Sunteți pe pagina 1din 24

PROIECT

Sisteme de reglare automata a


viteziei masinii
asincrone cu orientare dupa flux
rotoric
INDRUMATOR: STUDENT:

Prof.Uiv.Dr.Ing.RaduOCIU Penciu Daniel - Iulian

-februarie 2006-
Cuprins:
Cap.1 Principiul orientarii dupa campul electric al masinii.

Cap.2 Masina asincrona bifazata. Parametri si


caracteristici.

Cap.3 Simularea pe calculator a principiului orientarii dupa


campul rotoric

Cap.4 Schema bloc a sistemului complat de reglarea


turatiei utilizand principiul orientarii dupa camplul rotoric

INTRODUCERE
Acest proiect este structurat pe patru capitole, in care am
studiat masina asincrona bifazata, functionand in regim de
motor, la anumiti parametri de calcul. Modelarea motorului
asincron se face cu ajutorul programului Pspice, dupa
cunoasterea schemei echivalente a mototrului. Studiul motorului
asincron bifazat se face cu ajutorul a 2 scheme echivalente, cate
una pentru fiecare axa artogonala, una pentru axa d si alta
pentru axa q.

Se calculeaza mai intai cuplul nominal am masinii si


viteza unghiulara la care acesta se obtine, apoi se calculeaza
curentii prin infasurarea statorica, 151o144b rotorica, respectiv
curentul corespunzator inductantei de magnetizare. Se
calculeaza pentru motor functionarea la gol cand cuplul rezistent
la arbore al motorului este nul.

Se face apoi simularea pe calculator a principiului


orientarii dupa campul rotoric, apoi in ultima parte a proiectului
rezulta schema bloc a sistemului complet de reglare a turatiei
utilizand principiul orientarii dupa campul rotoric.

Scopul acestei lucrari este de a realiza un


servomotor asincron bifazat folosind un sistem de reglare
automata. Notiunea de performanta a servomotorului in cazul de
fata este legata de posibilitatea de a controla cat mai exact
cuplul motorului asincron si implicit turatia sa. Se stie ca orice
motor electric dezvolta intotdeauna in mod natural, un cuplu
mecanic activ egal ca valoare cu cuplu rezistent existent la
arborele sau. Cuplul mecanic activ este in fapt egal ca valoare cu
cuplul electromagnetic produs de motor.

Prin sistemul de reglare automata se incearca nu


incalcarea principilui autoreglarii cuplului, ci scurtarea
substantiala a intervalului de timp in care se produce aceasta
autoreglare.

La masina asincrona cu rotorul in scurtcircuit nu


apare explicit posibilitatea separarii celor doua marimi care
produc cuplul: curentul rotoric si fluxul de magnetizare. Masina
asincrona cu rotorul in scurtcircuit are o infasurare nealimentata,
scurtcircuitata inaccesibila sistemului de reglare.
Alimentarea are loc prin stator. Fluxul din intrefier este produs
nu numai de curentul statoric, el se datoreste efectului comun al
statorului si rotorului.
Capitolul 1

Principiul orientarii dupa camp al masinii asincrone

La motorul electric, indiferent de tipul tensiunii de


alimentare sau de tipul constructiei, cuplul electromagnetic este
rezultatul interactiunii fluxului magnetic de excitatie si curentul
din indus. In cadrul motoarelor in costructie directa , (cum este
si cel asupra caruia ne vom indrepta atentia in continuare),
cuplul electromagnetic este dat de interactiunea fluxului
magnetic de excitatie din infasurarea statorica sl curentul din
infasurarea rotorica.

In principiu, dupa tipul tensiunii de alimentare, exista doua


mari categorii de servomotoare: servomotoare de curent
continuu si servomotoare de curent altemativ (asincrone si
sincrone).

Expresia cuplului electromagnetic servomotoarele de c.c.


este de forma:

, unde k esta factor de proportionalitate,


iar respectiv sunt fluxul magnetic de excitatie respectiv
curentul din indus (din rotor).

Dintre toate tipurile de servomotoare existente, cale mai


eficiente din punct de vedere at performantelor raman
servomotoarele de curent continuu, insa ele nu sunt tocmai
preferate din motive de fiabilitate. Performantele sunt insa bune
si se obtin usor din punct de vedere practic exact din cauzele
constructive care limiteaza fiabilitatea acestor motoare.

Astfel, datorita contactelor alunecatoare se poate inteveni


in circuitul rotoric si regla curentul , iar fluxul sa poata regla
variind curentul de excitatie statoric.

Expresia cuplului electromagnetic pentru motoarele


asincrone este de forma:
, unde p este numarul de poli ai masinii, este
curentul rotoric, iar este fluxul de magnetizare.

In cazul servomotoarelor asincrone, exceptandu-se pe cele


cu rotor bobinat, lucrurile se situeaza la polul opus: datorita
coliviei de veverita curentul rotoric nu poate fi controlat in mod
conventional din exterior (deci dispare posibilitatea reglarii lul
), si nu putem varia nici f1uxul de magnetizare in mod explicit
cu ajutorul curentului din infasurarea statorica (deoarece este
rezultatul interactiunii intre campurile magnetice produse de
rotor si stator.

O metoda de calcul care sa indice legatura dintre curentul


statoric si cele doua marimi care ne intereseaza sa porneste de
la analogia intre masina asincrona si masina de curent continuu.
La masina de curent continuu cu excitatie separata independenta
marimilor care produc cuplul electromagnetic sa realizeaza
artificial prin compensarea reactiei indusului cu ajutorul unei
infasurari statorice. La masinile de curent alternativ nu mai este
nevoie de interventie constructiva, ele fiind autocompensate in
mod natural.

Independenta marimilor ce produc cuplul masinii de curent


alternativ poate fi evidentiata prin metoda de reglare cu
orientare dupa camp. In continuare, toate calculele si ipotezele
inaintate se fac considerand o masina asincrona bifazata in regim
de motor.

Analogia dintre masina de curent continuu si masina


asincrona se porneste pentru inceput de la diagrama fazoriala a
masinii asincrone cu rotor in scurtcircuit in anumite conditii
simplificatoare. In cazut masinii cu flux de magnetizare constant,
fazorul curentului rotoric este intotdeauna perpendicular pe
fazorul fluxului de magnetizare. Dupa scrierea si explicitarea
ecuatiilor de tensiuni rotorice si statorice la care se ataseaza
relatiile fluxului si curentului de magnetizare se poate construi
diagrama fazoriala simplificata a masinii asincrone cu rotor in
scurtcircuit. Studiind comparativ masinile de c.c. si de c.a. din
punct de vedere al dispunerii marimilor vectoriale flux si curent
ce dau nastere cuplului se observa clar analogia intre cele aoua
masini in regim de motor.

Din punct de vedere fenomenologic, la masina asincrona,


curentul rotoric apare datorita inductiei magnetice produse de
cimpul magnetic al infasurarii statorice de pe axa q strabatuta
de curentul statoric. Curentul rotoric rezultat in urma acestui
fenomen este egal ca valoare dar de semn contrar cu curentul
statoric corespunzator infasurarii de pe axa q.

A doua componenta a curentui statoric se noteaza cu si


este curentul de magnetizare, egal ca valoare cu curentul
statoric corespunzator axei d. Aceasta este componenta reactiva
a curentului statoric, careia ii corespunde curentui din
infasurarea de compensatie a masinii de curent continuu.
Analogia se poate face cel mal bine in cazul in care rotorul masinii
asincrone este blocat. In continuare se va face referire la modul
de constructie al unui sistem de reglare automata cu masina
asincrona reglata dupa camp. Pentru o mai buna intelegere, se
pot urmari figurile 7 si 8 (Capitolul 4).

La construirea unui sistem de reglare automata in cadml


caruia procesul este motorul asincron principiul reglarii
dupa camp se regaseste sub forma unui bloc de comanda D(-
λ( si a unor dispozitive periferice aflate intre regulator si
elementulul de executie. Elementul de executie este etajul final
care realizeaza alimentarea motorului, iar blocul de reglare dupa
camp este "creierul" care comanda activitatea acestuia. In mod
normal, elementul de executie este un convertor static de
frecventa alimentat de la retea cu tensiune trifazata, dar poate
fi construit si sub forma unui dispozitiv mal putin complex care
nu necesita tensiune trifazata. Blocul de comanda D(-λ) primeste
infomatii de la o serie de dispozitive periferice. In cazul nostru
sunt doua traductoare de camp (care pot fi senzori Hall sau
bobine) plasate in intrefier si un traductor de viteza
(tahogenerator) care masoara turatia motorului.

Traductoarele de camp masoara fluxurile din intrefier


corespunzatoare celor doua axe d si q ale masinii, rezultatul
obtinut fiind mai aproape de realitate cand masurarea sa
efectuaza in mod direct, nu indirect (sub forma calcularii fluxului
folosind valori masurate pentru tensiuni si curenti).

Sistemele de reglare automata cu orientare


dupa camp depind constructiv de elementele componente care
le alcatuiesc. Astlel, pot exista mai multe variante constructive
in functie de tipul traductoarelor utilizate, de tipul convertorului
ce alimenteaza motorul si de tipul fluxului dupa care sa
realizeaza orientarea dupa camp (flux rotoric, statoric sau in
intrefier).

In cadrul motoarelor asincrone cu rotor bobinat exista doua


variante constructive de scheme de reglare automata in functie
de marimile masurate. Prima schema se bazeaza pe masurarea
directa a campului magnetic din intrefier cu ajutorul
traductoarelor precum si pe masurarea curentului statoric in a
doua schema campul e deteminat indirect, prin calcul, dupa
masurarea curentilor si tensiunilor statorice precum si a vitezei
rotorui. A treia schema se refera la motoarele asincrone cu rotor
bobinat, in cadrul careia campul este determinat prin masurarea
curentilor statorici, rotorici si a vitezei de rotatie a rotorului.
Aceasta ultima schema nu se incadreaza in sfera noastra de
interes datorita faptului ca motorul asincron este un rotor
bobinat, nu cu rotor in scurtcircuit.

La prima metoda, marimile masurate sunt chiar cele de


reglaj, astfel ca schema este mai putin sensibila la erorile
datorate veriatiei parametrilor constructivi ai masinii. La a daua
metoda insa, schema de reglare este puternic influentata de
variatia rezistentei rotorice si a saturatiei intrefierului, dar nu mai
prezinta problemele legate de masurarea corecta a fluxului cu
traductoare. A treia schema prezinta avantajele ambelor
scheme, insa nu poate fi folosita la moatoarele cu rotor in
scurtcircuit.

Reglarea bazata pe principiul orientarii dupa camp poate fi


aplicata fara nici o restrictie din punct de vedere a convertorului
static de frecventa. Cele mai simple scheme sunt cele in care in
care convertorul joaca rolul de sursa de curent: convertoare cu
circuit intermediar de curent continuu cu filtru de curent (CSI)
sau invertoarele PWM (cu modulatie pe latime) cu curent
sinusoidal reglat. Schemele sunt mai complicate in cadrul
convertoareloi cu caracter de sursa de tensiune (CSV) realizate
eu invertoare de tensiune cu sase tacti (VVI) sau cu modulatie
pe latime (PWM). Reglarea sa poate aplica si in cazul schemelor
cu cicloconvertoare. Din punct de vedere al performantelor, pe
primul loc se situeaza masinile alimentate in curent, la care fluxul
poate fi reglat cu o intarziere datorata constantei de timp
electromecanice a rotorui motorului. In cazul alimentarii motorui
in tensiune, mai apare o intarziere din cauza constantei de timp
a statorului (curentul nu poate varia prin salt intr-o inductanta).

Cele mai des folosite scheme sunt cele care realizeaza


orientarea dupa fluxul rotoric, deoarece marimile de reglare
rezulta mai simplu. In acest caz, fluxul din intrefier masurat
direct cu traductoarele se confunda cu fluxul rotoric; de aeeea,
traductoarele se plaseaza in intrefierul motorului in timpul
asamblarii acestuia. Masurarea fluxului magnetic cu ajutorul
traductoarelor prin fenomenul inductiei se face greu si la
frecvente foarte joase, fiind practic imposibila frecventa zero.
Acest dezavantaj se poate elimina prin utilizarea unor elemente
integratoare analogice care prelucreaza valorile masurate ale
fazoriior spatiali tensiune si curent statoric.

Schemele cu orientare dupe fluxul statoric necesita calcule


mal laborioase pantru marimile de camanda si reglare, care daca
nu sunt efectuate destul de rapid nu duc la o functionare
judicioasa a sistemului de reglare automata.
Capitolul 2
Studiul masinii asincrone bifazate

Sa presupunem o masina asincrona bifazata


functionand in regim de motor, cu urmatorii parametri:

Pentru a putea realiza modelarea motorului asincron


folosind programu1 PSpice este necesar sa cunoastem schema
echiventa a motorului in cauza. Deoarece studiem un motor
asincon bifazat vom avea o schema echivalenta formata din doua
scheme similare, cite una pentru fiecare axa ortogonala (una
pentru axa d si una pentru axaq). Convenim de aici incolo sa
notam cu indici de tipul 1, 2, ..., n marimile ce caracterizeaza
scheme corespunzatoare axei d, iar cu indici de tipul 11,
12,....,1n in marimile ce caracterizeaza scherma
corespunzatoare axei q.

Dispunand de aceste
date nominale, de schema
electrica echivalenta si cu
ajutorul programului de
simulare (prezetat chiar la
sfarsitul Capitolului 3) vom
studia in PSpice
comportarea motorului
asincron bifazat si vom
incerca sa obtinam o serie
de parametri care ne
intereseaza.

1)Pentru inceput,
vom calcula cuplul nominal al masinii si viteza ungiulara
la care acesta se obtine.
Putem exprima puterea nominala a masinii in functie de
cuplul si viteza unghiulara a acesteia:

Stim ca viteza unghiulara de sincronism a masinii (a


rortorului) este data de relatia:

Inlocuind in relatia precedenta, obtinem

Folosind programul PSpice vom simula funtionarea masinii,


introducand puterea nominala si cuplul corespunzator turatiei de
sincronism, vom obtine in urma simularii, valoarea reala a vitezei
unghiulare a masinii asincrone. (Evident, aceasta valoare trebuie
sa rezulte mai mica decat cea corespunzatoare turntiei de
sincronism).

In urrma primei simulari, se obtine: si un


cuplu corespunzator :

In urrma celei de-a doua simulari, se

obtine:

In urrma celei de-a treia simulari, se obtine

In urma continuarii simularilor pentru valori descrescatoare


ale lu se observa o scadere a cuplului electromagnetic. Deci,
cuplul nominal este:
, iar

2)Curentii prin infasurarea statorica, 151o144b


rotorica, respectiv curentul corespunzator inductantei de
magnetizare au valorile:

Fluxul rotoric dupa axa d are valoarea de 1.05 Wb, iar


tensiunea la bornele inductantei de magnetizare este de 333.346
V, apoi de 310.1 V. Dafazajul intre fluxul magnetic rotoric si
curentul statoric se poate calcula folosind rezultatele obtinute
in urma simularii

Ne intereseaza insa determinarea defazajului intre


tensiunea si curentul statoric, in scopul determinarii factorului de
putere al motorului asincron. Evident, factorul de putere rezultat
in urma simularii si a calculelor va avea o valoare mai mare decat
cea a motorului real, din cauza idealizarii masinii in cadrul
simularii.

Din simulare rezulta:

Calculam valoarea defazajului: ......

........

=> =

Deci, factorul de putere este : cos =0.87

3)Functionarea in gol:

Viteza unghiulara in gol, cuplul rezistent la arborele


motorului este nul, deci
Viteza unghiulara corespunzatoare este ,
curentii prin infasurarea statorica, 151o144b rotorica, respectiv
curentii corespunzatori inductantei de magnetizare au
valorile , iar
tensiunilei la bornele inductantei de magnetizare sunt

Procedand analog, vom determina defazajul intre tensiunea


si curentul statoric, in scopul determinarii factorului de putere.

Se obtine :

iar factorului de putere a1


motorului asincron functionand la gol rezulta: cos =0.06 .

In urma unor simulari succesive pentru valori crescatoare


ale vitezei unghiulare se obtin o serie de caracteristici M( ).
Intrucat exista oscilatii de cuplu, se extrage valoarea maxima si
valoarea minima a cuplului electromagnetic, dupa care se
calculeaza valoarea medie a cuplului efectuand media aritmetica
a celor doua valori citite.

18.993 18.972 18.993 (


pt. )

20.451 20.449 20.450 (


pt. )

22.125 22.125 22.125 (


pt. )
24.035 24.035 24.035 (
pt. )

28.583 28.583 28.583 (


pt. )

Se observa ca incepand de la valori mai mari de 60 rad/s


ale vitezei unghiulare, cuplurile electromagnetice maxim si
minim devin egale ca valoare si totodata crescatoare.

Cuplul maxim sa obtine pentru = 120ad/s.


Capitolul 3
Simularea pe calculator a principiului orientarii

dupa cimpul rotoric

Dupa cum s-a explicat mai pe larg in Cap. 1, masina


asincrona in regim de motor (servomotor) poste fi comandata
doar plin intermediul curentului statoric.

Curentul statoric are doua componente: curentul


reactiv care contribuie la magnetizarea masinii si curentul
activ care creaza cuplul electromagnetic.

In cadrul schemei bloc a sistemului complet de reglare a


turatei, partea cea mai importanta o ocupa schema bloc a
orientarii dupa campul rotoric, prezentata in Fig. 1.

Fig. 1. Schema bloc a


orientarii dupa campul
rotoric

Schema bloc ce
ilustreaza principiul
orientarii dupa campul
rotoric are ca marimi de
intrare intr-o prima faza cei
doi curenti si precum si doua valori numerice sinusului
respectiv cosinusului unghiului dintre axa d a masinii si directia
fluxului magnetic rotoric respectiv .Aceste patru marimi
de interes sunt marimile de intrare in blocul notat . In
cadrul acestui bloc si a inca unuia sunt efectuate o serie de
operatii relativ simple in urma caroro va rezulta valoarea
curentului statoric. Mai exact, curentul statoric sa obtine sub
forma a doua valori numerice "ideale" notate cu si .
Fig.
2 Fig. 3

Unghiul este evaluat cu ajutorul informatiei continute de


valorile fluxuriior si , aceste valori fiind masurate prin
intermediul unor; tnaductoare (elementele innegrite din
intrefierul masinii asincrone - Fig. 1). Pentru inceput se
calculeaza fluxul rezultant, iar apoi pot fi imediat calculate
valorile pentru sinus si cosinus:

In cadrul blocului D(- ), folosind toate marimile de intrare


amintite anterior, se elaboreaza valorile curentiior si . In
practica, toate operatiile de calcul necesare sunt efectuate cu
ajutorul unui circuit electronic specializat (microprocesor dedicat
sau microcontroler), deoarece calculele trebuie efectuate in timp
real. Asadar este imperios necesar ca unitatea de calcul (care
fizic este integrata in structura servomotorului asincron) sa
functioneze in tandem cu servomotorul, deci sa aiba o putere de
calcul suficient de mare, dar in acelasi timp sa aiba si un pret
rezonabil.
Cele doua valori numerice "dorite" ale curentilor sunt
marimi de intrare pentru un bloc (nenotat pe schema pnncipala)
care este de fapt o sursa de curent Ea peate fi un convertor static
de frecventa alimentat cu tensiune trifazata sau, ca in cazul de
fata, un circuit mult mai simplu alimentat cu tensiune continua
(Fig. 5). In Fig. 4 se prezinta schema bloc a sursei de curent
utilizata in cadrul simularii pe calculator.

Fig. 4

Fig. 5

Este evident faptul ca tipul de sursa de curent propus in Fig.


5 este mai simplu de realizat din punct de vedere practic (in plus
nu necesita retea trifazata de tensiune) si mai ieftin ca pret. Tot
evident este insa si faptul ca aceasta sursa nu poate realiza
curentul de forma sinusoidala pe care il necesita motorul
asincron. Modul de functioare al sursei relzulta in operarea
corespunzatoare (inchideri si deschideri succesive) ale calor
doua intrerupatoare si . In urma acestor succesiuni, se
obtine o forma de unda care sa apropie intr-o oarecare masura
de o sinusoida.

Totusi, in practica, aceasta caracteristica a curentului nu


deranjeaza deoarece din cauza inertiei rotorul nu poate urmari
micile "abateri" ale curentului de la forma sinusoidala. Este clar
totodata ca daca intrerupatoarele sunt comandate mai riguros,
cu atat si abarerile de la sinusoida se vor incadra intre limite mai
reduse. In Fig. 6 avem caracteristica i(t) pentru o asemenea
sursa de curent. Cu rosu - forma de unda a curentului care se
obtine, iar cu albastru forma sinusoidala ideala.

Curentul si obtinut cu ajutorul sursei de curent sunt


aplicate celor doua infasurari aflate pe statorul motorului
asincron. Odata alimenta, in stator apare ftuxul
magnetic care induce in colivia rotorica curentul ; din
interactiunea celor doua componente (mereu perpendiculare una
fata de cealalta) la nastere cuplul electromagnetic care pune in
miscare rotorul motorului. Componentele si ale fluxului de
magnetizare , corespunzatoare celor doua axe ale masinii,
sunt detectate si masurate de cele doua traductoare. Aceste
doua componente ( si ) sunt folosite nu doar pentru
calculul valorilor si , ci si pentru estimarea fluxului de
magnetizare . Valoarea acestui flux se aduce ca o
componenta de reactie negativa si impreuna cu valoarea
"dorita" se introduce intr-un regulator. Acest regulator are
ca marime de iesire curentul (care e marimea de intrare
pentru blocul D(- ), dar acest lucru se va vedea doar in Cap. 4
in cadrul schemei bloc complete.

Cu
ajutorul sistemului
descris de schema
bloc de mai sus,
exista in sfarsit
posibilitatea de a
controla riguros
cuplul
electromagnetic si
turatia (viteza
unghiulara) a
rotorului motorului
asincron. Se mai impune o observatie: curentul asigura
magnetizarea masinii, iar in cazul general nu este necesar ca el
sa varieze, ci doar sa asigure o magnetizare corespunzatoare
regimului nominal. Asadar, trebuie variat doar curentl activ .

In cadrul programuiui de simulare realizat in PSpice,


calculul fluxului electromagnetic si a marimilor mecanice
nu poate fi facut automat, si de aceea se recurge la crearea unor
circuite electrice elementare auxiliare cu surse de tensiune
comandate (si/sau surse de curent) care sa ofere drept rezultat
marimile amintite mai sus.

[D(

)]=
Eflr 7 0 Value =

Ecos 8 0 Value =

Ecos 9 0 Value =

Gisd 0 1 Value =

Gisq 0 11 Value
=
La finalul acestui capitol, dupa prezentarea schemei
circuitului echivalent (in Capitolul 2), a modului de calcul a
marimilor care ne intereseaza (ilustrat mai sus) si a rezultatelor
obtinute in urma simularii (tot in Capitolul 2), vom prezenta
programul camplet realizat in PSpice cu ajutorul caruia s-au
obtinut rezultatele:

modelul ortogonal al mat

.param Rs=5.5

.param Lss=29.9m

.param Lm=0.41m

.param Lsr=28.2m

.param Rr=4.7

.param J=50m

.param Fa=5.4m

.param W=0

* parametrii axei d *

Rsd 1 2

Lssd 2 3 IC = 0

Lmd 3 0 IC = 0

Rrd 5 4

Lsrd 4 3 IC = 0

Ed 0 5 value =
* parametrii axei q *

Rsq 11 12

Lssq 12 13 IC = 0

Lmq 13 0 IC = 0

Rrq 15 14

Lsrq 14 13 IC = 0

Eq 15 0 value =

* marimi mecanice *

Gme 0 21 value =

Gmr 21 0 0

Cj 21 0 0 IC =0

Ra 21 0 0

* surse de alimentare in tensiune *

Erd 1 0 value =

Esd 11 0 value =

* calcul flux *

Eflrd 6 0 value =

Eflrq 16 0 value=

R6 6 0 1

R16 16 0 1

Eflr 30 0 value =

R30 30 0 1
*Analiza axe flux *

Esin 31 0 value =

Ecos 32 0 value =

Vp 33 0 pml (0 1 1m 0)

R31 31 0 1

R32 32 0 1

R33 33 0 1

*Comparator cu histerezis *

Ged 0 41 value =

Geq 0 42 value =

R41 41 0

R42 42 0

C41 41 0

C42 42 0

Esgrd 43 0 value =

Esgnq 44 0 value =

R43 43 0

R44 44 0

C43 43 0

C44 44 0

Gisdi 0 51 value =

Gisdi 0 52 value =
R 51 51 0 1

R 52 52 0 1

* rotire axe alimentare *

Gind 0 1 value =

Ginq 0 11 value =

VIR 61 0 2,17

VIA 62 0 PVVL (0 0 0,1 0 0


11 10 )

R 34 34 0 1

R35 35 0 1

.PROBE

.Tran 0,1 0,5 0 0,1 m VIC

.END
Capitolul 4

Schema bloc a sistemului complet de reglare a


turatiei

utilizand principiul orientarii dupa campul rotoric

Dupa cum s-a indicat inca de la primul capitol, scopul


acestui studiu a fost realizarea unui dispozitiv prin care sa se
controleze cu mare precizie turatia si cuplul unui motor asincron
bifazat, reusind transformarea acestuia intr-un servomotor
asincron. Ca in cazul majoritatii sistemelor sau proceselor cu
aplicatii practice, este nevoie ca procesul in cauza (in cazul de
fata motorul asincron) sa fie controlat prin intermediul unui
sistem de reglare automata. Schema de principiu a unui sistem
de reglare automata se prezinta sub forma celei din Fig. 7, cu o
singura bucla de reactie neagativa (si cu x respectiv y marimea
de intrare respectiv de iesire).

Schema bloc a sistemului complet de reglare a turatiei (Fig.


8) este construita tot pe principiul ilustat mai sus, dar este ceva
mai complexa. In cadrul schemei complete sa regaseste schema
bloc a orientarii dupa campul rotoric, prezentata in Capitolul 3 in
Fig. 1. Schema bloc completa o include pe aceasta dar mai
contine inca cateva elemente noi in comparatie cu schema de
principiu din Fig. 7.

Inprimul rand, exista doua circuite de reactie negativa (si


in consecinta doua regulatoare), precum si trei traductoare;
dintre acestea, doua traductoare sunt de acelasi tip (traductoare
de camp), dar al treilea este traductor de turatie care furnizeaza
informatii cu pivire la viteza unghiulara a rotorului motorului
asincron. Exista de asemenea doua marimi (principale) de
intrare, viteza unghiulara "dorita" si fluxul magnetic
"dorit" , ambele impuse (prescrise) de catre utilizator.

Traductorul de turatie este un tahogenerator cuplat


mecanic la axul motorului asincron.

Aceasta schema transforma motorul asincron bifazat


obisnuit intr-un servomotor. Dupa alimentarea cu tensiune
electrica si introducerea marimilor de utlizare sistemul este gata
de utilizare ,oferind performantele specifice unui servomotor si
fiabilitatea unui motor asincron, ambele la un pret rezonabil.

S-ar putea să vă placă și