Sunteți pe pagina 1din 45

I.

TEME DE EFECTUAT ÎN CAIETUL DE


PRACTICĂ

1. Enumerați documentele elaborate de Biblioteca Națională a României (faceți o


scurtă prezentare)

Bibliografia Naţională Română. Cǎrţi, albume, hǎrţi- apare din anul 1952, bilunară.
Înregistrează toate publicaţiile de tip carte editate pe teritoriul României, existente în
Depozitul legal al Bibliotecii Naţionale a României. Are index alfabetic de autori şi nume
de persoane, index alfabetic de titluri de lucrări şi index alfabetic de edituri.
Bibliografia Naţională Română. Publicaţii seriale- apare din anul 1992, periodicitate
anuală. Cuprinde producţia naţională de publicaţii periodice, existentă în Depozitul legal
al Bibliotecii Naţionale a României. Lucrarea dispune de index alfabetic de titluri, index
alfabetic de redactori şi index alfabetic de editori.
Bibliografia Naţională Română. Documente muzicale tipărite şi audiovizuale- apare
din anul 1968, iar din 2010 are o periodicitate anuală. Cuprinde producţia naţională de
partituri, CD-uri, discuri, casete, existentă în Depozitul legal al Bibliotecii Naţionale a
României. Are index alfabetic al numelor de persoane şi index alfabetic de titluri.
Bibliografia Naţională Română. "Românica„
Oferă descrierea bibliografică a diverselor documente (cărţi, albume, hărţi, teze de
doctorat) publicate în străinătate, semnate/editate de autori/editori români sau de origine
română ori consacrate, integral sau în parte, unei tematici româneşti. La alcătuirea acestei
publicaţii sunt folosite următoarele surse: catalogul publicaţiilor din Biblioteca Naţională
a României, baza de date OCLC, cataloage on-line ale unor biblioteci naţionale din
Europa, America de Nord şi Israel, ediţii Books in Print din diverse ţări etc.
Apare din anul 1996 şi are o periodicitate anuală.
Bibliografia Naţională Română. Teze de doctorat- apare din anul 1995, semestrială.
Cuprinde tezele de doctorat intrate în Depozitul legal al Bibliotecii Naţionale a României.
Are aparat ajutător format din index alfabetic de nume, index alfabetic de titluri şi index
alfabetic de edituri.
1
Bibliografia Naţională Română. Articole din publicaţii periodice. Cultură
Apare din anul 2000, reluând, numai pentru domeniul sus-amintit, bibliografia de articole
apărută în perioada 1953-1988, periodicitate lunară, cuprinde articole din publicaţiile de
cultură existente în Depozitul legal al Bibliotecii Naţionale a României. Lucrarea dispune
de index alfabetic de nume, index alfabetic de surse şi index alfabetic de subiecte.
Bibliografia cărţilor în curs de apariţie (CIP)
Publicaţie lansată în anul 1998, cuprinde descrierile cărţilor semnalate Centrului Naţional
CIP, în cadrul Programului Naţional CIP, ca viitoare apariţii editoriale, apariţie lunară,
poate fi accesată şi descărcată gratuit de pe site-ul BNaR (http://www.bibnat.ro/Catalog-
CIP-s87-ro.htm).
Biblioteconomie. Sinteze, traduceri, metodologii
Publicaţie profesională de specialitate privind noutăţile domeniului biblioteconomic.
Continuă periodicul Biblioteconomie: culegere de traduceri prelucrate care a apărut fără
întrerupere (sub diferite denumiri) între 1964-2007.
Publicaţia include, pe lângă traduceri prelucrate, sinteze şi metodologii elaborate în cadrul
Bibliotecii Naţionale care îşi îndeplineşte astfel funcţia de centru naţional metodologic. Se
doreşte ca publicaţia să aibă numere tematice, fiecare prezentând câte un serviciu/birou,
flux documentar sau domeniu de interes. Apare de două ori pe an.
Abstracte în bibliologie şi ştiinţa informării (ABSI)
Buletin informativ profesional elaborat în cadrul biroului Referinţe Bibliografice, continuă
periodicul Abstracte în bibliologie şi ştiinţa informării care a apărut fără întrerupere (sub
diferite denumiri) din anul 1960. Are două numere pe an.
Aniversări culturale
Periodic profesional care apare din anul 1965. Intre 1999-2001, s-a renunţat la publicaţie.
Până în 1973 a avut o periodicitate anuală, iar din 1974 publicaţia are o apariţie
semestrială.
Catalogul cărţilor străine intrate în bibliotecile din România
Conţine descrierile bibliografice şi localizarea fondurilor de carte străină, din toate
domeniile cunoaşterii, deţinute de aproximativ 150 de structuri info-documentare din
România. Are apariţie anuală.
2. Prezentați bibliografiile naționale elaborate de Biblioteca Academiei Române

2
BIBLIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ VECHE (1508-1830) varianta on line, Ion Bianu şi
Nerva Hodoş în 4 vol., cărţile publicate în ţară sau în afara hotarelor, scrise în limba
română sau de români în alte limbi.

Vol.I: 1508-1716, publicat în 1903


Vol.II: 1716-1808, publicat în 1910
Vol.III: 1809-1830, publicat în 8 fascicole între 1912-1934
Vol. IV: Adăugiri şi indreptări, publicat în 1944
Ştrempel, G. ( coord.) Bibliografia Românească Modernă Vol. 1-4, Bucureşti, Editura
Academiei, 1984-1996
BIBLIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ MODERNĂ (1831-1918) varianta on line, continuarea
cronologică a Bibliografiei Româneşti Vechi, cuprinde toate cărţile tipărite pe teritoriul
românesc, toate cărţile în limba română, indiferent de autor şi locul apariţiei precum şi toate
cărţile autorilor români, indiferent de limba şi locul în care au apărut.
Vol. I: A-C, publicat în 1984
Vol. II: D-K, publicat în 1986
Vol. III: L-Q, publicat în 1989
Vol. IV: R-Z, publicat în 1996
BIBLIOGRAFIA CĂRŢII ROMÂNEŞTI (1919-1952) este în lucru, poate fi accesată
online (în OPAC), în baza de date BIB, parte a bazei globale de date RAL, bibliografiată
conform normelor UNIMARC. Stadiul de realizare al bibliografiei: A, B-bo, C-cl, D-de, E-em
- sistematizate.
Bibliografia retrospectivă a publicaţiilor româneşti - intitulat PUBLICAŢIUNILE
PERIODICE ROMÂNEŞTI vol. I ( ziare, gazete, reviste ) 1820 - 1906, a fost întocmit de
Nerva Hodoş şi Al - Sadi Ionescu, cu o prefaţă de Ioan Bianu, însumează 4302 titluri şi a
apărut la Bucureşti în anul 1913.
VOL. II - apărut în 1969, cuprinde 3400 titluri şi acoperă perioada 1907 - 1918.
Acest volum este însoţit de o ADDENDA, în care este descris primul ziar tipărit pe teritoriul
ţării noastre , COURRIER DE MOLDAVIE, apărut la Iaşi , în limba franceză,18 februarie - 1
aprilie 1790.
VOL. III - apărut în anul 1987, cuprinde 3398 titluri şi acoperă perioada 1919 - 1924.
VOL. IV- apărut în noiembrie 2003, cuprinde 3919 titluri şi acoperă perioada 1925- 1930.

3
Volumul este însoţit de un indice de nume şi un indice geografic, care vor face utilizarea lui
mult mai uşoară.
VOL.V - Partea I apărut în noiembrie 2009. Cuprinde 1425 poziţii şi acoperă perioada 1931-
1935 literele A-C. Volumul este însoţit de literele de legătură D-Z, un indice de nume, Iindice
de tipografii şi un indice geografic.
Partea a doua (1931-1935) este în lucru, în fază avansată, în vederea predării la Editura
Academiei.
M. EMINESCU: OPERE XVII Partea I
BIBLIOGRAFIE Viaţa-Opera. Referinţe (1866 - 1938)
Bibliografia M. Eminescu reprezintă cel de al XVII lea volum al ediţiei M. EMINESCU-
OPERE de Perpessicius, elaborată de un colectiv al serviciului de Bibliografie din cadrul
Bibliotecii Academiei Române şi a apărut la Editura Academiei Române în anul 1999.
Lucrarea este compartimentată în trei mari secţiuni :
OPERA care cuprinde ediţii în limba română, ediţii în limbi străine, opera publicată în
periodice;
REFERINŢE DESPRE VIAŢA ŞI OPERA POETULUI atât în cărţi cât şi în periodice ( cu
subsecţiunile lor );
ICONOGRAFIA EMINESCIANĂ.
M.EMINESCU: OPERE XVII Partea a II-a vol 1-2
BIBLIOGRAFIE Viaţa-Opera. Referinţe (1939-1989)
Lucrarea reprezintă partea a doua a volumului al XVII-lea din seria cunoscută sub denumirea
Ediţia Perpessicius, apărută sub egida Academiei Române şi editată, începând cu anul 1952,
de Editura Academiei.
Cu aceste ultime volume, se încheie itinerarul ediţiei, aşa cum a fost stabilit de editorul
eminescian.
Cea de a doua parte a Bibliografiei M.Eminescu, cuprinde Viaţa, Opera şi Referinţe (cărţi şi
periodice) pentru perioada 1939-1989 şi a apărut la finele anului 2008 la Editura Academiei
Române.
MIHAI EMINESCU - BIBLIOGRAFIE Viaţa-Opera. Referinţe (1990-2005)
Apariţia, în anul 2008, a celei de-a doua părţi (1939-1989) a Bibliografiei Mihai Eminescu,
configurând, împreună cu partea I (1866-1938), publicată cu aproape un deceniu mai
devreme, volumul XVII din OPERE–ediţia Perpessicius (volum cu care se şi încheie,
conform dorinţei iniţiatorului ei, respectiva serie).

4
3. Biblioteca publică și biblioteca școlară- modalități de colaborare în vederea
îndeplinirii funcțiilor și misiunilor lor

Bibliotecile publice trebuie să sprijine activitatea de educare formală şi non formală, prin
oferirea de material brut sau cu valoare adăugată, precum şi de sprijire a învăţământului la
distanţă al adulţilor.

Bibliotecile publice sunt centre locale de tehnologia informaţiei, furnizând acces la hardware,
software, reţele de comunicaţii, oferind de asemenea suport prin instruire, pentru a transforma
biblioteca într-un loc pentru studiu.
Pornind de la aceste concepte sau idei se sprijină parteneriatul între bibliotecile publice și cele
școlare.
Bibliotecarii de la bibliotecile școlare au fost implicați în derularea următoarelor proiecte:
- ,,să ne cunoaștem scriitorii contemporani”
- ,,efectele nocive ale televizorului asupra copilului”
- ,,sunt cititor la bibliotecă.
Bibliotecarii școlari au fost de asemenea invitați de participare la colocviul anual al
bibliotecarilor. Bibliotecarii bibliotecii publice participă, însoțesc cadrele didactice la
bibliotecă, ajută la derularea activităților de parteneriat.
4. Strategia de dezvoltare a bibliotecilor din România: 2004- 2007 & 2008-2013

2004 - 2007
Extras din documentul elaborat de Comisia Naţională a Bibliotecilor privind Strategia
Naţională de Dezvoltare a Bibliotecilor în perioada 2004-2007
Biblioteca este parte integrată a sistemului naţional informaţional şi instituţie de
importanţă strategică prin asigurarea accesului la informaţii de orice tip.
Biblioteca sprijină atât instituţiile de învăţământ cât şi societatea civilă în realizarea
dimensiunii europene din sfera mentalităţilor, a tradiţiilor culturale şi a reformelor
instituţionale.
Strategia de dezvoltare a bibliotecilor îşi propune:
• conştientizarea autorităţilor pentru integrarea bibliotecilor în planurile lor strategice generale
• clarificarea contribuţiei bibliotecilor în procesul de accelerare a reformei
• identificarea priorităţilor naţionale şi locale de finanţare a activităţilor esenţiale de bibliotecă

5
• realizarea cooperării interministeriale în vederea structurării unei politici coordonate în
domeniul moştenirii culturale
• dezvoltarea serviciilor electronice în relaţie cu alţi parteneri
• implementarea unei politici de formare de bază şi continuă a a personalului de specialitate
• monitorizarea cerinţelor utilizatorilor ca parte a politicii de dezvoltare a bibliotecilor şi
a planificării investiţiilor
• stabilirea criteriilor de măsurare şi evaluare a serviciilor
• extinderea cooperării interbibliotecare
DIAGNOZA MEDIULUI în care evoluează bibliotecile:
MEDIUL EXTERN
Factorii sociali:
• dezvoltarea societăţii informaţionale
• dezvoltarea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice la toate nivelurile
• nevoia de educaţie permanentă
• apariţia de profesii noi
• reconversia profesională
• conştientizarea şi exercitarea drepturilor omului
• pericolul excluderii sociale
• evoluţiile ratei şomajului
• liberalizarea circulaţiei persoanelor
Factorii tehnologici:
• evoluţia rapidă a tehnologiei informaţiei
• dezvoltarea sistemelor de comunicaţie
• creşterea impactului documentelor electronice şi audiovizuale
Factorii economici:
• reforma economică lentă
• economie de piaţă insuficient dezvoltată
• nivelul scăzut al alocărilor bugetare
• liberalizarea pieţei muncii
• inflaţia
• creşterea exponenţială a costurilor de întreţinere
• puterea de cumpărare redusă
Factorii politici:

6
• programul României de integrare în UE şi NATO
• legislaţie deficitară
• necesitatea alinierii legislaţiei la cea a Uniunii Europene şi NATO
• reforma administraţiei
• utilizarea fondurilor comunitare
• ineficienţa legii sponsorizării
MEDIUL INTERN
Puncte forte:
• bibliotecile formează un sistem naţional
• au colecţii semnificative şi reprezentative de documente
• organizează informaţia
• oferă suportul info-documentar pentru învăţământ şi cercetare ştiinţifică
• asigură acces nediscriminatoriu la informaţie
• oferă o gamă largă de servicii şi facilităţi
• oferă spaţiu comunitar şi instituţional neutru
• sunt cele mai frecventate instituţii de cultură
Puncte slabe:
• nivel scăzut al investiţiilor pentru sedii noi sau extinderi de spaţii şi pentru dotări
• achiziţie insuficientă de documente, atât ca număr de exemplare cât şi ca număr de titluri
• colecţii îmbătrânite
• nivel scăzut de informatizare a serviciilor
• lipsa accesului la Internet în majoritatea bibliotecilor
• documente electronice şi audiovizuale insuficiente
Oportunităţi:
• piaţă largă de utilizatori
• atitudine activă şi flexibilă în relaţia cu utilizatorii
• capacitatea de a realiza proiecte, parteneriate şi protocoale de colaborare
• legislaţie îmbunătăţită
• asocieri profesionale
• posibilităţi de afiliere la structuri profesionale europene şi internaţionale
Temeri:
• insuficienţa programelor guvernamentale de sprijin
• insuficienţa resurselor financiare în plan local

7
• absenţa programelor de investiţii pentru spaţii şi dotări
• nivelul scăzut al salarizării personalului
• fluctuaţia personalului
CERINŢELE UTILIZATORILOR:
• organizarea activităţii pentru public în spaţii adecvate şi accesibile în raport cu locul de
domiciliu
• asigurarea unei achiziţii corespunzătoare de documente
• dezvoltarea bibliotecilor ca centre de informare, educaţionale şi culturale
• promovarea unor proiecte de integrare socială
• îmbunătăţirea serviciilor existente şi dezvoltarea de servicii noi
• asigurarea unei infrastructuri adecvate
• asigurarea accesului gratuit la Internet
• taxe mici pentru serviciile cu valoare adăugată
Pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor bibliotecile identifică următoarele obiective generale
şi obiective specifice:
A. Obiective generale
1. Crearea unei infrastructuri compatibile cu standardele societăţii informaţionale
contemporane.
1.1 Asigurarea spaţiilor corespunzătoare pentru funcţionarea optimă a bibliotecilor, conform
prevederilor legale.
1.2 Informatizarea bibliotecilor şi conectarea lor la Internet în vederea constituirii unei reţele
de biblioteci la nivel naţional.
1.3 Creşterea performanţelor reţelei naţionale şi interconectarea ei cu reţelele naţionale de
cercetare, dezvoltare, învăţământ (prefigurate de Strategia Ministerului Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei).
1.4 Realizarea unui portal al reţelei naţionale de biblioteci.
1.5 Înfiinţarea Oficiului Naţional Bibliografic şi de Informatizare a Bibliotecilor, conform
Legii bibliotecilor nr.334, art.13, 14.
1.6 Înfiinţarea Oficiului Naţional de Servicii pentru Biblioteci.
2. Crearea Catalogului Naţional Electronic şi a Bibliotecii Naţionale Virtuale
2.1 Utilizarea uniformă a regulilor de catalogare în conformitate cu standardele internaţionale
şi stabilirea condiţiilor de acces partajat la înregistrările bibliografice.

8
2.2 Utilizarea unitară a sistemului de clasificare-indexare (traducerea şi aplicarea generalizată
a tezaurului RAMEAU).
3. Modernizarea sistemului de achiziţie
3.1 Aplicarea unitară a principiilor de selecţie şiachiziţie a documentelor pentru fiecare tip de
bibliotecă.
3.2 Crearea de consorţii în vederea accesului la baze de date şi full-text şi/sau pentru achiziţia
licenţelor software/echipamente, hardware/alte produse.
4. Realizarea şi implementarea unui sistem unitar de statistică de bibliotecă
4.1. Stabilirea categoriilor de date statistice care trebuie colectate.
4.2. Crearea instrumentelor de colectare şi raportare a datelor statistice.
4.3. Revizuirea tipizatelor de bibliotecă.
5. Reglementarea juridică a activităţii de schimb intern şi internaţional de publicaţii.
6. Realizarea unui sistem naţional de conservare şiprotecţie a cărţii
6.1 Selecţia bunurilor culturale mobile, tip carte,conform criteriilor de clasare pentru
includerea în categoriilor patrimoniale.
6.2 Înfiinţarea unor laboratoare zonale de tratare şi patologie a cărţii.
6.3 Asigurarea condiţiilor de funcţionare eficientă a Comisiei de evaluare şi protejare a
fondului de patrimoniu mobil de tip carte.
7. Perfecţionarea serviciilor oferite utilizatorilor
7.1 Diversificarea şi extinderea serviciilor info-documentare cu accent pe dezvoltarea
serviciilor de referinţe.
7.2 Perfecţionarea şi extinderea sistemului de împrumut interbibliotecar prin mijloace
tradiţionale şi electronice.
7.3 Extinderea şi generalizarea sistemului de acces direct la colecţii.
7.4 Introducerea de cursuri privind cultura informaţională în toate programele de învăţământ
de nivel mediu şi universitar.
7.5 Monitorizarea cerinţelor utilizatorilor ca parte a politicii de dezvoltare a bibliotecilor şi a
planificării investiţiilor.
8. Formarea şi dezvoltarea profesională a bibliotecarilor
8.1 Perfecţionarea programelor pentru formarea de bază şi pentru formarea continuă.
8.2 Susţinerea învăţământului de specialitate pentru asigurarea personalului calificat.
9. Resurse financiare

9
9.1 Previzionarea şi fundamentarea sistematică a necesarului de resurse financiare;
identificarea unor programe internaţionale pentru atragerea de fonduri.
10. Management
10.1 Creşterea calităţii colaborării intra şi interbibliotecare.
10.2 Creşterea autorităţii acţiunii de planificare,organizare, control, evaluare şi raportare a
activităţii profesionale.
10.3 Perfecţionarea metodologiilor privind angajarea, definitivarea şi promovarea în funcţie a
personalului din biblioteci
10.4 Promovarea unei politici de marketing pentru optimizarea imaginii bibliotecii.
10.5 Susţinerea cercetării ştiinţifice, culturale şi de specialitate şi valorificarea acesteia.
10.6 Susţinerea tradiţiilor culturale ale bibliotecilor şi implicarea acestora în viaţa ştiinţifică
contemporană.
10.7 Realizarea cooperării interministeriale în vederea structurării unei politici coordonate în
domeniul informării, educaţiei, culturii.
POLITICA DE ORIENTARE GENERALĂ A BIBLIOTECILOR
Principalele instrumente de aplicare a politicii bibliotecilor sunt:
• Legea bibliotecilor nr. 334/2002 (cu adoptarea urgentă a unor amendamente)
• Legea învăţământului nr. 84/1995
• Statutul personalului didactic
• Regulamentele cadru de organizare şi funcţionare a bibliotecilor
• Regulamentele de organizare şi funcţionare ale fiecărei biblioteci
• Regulamentele de ordine interioară
• Declaraţiile de politici ale diferitelor servicii de bibliotecă şi ale administraţiei:
- Politica serviciului pentru public
- Politica de achiziţii şi dezvoltare a colecţiilor
- Politica accesului la informaţie
- Politica de cooperare şi parteneriate
- Politica de accelerare a reformei administraţiei publice
B. Obiective specifice
IV. Biblioteci publice
Bibliotecile publice din România sunt structurate într-un sistem alcătuit din biblioteci
judeţene, biblioteci municipale/orăşeneşti şi biblioteci comunale.

10
În componenţa sistemului bibliotecilor publice intră aproximativ 2.800 de biblioteci cu 5.369
angajaţi. Deţin în colecţiile lor peste 49.000.000 de documente din care 98,76% cărţi şi
periodice; achiziţionează anual peste 800.000 de documente; au o rată de înnoire a colecţiilor
de 59 de ani; deţin 1.337 computere, din care 405 conectate la Internet; au baze de date
realizate în proporţie de 9,64% şi sunt utilizate de peste 2.600.000 de utilizatori. În anul 2002
bibliotecile publice au beneficiat de o alocare bugetară de peste 520 miliarde lei.
1. Misiune
Bibliotecile publice sunt biblioteci de drept public, de tip enciclopedic care servesc interesele
de informare, studiu, lectură, educaţie şi de petrecere a timpului liber pentru toţi membrii
comunităţii locale sau judeţene, prin activităţi şiservicii specifice.
2. Funcţii
- colectează, organizează, păstrează şi asigură acces la resursele de informare
- asigură accesul la colecţii, fără discriminare, tuturor membrilor comunităţii
- contribuie la cercetarea în domeniile bibliologiei şi ştiinţei informării
- organizează manifestări cu caracter cultural, educativ, social, economic
- contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unei societăţi democratice
- contribuie la creşterea standardului de viaţă şi exercitării drepturilor democratice ale
cetăţenilor
- susţin educaţia permanentă
- elaborează bibliografia locală, conservă şi dezvoltă identitatea culturală a comunităţii
Prin realizarea misiunii pe care o declară şi a rolurilor pe care şi le asumă, bibliotecile publice
vor fi percepute ca puternice centre de informare, ca furnizori de servicii informaţionale, ca
parteneri în procesul educaţiei permanente şi ca instituţii cu rol social, cultural şi recreativ.
3. Obiective
3.1. Informatizare
Realizarea comunicaţiei la nivelul reţelei naţionale de biblioteci publice şi crearea unui mod
de lucru integrat la nivel naţional în conformitate cu Programul de automatizare şi dezvoltarea
serviciilor în bibliotecile publice din România.
3.1.1. Realizarea infrastructurii de comunicaţii prin achiziţionarea de hardware şi software
pentru nodurile principale, secundare, terţiare şi cele subordonate lor.
Termen 2004 - 2005
3.1.2. Realizarea conexiunii bibliotecilor la nodurile de care depind şi asigurarea serviciului
de conectare la Intranet şi Internet.

11
Termen 2006
Costuri estimative: 3.000.000 $
Finanţare: Program naţional susţinut de Ministerul Culturii şi Cultelor,
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
3.2. Dezvoltarea colecţiilor de documente Înnoirea şi dezvoltarea unor colecţii de documente
care să asigure necesarul minim prevăzut de Legea bibliotecilor, de 1,5 - 2,5
documente/locuitor, să satisfacă nevoile de lectură şi informare ale populaţiei şi să coboare
rata de înnoire a colecţiilor sub 25 de ani.
3.2.1. Realizarea unui program naţional de susţinere a achiziţiei de documente printr-o alocare
de minim 0,3 €/locuitor.
[În anul 2001 în România s-au alocat pentru achiziţia de documente 0,06 EURO/locuitor, în
timp ce în ţările C.E. E. s-au alocat între 0,14 EURO/locuitor (Slovacia) şi 2,88
EURO/locuitor (Slovenia)].
Termen -anual
Costuri estimative: 6.509.454EURO
Finanţare: Program naţional susţinut de Ministerul Administraţiei şi Internelor prin
consiliilejudeţene şi consiliile locale (70 %) şi de Ministerul Culturii şi Cultelor (30%).
Accesarea resurselor financiare alocate de către Ministerul Culturii şi Cultelor seva face pe
bază de proiecte întocmite de către bibliotecile judeţene şi Biblioteca Metropolitană
Bucureşti.
3.2.2. Orientarea achiziţiei spre toate categoriile de documente purtătoare de informaţii pentru
ca bibliotecile să poată contribui în mod real la susţinerea societăţii informaţionale. Se va
avea în vedere o achiziţie anuală de 25 - 30% documente electronice şi documentele
audiovizuale, din totalul documentelor achiziţionate. Concomitent vor fi asigurate dotările
tehnice corespunzătoare pentru accesarea acestor documente. Termen 2004 - 2007
3.3. Relaţia cu utilizatorii
Dezvoltarea de servicii şi facilităţi noi care să valideze rolul de importanţă strategică al
bibliotecilor publice în cadrul unei societăţi informaţionale funcţionale.
3.3.1. Dezvoltarea serviciilor existente cu ajutorul noilor tehnologii, oferirea lor într-un mod
plăcut şi uşor de folosit,maximizarea accesibilităţilor. Biblioteca publică trebuie să
promovezelectura prin toate mijloacele, inclusiv prin Internet. Termen - permanent
3.3.2. Satisfacerea nevoilor întregii comunităţi, inclusiv ale grupurilor cu nevoi speciale
pentru a contribui la dezvoltareasocietăţii civile, consolidarea democraţiei şi spiritului

12
civic,educaţia permanentă, dezvoltarea socială şi economică a comunităţii şi la susţinerea
diversităţii culturale prin: dezvoltarea de servicii noi:
- servicii de informare comunitară cu accent deosebit pe informarea locală şi informarea
europeană
- servicii de referinţe electronice
- servicii pentru copii şi tineret
- servicii pentru educaţia adulţilor
- servicii pentru grupuri cu nevoi speciale: persoane cu disabilităţi, adolescenţi, persoane în
vârstă, şomeri, cei care locuiesc în zone rurale
- servicii externe de bibliotecă pentru persoane aflate în dificultate
- servicii electronice pentru: e-guvernare, e-societate, e-
comerţ, e-învăţare prin oferirea accesului neîngrădit, obiectiv şi prietenos
- servicii de instruire a utilizatorilor de resurseelectronice dezvoltarea de facilităţi noi:
- acces Internet gratuit
- acces online la resursele din reţea ale bibliotecii
- staţii de lucru pentru utilizatori
- comunicarea colecţiilor în acces direct în proporţie de 70 - 80%
- rezervări de titluri
- împrumutul tuturor categoriilor de documente
- extinderea împrumutului interbibliotecar
- program prelungit pentru public
- acces pentru persoanele cu deficienţe locomotorii şi vizuale. Termen - permanent
3.4. Resurse financiare şi de personal
Asigurarea resurselor financiare şi de personal capabile să acopere într-o măsură cât mai mare
nevoile bibliotecilor prin:
3.4.1. Reducerea decalajului dintre România şi ţările C.E.E. printr-o
alocare corespunzătoare de resurse financiare asigurate de consiliile judeţene şi consiliile
locale. O alocare de 1,50 EURO/locuitor pentru cheltuieli curente în anul 2004 şi apoi
creşterea progresivă a acestui nivel de finanţare până în 2007 ar apropia considerabil România
de ţările europene.
[ În anul 2001 în România alocarea din sursele bugetare pentru cheltuieli curente era
de 0,59 EURO/locuitor în timp ce în ţările C.E.E. era între 1,44 EURO (Slovacia) şi 11,92
EURO (Slovenia) ]. Termen 2004 - 2007

13
3.4.2. Derularea unui program etapizat de asigurare a resurselor de personal până la nivelul
prevăzut de Legea bibliotecilor. Completarea deficitului de personal se va face în procent de
25% anual. Termen - anual
Asigurarea resurselor financiare şi de personal capabile să acopere într-o măsură cât
mai mare nevoile bibliotecilor prin:
 gradul de satisfacere a cerinţelor utilizatorilor
 standardele naţionale şi internaţionale
 performanţele bibliotecilor publice europene
 aşteptările autorităţilor guvernamentale şi locale
3.5.1. Perfecţionarea sistemului de măsurători şi de indicatori de performanţă care să faciliteze
evaluarea bibliotecilor publice în funcţie de:
Termen 2004
3.5.2. Monitorizarea permanentă a cerinţelor utilizatorilor şi nonutilizatorilor pentru realizarea
unei planificări corecte a investiţiilor şi pentru dezvoltarea unei politici realiste. Termen-
anual
3.5.3. Creşterea competenţelor în întocmirea programelor şi proiectelor ce presupun atragerea
de resurse. Termen – permanent
3.5.4. Dezvoltarea cooperării şi a parteneriatelor. Termen - permanent
Promovarea unui management bazat pe planificare şi pe evaluarea nivelului de
performanţă
DIRECŢIILE STRATEGICE ALE
SISTEMULUI NAŢIONAL DE BIBLIOTECI DIN ROMÂNIA
2008-2010

Misiunea bibliotecilor din România:


Satisfacerea intereselor de studiu, lectură, informare, documentare, educare şi recreere ale
populaţiei prin promovarea cunoaşterii.
În acest sens:
 Bibliotecile au un rol major în oferta naţională de informaţii, la care au acces, fără
discriminare, toţi cetăţenii României;
 Informaţia este un factor determinant în dezvoltarea ştiinţei, economiei şi culturii, în
păstrarea identităţii naţionale;

14
 Bibliotecarii asigură asistenţă de specialitate oricărei persoane / organizaţii care
doreşte să facă o cercetare în scop personal, profesional, ştiinţific sau comercial;

 Bibliotecarii facilitează accesul la colecţiile bibliotecilor din România şi oferă


expertiză prin servicii integrate, care conduc la economie de timp şi la creşterea
independenţei utilizatorului în procesul cunoaşterii;

 Bibliotecarii accesează şi alte surse de informare, interne şi externe, promovează


parteneriatul şi colaborarea cu experţi din toate domeniile cunoaşterii.

Valorile sistemului naţional de biblioteci din România:


 este format din organizaţii deschise colaborării şi parteneriatului;
 beneficiază de o forţă de muncă flexibilă şi specializată;

 dispune de un personal care respectă şi promovează calitatea şi valoarea;

 asigură un management de calitate.

Strategia de dezvoltare a bibliotecilor îşi propune:


 realizarea unui mediu informaţional competitiv pentru utilizatori;
 realizarea bibliotecii digitale naţionale, ca parte a bibliotecii digitale europene;

 asigurarea şi dezvoltarea infrastructurii informatice, la nivelul Sistemului Naţional de


Biblioteci;

 determinarea autorităţilor în a-şi asuma un rol activ şi în a integra bibliotecile în


planurile lor strategice generale;

 asigurarea unui cadru legal adecvat care să permită bibliotecilor derularea de proiecte
interne şi internaţionale;

 implicarea bibliotecilor în politicile informaţionale europene;

 identificarea priorităţilor naţionale şi locale de finanţare a activităţilor de bibliotecă;

 realizarea cooperării interministeriale, în vederea structurării unei politici coordonate


în domeniul patrimoniului cultural;

 dezvoltarea serviciilor electronice în biblioteci;

15
 implementarea unei politici de formare (de bază şi continuă) a personalului de
specialitate;

 crearea de noi specializări profesionale, în vederea asigurării unor resurse umane


competente, capabile să dezvolte noi servicii în bibliotecă;

 stabilirea criteriilor de măsurare şi de evaluare a serviciilor;

 extinderea cooperării interbibliotecare.

DIAGNOZA MEDIULUI în care evoluează Sistemul Naţional de Biblioteci:

MEDIUL EXTERN

Factorii sociali:

 dezvoltarea societăţii informaţionale;


 dezvoltarea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice la toate nivelurile;

 nevoia de educaţie permanentă;

 apariţia de noi profesii;

 reconversia profesională;

 conştientizarea şi exercitarea drepturilor omului;

 pericolul excluderii sociale a persoanelor cu dizabilităţi şi, în general, a oricărei


minorităţi;

 evoluţiile ratei şomajului;

 liberalizarea circulaţiei persoanelor.

Factorii tehnologici:
 evoluţia rapidă a tehnologiei informaţiei;
 dezvoltarea sistemelor de comunicaţie;

 creşterea impactului documentelor electronice şi audiovizuale.

Factorii economici:
16
 reformă economică lentă;
 economie de piaţă insuficient dezvoltată;

 nivelul scăzut al alocării bugetare;

 liberalizarea pieţei muncii;

 inflaţie;

 creşterea exponenţială a costurilor de întreţinere;

 putere de cumpărare redusă.

Factorii politici:
 România este membră a Uniunii Europene;
 legislaţie deficitară;

 necesitatea alinierii legislaţiei la cea a Uniunii Europene;

 reforma administraţiei;

 utilizarea fondurilor comunitare;

 ineficienţa legii sponsorizării.

 MEDIUL INTERN

Puncte forte:

 bibliotecile formează un sistem naţional;


 au colecţii semnificative şi reprezentative de documente;

 organizează, valorifică şi diseminează informaţia;

 oferă suportul info-documentar pentru învăţământ şi cercetare ştiinţifică;

 asigură acces nediscriminatoriu la informaţie;

 oferă o gamă largă de servicii şi de facilităţi;

 oferă un spaţiu comunitar şi instituţional neutru;

 sunt cele mai frecventate instituţii de cultură.


17
Puncte slabe:
 nivel scăzut al investiţiilor pentru sedii noi sau pentru extindere de spaţiu şi pentru
dotări;
 achiziţie insuficientă de documente, atât ca număr de exemplare, cât şi ca număr de
titluri

 lipsa / nerespectarea normelor şi standardelor în unele activităţi de bibliotecă;

 colecţii îmbătrânite;

 nivel scăzut de informatizare a serviciilor;

 lipsa accesului la Internet în majoritatea bibliotecilor;

 documente electronice şi audiovizuale insuficiente;

 inexistenţa unei politici de digitizare coerente;

 absenţa unui portal al bibliotecilor din Sistemul Naţional de Biblioteci, care să ofere
informaţii despre toate instituţiile din sistem;

 inexistenţa unei activităţi de cercetare coerente, în cadrul sistemului;

 resurse umane insuficiente;

 lipsa unei politici de formare profesională în domeniile cele mai noi;

 lipsa criteriilor relevante de evaluare a bibliotecilor şi a personalului din biblioteci;

 lipsa unei viziuni holistice asupra sistemului naţional infodocumentar.

Oportunităţi:
 piaţă largă de utilizatori ce are exigenţe din ce în ce mai mari;
 necesitatea de integrare în structuri informaţionale europene;

 atitudine activă şi flexibilă în relaţia cu utilizatorii;

 capacitatea de a realiza proiecte, parteneriate şi protocoale de colaborare;

 legislaţie îmbunătăţită;

 asocieri profesionale;

18
 posibilităţi de afiliere la structuri profesionale europene şi internaţionale.

Temeri:
 insuficienţa programelor guvernamentale strategice;
 persistenţa unui anumit diletantism la nivelul profesiei şi al factorilor de decizie;

 insuficienţa resurselor financiare în plan local;

 absenţa programelor de investiţii pentru spaţii şi dotări;

 nivelul scăzut al salarizării personalului;

 fluctuaţia personalului;

 teama de schimbări majore în anumite zone ale sistemului.

CERINŢELE UTILIZATORILOR
 organizarea activităţii pentru public în spaţii adecvate şi accesibile, în raport cu locul
de domiciliu;
 dezvoltarea colecţiilor bibliotecilor pe baza cerinţelor utilizatorilor;

 dezvoltarea bibliotecilor ca adevărate centre de informare, educaţionale, culturale şi de


petrecere a timpului liber;

 promovarea unor proiecte de integrare socială;

 îmbunătăţirea serviciilor existente şi dezvoltarea de noi servicii;

 asigurarea unei infrastructuri adecvate;

 asigurarea accesului gratuit la Internet;

 taxe mici pentru serviciile cu valoare adăugată;

 realizarea unor programe de educaţie a utilizatorilor, precum şi de e-learning în


biblioteci.

Direcţii strategice:
1. îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe al utilizatorilor;
19
2. crearea unui mediu digital de căutare şi de regăsire a informaţiilor;

3. dezvoltarea, diversificarea şi conservarea colecţiilor de bibliotecă;

4. calificarea şi dezvoltarea de competenţe necesare creşterii performanţelor personalului


angajat în biblioteci;

5. implementarea cercetării în domeniul biblioteconomic;

6. garantarea sustenabilităţii financiare.

Direcţia strategică nr. 1 - Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe al utilizatorilor prin:


 sprijinirea cunoaşterii sub toate aspectele, oferind de servicii de specialitate pentru
persoane fizice şi juridice;
 extinderea accesului la colecţii şi dezvoltarea de noi servicii pentru utilizatori;

 perfecţionarea instrumentelor de regăsire a informaţiilor, ca expresie a plusvalorii


produselor de bibliotecă;

 creşterea randamentului intelectual al utilizatorilor, a încrederii în propriile lor


posibilităţi şi în calitatea serviciilor de bibliotecă.

Obiectivul nr. 1 - Creşterea calităţii serviciilor oferite în spaţiile de lectură şi de


informare audiovizuală:
Acţiuni şi rezultate:
 extinderea accesului direct la colecţiile bibliotecii;
 dotarea tuturor bibliotecilor cu spaţii de lectură şi de informare audiovizuală;

 extinderea practicii de rezervare a publicaţiilor prin intermediul telefonului sau al


poştei electronice (e-mail), pentru reducerea timpului de aşteptare.

Obiectivul nr. 2 - Extinderea accesului la serviciile bibliotecii, prin utilizarea


Internetului:
Acţiuni şi rezultate:
 realizarea unui program de dotare cu calculatoare şi acces la Internet a tuturor
bibliotecilor din România;

20
 realizarea unui ghid de construire a paginilor Web de bibliotecă;

 construirea propriei pagini Web de către fiecare bibliotecă din România.

Obiectivul nr. 3 - Optimizarea accesului la colecţiile şi serviciile de bibliotecă:


Acţiuni şi rezultate:
 generalizarea catalogării informatizate uniforme a documentelor, conform standardelor
internaţionale în vigoare;
 implementarea, pe plan naţional, a unor sisteme automatizate de bibliotecă, care să
permită partajarea resurselor, lucrul în reţea şi dezvoltarea de noi servicii, în
concordanţă cu noile tendinţe în domeniu.

Obiectivul nr. 4 - Biblioteca - un centru cultural şi educativ:


Acţiuni şi rezultate:
 furnizarea, de către biblioteci, a unor programe culturale şi educative extinse;
 desfăşurarea unor programe de promovare şi de stimulare a lecturii;

 extinderea şi diversificarea activităţilor de prezentare a colecţiilor şi serviciilor de


bibliotecă - forme de promovare intensivă a imaginii bibliotecii.

Direcţia strategică nr. 2 -Crearea unui mediu digital de căutare şi de regăsire a


informaţiilor
În următorii ani, garantarea accesului la documentele digitale va fi vitală pentru succesul
oricărei activităţi de informare şi de cercetare. Resursele digitale oferă, de asemenea, noi
oportunităţi în pregătirea continuă a populaţiei şi asigură persoanelor cu dizabilităţi accesul la
informaţiile care, altfel, le-ar rămâne inaccesibile.
Obiectivul nr. 1 - Stabilirea premiselor şi a condiţiilor organizatorice la nivelul întregului
sistem de biblioteci, pentru realizarea Catalogului Naţional Partajat:

Acţiuni şi rezultate:
 implementarea Listei de Autoritate de Vedete de Subiect, care va fi utilizată în
indexarea documentelor, de către toate bibliotecile din ţară;
 elaborarea procedurii împrumutului interbibliotecar în format electronic;

21
 realizarea unei baze de date care să cuprindă coordonatele tuturor bibliotecilor din
România, pentru a optimiza comunicarea la nivelul întregului sistem naţional de
biblioteci;

 stabilirea instituţiilor responsabile cu realizarea, implementarea şi administrarea, din


punct de vedere tehnic, metodologic şi financiar, a Catalogului Naţional Partajat.

Obiectivul nr. 2 - Realizarea Catalogului Naţional Partajat:


Acţiuni şi rezultate:
 crearea reţelei naţionale automatizate de biblioteci, prin interconectarea sistemelor
informatice ale bibliotecilor din România;
 elaborarea metodologiei de descriere bibliografică unitară a publicaţiilor în format
digital, care să aibă valoare de normă naţională de catalogare;

 realizarea unei grile de evaluare a softurilor integrate de bibliotecă, pentru a stabili


nivelul şi condiţiile lor de compatibilitate în cadrul unui sistem naţional de catalogare
partajată.

Obiectivul nr. 3 - Realizarea unui program naţional de digitizare a documentelor:

Acţiuni şi rezultate:
 asigurarea accesului liber al cetăţenilor la fondurile informaţionale digitale existente în
biblioteci;
 crearea unui cadru instituţional adecvat (de tip ONG) care să cuprindă reprezentanţi ai
tuturor structurilor interesate în susţinerea şi dezvoltarea Bibliotecii Digitale a
României, drept componentă naţională a Bibliotecii Digitale Europene (EDL);

 realizarea unei evidenţe a documentelor digitizate în bibliotecile din România;

 elaborarea unor metodologii de digitizare a documentelor;

 elaborarea unui program naţional de digitizare a documentelor din colecţiile


bibliotecilor.

Direcţia strategică nr. 3 - Dezvoltarea, diversificarea şi conservarea colecţiilor de


bibliotecă prin:

22
 asigurarea condiţiilor necesare prezervării, conservării şi restaurării documentelor de
bibliotecă, în conformitate cu normele internaţionale în vigoare;
 completarea colecţiilor cu documente digitale şi digitizate, în scopul extinderii
accesului la informaţii, al conservării şi valorificării colecţiilor tradiţionale de
bibliotecă;

 asigurarea continuităţii tezaurului naţional de documente prin intermediul depozitului


legal.

Obiectivul nr. 1 - Asigurarea unei mai bune funcţionări a depozitului legal:

Acţiuni şi rezultate:
 intensificarea acţiunilor de conştientizare a autorităţilor finanţatoare asupra necesităţii
de a asigura spaţii şi surse de finanţare pentru prezervarea documentelor cu titlu de
depozit legal, la nivel local şi central;
 realizarea unui proiect de cercetare având ca obiective principale conservarea,
prezervarea şi comunicarea documentelor digitale;

 dezvoltarea unei colaborări la nivel naţional, pentru stabilirea strategiei de prelucrare


şi de arhivare a documentelor cu acces online.

Obiectivul nr. 2 - Dezvoltarea colecţiilor de documente care nu fac obiectul depozitului


legal:

Acţiuni şi rezultate:
 evidenţierea valorii informaţionale a documentelor şi promovarea parteneriatului cu
specialişti din toate domeniile cunoaşterii, în scopul optimizării politicilor de achiziţie
şi al asigurării resurselor financiare;
 achiziţionarea partajată a unor baze de date bibliografice şi full-text, prin cooperarea,
la nivel de consorţii, a bibliotecilor din sistemul naţional;

 informarea permanentă a utilizatorilor asupra tuturor resurselor informaţionale puse la


dispoziţia lor şi evaluarea gradului de utilizare a resurselor.

Obiectivul nr. 3 - Utilizarea de tehnologii moderne în evidenţa şi în gestionarea


documentelor:
23
Acţiuni şi rezultate:
 respectarea normelor şi standardelor de depozitare a documentelor;
 stabilirea unei metodologii de selecţie a colecţiilor;

 utilizarea tehnologiilor moderne privind evidenţa, localizarea şi circulaţia


documentelor.

Obiectivul nr. 4 - Stabilirea unei politici de prezervare, conservare şi restaurare a


documentelor la nivel naţional, conform standardelor internaţionale în vigoare:

Acţiuni şi rezultate:
 elaborarea metodologiei de prezervare, conservare şi restaurare a documentelor, în
funcţie de tipul, destinaţia şi starea lor fizică;
 stabilirea criteriilor de evaluare a activităţilor de conservare a documentelor în
bibliotecile din România;

 editarea unei publicaţii periodice de specialitate care să cuprindă cercetările din acest
domeniu.

Direcţia strategică nr. 4 - Calificarea şi dezvoltarea de competenţe necesare creşterii


performanţelor personalului angajat în bibliotecile din România

Personalul din biblioteci trebuie să acorde un interes deosebit formării continue, în scopul
creşterii performanţelor profesionale, în acord cu exigenţele impuse de accesul la
tehnologiile moderne şi de nevoile de informare şi formare specifice ale beneficiarilor /
utilizatorilor serviciilor de bibliotecă.

Cunoştinţele, calificările, competenţele profesionale şi sociale dobândite în procesul


formării continue trebuie să asigure personalului participarea directă la transmiterea de
informaţie şi cunoaştere, la activităţile de cercetare, educaţie şi dezvoltare.

Obiectivul nr. 1 - Alinierea competenţelor profesionale la performanţele cerute de


actuala strategie de dezvoltare a bibliotecilor:

24
Acţiuni şi rezultate:

 dezvoltarea învăţământului biblioteconomic prin integrarea noilor tehnologii


informaţionale în procesarea şi regăsirea documentelor;
 formarea continuă a personalului de conducere din biblioteci (directori, şefi de
serviciu / departamente, şefi de compartimente / birou), în scopul actualizării
cunoştinţelor privind evoluţia şi schimbările intervenite în organizaţiile bibliotecare şi
în sistemele de bibliotecă:

o managementul sistemelor de bibliotecă;

o managementul resurselor documentare;

o managementul de proiecte;

o managementul calităţii;

o managementul performanţelor bibliotecii;

o managementul resurselor umane;

o managementul resurselor financiare;

o planificare, cooperare, parteneriat;

o marketing de bibliotecă;

 dezvoltarea unui sistem de formare continuă a personalului de specialitate din


biblioteci, prin programe care să asigure dobândirea cunoştinţelor şi competenţelor
necesare utilizării tehnologiilor moderne, precum şi pregătirea în domenii de
actualitate:

o tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor;

o tehnica muncii intelectuale şi metodologia cercetării;

o crearea şi gestiunea bazelor de date;

o managementul informaţiei;

o marketingul serviciilor de bibliotecă;

25
o evaluarea nevoilor de informare şi de formare ale utilizatorilor;

o aplicarea unitară a standardelor specifice.

Obiectivul nr. 2 -Afirmarea unei culturi instituţionale care să susţină strategia de


dezvoltare a bibliotecilor:

Acţiuni şi rezultate:

Întărirea culturii bibliotecilor menite să confirme valorile acestor instituţii:

 elaborarea unei politici coerente de recrutare, motivare, dezvoltare şi evaluare a


personalului din biblioteci:
o îmbunătăţirea şi eficientizarea comunicării;

o conştientizarea şi afirmarea valorii personalului;

o recunoaşterea contribuţiei personalului la realizarea activităţilor de


modernizare şi de dezvoltare;

o dezvoltarea performanţelor manageriale.

 extinderea cooperării şi a formării de parteneriate şi consolidarea tehnicilor de muncă


în echipă, în scopul valorificării colecţiilor, competenţelor profesionale ale
personalului şi atragerii de fonduri necesare dezvoltării;

 promovarea serviciilor de bibliotecă şi a acţiunilor culturale, prin activităţi structurate


şi de marketing şi relaţii publice, organizate pe compartimente sau departamente
distincte.

Direcţia strategică 5 - Implementarea cercetării în domeniul biblioteconomic


Cercetarea în domeniul biblioteconomic este o condiţie esenţială pentru asigurarea unei
funcţionări optime a instituţiilor aparţinând sistemului naţional de biblioteci.

Obiectivul 1 - Introducerea activităţii de cercetare în domeniul biblioteconomic ca


activitate curentă în bibliotecile mari din România
Acţiuni şi rezultate:

26
 Asigurarea unui personal de specialitate în bibliotecile mari (cele cu peste 100 de
salariaţi), care să aibă ca obiect al activităţii (trecut expres în fişa postului) activitatea
de cercetare în domeniul biblioteconomic;
 Identificarea metodelor şi mijloacelor de cercetare în domeniul biblioteconomic,
stabilirea unui program de cercetare prin colaborare între bibliotecile mari.

Direcţia strategică nr. 6- Garantarea sustenabilităţii financiare

Atingerea obiectivelor oricărei strategii depinde, în mare măsură, de asigurarea resurselor.


Vom încerca să obţinem fonduri guvernamentale şi non-guvernamentale pentru desfăşurarea

unor programe şi proiecte care să aibă, drept criterii de eligibilitate, una dintre primele patru

direcţii ale acestei strategii.

Obiectivul nr. 1 - Garantarea sustenabilităţii de către ordonatorii principali de credit:

Acţiuni şi rezultate:

 realizarea, la nivelul fiecărei biblioteci, a unui plan strategic pe termen de trei ani
(2008-2010) care să fie aprobat de ordonatorul principal de credit;
 în baza strategiei aprobate de ordonatorul principal de credit, va fi întocmit un plan
anual care să cuprindă obiectivele, acţiunile, beneficiile aşteptate şi necesarul financiar
pentru îndeplinirea acestui plan; planul anual va cuprinde două feluri de acţiuni:

o acţiuni privind îmbunătăţirea activităţilor curente - se vor realiza prin


prevederea unor cheltuieli suplimentare din bugetul instituţiilor;

o acţiuni care au ca scop introducerea unor noi activităţi şi servicii în biblioteci -


vor avea ca surse de finanţare bugetele destinate desfăşurării unor programe şi
proiecte cu finanţare atât internă, cât şi europeană.

Obiectivul nr. 2 - Garantarea sustenabilităţii din granturi şi fonduri suplimentare:

Acţiuni şi rezultate:
 obţinerea, în cadrul celor două ministere (MCC şi MEC), a unor bugete destinate
exclusiv modernizării bibliotecilor din România;

27
 atragerea de parteneri locali pentru suplimentarea bugetului proiectelor aprobate de
cele două ministere;

 accesul la alte fonduri destinate proiectelor de modernizare a bibliotecilor se va face


pe bază de licitaţie de proiecte.

5. Alcătuiți o bibliografie de 20 titluri în care să aveți documente primare, secundare și


terțiare.

Documente primare:

Damaschin Ioan, Sfânt. Dogmatica.Bucureşti : Editura Institutului Biblic şi de


Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2005, 256 p.
Fowler, Christopher ; Grădinaru, Lidia. Atracţie fatală.Bucureşti :
Lider, [2005] 440 p.
Grecescu, Ion. Nicolae Titulescu: concepţie juridică şi diplomatică.
Craiova : Scrisul Românesc, 1982. 300p. –Craiova : Scrisul Românesc,
1983. 300p., /4/f.: pl. il.
Petrescu, Raul. Drept comercial. Ed. a 2-a. Bucureşti : Edit. Oscar
Print, 1995. 248p. –Ed. a 2-a rev. şi adăug. Bucureşti : Oscar print, 1998.
471p.
Poenaru, Teodor. Din practica teologiei pure sau Închinarea în sprit şi adevăr.
Cluj Napoca : Dacia, 2001, 288 p.
Stăniloaie, Dumitru. 7 dimineţi cu Părintele Stăniloaie. Bucureşti : Editura
Anastasia, 2002, 284 p.
Voia, Vasile. Aspecte ale comparatismului românesc.Cluj-Napoca :
Dacia, 2002. 244 p.

Documente secundare:

Avădanei, Ştefan. 66 de poeti americani : dicţionar.Iaşi : Editura


Universităţii "Al. I. Cuza", 1997. 423 p.

28
Filipașcu, Alexandru ; Piso, Ion ; Piso Filipașcu, Livia Flora.
Enciclopedia familiilor nobile maramuresene de origine romana. Cluj-
Napoca : Dacia, 2006. 288 p.
Ghica, Luciana Alexandra ; Preda, Cristian. Enciclopedia Uniunii
Europene. Bucureşti : Meronia, 2006. 440 p.
Inglis, Brian ; Columbeanu, Mihnea ; Vitcowsky, Lucia.
Paranormalul : O enciclopedie a fenomenelor psihice.1999. Bucureşti :
Aldo Press. 1999. 412 p.
Mănăilă, D. ; Popa, C. ; Popa, D. ; Popescu, I.M. ; Vlad, V.I. Mic
dictionar poliglot de fizica, tehnica, matematica : in limbile romana,
engleza, germana, franceza. Bucureşti : Agora Press, 1995. 156 p.
Sbârcea, George. Jazzul, o poveste cu negri si mic dictionar al
jazzului. Bucureşti : Editura Muzicala a Uniunii Compozitorilor, 1974. 211 p.
Serebrian, Oleg. Dicţionar de geopolitica. Iaşi : Polirom, 2006. 342 p.

Documente terțiare:

Breazu, Ion. Folclorul revistelor “Familia” şi “Şezătoarea” :


bibliografie. Sibiu : Cartea Românească din Cluj, 1945. 52 p.
Crişu, Constantin ; Crişu, Ştefan. Repertoriu de doctrină şi
jurisprudenţă română. Vol. 1-5. Curtea de Argeş : Argessis, 1995-2003.
Vol.1. 1995. 928p.; Vol.2. 1995. 592p.; Vol.3. 2003. 797p.; Vol.4. 2003.
1112p., Vol.5. 2003. 753p.
Domokos Sámuel. A román irodalom magyar bibliográfiája 1961-
1970. Bukarest : Kriterion, 1970. 362 p.
Floren Lozano, Luis. Bibliografia de la bibliografia Dominicana.
Ciudad Trujilo : Roques Roman, 1948. 67 p.
Niculescu, Zenovia. Bibliografii speciale : curs universitar. Bucureşti
: Asociaţia Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România (ABBPR),
1999. 158 p.

29
Simionescu, Paul. Contribuţie la o bibliografie a bibliografiilor
istorice româneşti. Bucureşti : Editura Academiei R.P. Române, [s.a.]. 18
p. extras.

6.Alcătuiți o bibliografie de 20 de titluri în care documentele să aibă următoarele


particularități: ediții prime, ediții de opere complete, ediții bibliofile etc.

Ediții prime:

Breban, Nicolae. Francisca. Bucureşti, 1965. 428 p.

Cărtărescu, Mircea. Faruri, vitrine, fotografii. Bucureşti, 1980. 219 p.

Labiş, Nicolae. Primele iubiri. Bucureşti, 1956. 87 p.

Lovinescu, Monica. Unde scurte. Madrid, 1978. 236 p.

Manu, Emil. Cafeneaua literară. Bucureşti: Saeculum 1.0., 1997. 176 p.

Paler, Octavian. Deşertul pentru totdeauna. Bucureşti: Albatros, 2001. 328 p.

Preda, Marin. Risipitorii. Bucureşti: Editura pentru literatură, 1962. 289 p.

Ediții de opere complete:

Dobrogeanu-Gherea, Constantin. Opere complete. Bucureşti : Editura


politică, 1976-1983. 8 vol.

Golopenţia, Anton. Opere complete. Bucureşti : Univers Enciclopedic, 2000-


2002. 2 vol.

Jung, Carl Gustav. Opere complete. Bucureşti : Editura Trei, 2003-2007.


17 vol.

Lenin, Vladimir Ilici. Opere complete. Bucureşti, 1960-1970. 55 vol.

Shakespeare, William. Opere complete. Bucureşti : Univers, 1982-1990.


8 vol.

30
Ediții bibliofile:

Arghezi, Tudor. Cartea cu jucării / Tudor Arghezi ; Coperta şi vignete de Mitzura Arghezi. -
Editia a 4-a. - Bucureşti : Editura Tineretului, 1958.

Pe pagina de titlu fals: "lata şi autorul / T. Arghezil lunie 1961."

Berinde, Ion. Portrete de dascăli maramureşeni / Ion Berinde. Sighetu Marmaţiei : [f.e.],
1975. Manuscris dactilo.

Pe pagina de titlu: ,,5 XII 1991 / Pentru cititorii / Bibliotecii judeţene din / Baia Mare, cu
sentimente / de afecţiune şi pretuire - / I.Berinde".

Marian, Mircea. Cine a gasit scrisoarea pierdută? : (Coca cola 38) / Mircea Marian. - Baia
Mare: Gutinul, 1996.

Pe pagina de titlu a exemplarului cu N. I.: 444963: "Bibliotecii judeţene Maramureş, /


cititorilor ei - pe care 'ii doresc / cât mai mulţi, / prietenia şi preţuirea lui / Mircea Marian /
Baia Mare, 17 iunie 97".

Marian, Mircea. Portret de familie cu crizanteme : roman / Mircea Marian. - Baia Mare:
Gutinul, 1994.

Pe pagina de titlu fals: "Pentru cititorii Bibliotecii judeţene / cu urări de bine şi sănătate, / cu
aceeaşi iubire de carte / M. Marian / Baia Mare / 24 febr. 94".

Perța, Lucian. Groapa cu (a)muze : Poeţi maramureşeni parodiali / Lucian Perţa. - Baia
Mare: Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare, 2002.

Pe pagina de titlu: «Bibliotecii Judeţene / "Petre Dulfu" / Dragi cititori, / Clnd plictisiţi de
poezie / Simţiţi că sensul ei vă scapă, / Ia mai citiţi şi-o 'parodie / Vârându-vă aici, în groapă!
/ Lucian Perţa / Baia Mare, 16 mai 2002».

. Petra, Nicolae N. Băncile româneşti din Ardeal şi Banat / de Nicolae N. Petra - Sibiu :
Cartea Românească, 1936.

Pe pagina de titlu fals: ,,Dl. Prof. / Em. Brancovici / Cu omagiile autorului / N. N. Petra".

. Şireagu, Octavian. Noua lirică ardeleană [...] / Octavian Şireagu. Cluj: Transilvania, 1935.
31
Pe pagina de titlu fals: "Domnului / Inspector-Şef, / Dr. Valer Seni, / cu vechile sentimente de
dragoste, / recunoştinţă şi adâncă apreciere: / Cluj, 24 Dec. 11935. / Oct. Şireagu".

Pe aceeaşi pagină şi pe pagina [5] există câte un ex-libris - ştampila cu textul: "Ex libris /
Prof. Dr. V. SENI".

Pe pagina de titlu fals se mai pot vedea două semnături de proprietari succesivi: "Vasile V.
Petreuş" şi "c. A. Ardeleanu".

Steinhardt, Nicolae. În genul... tinerilor / Antisthius. - Bucureşti : Cultura poporului, [f.a.].

Pe pagina de titlu fals: "Nos actes nous suivent, spunea Paul Bourget. / Tot aşa şi păcatele
tinereţelor / noastre. / Iată că ne ies în cale aidoma / unor stafii. / Cartea aceasta e o stafie, / pe
care îndrăznesc să 0 dedic / pe acest exemplar – Bibliotecii / Judeţene Maramureşene, / Cu
dragoste şi respect / Antisthius (N. Steinhardt) / iulie 1988 / N. B. - Cartea nu a supărat nici pe
M. Eliade nici pe E. Cioran nici pe C. Noica, care, / rîzind, l-au iertat pe autor".

7. Prezentați funcțiile următoarelor instrumente de lucru necesare dezvoltării


colecțiilor: fișier de edituri, fișier de precomenzi, fișier de goluri, fișier de deziderate

Fișier de edituri = fișier în care exista identificarea celor mai reprezentative edituri
Românești și străine, pe criteriul acoperirii tematice corespunzătoare cerințelor, atât
enciclopedice, cat și specializate.

Fișier de precomenzi = fișier cu titlurile pentru care se face precomanda și care


urmează sa fie achiziționate la data apariției acestora, completat după planurile editoriale
primite de la editurile cu care se colaborează.

Fișier de goluri = fișier care conține titlurile pentru care exista cereri din partea
publicului , sau cu titlurile structurate pe mai multe volume și care nu exista în colecție.

Fișier de deziderate = fișier care sa exprime cunoașterea specificului local în materie


de achiziție de documente , a temelor, proiectelor și programelor de cercetare proprii.

8.Inventariați 20 de ex achiziționate pe diverse căi

32
9.Completați RMF cu 5 documente de intrare, 4 documente de ieșire și operați ceea ce
ați înregistrat

10.Descrieți 20 de documente conform ISBD-M


11.Aranjați în ordine alfabetică fișele realizate (ale descrierilor bibliografice)
Vezi descrierea bibliografică a fișelor

12.Elaborați clasificările documentelor (indicele mare)


0. Generalităţi (vezi fișele)
1. Filosofie
2. Religie
3. Ştiinţe sociale (vezi fișele)
4.Clasa este liberă de conţinut începînd din anul 1962. Pînă atunci, ea a reprezentat
lingvistica.
5. Ştiinţe teoretice pure (Matematici. Ştiinţele naturii)
6. Ştiinţe teoretice aplicate.( Medicină, tehnică, etc).
7. Arte, sport, loisir
8. Lingvistică, literatură beletristică (vezi fișele)
9. Istorie, Geografie, Biografii

13.Elaborați planul unei expoziții/lansări de carte/eveniment cultural pe o temă la


alegere

Planul unei lansări de carte

FIŞA ACŢIUNII / EVENIMENTULUI:

LANSAREA CĂRŢII
FEREŞTE-MÃ, DOAMNE, DE PRIETENI

RÃZBOIUL CLANDESTIN AL BLOCULUI SOVIETIC CU ROMÂNIA

33
de LARRY L. WATTS

COORDONATELE ACŢIUNII / I. OBSERVAŢII


EVENIMENTULUI

Data 17.05.2013

Ora 14.00

Locul de desfăşurare Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” Baia


Mare– Sala de Conferinţe

Organizator Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” Baia


Mare

Editura RAO
Parteneri Centrul Universitar Nord din Baia Mare

Invitaţi Larry L. Watts, autorul cărţii, mediul


academic al Centrului Universitar Nord din
Baia Mare

Moderator Prof univ. Dr. Popescu Maria

34
a. ORGANIZARE RĂSPUNDE

b. Coordonator Prof univ. Dr. Popescu Maria 9Centrul


organizare (numele şi Universitar Nord)
prenumele, date de
contact) popescu.m@gmail.com, 0342-123458

c. Materiale necesare Afiş, cartea lansată,


bunei desfăşurări a
acţiunii / videoproiector, laptop
evenimentului

d. Bugetul acţiunii / 70 lei – protocol / fursecuri, sucuri, cafea,


evenimentului: apă

e. Modalităţi de Prin conferințe, prin lipirea de afișe la


promovare a bibliotecă și în campusul universitar și
evenimentului promovarea pe site-ul Centrului
Universitar Nord
f. Altele

14.Alcătuiți un plan de optimizare a activității de informare a comunității referitor la


integrarea europeana (istoric, legislație, parteneriate, pregătire profesională)

Plan de optimizare a activității de informare a comunității

Acest plan presupune informarea comunității în ceea ce privește integrarea europeană,


care se poate face prin mai multe căi, cum ar fi prin intermediul bibliotecii să se promoveze
cultura europeană și surse de informare în ceea ce privește Uniunea Europeană și integrarea
europeană. Se poate înființa un colț, un stand cu materiale publicitare și informaționale, cărți,
hărți, muzică, în cadrul bibliotecii, în ceea ce privește integrarea europeană. Informația să fie
cât mai succintă și deschisă publicului larg. Biblioteca publică în acest caz mai poate face un

35
parteneriat cu școlile, unde poate furniza surse de informare, a comunității, a celorlalte
instituții de cultură privind integrarea europeană.

În planul respectiv de optimizare ar trebui să se găsească și informațiile furnizate mai


jos privind integrarea europeană.

Istoria Uniunii Europene

Părinții fondatori ai UE

Următorii lideri vizionari au inspirat crearea Uniunii Europene în care trăim astăzi. Fără
energia și motivarea lor, nu am trăi în acest spațiu de pace și stabilitate pe care îl considerăm
ca pe ceva normal. De la luptători din rezistență până la avocați, părinții fondatori au fost un
grup divers de oameni cu aceleași idealuri: o Europă pașnică, unită și prosperă. Pe lângă
părinții fondatori prezentați mai jos, există și mulți alții care au lucrat și lucrează neostenit
pentru proiectul European, inspirându-l. Această secțiune dedicată părinților fondatori este,
prin urmare, în continuă evoluție.

 Konrad Adenauer

 Joseph Bech

 Johan Beyen

 Winston Churchill

 Alcide de Gasperi

 Walter Hallstein

 Sicco Mansholt

 Jean Monnet
36
 Robert Schuman

 Paul-Henri Spaak

 Altiero Spinelli

1945 - 1959

O Europă paşnică - începuturile cooperării

Uniunea Europeană a fost creată cu scopul de a se pune capăt numărului mare de


războaie sângeroase duse de ţări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial.
Începând cu anul 1950, ţările europene încep să se unească, din punct de vedere economic şi
politic, în cadrul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, propunându-şi să asigure o
pace durabilă. Cele şase state fondatoare sunt Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi
Ţările de Jos. Anii '50 sunt marcaţi de Războiul Rece dintre Est şi Vest. În Ungaria,
manifestările de protest din 1956 îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de
tancurile sovietice; în anul următor, 1957, Uniunea Sovietică trece în fruntea cursei pentru
cucerirea spaţiului, lansând primul satelit spaţial din istoria omenirii, Sputnik 1. Tot în 1957,
Tratatul de la Roma pune bazele Comunităţii Economice Europene (CEE), cunoscută şi sub
denumirea de „Piaţa comună”.

1960 - 1969

Explozivii ani '60 - o perioadă de creştere economică

În anii '60 asistăm la apariţia unei adevărate „culturi a tinerilor”. Formaţii precum
Beatles atrag un număr impresionant de fani din rândul adolescenţilor oriunde apar şi
contribuie, în acest fel, la stimularea revoluţiei culturale şi la naşterea conflictului dintre
generaţii. Este o perioadă benefică pe plan economic, care se datorează şi faptului că ţările UE
încetează să mai aplice taxe vamale în cadrul schimburilor comerciale reciproce. De
asemenea, acestea convin să exercite un control comun asupra producţiei de alimente.
Întreaga populaţie beneficiază, acum, de suficente alimente şi în curând se înregistrează chiar
37
un surplus de produse agricole. Luna mai a anului 1968 a devenit celebră datorită mişcărilor
studenţeşti care au avut loc la Paris. Multe dintre schimbările apărute la nivelul societăţii şi al
comportamentului au rămas asociate, de atunci, cu aşa-numita „generaţie '68”.

1970 - 1979

O comunitate în creştere - primul val de extindere

Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit aderă la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 1973,


numărul statelor membre ajungând, astfel, la nouă. Deşi de scurtă durată, brutalul război
arabo-israelian din octombrie 1973 are drept consecinţă o criză energetică şi apariţia
problemelor economice la nivel european. Ultimele dictaturi de dreapta din Europa iau sfârşit
odată cu căderea regimului Salazar din Portugalia, în anul 1974 şi cu moartea generalului
Franco în Spania, în 1975. Prin intermediul politicii sale regionale, UE începe să transfere
sume foarte mari pentru crearea de locuri de muncă şi de infrastructură în zonele mai sărace.
Influenţa Parlamentului European asupra afacerilor europene creşte. 1979 este anul în care
membrii acestuia pot fi aleşi pentru prima dată prin vot direct, de către toţi cetăţenii europeni.

1980 - 1989

Schimbarea la faţă a Europei - căderea zidului Berlinului

Sindicatul polonez, Solidarność şi liderul său, Lech Walesa, devin celebri în Europa şi
în lume în urma grevelor personalului de pe şantierul naval Gdansk, din vara anului 1980. În
1981, Grecia devine cel de-al 10-lea membru al UE, fiind urmată, cinci ani mai târziu, de
Spania şi Portugalia. În 1987 este semnat Actul Unic European. Este vorba despre un tratat
care pune bazele unui vast program pe şase ani, destinat soluţionării problemelor legate de
libera circulaţie a mărfurilor în UE. Astfel ia naştere „Piaţa unică”. 9 noiembrie 1989 este data
unei schimbări politice majore: cade zidul Berlinului şi pentru prima dată după 28 de ani se
deschid graniţele dintre Germania de Est şi cea de Vest. Reunificarea Germaniei are loc în
luna octombrie 1990.

38
1990 - 1999

O Europă fără frontiere

Odată cu căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est, europenii devin şi mai


apropiaţi. În 1993, Pieţei unice i se adaugă cele „patru libertăţi”: libera circulaţiei a mărfurilor,
serviciilor, persoanelor şi capitalurilor. Anii '90 sunt şi anii în care au fost semnate două
tratate, Tratatul privind Uniunea Europeană sau Tratatul de la Maastricht, în 1993, şi Tratatul
de la Amsterdam, în 1999. Oamenii devin preocupaţi de protecţia mediului şi de luarea unor
măsuri comune în materie de securitate şi apărare. În 1995, UE se extinde cu încă trei state -
Austria, Finlanda şi Suedia. Un mic oraş din Luxemburg, Schengen, va da numele său
acordurilor care le vor permite, treptat, cetăţenilor europeni, să călătorească fără a li se
verifica paşapoartele la graniţă. Milioane de tineri pleacă la studii în alte ţări cu ajutorul UE.
Comunicarea se face din ce în ce mai uşor pe măsură ce încep să fie folosite telefoanele
mobile şi internetul.

2000 – 2009

O nouă extindere

Euro este noua monedă de schimb pentru mulţi cetăţeni europeni. Data de 11
septembrie 2001 devine sinonimă cu „Războiul împotriva terorii” după ce două avioane de
linie sunt deturnate şi se prăbuşesc pe clădiri din New York şi Washington. Ţările din UE îşi
intensifică cooperarea în lupta împotriva criminalităţii. Diviziunile politice dintre estul şi
vestul Europei sunt, în sfârţit, înlăturate, odată cu aderarea la UE, în 2004, a nu mai puţin de
10 noi ţări, urmate de încă două în 2007. O criză financiară lovește economia mondială în
septembrie 2008, ceea ce determină o mai strânsă cooperare economică între ţările UE.
Tratatul de la Lisabona este ratificat de toate statele membre ale UE, înainte de a intra în
vigoare, la 1 decembrie 2009. Acesta îi conferă Uniunii Europene instituţii moderne şi metode
de lucru mai eficiente.

39
2010 – astăzi

Un deceniu de oportunităţi şi provocări

Noul deceniu începe cu o gravă criză financiară, dar şi cu speranţa că investiţiile în noi
tehnologii verzi şi ecologice, alături de o mai strânsă cooperare europeană, vor duce la o
creștere şi o bunăstare de lungă durată.

Uniunea Europeană (UE) este o entitate politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa,
ce este compusă din 27 state, cu o populaţie de aproximativ 500 mln. locuitori. Este
considerată a fi o construcţie sui generis, situîndu-se între federaţie şi confederaţie.

Simbolurile UE:
 Drapelul UE: Simbolizează nu numai Uniunea Europeană, ci şi unitatea şi
identitatea Europei într-un sens mai larg. Cercul format din steluţe aurii reprezintă
solidaritatea şi armonia între popoarele Europei. Numărul de steluţe nu are nicio
legătură cu numărul de state membre. Există douăsprezece steluţe, deoarece această
cifră simbolizează perfecţiunea, plenitudinea şi unitatea. Prin urmare, drapelul rămîne
nemodificat indiferent de numărul de state membre.
 Imnul european: Muzica imnului Uniunii Europene (în realitate, al Europei într-un
sens mai larg) este preluată din Simfonia a IX-a de Ludwig Van Beethoven în 1823.
Pentru ultima parte a acestei simfonii, Beethoven a transpus în muzică versurile
poemului „Odă bucuriei” de Friedrich von Schiller în 1785. Acest poem exprimă
viziunea idealistă a lui Schiller asupra înfrăţirii omenirii, viziune pe care şi Beethoven
o împărtăşea.

 Motto „Unitate în diversitate”: Motto-ul simbolizează faptul că, prin intermediul UE,
europenii sunt uniţi în promovarea păcii şi prosperităţii şi că diversitatea culturală, de
tradiţii şi limbi a Europei constituie un element pozitiv pentru acest continent.

 Ziua Europei 9 mai: În prezent, ziua de 9 mai a devenit un simbol european (Ziua
Europei) care, alături de drapel, imn, motto şi moneda unică (euro), identifică entitatea
politică a Uniunii Europene. Ziua Europei este o ocazie de a organiza activităţi şi
festivităţi menite să aducă Europa mai aproape de cetăţenii săi şi să consolideze
naţiunile europene.

40
 Moneda Unică EURO: Euro este moneda folosită de peste 325 de milioane de
locuitori din 16 ţări membre ale Uniunii Europene. Simbolul pentru moneda euro este
€.

Legislație

Acquis-ul comunitar include toate deciziile şi convenţiile, adoptate de la înfiinţarea


Comunităţilor pînă în prezent. Cadrul este o construcţie complexă, care a evoluat pe durata
unei jumătăţi de secol. În ultimii 10-15 ani, volumul acquis-ului comunitar a crescut foarte
mult (se estimează că anual volumul lui creşte cu aproximativ 5000 de pagini de Jurnal
Oficial al Uniunii Europene).

Acquis-ul comunitar constă din:

1. legislaţia primară: conţinutul, principiile şi obiectivele politice cuprinse în tratatele


originare ale Comunităţilor Europene şi în cele ulterioare (Actul Unic European,
Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Amsterdam)
o http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/dat/12002E/pdf/12002E_EN.pdf

o http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/index.htm#founding

o http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/index.htm#other

o http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/dat/11992M/htm/11992M.html

o http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/dat/11997D/htm/11997D.html

o http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/dat/12001C/htm/12001C.html

o http://europa.eu/lisbon_treaty/index_en.htm

2. legislaţia secundară: adoptată de instituţiile UE pentru punerea în practica a


prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii şi recomandări)

o http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm

3. jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie

4. declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul Uniunii Europene

41
5. acţiuni comune, poziţii comune, convenţii semnate, rezoluţii, declaraţii şi alte acte
adoptate în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune (PESC) şi al cooperării
din domeniul justiţiei şi al afacerilor interne (JAI)

6. acordurile internaţionale la care UE este parte, precum şi cele încheiate între statele
membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

Parteneriate și pregătire profesională

În cadrul Comisiei Europene România are dreptul la un singur loc de comisar, la fel ca
toate celelalte state. În perioda 2007-2009 comisar european a fost domnul Leonard Orban
care a deținut portofoliul Multilingvismului. Acesta a promovat inițiativele învățării limbilor
străine în cadrul Programului European de Învățare Continuă. Programul sprijinea mobilitatea
și competitivitatea cetățenilor europeni în căutaarea unui loc de muncă. Mai trebuie menționat
că pe parcursul mandatului să s-a dezvolat Indicatorul European de Competențe Lingvistice,
instrument necesar facilitării comunicării în limbile oficilae al Uniunii.

Al doilea comisar român în cadrul Comisiei Europene, pentru perioada 2010-2014 este
Dacian Cioloș care deține, în acestă perioadă, portofoliul pentru Agricultură. Este un
portofoliu esențial și foarte important deoarece cuprinde Politica Agricolă Comună ce
reprezintă 44% din bugetul Uniunii Europene.

Un alt reprezentant al României în cadrul instituțiilor europene este judecătoarea Camelia


Toader care este unul din 27 de judecători al Curții Europene de Justiție. Un alt judecător
român, domnul Andrei Popescu, este membru Tribunalului de Primă Instanță.

Trebuie menționat că țara noastră este reprezentată și în alte instituții al Uniunii


Europene, cum ar fi Comitetul Regiunilor sau Comitetul Economic și Social. Ca o statistică
generală, putem preciza că în cadrul instituțiilor europene activează, în acest moment, peste
2.000 de persoane, ceea ce reprezintă 3,5% din totalul angajaților Uniunii.

În România, Parlamentul European are un Birou de Informare, care s-a deschis încă
din ianuarie 2006. Principalul scop al acestuia este de a informa publicul de activităţile
Parlamentului European, de a distribui publicaţii şi materiale de informare despre acesta, de a
organiza dezbateri pe marginea politicilor europene, de a participa la evenimente organizate
de parteneri cu prezentări şi comunicări despre Parlamentul European şi politicile UE etc.
42
Activitatea acestei instituţii europene se bucură de spijinul eurodeputaţilor şi se desfăşoară în
parteneriat cu diverse instituţii de la nivel central, regional sau local.

Reprezentanţa Comisiei Europene este o a doua instituţie a Uniunii prezentă în


România. Ea are patru departamente (Presă, Politic, Comunicare şi Antena Direcţei Generale
Traduceri şi Administrativ ).

Cele două instituţii Birou de Informare şi Reprezentanţa Comisiei Europene formează


Spaţiul Public European. Acesta din urmă are ca scop creşterea gradului de informare a
cetăţenilor români cu privire la Uniunea Europeană fiind în acelaşi timp un loc de întâlnire şi
un punct care găzduieşte evenimente culturale sau organizează programe speciale pentru
studenţi şi elevi, aceştia putând învăţa, în alt fel decât la şcoală, despre UE.

Statutul României în Uniune

După semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, România a devenit stat în curs
de aderare, obținând statutul de observator activ la nivelul tuturor instituțiilor comunitare,
fiind necesară asigurarea prezenței reprezentaților români la nivelul instituțiilor europene și al
grupurilor de lucru ale acestora. Statutul de observator activ a permis Românei să își exprime
punctul de vedere, fără drept de vot, în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar,
putând astfel influența aceste decizii și promovându-și interesele naționale.

România a participat ca observator activ în următoarele instituții ale Uniunii Europene:

 Parlamentul European,
 Consiliul European,

 Consiliul Uniunii Europene,

 Comitetul Reprezentanților Permanenți – COREPER I și II,

 Grupurile de lucru ale Consiliului,

 Comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene,

 Comitetului Regiunilor și Consiliului Economic și Social.

După aderare România a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu


drepturi depline. România a devenit a șaptea țară din UE după numărul de locuitori. Țara
43
desemnează 35 de deputați pentru Parlamentul European, dar numărul acestora va scădea
printr-o reorganizare a locurilor din Parlament stipulată în Tratatul de la Nisa. Limba română
a devenit una dintre limbă oficială|limbile oficiale ale Uniunii (a șaptea după numărul de
vorbitori, în concurență strânsă cu olandeza, urmând ca oricare cetățean al UE să se poată
adresa instituțiilor în această limbă. Denumirea de „Uniune Europeană”, în limba română, a
primit statut oficial.

Amplasarea geopolitică a României va influența politica UE cu privire la relațiile cu


Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia și Asia. Prin Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul
Europei (SECI), România are o oportunitate de a-și demonstra supremația în regiune.

Integrarea în Uniunea Europeană a influențat și relațiile regionale ale României. În


consecință, România a impus un regim de vize pentru câteva state est-europene precum
Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus și Turcia.

Oficialii consideră că țara face parte atât din Europa Centrală cât și din Balcani. Acest
lucru reflectă ambițiile dualiste ale guvernului român, care dorește îmbunătățirea integrării
euro-atlantice a țării, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagră.

44
45