept punct de referinla punctul triplu al apei.
mdsurd fundamentala in
apei i-a fost atribuitd in Sl valoarea273,I6 K, iar unitatea de
Sl- kelvinul - se defineqte astfel:
11273,16 a tempe-
Kelvinul, unitatea de temperatura termodinamicd, este fracliunea
raturii termodinamice a punctului triplu al apei'

Pa 9i tem-
1. Un vas inchis, cu volumul V =21. conline aer uscat la presiunea Po =105
peratura t--17"C. in vas se introduce o cantitate de apd cu masa *:lS.
Vasul este
Calculeazl presiunea din vas la temperaturile:
incdlzit pdnd la temperatura tz =l00oC'
a)tt=50.C(laaceast2itemperafufe"presiuneavaporilorsaturanliaiapeieste
Psr =12'33kPa);
b) t, = 100'C'
Rezolvare:
temperaturE' este:
a) Presiunea amestecului de aer 9i vapori din vas' la orice
(r*, *a-::)R! _ n= vo",RT * luoponRT
p= vRT=----- V v- y
V -J._ tu
-v e res it;t::
:rffti
qtd *^,:i:i
:;i:::

80 1. Elemente de termodinamicd
an&atSo ap arrys ap trouroJsuD4
'9'I

Dd4 SIZ= Dd c}l'Sl'Z= "d


:9llnz0u
t
id *+06 =rd
:elso glulcul uI 9l€uu
gllnzex 'zsd > td gctpe
eeunrserd rer '(rfuerqeseu) rrode,r ep gzeJ uI acoJl ede 9leol 9c
DdyI'g8= Dd ,01'19'8= ld
:9llnz0u

-1'-
'l11
= 't4
t
'Jv*
:Eplqcll gzeJulg re ede 91eo1
o4 zsd :gclJoJsotuls €ounls
gcep roprode,t eeuntsord nou ulp LuglncleJ'Dd sgl - -
z1 ernleradruel e1 (q
-erd nc ple8e elsa tsde te riuernles roluodu,r eountsetd 'J"00I=
D&I EE,EZI=- Id
:9llnzeu
ts6!1td=td
eeunlseld'liuernles rol uodu't eountserd
:olso Elstol
.uod?,t ep oJels uJ Eue es gde utp
nc gpSe purg rolrrode,r e (gprired) eeuntsetd td gcrpt
'ltqrsod olse nu ec €eec 'tsd <
o ,",r^,i,tl err'eradtusl u1 'pc gllnzea
"*O Pillg'lL= Dd ,01'gt'L= ld
:?tInz0x

I - 'fr-=
o, i6
IL :pde ep rietprnc rr3e4r4 eerezuode,r, urp rielnzer 7
'rvry,
prunl-on-rS rl errueredruol e' roluoderr
eetrnnardulPlncl€c.rde1ap?ma^IeolesrrienllsgnopolocesulpoJecoptcop€nluod
'tsd - t'1d tS tiue;qes luns
r/
gde ep ruoderr 'gplqcll or?ls uI gcuJ alse gde urp oged o ' ernleredrusl el
"
lcuruV
es tS tsd,;
tld
:;il.p p"t,-tiqilnco urp elnclsc eleod
elseroluode,ru(gp$rcOeeuntsord'plezrrcdet'alseedep]p"ol"lumlsJooluol€l
:t1ieru1s olereolpuun

elqrsodlUns.gdeepruoderr,rulue4'(rocoztsecordun-rtuudeJelsglseocEulaSuntt)
Id
Dd Diltlll= s1l'll\=-
:9llnzeu

{oa =
'colserue
', ernleroduel nl-"nne^ "a
:(p1e1ired) eeunrseld Irue€ 'loJlsv
utpalueuodruoc,e,pcagn'inlo,reluepuedapuleteJluelndgcgllnzoJ.dnlseceopluolu
ealeltpqtsod
-Jel lop u1
.prnleredruri e1 'ore1s ep ecluuol reliunce ttreundutocsep
"rrro lelrlEeu Ius orBc u!
erepe^ uJ pug^v 'pplqcll orsls uI glEU? ede ep ludnco lnurnlo',r

il
I

li
Z. intr-un calorimetu de capacitate calorici neglijabila izolat_termic perfect de mediul incon-
jurdtor,seafldocantitatedeapd(n, =lkg; ct=4180:J;i0r
ksK
=20oc)'lncalorimetru

se inroduce o bucati de ghea{a (m, =0,5kg; cz =2090-!-i 0z = -10"c; L, =Yg9, 1.


ksK' Kg

Sd se calculeze temperatura finald din calorimetru, iar dacd aceasta este


egali cu 0oC,
masa de ap6, respectiv masa de gheali in starea finald'

Cdldura cedatd de apd, dacd se ricegte pdnd la 0,,o,* = OoC este:

Q"o, = ffircr(e, -0) =1. 4180.20./ =


83600 J
o
Cdldura necesard ghelii pentru incdlzire pdnd la 0 ,o,o = 0 C este:

Q,", = rnrcr(0- 0, ) = Q5' 2090'10 J = 10450./


Deoarece Q.,r,<Q*,, rezulti cd, dintre cele doui
componente ale sistemului, gheafa este cea care
ajunge prima la 0,oo,n = 0 C (figura alSturatd)'
o

Deoarece, in momentul in care gheata ajunge la


mai mare, rezultI
ro,n =0oC, apa are temperaturS
g

cd gheafa incepe sd se topeascd (in acest timp, can-


titateanxt de apd rdcindu-se in continuare).
Cdldura necesard ghelii pentru topire este:
kI
= 170000 'I
Qnr, = mr?' , =0,5 '340
Deoarece Q,r, este mai micd decdt cdldura pe care o mai poate ceda
cantitatea m', de apd
(Q,,, )Q,", -Q,r,\ reanlll cd se produce o topire parliald a ghelii, temperatura finald in
o
cal6rimetru fiind 0. = 0 C. Ecua{ia calorimetricd este:

Q*, =Qnr,+Q',r,
in primitd de ghea!6 dupi ce
care Q'n", este cdldura
ajunge la 6 ro* =0"C. Rezultd ca se tope$te o can-
titate de gheafd cu masa:

m'=9)o-
I'
Se obtine astfel:
.--, .Q"o, -Q,r, -83600-10450
m'=-----;-=-- ks=0.215ks
t\. :40000
Cantitatea de apd din calorimeffu este:
trt*6 = mt + m' =l'215 kg
iar cea de gheald este:
' mgheold = m2 * m' =0'285 kg

82 L Elemente de termodinamicd
an&atso ap anls ap uow-toJ'suolJ '9'l

'1oE g ea lnse.n drurl tgc gdnp ezeetullsE

7tt
.frrtrr= z1 a,rlcedser .34 , --.---.. a1e
-.r ecgrcsds eluelul cltrnpl9r 1]
'fiosz= r1 :rolaprqcrl
vBx
t;oozv= .a,rrrcedser ,*rorr= ra :roleprqcrl e1e ecgrceds ellmplgc +
Llr,l
:roleptqctl eles?tu

,Ann, b rrrynze|? pcuolsc ee:e1nd


n""- =
pr Frlqop puptre 'ze? nc rollzlgcul
:csounc as '% 08 = b lnlueurepuer rs unu/8g9 = 01
'J.02= eletirut e;nleredruel €l !U€ es
un el op cetsotue n" lntnn e16ez19cu1- aS
s€^ un-rlul gge es ollqlcslu eptqtll ?no(I
lnrttt"*V 'ppqetllEeu gclrol€c eleltcedec 3p
'tede e erecgtPrlos eP gcgrceds

v3:t
li
pluot€l srnplgc puluuelep 'foozp='c :ode e pcglceds ernplgc pugcsounJ'oJo z
€ ruluod 'olnultu 9 uJ J'0
it

iii gcul oJgsecou luns rEIu 'glereirsuoc pde ep eeleyluec eieqSul ,9


El)olBIepgllcEralse?despol€lllu8co'gldrue'rlulauareuoticurgncrept8t4un-rul
yBz
.u";-' td"cts
34 3t1
arnzltodb^\'fis*= "'oot\:csounc es
I ooz,- totszz=
''
'-r.*rro,n, gl€uu sJruBJ
ulp Inlncelsew? B

-eduel elselqels 1tt=t.u1=zut=tru gceq'tede e e;eqreg lde ep trode't


ep errue.redruel e1
'pieeq8 ep zw esetx o nc cluuol
ep Ew gsew o ecarl 'gieeq8 rS gde ep pcelsour? ulrd
rul esstu o euriuoc plqetrlSeu Ecllolsc eleltcedec ep ruleuruol€c ufl
ruqrlqca u1 pde ep
leur-l u! gtesuePuoc 9de
I elsaltqel5'1 r;r79'91= sd)
op ?olelrluec rs uncerd,plerirur eeJels ul roprode,t e.rnleu
I
t t"il-';',-"^inrto*"t e1 pugo 1n,nn ttsttPr es 'J.001-'J ernle'radual ts

'l pug^e 'slqcul s€A ufl 't


D&1001= rd sauntseld e1 pde ap uode'r' eutiuoc Ol= ttlnlunlo^
ilnlueruuedxe gzEe lear os eJec
el)"L8=JeJruereduelelredetetiue'Iruesroluode'teeuntserdelsalEl'wlrz=Q
ginttt"o else 'uolstd un qns 'rupul1tc un-rlul ftUe 7aw l= p
.,rln1nuofr1O eereseldap
ecnpord € ruluod
eeursorS nc pde .p rrjr' lnun e p1er3elur putelozr eerezlrode,{
'r*or= z'fiooot= d) ctrleruoreq mlnqru

'od10L= sd olse ?tep erillereduel e1 rede te tiuernlus


-il ioirt6u"='07
€ purrunu eerurSunl €z€olurlsg
rolrrode,r n"unrr.ri else pcrroJsotul€ eeunrsord 'J.06= I erqered
.gctre3:sourle eeuntsord slnsglu € rulu3d
-uret eI gdz rS culatuoJ€q qnr un 9z€ezlll]n es
L

'ppplqcll 3at?llsuop nc 91eEe alsa tiernles roltrode'r eolsllsuop gcIluc €elels


pulsolol 'I
ul oc op pcrldxe 'erelncelou iopunticerelur e .leua uluod sndord Inlopolu

f' *tMnn77n4
f. intr-un calorimetru de capacitate calorici neglijabild se introduc nr =180g de ap6 la
tr=15"C gi mr=1009 ghea16 la tr=-1gog. Stabileqte temperatura finald a ames-
tecului (/r), precum qi masa de api, respectiv masa de ghea!6 care se gdsesc in final in
calorimetru. Se cunosc: c,
J J . X=335A.
' = 4200kgK'. c." =2100ksK' kg
9. Un vas cu apd este a9ezat sub un clopot de sticld. Evacudnd aerul gi vaporii din
clopotul de sticld, temperatura apei din vas poate fi cobordtd pdnd la 0.C, Evacudnd in
continuare vaporii de apd din clopotul de sticld, o parte din api ingheafd (evaporare
LI
intensivd). Cunoscind cildura latentd de topire, 1., =335:, gi cdldura latentd de

vaporizare, )\, =2257y,estimeazi frac{iunea din masa de apd avdnd 0oC ce poate fi
Kg
inghelati prin acest procedeu.
10. in unele lucrdri, se explicd fenomenul de alunecare a patinelor pe gheafi in felul
urmdtor: datoritd apdsdrii exercitate de cdtre patine pe suprafasa ghelii, creSte
presiunea la suprafala acesteia Si, in consecin\d, scade temperatura de topire sub
temperatura mediului inconjurdtor; rezultd astfel cd gheala se tope$te, iar patinele
alunecd pe un strat foarte sub\ire de apd,
Trecdnd peste ,,plutirea" patinelor pe apd - lucru evident imposibil, orice calcul
elementar aratd cd modificarea temperaturii de topire datoriE presiunii exercitate de
patine este insuficientd pentru a produce topirea. Folosind diagrama dinfigura 1.39,
estimeazd cu cdt scade temperatura de topire datoritd ac{iunii patinelor.
Observafie: sfudii relativ recente au ardtat cd, la suprafafa de contact cu aerul, gheafa
prezintd proprietdfi diferite de cele din interior, proprietdfi datorate unor legdturi
chimice incomplete in aceastd zond. Aceasta explici existenfa unui coeficient de
frecare foarte mic la suprafafa ghe{ii.

10 000
I
$ rooo
E 100
t'
Sro gt t trll

I G,t

\r
0'1

0,01

0,001
-20 0 20 40 60 E0 100 r20
temperatura (oC)

84 l. Elemente de termodinamicd
apug[a$al

'socord eP elicury o elso (P :elsace 'optcs leept rnlnze8 eeunts


ierels aP o{cury o olse (r -erd e-rec u! ?Jocozl er?ulloJsueJl o-$ul 'S

ipletitut eerels 'fi rS'1 gzuaPec (P


uJ eullor Inuelsls gceP 'orcz elsa (q '.fi gzeaPac 7 elSeurFd (c
rS

iPleug eec tS gletitut i7 gzeePoc rS fr el3arurrd (q


?oJ?ls op J€op Ic'lnurelsts oceJl or?c
nu (u
lO lS I elSeuud (e
trud ererpeurelq eplgls ep epurdep
:€ls0ce
:lruoFolxo nc cllu?u
'6 '1eapr ze? Inun 3 gJeqozl ?alepullsep
€-1 't
-pouuol uelsls un ep Pl€$uqcs srnplpS
'cluecolu rucnl 'pluolul et8reue g,uesuoc tS1 (P
enlcoJa rS 9rnp19c rurud eleod nu (p :eruolu! eles tetS:aua larieue'r
:rnlruoualxo Brd eruees ed clueceul rucn1 gzeenlceSe (c
-nse clu€cotu rucnl s$coJa eleod nu (c :lruouelxa nc at8;aue gqrulqcs nu (q
; irouelxe uI grnPlgc ePoc aleod (q :Pmplpc
pzaopec tS ctueceur rucn1 pzeenlce;a (e
E
|l irotralxe u! grnplgJ epec eleod nu (u
iI
:lnru0lsIs :slsec€
rF
ogtuJelouolu eJ?uIJoJsueI o-IuI '8 mun € pusolozl uauuuduloc e1 '€
?cllclc 'papt zel
'rrplruoJsu€Jl elequ€ ul llu{ul (p 'rnlnzu8 l3 oJ€ls ep ttrlauered dol (p

:uptuloJsuerl aloqtue u1 otaz (t iurnlo,r rS eunrserd (r


:93neq8Ip? lun1o,'r rS grnleredtuel (q
ogrurslozl q
u! otaz.ttlcedser Uu{u! (q iPrnleredurel (u
:?cIleqBIPB
:op Ieunu aricuS elso gtuolul etErsue
u! t!u{u! ltlcadser 'puralozt u7 otaz (v
'1eepr zel op gl€xg el€llluec o luluod
'7,
:uauriqg '1eaPt zeB tnun
| punalozt ollrpluloJsueJl
'qulqcs lsas€ also lslol
I e pcll€qelp? t$
-€lrtlnu r* xeldruoc op 19c epuldop
L ul preloru €rnplgc tuplncl€c 'arelo.u
pulsoloC 'clu€cetu 1nrcnl t$ elnplgc l€ulnu nu
IFnplpc e atirugap ap €lnulroJ uelsts erlutp elE.teue ep
'rortelxe tS
'alSecPr es rS 7 olSeruud (P
rnlnqulqcs ol3 auuoJ ollnlu Etslxe (p
ielSezlPcul es rS 7 elSeurud (o :rou0lxe
la1$acPr as t$ 7 gzeePec 1q rS cturuurpouJol uetrsls un
eJluIP
lalSozPcul es rS 7 PzeePac (u ar8reue ep Inlnqulqcs ol€ auuoJ eler
:?lsoc3 'l3opl -n8uts luns ctu€cetu 1rucn1 rS ernplgc (r
zeB tnun 3 ?3ll€q€lpe eereurudruoc e1 '9 :otlueJau tat8raue a;e
'Z leumu PzeePec (P euuoJ luns 3ru€cou 1rucn1 t$ ernplgc (q
i1ruoue1xa nc fl reurnu gqrurqcs (r :asluuel lat8reua aJe
:7 elSeulrd rS fr PzeaPac (q ouuoJ ilms cluBcou 1rucnl rs ernplpc (u

iTrSfigzeaPec (e :9lcoJoc elueue,r e8elY 'I

'f l ?wtry?rn'r? faL


ter- Problemele 13-14 se referi la urmitorul
10. Variatia energiei inteme a unui sistem
enunt:
modinamic intr-o ransformare oarecare:
a) depinde de stdrile intermediare prin lJrt gaz ideal monoatomic absoarbe
care trece sistemul 9i de stdrile intre cdldura Q, suferind o transformare de
care se desfEqoari Procesul; tipul: Z =const'^!T'
b) depinde numai de stirile intermediarel 13. Varialia energiei inteme a gazului in
c) este zero dacd sistemul revine in sta- aceastd transformare este:
rea iniliald;
!o,
d) este o funclie de Proces' ^) 2-'
11. Lucrul mecanic schimbat de un sistem b) !o,
termodinamic cu exteriorul: +
a)' nu depinde de stirile intermediare prin
.u." ire.e sistemul, ci doar de starea ") ls;
initiald 9i de cea finald;
b) depinde de stirile intermediare; d):a,
o
c) este zero dacd sistemul revine
in sta-
14. Lucrul mecanic efectuat de gaz in aceasta
rea inilial6;
transformare este:
d) este o funcfie'de stare'

12. Alege varianta corecte:


"t -10;
principiul I al termodinamlcll per-
^) mite transformarea integrald a cdldurii b)
in lucru mecanlc.
is'
per-
b) principiul I al termodinamicii nu
mite transformarea integrali a lucru- "t !s; Cl

lui mecanic in cildur6'


c)' principiul I al termodinamicii nu per-
d) -io
mite transformarea integrala a caldurii 15. O masa de gaz ideal sufer6 o transfor-
in lucru mecanlc. mare de tiPul PV3 =cotlstt in care
d)' principiul I al termodinamicii arat6 temperatura absolutd a gazului creqte
de
Itnpotiuit;tutea consffuirii unui perpe- patru ori. Densitatea gazului:
tuum mobile de sPe[a a doua'
a) creEte de Paffu ori;
b) scade de doud ori;
c) rdmdne constantS;
d) cre$te de doud ori'

L Elemente de termodinamicd
86
apurt atsal

:lnrunlo^ nc gleuori.rodord
lcorrp else es eeuntse.td lgcul loJlse PepI
ze7 un op ?llJeJns oJ€ttuoJsuerl o-llul 'S
'IeIlnq lnjo]nfe nc
'clueceru rucnl uI ouJelul
pzeetucoJo os 'losolc Inlruololu Inzec
rer8reua €eleuloJsuelt pzeezr.lea J (p
uI rluernqJec Inlncolsotue EOJepuIJd€ (p
lpu.relut et8reue tS prnplgc uJ cluec
:JouoJuI Ioc el JoIr
-oru lnlrucnl €eJ€urloJsuell gzeez\eot (r
-odns uotu Inlcund el oP gzees?ldoP
es lnuolsld 'totsetdruoc 1ndut1 ug (c igu.relur et8reue tS ctuecou rucn1
uJ rrrnpl?c ?eleuJoJsu€rl qzee^IeeJ (q
iree Prtdse es n-rPutpc u1 (q
iectlcrc ereuo$
ituamq.ruc Jelsaue puldse as nrputltr ug (u
-cwu nJ Jlrueulpouuel luelsls tm elsa (u
:lesolc Inlruolotu Inz€c uI '8
:?Jllulel PutSutu I 't
'Pluel olso ee:ePre (P
'p.r,r1e8ou g eleod grelotu ernplpc (p
i.ror:egut uotu lrucund el JotJ
:prelou €rnpI9c
-edns poru plcund e1 eP PzeeseldeP
es lnuolsrd 'terserduoc lndtutl u1 (r lgcep gclru leru elso pcgrceds ernplgc (c
Inuelsls Pzeezr JelceJ€x
iree g.rtdse es ruPutltc u1 (q
:

ec gluelsuoc o else pcgrceds ernplgc (q


:luemqJec Jalseu€ prldse es nrputltc ul (e
ipiuelsqns ep ee]€}Iluec nc gleuoti
:ouo Inlruololu Inzec uI 'L
-.rodo.rd sJenut elso Elelow ernplgc (u
'etserduroc oP
:oJ?Cerco clrueulpouuel lllolsls un nlued 't
lnuoder ep epurdep nu lruuetuepuer (p '€rnplgc lgcop or€ul reu g eleod nu (p
:ersrulp?
:9cIuI
ep ededns epqcsep os er€c uJ lruuolu
-re1 er8reue op JeJsuurl unpzeez:'leet (t
-our u1 erlnq ep psnpord else erolupcs (c
ieu:e1ut tetSreue s eJecg
:9JOCOZT
-lpow o ep rS lriosul oU nu 9s eleod (q
t oruuiloJsu?rl o nc edecul 1g PdruP (q
:gcIruJol
erelozr op Ilipuoc uI gzeezlleer es
icrueutPou:el Inlnul
-elsrs ernlereduol Pcglporu eleod nu (e

ecel?oep 'gttn1ozt :crIueurpouuel


":ilTff; .s seco;d un-r1uJ 1€ruceJe tluecoru lrucn'I
'eauntsa;d nc
": 'elSerc (p

gleuori.lodord lcorlp etrse eeleltsuep (p irn1mun1o.l Ilrgcgpow lnsues ep eri


-cury uI'gcseerc gs ll€s gpecs gs eleod (c
leeuntserd nc
pleuof.rodord lcarlp elso errueredurel (c :PluelsuoJ eugtugr (q
t") :opBcs (e
lgcop gcllu I€ur else Erelolu ernplpc (q :Brnlsoce € gluelul et8reue ',rtltzod else
cruuol 13IOZI CIUeUIpOtluol tuolsls Inun
"./lrcPlp-u
-ori.rodord lcorlp elsa pu;e1ur er8reue (u erdnse lenlcoJe clueceul Jnrcnl gce6l

'7'I 7P /nL
"t?rtPlra
cildura absorbiti este:
Preciza(i in care dintre timpii de func- 13.
$onare ai motorului Diesel
se produce a) 100 J;
lucru mecanic: b) r25J;
a) timpii II qi III; c) 150 "4
b) timpulll; d) 200 "r.
c) timpul III; 14, varia{ia energiei inteme este:
d) toli cei Patru timPi. a) 100 "I;
Un ciclu Camot se Produce inffe tem- b) 125 J;
peraturile tr =Z'Pc $i ?'z =250K' Ran-
c) 150 "4
damentul ciclului este:
d) 200J.
a) 11,11%;
15. Un gaz poliatomic (C, = 3R) parcurge
a'1 16,66%; ciclul din figurS.
c) 33,33o/o;
d) 88,89%,
Problemele 11-14 se referi la urmitorul
enun{:
Temperatura unei cantitdli de azot, afla-
td intr-un vas inchis de volum /
=l I" la
presiunea inifiali Pr =105 Pa, este
ridicati de la l, =7"C la temperatura
acest Proces:
tz =147o C. Pentru
11. presiunea in starea finali este:
a) 1,25.10s Pa; OV2Y
b) 1,5.105 Pc; Randamentul ciclului este:
c) 1,75.105 Pa; .1
a)
16;
d) 2'105 Pa.
1

12. vaialiarelativi a densitiilii este: b)


rr;
a) 0;
3:
b) 10%; "t' 13
c) 25%;
d) 50%. d)'t9f,

1. Elemente de termodinamicd
88
, gfzrlldv'rlrlrela Inlnluarn) alapaJfl .
?)Irtcale ea.ratnd zy8.raug o
13
aJIJIJOIa JolaJeol".reuaE 13 .rola.reolslzal ea.rudn.rg r
JJortrlrrlx InI alawaroel'urqo ;n1 apEal e
' )IJlJaIa Inluern) r

nnulluor lnlnlua-rnf
raJrz!llln
gt ealarnpoJd
Conductorul metalic dinfigura 2'1 este conectat in-
tre doud sfere metalice, incdrcate la potentiale electrice
diferite (Vn>Vr), Sub acliunea cdmpului electric, peste
migcarea iezoidonatd a sarcinilor electrice libere din
conductor (electroni), se suprapune o migcare ordonati,
pe direcfia cAmPului (figura 2.2)' ra 2.1. Conductoare
la poten;iale diferite
in timpul miqcdrii, electronii se ciocnesc cu ionii
din nodurile relelei cristaline' aceste interacfiuni fiind
echivalente unor forle rezistente pentru componenta
ordonatd a migc[rii.

p,x
Aplicarea c8mpului electric determini cre$terea
vitezei componentei ordonate a migcdrii electronilor;
aceasta provoacd cre$terea forlelor rezistente' ln cazul
in care camput electric este constant, se evolueazd rapid
spre o stare in care rezultanta forlelor care aclioneazd
uruptu electronilor este nu15, iar viteza componentei
ordonate a miscdrii este constanta.

90 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


r!4)ap ptuarnS'I'z

'IJaqII lluo{cele - eplatu ul qr


:rruor - eprqcrl ul .$
illuoJlcole rS uuor - eze? u1 +
:g lod'rnlnryetu uJn1eu op
Jlcolo Fluamr gzeerluoJ eJecSrru JoJpc B pcl4cele puroJes ap rrJolgund
(tadwo) v = (t) Q'z)
:olse prnsgw sp Iliplpn edencg
rs u! Pplue*nouT'*:':" u:l:n
:*'*- "'""#:.;iiffi rJ::i:.,:"J:,..
tv
6= I 0'z)
gtretrodsuurl pcrJlcelo gulcJes op Inlrqoq 'rSelecu else 'rn1ruo1cnpuoc s pl€sJa^su?r1
eunrfces o-rluud'apEe durq op el€^Jelut u3 llelrodsueJl ruoJlcele ep N InJpurnu
'dtur1 ug glu?lsuoc elsa rolcnpuoc mun aleladzc orlurp leriuelod ap ufuaregrp pceq

',f

'atow lotu alolrsualut nc luoJnc un ep


snpord else (uirpuoc rSealace ug '11ncrrc ep ermrirod rSeeece ad) sua1ur tpu tceJe un
'(rnprolcnpuoc BJnlBu ep epurdap lcaJa rnlsoc? eerecnpord) cnurqc FlceJe +
:(€unseplolu! ecnpord es) cqeu8eur FtrcoJe e.
:(Bun€oplolul acnpord es) cuuel InlceJe ,.;l

:elceJe eleJ€olguun ecnpord eleod lnclc rm-r1urrd crJlcele rnlnluoJnc eeJeceJJ

l:;t ":i

'a1es
eleledec
aJluJ runrsuol reun eiuelsrxe etrso Jolrnpuoc un-rluud crJlcele rnlnluaJnc ezleJ

Iruuo,no 'pzearnu.os oreJs Enop erec erlurp 1e{ue1od ep eiuereg* Jl1l'1|t:T;[


ep el€^Jelur ug {elrodsuerl ruoJlcele ep Irupumu rS g1epo1o1 as-npugroScur 'opecs ee1
-sacs eJlurp leduelod ep eiuaregrp'aregs gnop eleo allul JolruoJlcele eareseldop uu4

'()
u,-01 'g\=a)Pretruotuola sulcres olso
"l
irolcnpuoc uud 7y druq op Fle^relu uI ceJl ec ruo4cele ep Inrpunu else N eJsJ uI
I
("1-
"l)aN-=7
:clusoeru Irucnl pzesnlceJe crJloele pdurgc 'rolcnpuoc urrd rolruorlcela e '1enre1ur
lseos ul 'eereseldep nJtued 'lmcs alJBoJ tV du4 op leruelur rm rugJeprsuoc gS
Indiferent de tipul purtdtorilor mobili de sarcin6,
curentul electric are sensul intensitilii cdmpului
electric, adicd sensul sc6derii potenlialului.

in functrie de dependen(a de timp a intensitdfii


V^ >Vt
curentului (figura 2.4), se folosesc urmdtoarele
denumiri: Figura 2.3. Sensul curentului
- sensul curentului rdmdne tot
timpul acelagi;
- sensul curentului se lnver-
seazi periodic.
Chiar dacd sensul unui curent nu se modifici,
intensitatea poate fi variabild.
Din rela{ia (2.1) rezultd ecuafia unitdtii de m6-
surd pentru sarcina electricd:
(2.3) (0) =(r)'\,) = t's=c (coutomb)

conductor, in
I C este sarcina electrici transportatd printr-o secfiune transversald a unui
c6rui intensitate este de I A.
ii^p Ai secund6, de un curent electric constant, a
"
in figura 2.5 este reprezentatd dependenfa de
timp a intensitSlii unui curent continuu constant'
intr-un interval de timp At prin conductor trece sar-
cina electricd:
Q=I'L't
Se poate observa din figurd cd aria haquratl repre-
zintd tocmai sarcina electrici P. Figura 2.5. Intensitate
infigura 2.6 este reprezentatd dependenfa
de timp a intensitalii unui curent continuu.
fuatd ca aria haquratd reprezintd sarcina
electricd transportat6 de curentul elec-
tric in intervalul A/;
Gdsegte expresia sarcinii transportate
pentru aceasta dependenfa a intensitalii.
+
t2

92 2. Producerea Si utilizareq curentului continuu


g6 )upaP lnlua"mc '['z

tarleuuedure
n-4ued
'eJ?w ArlBIsJ Ecluusl oli;eul plutzeJd drl lsace
Fnloqruls'g'7 ern81g
ep oJeluounrsul 'roluclpul InlnJE gslursu€a 1$ ptecgrldure
c[JJiai
t
I
olsa BeJ€lelIC '€Inlsece BJJelelIp 'Jtuuol 1ce3e uud 'ecnpord
',,,\ rSrolcnpuoc:g un-rluud aoar lelns?u ap InluemJ 'culcelo
rnlrlluemf, Ie clturel InlnlceJe ezeq ad ezueuoticung
rJuual lnrlaruroduY'7
clrouoD*orc"" E
J zeru Inun In-mf uI
'lemspu ap lruuomJ ep ee rS psrncred'rag ep
o:e.rnSq;u1
ur
o ep llncop! else lueueuued 1nl
rnprleuuodue € gltr€u€A o els g
-eu8eyrl' c r-rlca leolau8e
c14ca1eo1au6.- cAou8uurore; lnrlaruradruY'g

[J 'tosatpal un 'n-rp?c-€ulqoq no elJes u1'tatlnc


ernspru eelnd
Jruouolu ul oJnpo1ul os 'All€tuollu lueJnc ul tS
cluoJlcolo ?msPtu e ruluod 'leuolsJol JU un ep nes elelerrds LmcJe op ualsls
op tuerun.4sq'1'7 urnS;g un op lellclexa (luelstzer nldnc) ecnsele ei-ro; ap nldnc tntm
e rS ectleu8euorcale :o1ei-ro.; rnlnldnc eeuntice u1td gzeez
-tleer es rnF-Ipec lruqlllqcE 'cl$cole InlruuernJ ealellsuolul
ap ericwg u1 'urind letu nes llnuJ IBts elSalor as elsece tupec
uud cr4cole lnlruuerno Berocorl B-1 ',n" ap gu.loJ u1 lauSeru
rnun rrlod orlul EU€ es '1o,rtd un algr aladec e1 leluotu
ore oc Inlnxe p8unl e-ap pupuedsns 'n-rp?3-?ulqoq O 'tnl
-ruerede Je ericnrlsuoc ep Jntdlcuud gzeere8ns elnlsece FIoq
-ruIS 'n{euuedure ap d1t lrpugdsp: Iew Iec olse 'luezald uI
rplraloolau8uru lnrlaurredury'3
'(aleSge e{Ic letul}ln e1t rdeuerr, p,r-resqo es)
lrncJlc utp InlnlueJnJ epienlcng tS ectpur e n:luad apqlsuas
op luorcgns luns ecluoJlcele elorleruradury 'lnlruuomc Insues
rS rriglrsuslur Bar€olel 'ue11nu:ts Ieolqo ep'Pclpul lnreredy
:rr"rnrp* ep nps Inlnlueuop lIAIrod luemc rm stz-nudord
rnlnluauulsul pupzllurg'lernspur 3p Inluernc EuuoJsu€ll
B op lnlor eJe oJBJ xalduroc Jluo.Dcele llncJlc tm epulJonJ

U Z *nS!)cluorlrala lnrlaruradury'1
.Jol'npuosIoJ€ncauasu!Pz?olceuoseslrulauuedure.rolcnpuocm-auHd
'1a uud ecaJl ec cl4cele InlnluoJnc uelells
JLrlcOIe rnlruuomc ealellsuolul elnspu ? rulued
-ualut gJeosgtu ElSorV
.nrleruradwe elseunu os JIllcOIe InlruueJnc lli?tlsualut llJ?msPu
leurlsap lruuoun4sul 'oles slolceJe uud greospru os cl4cals lnlnluarnc selellsuslul
oJlarrrJsdurv I
t-{ I ?,udlaae tnofz,az' ' )
L-
-
-- in timp de un minut,
1. Ce intensitate are curentul electric stalionar care transporti
printr-o sec{iune a unui conductor' o sarcind electrici de l'2 C:!

2. ce sarcind electrica este transportata in Al =30s, printr-o sec{iune a unui conductor'


grafic intensttatea curen-
de un curent cu intensitatea constantS I =0,5 A? ReprezintS
timp verificd pe grafic valoarea obfinutd'
tului electric in func{ie de 9i
trece un curent electric a cdrui intensitate vatiazd' in timp
dupi
3. Printr-un conductor
legea: 1 = 0,2+ 0,01't (unitdfi SI)'
timp'
a) Reprezintd grafic intensitatea curentului electric in funclie de
transversald a conducto-
b) Calculeazd sarcina electricd transportatd printr-o secfiune
rului in intervalul de timp / € [ 80 '$ 1 80 s]'
de timp
c) calculeazd valoarea medie a intensitdlii curentului electric in intervalul
Precizat la Punctul b)'
varrazd in timp dupd
4. Printr-un conductor trece un curent electric a c6rui intensitate
legea: 1 =2-0,05' l (unitdfi SI)'
a) Reprezintd grafic intensitatea curentului electric in func{ie de timp
a conducto-
b) Calculeazi sarcina electrici transportatd printr-o secfiune transversald
rului, pdnd in momentul in care intensitatea devine nuld'
c) calculeazS valoarea medie a intensitSlii curentului electric
in intervalul de timp
precizat la Punctul b).

Un circuit elecffic este inchis atunci cdnd


Iiniile cdmpului electric, stabilit prin el, surt
inchise.
Circuitele electrice inchise sunt parcurse
de curent electric. Circuitul din figura 2'9
este inchis. Acest circuit cuprinde un gene-
rator, un bec qi un intrerupdtor, interconec-
tate orin conductori electrici.

Generatorul, becul, conductorii de legdturd sunt


Aceste ele-

mente de circuit au doud bome, fiind denumite


sau ' In
plin doud borne, se
general' orice po(iune de circuit, conectata la restul circuitului
numeqtedipol.Dacitporliunearespectivddecircuitconlinegeneratoareelectrice,se
numeste , iat in caz contrar,

94 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


cupap lntuarn)'['z

'nldrurs InlrncJrc rulued emtrlsuoc (y'7) erieleg

'rnlnlrncJrc s oJeouelut rrunrirod rolereueE ep gl€zlturg er8raue else ''rttl


irnlnlncrc B eJeorJelxo trunrirod rolereue8 ep gl"zluJrg srEreua alsa *^l aJ€o uI
il'rful
+ toll = "'31!l @'z)
:leJlsu gzeezlyedet as (""314)
rolereue8 er1pc ap InlqrncJrJ glezruJlg e€raug
ecrle8reua rrruoJ$ruI'71'7 urn8;g

: '.lt F lurlqt --
r

'rlo Etlullqr - :
:EttuJal -
f

1- JulJJto a- :qrlurrcl
:?JIUUJJU - - rolsJJuiS :pJlusJoru -
oFroug i : : i e1fuaug

'(71'7o.m81fi ltncrrc mp8e4ul pErml u-ep


nlduns 1mcn3'1y'7 urnE;g
pcrr1celo purcJes ep Iroqll roluolpgnd Frpeuuelur
!
r'l uud gzeazrleer es er8reua ep lrueJsrreJJ
,
: i. i ,

urrd rnlnJol€runsuoc erEreua


.

pJoJSu€Jl lnroleraua8 'cr4ce1e lFcrlc tm-IuJ


alSaurnu es InlnJol
-ereue8 lruoualur uI plege llncJlc ep eatm{;o4
alSaumu es mpuoluJoue8 ereye
u! pl€nlrs llncrrc ep eeuntiro4 ' ep
€eJrumuep qns lncsormc else lrnsJrc ep IeJlsE un
'Jolerrmsuoc mEurs rm rS rolureue8 rn8urs rm-4urp
reop lerrrJoJ fiy7 onA1fi crscelo lrncrc tm eld

llmnc ep elusruela nlued rqoqurg '0I'Z BJnAl.{

rureLU{oAU n4eurrodurv'
--€-
-@-
+coluoc nc
eroolcnpuo3 (0
+
lco+uoc 9J9l
eroolcnpuo3
+
--a-
U

c!.4cele
reu te

': , . , 9lIUnU elSe ecgerE Imloquls Jolsscs eareztltln urrd


glnuriqo eeruluezerdeg '(91'7 otnS{) llncrc op luoluale eJ€ceg nqued olezlprepll€ls
ecgur8 rJnloqurs csasoloJ as'ecr4cs1o JolelrncJrc e glecgtldurts eareluozarder rulued
pe durata efectudrii
imp64ind telagia (2.4) la sarcina Q transportata prin
acestui transfer de energie, se obline:
W*"u Wu, , Wr,
(2.s) :=
000
Tensiunea la borne ({/)
energiafumizatd de generator
Tensiunea la borne (u) este egal6 cu rapgrt.ul dintre
oarecare fi sarcina (p) ce trece prin
circuitului exterior in_,1i"tt-r".-i"t"*.ii" timp
circuit in acel interval de timP:
W
(2.6) U =4o

Analog,giceilallidoitermenidin(2'5)Sunttottensiunigisemdsoariinvolfi'
Tensiunea interioari (r)
dintrl
Tensiunea interioard (u) este egald cu lagortul
(4,,,ji;;;i;;;;"i A;li*p 9ry1qi*Tl"X
our*.u." * E:::t::?i
e'i sarcina (Q) ce trece
prin
circuitului interior
circuit in acel interval de timP:

Tensiunea electromotoare (E)

Tensiunea electromotoare (t'e'm') este egal6


cu.raportul dinl: :n:^r91a fumizatd de
in-terval de timp oarecare qi sarcina (Q) ce trece
e*"ilii,r'r",i-"-e.,iJ;ir*r, ("J;t;-.,"
irin circuit in icel interval de-timp:

Pentru un circuit simplu, din relaliile


(2'5)-(2'8)' se obline:
(2.e) E=U+u
constructivd a fiecdrui generator'
Tensiunea electromotoare este o caracteristic[
(de exemplu' in cazul unui dinam' de
depinzdnd insd 9i de condiliile de funcfionare
viteza de rotatie a rotorului)'
Instrumentul destinat m[surdrii tensiunii se numeqte ' instrument
care
sale. Pentru a mdsura tensiunea electricd de
m6soar6 tensitrnea electricd dintre bornele
se conecteazi in paralel cu acesta'
la bornele unui dipol electric, voltmetrul

96 2, Producerea Si utilizarea curentului continuu


L6 wqo fil DaEaT'e'z

'!ryuopnpun p pJllslnlcoro? o Isep pulg 'luelsuoc


e$a lln InlJodeJ 'gluulsuoc Ernlerodrual e1 lnudueur 'c11u1eru Jolcnpuoc un ruluod
elznlcuoJ
'tunleredursl etieue,r el gcglpour es elseos aruc u1 pper8
lS 7772 mlnpoder eluolurr :e1llgllluuc elolcedse €l gJaJeI es eiuera;rp elernEurg 'tsueloce
U JoA elrJglplsuoc 's1ua;tp elglalu ulp llolcnpuoc pulsoloJ InluelulJadxe BI3J as pc€C
'P1'7 otnS{
(p) 1 eluepue da O,' t l' Z u.rn61g
urp mlec euuoJ (,rqerutxorde) ere lnutiqo Incg€rD
t^ln O 'lU€lSUO3
crlcerd elso alullsuolul IS ounlsuol oJlulp pgoder
'pcgrpour as nu Inlruolcnpuoc emleradurel gceq
'Jolonpuoc uud snpord Inlnluemc Ealellsuelul
lS elSarc 'rnlnrolcnpuoc plucqde Eeunlsusl pulJPI tr

lrElBlsuoJ
'p1ecr1de EeunIsual ep clJtcale Inlntuornc Ilipllsuelq eiuapuadap cgerE plulzardeS

:€ulroJ ep leq?l un-JluJ elnuliqo elel€p


gzee4s8erul 'udnd epeog gcsee4pcuJ es ps InJol
-Jnpuoo lgoul'rrunrsuel eprop^ IoJls€ eEely 'leldert
o-purJpru'tnlruolcnpuoc glecqde eetmlsuel gcgIpoIAJ
'A IS V eleuoq eJlug InJolcnpuoJ Pz€elceuo3
'91'7 on8gf u1 tuluezerdar InlIncJIc gzeezrleey

€V nrrnl ep potrAi
I ^rtetulxordu ep eoun8ml nc (leqcru tS ue8ueru'rudnc urp furp)
'a.f

urue8ueru nes leqJlu-tuoJc ulp IJolcnpuoc 'nldruaxe ep itct4cele IJolsnpuoc IilIeJIp


:n4eullo^ un
lrularruedrue un
iculcale roleraue8 un
oJBsacau aI8|JOIBIAI

*ffi
, Dacd tensiunile aplicate determind trecerea prin conductor a unor curen{i
suficient de intengi pentru a-l incdlzi foarte mult, raportul UII cregte la
cre$terea temperaturu.
Concluzia experimentului prezentat mai sus conduce la formularea unui adevir
experimental, remarcat de Georg-Simon Ohm:
lui Ohm pentru o por{iune de circuit
Intensitatea curentului electric ce strdbate un conductor (menfinut la temperaturd
constantd) este direct ional6 cu tensiunea electricd aplicatd la capetele acestuia.

Pentru caracterizarea opoziliei manifestatd de o por{iune de circuit pasivd (dipol


pasiv) la trecerea curentului electric, se definegte mdrimea hzicd numitd
. notatd .R. Definirea rezistenlei se face pornind de la urmdtoarele observafii

dacd la capetele a doud conductoare se aplicd aceeaqi tensiune, iar intensitifile


curen(ilor electrici sunt diferite, se opune mai mult trecerii curentului electric
conductorul prin care intensitatea curentului electric este mai micd (deci intensitatea
trebuie sd fie la numitor);
dac6 pentru a produce trecerea prin doud conductoare diferite a doi curenli cu aceeaqi
intensitate este nevoie de tensiuni diferite, se opune mai mult trecerii curentului
electric conductorul la bomele cdruia tensiunea este mai mare (deci tensiunea trebuie
sd fie la numdritor).
Rezistenta electricd (R), ohmul
Rezistenfa electricd a unui dipol pasiv este egald cu raportul dinhe. tensiunea aplicati
acestuia'gi intensitatea produsd prin aplicarea tensiunii respective:

(2.10) R =+I
Ecualia unitdfii de mdsurd este:

r)
fu\V ={t (ohm)
Uf -
(2.I (R) = =

I fl pJriu au.a, la aplicarea unei tensiuni de I Z, prin dipol trece


este rezistenfa unui dipot
un curent cu intensitatea de I A.

Dispozitilul care, din punctul de vedere al comportirii intr-un circuit elecfic' are numai
rezistenJi electricd este numit . Rezistoarele pentru care este valabili legea lui
Ohm se numesc (sau ). Rezistoarele Pentnr care
dependenla 1(U) nu este o firncfie lineard se numesc (sau

).

2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


I

98 I

{,

*
Mqo fll Da3a7'e 'e
66

'3IJ1cOIe

rnlnlueJnc ?oJecaJl €l lolilzodo IB OJepeA ep Inlcund ulp Inlnl€IJelBIu


€JnlBU gzeeun\xer?c ec'euugur o 'tn1n1eua1ew EalPltr\llslzal
olse d
imlruolcnpuoc e elssJensuerl ttuntices elre olse S
imlruolcnPuoc eetut8unl alse V 3JEC UJ

s, a Qrz)
7o=
:olse slnlsec€ olIcIlsIJelC€J?t ep uJoJIIg Jotrcnpuoc InIm
reiuelsrzer eiuopuodep elJcsep erec etieler 9x qtlt:rzet sns letu ep ellJplelsuoc
UIC

'(3 ulp) Iuolcnpuoc lplPcl€ else erec ulp Inlsueleru ep opurdep eiuelstzeA O
'(A mlnJolcnpuoc e 5 eetm{ces nc pleuo{rodord sre'rut else eiuelsze5 C
'tV "lp)
tbl mlruolcnpuoc e7 eerut8unl nc gleuorj;odord lcelp else eiuelstzeU O
IrglulsuoJ
'Jolcnpuoc eJBcog u! elsllsuelul tSeeece
pqle gs 1{uemc lgcu! IaJls€ 'eged ug rolcnpuoc er€ceg 3l 'eetmtsuol pzeepea y
.mpluomc €el€lrsuelut pJgosptu rs -rolcnpuoc lrugcog eurusuol tseoece ?clldY V
'al1"o!1palDua'DwulpJ€p.erut3un1t$eeecetSeunticeslSeeecBpug^eIJolcnpuoJ'J
'Jolcnpuoc oJeceU uJ elellsuelul rfeeoce
pzee13e5 1z
gql€ ps 1iuemc lgcul loJls€ 'aged u1 rolcnpuoc eJecog Bl 'eountsuel
.rnln1uemc €elellsuelul gJ€osgtu tS rolcnpuoc IruEceU eunlsuol tseeoce pclldv V
'a11tafip runlcas np 'eut8unl lSeaece pugle '1eue1eu tSulece ulp IrotcnpuoJ 'g
'Jolcnpuoc oJ€ceg uJ olellsuelul rSeeecs
gql€ ps lliuemc rccuJ loJlse
,eged ug rolcnpuoc oJscog PI 'eermtsuel pzee13e6 y
.In|luuelncBols}Isualu?JeosPtutsrolcnpuoclrupceueunlsueltseeacepclldYv
.a\ualtp
1w13un7rep ,eunlices rseeece pug,lu '1eue1eur tselece ulp Irotcnpuoc 'v
eJ€c ed trrolcnpuoc 'pugr od'g tS y eleuroq erlul pzselseuoC t
:1epse 'edzodsrp €l Ie II
'
76 eur?ed q ep EI'Z nn8gf utp Inllncrlc gzeez\eed I
nl]nl ap poIN
'(e1peg1p el€Irel€u'a1pe;p runtsueunp) IilraJlp IJolcnpuoc a
Inrleurllorr tm a
inrlauuedrue un a
iculcele rolureue8 un <)
oJBselou oIBIJelBtrAtr

Ll_
urJol!lI sllelau Jo]cnpuoc !nun eiualslzaa'z'z'z
Relafia (2.12) este folositi pentru definirea rezistivitdgii:

(2.r3) p=R{
L

adicd rezistivitatea este numeric egal6 cu rezisten{a unui conductor cilindric avdnd
lungimea de I n qi aria secfiunii hansversale I m2. Ecuagia unitdlii de mdsurd:
/a\ )
(2.14) (p)=(n))?
,.r ,,(/) ={tm
m
={rm

Pentru caracteizarea naturii materialului conductor, din punctul de vedere al conducfiei

electrice, se utilizeazdgi inversul rezistivitilii q = !, mdrime numitd


p

Se constatd c5, pentru intervale nu prea mari de temperatur5, rezistivitatea variazd


aproximativ liniar cu temperatura:
(2.15) p=po(l+crl)
I

in care lp este rezistivitatea la temperatura t;


lpn este rezistivitatea la 0 oC;
I

la este coeficientul termic al rezistivitdlii (constanti de material).

__l

Se considerd doi conductori, unul din cupru (p, =1,75.10-8 O4 crr =3,9'10-3 grd-t) Si
unul din grafit (p, =6.10-5 {2n\ sz =-5.10-a grd-t), avdnd aceeagi secfiune. Care trebuie
sd fie raporful lungimilor celor doi conductori, pentru ca suma rezistenfelor electrice si fie
independentd de temperaturd?

Rezolvare:
!. !^
(t) Ro =P, +0,
, ,
R =o, (l +a,t)! +a,illZ
(2)
"s + o.0 ''.s
(3) R =Ro
Din (l), (2) 9i (3) rezult6:
Ir *-Pzaz -44g
!2 Pror

100 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


ruqO ryl oa8aT '7'7

amlruolcnpuoc glecrldu g eleod oc Plulx€u seunls

-uol oJ€ eJ?ol€A aJ 'Y Z= -'7 elso ' {


,-w ,01'9 = u aunricesTeurtErml Furoder ore er?c

'(tuo = q nlulunl€ ulp Jolcnpuoc un ru1ued Pllqlsnupe ?tulxetu €elellsuolul '0I


"_01.8'Z
'errueredurel nc teiuelstzer etietru." qzeaft1?eu eS a% S'€
olse arurl ad euntsuel ep IIJopEc u gslll;pg Etulx?tu €oreole^ pcep 'pzIIIln rudnc utp
rnlruolcnpuoc ls ulultu lruletu€lp olse ere3 'roldocer epu Lgl= / €l p]?nlls '1072= t)
eounrsuel nc eeier o €l lelcouoc else 'y I'I - I Isulurou lruualnc puene 'roldece; un '6
LV SZ'O= I
eolslrsuolur no lueJnc un ep srncred else'717- /l llunlsusl earucrlde e1 'pcep 1a00V= 7
e1sa.arur8unl rrugc B (rO r_01.8'Z=d) ntuturnle ulp rolcnpuoc un aIB eunlices eJ '8

ius = u elsa es eiuelstzergcep 9g'g= 5


elsa ounricas rnJpc ? (.o euIISun; e3
*_OI.gt,I-d; n:dnc ulp Iolcnpuoc un er?"wut
'u
'f Fuoder lzeet
I
-ncf€J 'lruolcnpuoc elrqllsuoc oc Inlrupul Vx ezet elso '/ eJBc u7'zt7 = ''t " VZ = 7 :0111i ,9
-BIer ?lsrxe l€rJelelu tsulecu ulp eJsolcnpuoc gnop qzve^$tcglec ec eleluotuale ellul

'3
puoanr gz?opcl?c ''sz = '.s 'z v7= | v :ey1i
'Y'
-?feJ plsrxe l?ualeu rselace utp alsolcnpuoc Enop gzeezrJF.llgrec sc eleluotuelo aJlul 'c
'gmlereduel ep edcwg ul mlruopnpuoc
zy else rnprolcnpuoc uiuel
ropunrsueurp uiuepuedap gpqefifeu Preplsuoc oS [CI]-
ry alse 11
^siet''l ?rnlereduel eo v1 LAZ= J.002= ?rnletedruel 3l Bs eiualszer gcap
,(rww1- 5,,_p.t8 tp 1u7J reg ury Jolcnpuoc lm eIB erutElml oc ,v
e-01.g= r_0I=ro
i) "001nc
a1$src errueradual
pugc ,(,_ptB i_0 I .Z'0 = p) Eutler{oru urp rg rnun teiue}stzor e p^Il?lar eliuuun else eJeJ '€

aJo0 BI ep gctrlcele siuelslzer epg|eloTo gg nc elSerc


p'I
(r-PtB ,-01.5= n) leqcru ulp rolcnpuoc Inun ? Pcl$ce1a ufualsrzar grrUuraduel ec L
'Jotronpuoc urp luernc ep ealelrsuep (q
iculcele Inlnluomc eeleltsuelut (u
:PzBelnclBJ 'rz0l'S'L = N
,uru7 ,
op Jolcnpuoc tnrm eeuntices
else = ry durl Op Fl€AJalW u1 rtuw s = s' elIB
pzeesre^€Jl rs sues rsulece u! uuoJrun gzuaseldep es ec uaqll luorlcola ep lrupulnN 1

I ffirnrr7lttd
Pentru un circuit electric simplu, bilanlul
siunilor este dat de relalia (2.9):
(2.t6) E=U+u
Conform legii Ohm pentru o porliune de circuit,
tensiunea la borne se poate scrie sub forma:
(2.17) U =RI

(2.1 8) u=rI E,r


inlocuind (2.17) 9i (2.18) in (2.16), se obline:
g=(R+r)I Figura 2.15. Circuit simplu

de unde:

,= E
R+r
Aceastd relafie exprimd

Legea lui Ohm pentru intregul circuit


Intensitatea curentului printr-un circuit electric simplu este direct proporlionald cu
t.e.m. a generatorului din circuit gi invers proporlional6 cu rezistenJa totali a circuitului
(suma dintre rezistenfa interioard a generatorului gi rezistenfa circuitului exterior):

(2.re) I

Un circuit electric simplu este format dintr-un rezistor de rezistenfd R =l9O


qi un generator caraclerizat prin E =2V Si r = I C).
Calculeazd'.
intensitatea curentului electric din circuit;
tensiunea la bornele generatorului;
cdderea interioari de tensiune;
sarcina electricd ce trece prin generator in At =200s.
Verifi cd bilangul tensiunilor.

102 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


Mqo ryI naSa'l'z'z
' . Y1i.'''l:l!'{;l;*
".:i:

Intensitatea curentului electric dintr-un circuit electric simplu poate fi modificatd


prin varialia rezistenfei electrice a circuitului. Modificarea rezistenlei totale se reali-
zeazd, in practicd, prin inhoducerea in circuit a unui rezistor cu rezisten{fl
variabilfl,
numit . Reostatele Pot fi:
Reostat cu cursor
Contactul alunecdtor se Poa-
te deplasa pe o tij6 metalicd, de
rezistenfd neglijabil[, asigurdnd
contactul cu rezistorul MN'
Rezistenfa R" variazd astfel
continuu, putand obline orice
valoare de la 0 la R, datoritd
varia{iei lungimii rezistorului Flgura 2.17. Reostat cu cursor

cuprins intre M gi N (conform rela{iei R, = p;)'


Reostatul cu maneti
Reostatul cu manet6 are o construcJie asemdndtoa-
re, contactele nerealizdndu-se ins6 in mod continuu ca
la reostatul cu cursor. in acest fel, rezistenfa electricd
se modificd in trePte'
Simbolic, reostatele se reprezintd ca\nfigura 2'18'
Figura 2.18. Reostat (schemd)

Poten{iometrul
Are o construclie identicd cu a unui reostat, fiind
diferit modul de utilizare. in timp ce reostatul se conec-
teazdin serie intr-un circuit, potenfiometrul este folosit
pentru cuplarea intre ele a doui circuite (figura 2'19)'
Se observi c6, practic, una dintre borne este folositd de
doud ori. intre capetele (bomele) M 9i N se aplici ten-
siunea electricd U t. Prin deplasarea cursorului dinspre
M spre N, tensiunea de iegire U , =U cu variazd conti-
nuu de lazerolaU , =U rr'
Figura 2.19. Potentiomenu

104 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


llorlqc4Y m1 aPBa'J' E' 7

'pten grn5urs o Pou eresou


rd ecarl es slerpc eere8rncred u1 (q
')HXDZJ oS):qcoelssnN

gleuo8rlod olull o guluuelep oc Fru


'DZ{I.C lnl o-Jlulp El€uuoJ (
:>tscrtJccavr>i :HXOJH "p "utttrccns
:)HJDS) :Irnlqco ltms
'HXCJH :ErruEl else nN

:rotJelul u! Pou un tcru ePuudnc nu


lg,Lcst:Fru€l luns nN
Srnpou gnoP t1u1 gsuudnc else
'CZC :CAC :DXH :CJH
oJ€c llncrlc ep euntf,tod
:CS>t itCCgVU:uru?l luns
'lmcrlc ep oluoluolo re4 urind 1ec
f:q 5 ig iy :unpou luns nN
'{ -ocJolul luns or€c uJ lIncJIC Inun I?
:D :H l;1 :unPou 1un5

olalueruelg
:luns oclJlcele tolefer ol? gJnlcnJls op

lecgltu€J {nc4 J', AZ', Z urnfl g

zou-!