Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei


Specializarea Psihologie

Relația dintre performanța sportivă și stima de sine

Dumitrescu Alina, Pascu Oriana, Stanciu Elena, Vasile Răducu


Universitatea Transilvania Brașov
Facultatea de Psihologie și Științele Educației

1. Rezumat

Acest studiu a avut ca scop identificarea relației dintre performanța sportivă și stima
de sine, studiu ce s-a realizat în cadrul disciplinei „Metodologia cercetării în psihologie”.
Conceptele teoretice utilizate în fundamentarea teoretică şi în construcţia acestei probe au fost
cele subsumate modelului construit de Rosenberg (1989) pentru evaluarea stimei de sine şi a
cercetărilor științifice oferite de consacrați precum W. James, Bandura.
Chestionarul rezultat a fost aplicat pe un lot de 32 de subiecţi proveniți atât din
mediul rural cât și din mediul rural din cadrul populaţiei vizate, cu vârste între 10 și 16 ani.
Rezultatele obținute confirmă ipoteza noastră conform căreia performanțele sportive se
asociază pozitiv cu stima de sine.
2. Introducere
Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui şi face refire la trăirea afectivă, la
emoţiile pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană. Cei mai mulţi
psihologi definesc stima de sine ca fiind evaluarea globală a valorii proprii în calitate de
persoană. Este vorba de evaluarea pe care o persoana o face cu privire la propria sa valoare,
cu alte cuvinte, asupra gradului de mulţumire faţă de propria persoană.
Rosenberg (1979) defineşte stima de sine ca o sinteză cognitivă şi afectivă complexă.
El consideră că stima de sine dictează atitudinea mai mult sau mai puţin bună a individului
faţă de propria persoană.
După W. James (1998), stima de sine reprezintă rezultatul raportului dintre succesul
unor acţiuni şi aspiraţiile individului cu privire la întreprinderea acelei acţiuni. O persoană va
avea o stimă de sine ridicată în măsura în care succesele sale sunt egale sau superioare
aspiraţiilor. Şi invers, dacă aspiraţiile depăşesc reuşitele, stima de sine va avea un nivel
scăzut.

1
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

În acelaşi timp, dacă un individ nu cunoaşte succesul într-un domeniu care nu are o
importanţă foarte mare pentru el, stima sa de sine nu va avea de suferit. W. James mai
defineşte stima de sine ca fiind conştiinţa valorii de sine. El consideră stima de sine ca fiind
conştiinţă de sine cu valenţe afective de o intensitate/tonalitate medie.
Putem fi mulţumiţi/satisfăcuţi de felul cum suntem, sau enervaţi de propria persoană.
Sentimentele de mulţumire sau de dezgust faţă de sine sunt în mod normal provocate de
succese, de dorinţe împlinite, de poziţia bună sau recunoaşterea pe care o avem în societate.
Stima de sine este influenţată de maniera în care persoana percepe competenţele sale
în domeniile în care reuşita este importantă pentru sine. Indivizii cu o stimă de sine ridicată se
simt competenţi în domeniile în care cred că reuşita ar fi importantă şi deasemenea sunt
capabili să considere ca având o importanţă mai mică domeniile în care se simt mai puţin
competenţi. Ei reuşesc să anuleze discordanţa dintre Sinele ideal şi Sinele real. Cu cât această
discordanţă dintre Sinele ideal şi cel real este mai mare, cu atât stima de sine are un nivel mai
scăzut. De asemenea, o persoană are mai multe identităţi, fiecare asociată unui anume rol (de
gen, de vârstă, şcolar, familial, profesional etc.), astfel, individul se autoevaluează diferit în
funcţie de domeniu de viaţă sau faţeta identităţii personale activate de un context anume.
Stima de sine ca dimensiune globală este alcătuită din 5 subdimensiuni:
 Sinele emoţional – este reprezentarea individului cu privire la gradul de control pe
care îl are asupra emoţiilor sale şi asupra impulsivităţii. Este imaginea pe care o are
persoana cu privire la gradul său de stăpânire de sine care este considerată a permite o
mai bună organizare în activităţi, o mai bună planificare.
 Sinele social – este vorba de reprezentarea interacţiunii cu ceilalţi şi de sentimentul de
recunoaştere socială.
 Sinele profesional – se raportează la reprezentările, comportamentele şi performanţa
la locul de muncă sau în context şcolar. Percepţia asupra propriilor competenţe este
incorporată în imaginea pe care şi-o construieşte persoana despre propria persoană.
 Sinele fizic – include imaginea corporală, percepţia părerilor celor din jur cu privire la
aspectul fizic şi aptitudinile fizice şi atletice.
 Sinele anticipativ – modul în care persoana priveşte spre viitor, atitudinea faţă de ceea
ce îl aşteaptă in viitor.

2
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

În sport, unul din cei mai importanti factori psihologici menționați este încrederea în
sine. Bandura face o comparație între doi termeni: “încredere în sine” și “eficacitate de sine”.
Încrederea în sine se referă la puterea credinței, dar nu menționează nivelul competenței
percepute. Eficacitatea de sine se definește prin judecățile despre ce anume poate face un
individ cu abilitățile pe care le posedă.
Astfel, Bandura preferă să folosesească termenul de eficacitate de sine pe termen lung
pentru a preciza nivelul de competențe perceput și capacitatea percepută. Teoria eficacității a
fost cea mai folosită teorie pe scara largă pentru inverstigarea factorului încredere în sine în
sport.
În conformitate cu teoria lui Bandura, asteptarile eficacității personale sunt derivate
din patru principalele surse de informații: performanța realizarii, experiențele observate la
alte persoane, persuasiunea și stările fiziologice.
Performanța realizării: performanța realizări asigură cea mai fiabilă sursă de
informații pe care se basează auto-eficacitatea hotărârilor. Dacă experiențele sportive au fost
în mod repetat percepute ca succese, ele vor ridica eficacitatea așteptărilor; dacă au fost
percepute ca eșecuri, ele vor coborî asteptările.
Experiențe observate la alte persone: eficacitatea persoanală poate fi obținută și prin
observarea altor persone, ulterior punând în aplicare, sau imaginându-ți că faci un exercițiu
de mai multe ori poate activa aceleași circuite neuronale ca și când ai lucra în realitate.
Persuasinea: de obicei profesorii folosesc tehnici persuasive pentru a-și motiva elevii
să atingă perfomante, să lucreze mai mult. Gradul de influență depinde de credibilitate,
prestigiu, încredere și expertiza convingătorului.
Stări fiziologice: Bandura afima că gândurile noastre ne pot imfluenta performanta
sportivă. Spre exemplu, un participant poate avea stări de anxietate și astfel își inhibă
perfoamențele fizice.

Încrederea descrie felul în care facem față eșecurilor sau provocărilor care pot
amenința imaginea de sine. Sportivii care au un nivel ridicat de încredere vor accepta că
înfrângerile sunt părți necesare ale parcursului unui sportiv și că sunt inevitabile. Răspunsul
sportivului încrezător în forțele proprii este acela al resetării, acceptarea situației prezente și
reorientarea acestuia înspre următorul obiectiv. Răspunsul sportivului lipsit de încredere este
acela al frustrării și îndoielii, înfrângerea lovește puternic în imaginea de sine și sentimentul
de eficacitate.

3
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

Sentimentul eficacității este credința că dispui de suficiente abilități pentru a îndeplini


acțiunea sau pentru a face față rigorilor situațiilor viitoare. Eficacitatea are la bază o memorie
episodică puternică și pozitivă a reușitelor din situații similare și totodată convingerea că
activitatea sportivă viitoare poate fi îndeplinită cu succes. Încrederea unui sportiv nu se
întărește prin afirmații de genul: ”ai încredere”, ”fii bărbat”. Orice sportiv care aude aceste
afirmații știe că este nevoie de mulți alți factori. Printre factorii corelaționali ai încrederii
amintesc optimismul, satisfacția vieții, imaginea de sine, sentimentul de eficacitate și
anxietatea ca trăsătură de personalitate (care contribuie la scăderea încrederii).
Sportivii care au sentimentul eficacității vor vedea problemele ca pe niște sarcini ce
oferă un nivel acceptabil și posibil de atins al provocărilor, au nivel mai ridicat al interesului
în activitățile la care participă (caută inclusiv înțelegerea și depășirea barierelor mentale din
competiții), formează o dedicare puternică și perseverantă față de interesele sale sportive și își
revin foarte repede din urma greșelilor și a înfrângerilor.
De asemenea, studiile lui Harner au aratat că în adolescență, la nivelul stimei de sine
se percep inteligența, competențele atletice, aparența fizică și acceptarea socială. Cei care
participă la un sport au o percepție corporală și o sima de sine mai bună decât cailalți. Stima
de sine poate fi îmbunătățită în adolescență prin practicarea unui sport. Beneficiile sănătoase
ale sportului cresc puterea musculară, rezistența și descresc obezitatea. Aceste dovezi au fost
demonstrate științific. Practicarea unui sport duce la o percepere a imaginii corporale mai
bună și într-o maniera mai pozitivă decât cei care nu practica nici un fel de sport. Deoarece
numarul băieților care practică sport este mai mare decat al fetelelor, aceștia se simt în
general mai bine în corpurile lor prin comparație cu fetele în adolescență. Așadar, s-a
demonstrat că majoritatea copilor din adolescența timpurie se simt mai bine în corpurile lor
iar practicarea unui sport are un puternic efect asupra stimei de sine.

În concluzie, stabilitatea sau instabilitatea componentei afective a sinelui


depinde de certitudinea pe care indivizii o au despre ceea ce sunt ei. Cu cât această
componentă este mai puternică (stimă de sine pozitivă), cu atât ea este mai stabilă şi
mai insensibilă la variaţiile situaţionale; cu cât această componentă este mai puţin
puternică (stimă de sine negativă), cu atât ea este mai instabilă şi deci mai sensibilă la
caracteristicile situaţionale.

4
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

3. Obiective de cercetare și ipotezele studiului

În această cercetare ne-am propus să identificăm relația dintre performanțele sportive


și stima de sine. Întrebarea care vine odată cu acest obiectiv este care este relația dintre
performanța sportivă și stima de sine, iar ipoteza noastră demonstrată din punct de vedere
statistic este că performanța sportivă se asociază pozitiv cu stima de sine.

4. Metoda- Designul și procedura de cercetare


Metoda folosită în cercetarea noastră a fost cea a cercetării corelaționale.
Pornind de la obiectivul propus, am folosit ca instrumente de evaluare chestionarul
Rosenberg ce măsoară stima de sine și un chestionar personalizat cu 10 itemi, unde subiecții
au dat câte un răspuns fiecărei întrebări, chestionar ce măsoară performanțele sportive,
respectiv rezultatele competiționale. Un exemplu de item măsurat în scala Rosenberg este
credința în propriile calități și părerea pozitivă de varianta oferită de Cristophe Andre și
Francois Lelord ce măsoară stima de sine și un chestionar spre sine, iar un exemplu de itemi
din chestionarul personalizat este menționarea medaliilor de locul întâi la campionatele locale
și naționale și numărul competițiilor în care subiectul efectiv nu s-a clasificat.
Aceste chestionare au fost aplicate pe un lot de 32 de subiecți practicanți ai artelor
marțiale- karate din populația, atât de gen masculin, cât și feminin, cu vârste cuprinse între 10
și 16 ani, din mediul rural și urban, practicanți ai artelor marțiale- karate. Dintre participanți,
50% sunt de gen feminin, iar 50% gen masculin, 85% au studii gimnaziale, 15% studii de
liceu. În ceea ce privește zona demografica, 72% locuiesc în mediul urban și 28% în mediul
rural.
Aplicarea chestionarelor a fost realizată în format scris fiecărui subiect, iar pentru
culegerea datelor și centralizarea acestora s-a folosit programul SPSS. Chestionarele au fost
oferite instructorilor, iar aceștia le-au oferit sportivilor înainte de ora de antrenament.
Acestora, sportivilor, li s-au oferit un timp de 10 minute pentru a citi acordul de participare și
instructajul și completarea efectivă a chestionarelor. După completare, chestionarele au fost
strânse și returnate responsabililor de cercetare. Aceștia au introdus datele culese în
programul SPSS, iar rezultatele relevante au primit o interpretare științifică.

5
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

5. Rezultate
Ipoteza noastră conform căreia performanțele sportive se asociază pozitiv cu stima de
sine se confirmă, aceasta fiind demonstrată prin intermediul corelației Pearson realizată între
variabilele performanță sportivă și stimă de sine, pe un eșantion de 32 de subiecți.
Rezultatele obținute indică faptul că există o corelație foarte puternică la pragul de
0.01 între anumite variabile ale performanței sportive și stima de sine și o corelație puternică
la pragul de semnificație de 0.05 între celelalte variabile ale performanței sportive și stima de
sine, care influențează rezultatul conform căruia performanțele sportive se asociază pozitiv cu
stima de sine.

6
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

Tabelul1.1- Media, abaterea standard și numărul de cazuri al eșantionului


Mean Std.Deviation N
Stima de sine 24.5625 1.99899 32
Timpul practicat în 4.5625 2.67531 32
sportul de performanță
Numărul competițiilor de 11.6250 13.90463 32
participare în prezent
Numarul antrenamentelor 2.7188 .85135 32
din decursul saptamanii
Numarul medaliilor de 2.6875 2.46835 32
locul intai la competitiile
nationale
Numarul medaliilor_ de 2.8125 2.71718 32
locul doi la competitiile
nationale
Numarul medaliilor de 3.6563 4.71517 32
locul trei la competitiile
nationale
Numarul medaliilor de 5.8750 4.52056 32
locul întâi la competitiile
nationale
Numarul medaliilor de 3.6563 3.45113 32
locul doi la competitiile
nationale
Numarul medaliilor de 2.9375 2.51367 32
locul trei la competitiile
nationale
Numărul de competiții .8125 1.35450 32
fără rezultate

7
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

Tabelul 1.2- Tabelul corelațiilor dintre variabilele performanței sportive și stima de sine.

Stima Timpul Numărul Numărul Numărul Numărul Numărul Numărul Numărul Numărul Numărul
de practicat în competițiilor antrenam Medaliilor Medaliilor de Medaliilor de Medaliilor Medaliilo Medaliilo de
sine sportul de de participare din cursul de locul locul doi la locul trei la de r de locul r de locul competiț
performanță în prezent săptămânii întâi la competițiile competițiile locul întâi la doi la trei la ii fără
competițiile naționale naționale competițiile competiții competiții rezultate
naționale locale le locale le locale
Stima de Pearson corelation 1 -.326 - -.359* -.421* - -.283 - -.443* -.121 -.246
. . .
sine
3 4 4
5 9 5
7 1 2
* * *

* *

Timpul Pearson corelation -.326 1 . .822** .824** . .683** . .654** .360* .564**
7 6 8
practicat
5 9 9
în sportul
9 4 2
de * * *

performan * * *

ță

8
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

Numărul Pearson corelation -.357* .759** 1 .713** .793** . .647** . .632** .273 .781**
5 7
competițiil
7 9
or de
2 2
participar * *

e în * *

prezent

Numărul Pearson corelation -.359* .822** . 1 .740** . .658** . .647** .414* .596**
7 6 8
antrename
1 4 2
ntelor din
3 6 0
cursul * * *

săptămânii * * *

Numărul Pearson corelation -.421* .824** . .740** 1 . .636** . .759** .563** .532**
7 6 8
Medaliilor
9 0 7
de locul
3 7 8
întâi la * * *

competițiil * * *

e naționale

Numărul Pearson corelation -.491** .694** . .646** .607** 1 .717** . .671** .433* .472**
5 7
Medaliilor
7 6
de locul
2 0
doi la * *

9
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

competițiil * *

e naționale

Numărul Pearson corelation -.283 .683** . .658** .636** . 1 . .615** .521** .651**
6 7 7
Medaliilor
4 1 3
de locul
7 7 5
trei la * * *

competițiil * * *

e naționale

Numărul Pearson corelation -.452** .892** . .820** .878** . .735** 1 .766** .539** .570**
7 7
Medaliilor
9 6
de
2 0
locul întâi * *

la * *

competițiil
e locale
Numărul Pearson corelation -.443* .654** . .647** .759** . .615** . 1 .589** .414*
6 6 7
Medaliilor
3 7 6
de locul
2 1 6
doi la * * *

* * *

10
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

competițiil
e locale
Numărul Pearson corelation -.121 .360* . .414* .563** . .521** . .589** 1 .205
2 4 5
Medaliilor
7 3 3
de locul
3 3 9
trei la * *

competițiil *

e locale

Numărul Pearson corelation -.246 .564** . .596** .532** . .651** . .414* .205 1
7 4 5
de
8 7 7
competiții
1 2 0
fără * * *

rezultate * * *

11
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

TABELE

Correlations
Numarul_med
aliilor_la_cam
pionatele_nati
Stima_de_sine onale
Stima_de_sine Pearson Correlation 1 -.423*
Sig. (2-tailed) .016
N 32 32
*
Numarul_medaliilor_la_c Pearson Correlation -.423 1
ampionatele_nationale Sig. (2-tailed) .016
N 32 32
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Corelația este semnificativă și puternică așadar numărul medaliilor obținute la campionatele naționale influențează stima de sine.

Group Statistics
Std. Error
Gen N Mean Std. Deviation Mean
Stima_de_sine masculin 16 24.6250 1.96214 .49054
feminin 16 24.5000 2.09762 .52440
Numarul_medaliilor_la_c masculin 16 9.3125 6.88688 1.72172
ampionatele_nationale feminin 16 9.0000 10.57040 2.64260

12
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

Independent Samples Test


Levene's Test
for Equality of
Variances t-test for Equality of Means
Sig. (2- Mean Std. Error 95% Confidence Interval of the Difference
F Sig. t df tailed) Difference Difference Lower Upper
Stima_de_sine Equal
variances .019 .891 .174 30 .863 .12500 .71807 -1.34150 1.59150
assumed
Equal
variances not .174 29.867 .863 .12500 .71807 -1.34177 1.59177
assumed
Numarul_medaliilor_la_c Equal
ampionatele_nationale variances .575 .454 .099 30 .922 .31250 3.15399 -6.12881 6.75381
assumed
Equal
variances not .099 25.790 .922 .31250 3.15399 -6.17319 6.79819
assumed

Genul este nesemnificativ pentru stima de sine, însă numarul medaliilor la campionatele naționale este semnificativ pentru gen.

13
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

Detaliat putem spune că timpul practicat în sportul de performanță influențează numărul


competițiilor, al antrenamentelor și al tuturor medaliilor obținute la competițiile locale și
naționale dar și la orice altă competiție. Locul doi la competițiile naționale și locul întâi la
competițiile locale influențează mult mai mult stima de sine față de numărul competițiilor de
participare în prezent, numărul antrenamentelor și locul întâi la competițiile naționale și doi la
competițiile locale.

Numărul competițiilor de participare este semnificativ în mare măsură pentru timpul


practicat în sport, numărul antrenamentelor din decursul săptămânii dar și pentru numărul de
medalii obținute la toate competițiile. Numărul de antrenamente este factorul care determină
absolut toate variabilele performanței sportive dar și a stimei de sine. De asemenea numărul
medaliior de locul întâi și doi este foarte semnificativ pentru stima de sine, prin urmare acesta
constituie un factor care poate modifica stima de sine. Diferența de semnificație între foarte
semnificativ și semnificativ este dată de pragul de 0.05 sau 0.01.
De asemenea, genul nu influențează stima de sine, dar numărul medaliilor este
semnificatvi pentru gen.

6. Discuții și concluzii

Prin demersul nostru de cercetare şi prin datele statistice pe care le-am pus în evidenţă
credem că am reuşit să confirmăm ipoteza noastră și anume că performanța sportivă se
asociază pozitiv cu stima de sine. Prin însuși tabelele obținute am scos la lumină faptul că
variabilele se corelează între ele într-o mai mică sau mai mare măsură, diferența fiind dată de
pragul de semnificație.

Cu toate acestea, limite identificate au fost: intervalul prea mare de vârstă ales, numărul
de ani de practică în sport (este clar din măsurători că numărul de ani influențează stima de
sine prin însăși participarea la mai multe competiții și antrenamnte de performanță)

Viitoarele studii ar putea fi centrate pe corelarea strictă a vârstei, pe numărul de


antrenamente pe săptămână și numărul de ani de practică.

14
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

Anexe:

CHESTIONAR- Relația dintre performanța sportivă și stima de sine

Acord de participare
Suntem studenți în cadrul Universității Transilvania din Brașov, la Facultatea de
Pshihologie și Științele Educației și realizăm un studiu în cadrul disciplinei ”Metodologia
cercetării științifice în psihologie”. Prin aceasta ne propunem să aflăm care este relația dintre
performanța sportivă și stima de sine în randul sportivilor de performanță.
Te invităm să participi la această cercetare prin completarea unui chestionar, durata
medie de completare a acestui chestionar este de aproximaiv 5- 6 minute, participarea ta este
voluntară și nu implică nici un bebeficiu și nici un risc. Te poți retrage în orice moment din
cercetare. Te asigurăm de asemenea că răspunsurile sunt strict confidențiale și vor fi folosite
doar în scop de cercetare în cadrul acestui proiect. Dacă ai întrebări, ne poți contacta la adresa
de e-mail: vraducu23yahoo.com
Vă mulțumim pentru că sunteți de acord să completați acest chestionar.

1. Vârsta dvs:
2. Genul dvs: M/F
3. Mediul de proveniență: rural/ urban

Instructaj

Acest chestionar oferă o imagine despre nivelul dumneavoastră al stimei de sine și


cuprinde un număr de afirmații. Vă rugăm să citiți fiecare afirmație cu atenție și să bifați cu
câte un X acel răspuns care exprimă cel mai bine acordul sau dezacordul exprimat. Nu există
răspunsuri corecte sau greșite și nu este nevoie să fiți “experți” pentru a complet acest
chestionar. Descrieți-vă cât mai sincer și exprimați-vă părerile cât mai clar. Marcați acel
răspuns care exprimă cel mai bine acordul sau dezacordul pus.

15
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

Întrebările chestionarului Total de De Dezacord Total


acord acord dezacord
1.În general, sunt mulțumit de mine
2.Uneori mă gândesc că nu valorez
nimic
3.Cred că am o serie de calități bune
4.Sunt capabil să fac lucrurile la fel de
bine ca ceilalți
5.Simt că nu am în mine prea multe de
care să fiu mândru
6.Uneori mă simt realmente inutil
7.Mă gândesc că sunt un om cu valoare,
cel puțin la fel ca alte persoane
8.Mi-ar plăcea să pot avea mai mult
respect față de mine
9.Ținând cont de toate, am tendința că
sunt ratat
10.Am o părere pozitivă despre mine

Chestionar personalizat pentru măsurarea performanței sportive

Instructaj

Vă rugăm să acordați un răspuns pentru fiecare întrebare din următorul tabel. Nu există
răspunsuri corecte sau greșite și nu este nevoie să fiți “experți” pentru a complet acest
chestionar. Descrieți-vă cât mai sincer și exprimați-vă părerile cât mai clar

Întrebare Răspuns
1.De cât timp practicați un sport de performanță?
2.La câte competiții ați participat până în prezent?
3. La câte antrenamente participați în decursul săptămânii?

16
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

4.Câte medalii de locul 1 ați câștigat la competițiile naționale până în


prezent?
5. Câte medalii de locul 2 ați câștigat la competițiile naționale până în
prezent?
6. Câte medalii de locul 3 ați câștigat la competițiile naționale până în
prezent?
7.Câte medalii de locul 1 ați câștigat la competițiile locale până în
prezent?
8. Câte medalii de locul 2 ați câștigat la competițiile locale până în
prezent?
9. Câte medalii de locul 3 ați câștigat la competițiile locale până în
prezent?
10. Care a fost numărul de competiții la care ați participat și în care nu
v-ați clasificat pe nici un loc.

17
Universitatea Transilvania Braşov
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea Psihologie

Referințe bibliografice:

 Macarie A., Constantin T., Iliescu M., Fodorea A., Prepeliţă G. (2007) Stima de sine – între
normalitate şi trăsătură accentuată. Psihologie şi societate: Noutăţi în psihologia aplicată.,
Edituta Performantica Iaşi
 D.Feltz. Self Confidence and Sports Performance. Essential readings in sport and exercise
psychology.(2007), pag 278-294.
 M.Bernier, E.Thienot, R.Codron et al. Mindfulness and Acceptance Aproaches in Sport
Performance. Journal of Clinical Sport Psychology. 2009, Vol.3, Issue.4, pag.320-333.
 A.Hatzigeorgiadis, N.Zourbanos, E.Galanis et al. Self-Talk and sport performance: A meta-
analysis. Perspectives on Psychological Science. 2011, Vol.6, Issue.4, pag 348-356.
 A.Bowker. The relationship between sports participation and self-esteem during early
adolescence. Canadian Journal of Behavioural Science. 2006, Vol.38, Issue.3, pag 214-229.

18