Montarea sprituitoarelor direct pe stergator

Ştergătorul de parbriz este un dispozitiv folosit pentru a elimina apa de

ploaie, resturile sau impurităţile de pe parbriz. Un ştergător constă dintr-un braţ
pivotant la un capăt cu o lamă de cauciuc lungă ataşată la celălalt capăt. Lama se
mişcă înainte şi înapoi pe parbriz, împingând apa de pe suprafaţa sa, cu o viteză pe
care o reglează conducătorul vehiculului.
Primul ştergător de parbriz operaţional a fost inventat de Mary
Anderson în anul 1903. Ştergătorul era operat printr-un levier din interiorul unui
vehicul. În acelaşi an, inventatorul irlandez James Henry Apjohn a patentat o metodă
de ştergere a parbrizului cu ajutorul a două perii ce se mutau în sus şi în jos.
John R. Oshei (1886-1968) pune bazele Corporaţiei Tri-Continental în anul 1917.
Această companie a introdus primul ştergător de parbriz Rain Rubber (Cauciuc de
ploaie) pentru fante, parbrizul în două piese găsit pe multe automobile la acea vreme.
În prezent, Trico Products este unul dintre cei mai importanţi producători mondiali de
ştergătoare de parbrize, sisteme de ştergătoare şi rezerve. Compania Bosch are cea
mai mare fabrică de ştergătoare de parbriz din lume în Tienen, Belgia, producând
350.000 de ştergătoare în fiecare zi.
Inventatorul William M. Folberth a aplicat pentru un brevet pentru un
dispozitiv automat de ştergere a parbrizelor în 1919, care i-a fost acordat în 1922.
Acesta a fost primul mecanism automat. Compania Trico a stabilit mai târziu un litigiu
cu Folberth şi a achiziţionat compania lui Folberth. Sistemul automat a devenit rapid
un echipament standard pe automobile. La sfârşitul anilor 1950, existau ştergătoare
de parbriz automate pe toate vehiculele moderne. Ştergătoarele funcţionau în mod
automat, trecând de două sau de trei ori pe parbriz atunci când butonul de
funcţionare era apăsat. Astăzi ştergătoarele se bazează pe acelaşi principiu de
funcţionare, dar un cronometru electronic este folosit pentru a porni şi opri
ştergătoarele la un anumit interval de timp.
În anul 1970 au fost puse în aplicare pentru prima dată ştergătoarele de
faruri şi cele plasate în spatele automobilului. Primele modele de ştergătoare de
parbriz cu senzor de ploaie au apărut pe la sfârşitul secolului XX. Ştergătoarele
conectate la un rezervor cu lichid pentru spălare a parbrizului au apărut în jurul anului
1931 şi au fost dezvoltate de un şofer de curse uruguayan şi mecanic auto care se
numea Hector Suppici Sedes.
 Tema
Tema acestui proiect consta in asigurarea unei stergeri cat mai bune a
parbrizului, prin mutarea sprituitoarelor de pe capota, sau de sub parbriz, direct pe
bratul stergatorului, pentru a se asigura o pulverizare mai uniforma si pentru
acoperirea intregului parbriz.

Obiective
Obiectivul acestei optimizari este de a obtine o stergere mai buna a parbrizului
in diverse conditii; se urmareste o pulverizare care sa acopere toata zona pe care o
acopera stergatoarele.

Activitati necesare
 Mutarea acestor sprituitoare direct pe bratul stergatorului
 Prelungirea furtunelor pana pe bratul stergatorului
 Folosirea unu lichid mai concentrat din punct de vedere al alcoolului pe
timp de iarna
 Modificarea formei bratului stergatorului pentru a masca aceste
furtune si sprituitoare

Pentru a se putea initializa un asemenea proiect, inainte de toate

se concepe un model de stergator, se dezbate asupra lui, se face un studiu
al pietei, iar in cazul in care se crede ca poate aduce profit se trece la pasul
urmator, preconizandu-se costurile de productie, tipurile si marimile
stergatoarelor etc.
Urmatorul pas consta in desenarea si modelarea unu prototip,
urmand a fi testat si daca totul decurge cum trebuie se trece la faza de
fabricare in serie, urmarindu-se optimizari pe parcursul timpului.
Un cost de productie al unui astfel de set de stergatoare, cu tot
cu brate preconizez ca ar costa intre 100-500 de lei, in functie de
materialele folosite. Acest pret incluzand lamela stergatorului si bratul
optimizat in asa fel incat sa detina duzele pulverizatorului.
 Considerand ca am incarca fabricarea a 3000 de stergatoare
zilnic, pe durata a 380 de zile, ar insemna 1.140.000 de stergatoare pe an.
Facand o medie a profitului de 20 de lei la fiecare stergator dupa
acoperirea tuturor cheltuielilor am castiga 22.800.000 de lei, adica
aprozimatv 5.000.000 de euro.