Sunteți pe pagina 1din 10

EFICIENTA INOTULUI TERAPEUTIC

Terapia prin miscare acvatica si inotul au devenit, in ultimii ani, o forma


tot mai populara de practicare a exercitiilor fizice si a diverselor programe
de recuperare psiho-fizica. Studiile statistice au aratat o crestere fara
precedent a adresabilitatii catre aceste forme de practicare a exercitiilor
fizice. Dezvoltarea programelor de terapie acvatica a evoluat, iar beneficiile
acestora sunt incontestabile.
Interactiunile complexe dintre proprietatile fizice ale apei si
principiile care influenteaza miscarea in apa (hidrodinamica) reprezinta cea
mai mare provocare in procesul elaborarii si aplicarii programelor de terapie
acvatica. Datorita proprietatilor fizice unice ale apei, programele de
hidrokinetoterapie asigura beneficii suplimentare terapiilor clasice.
Hidrokinetoterapia este metoda de practicare a exercitiilor kinetice
in apa. Se foloseste in programele de recuperare functionala destinata
bolilor neurologice centrale si periferice, boli reumatismale si sechelelor
post tramatice.
Exista doua modalitati bine distincte de hidrokinetoterapie:
a) partiala: imersia doar a unui membru sau segment de membru
b) general: imersia intregului corp
Hidokinetoterapia partiala este utilizata exclusiv pentru crestera
mobilitatii articulare prin miscari pasive, pasiv-active sau active.
Aceasta se bazeaza pe efectele apei calde: scaderea durerilor, relaxarea
musculara, se executa in baile partiale de maini sau de picioare.
Hidokinetoterapia general se bazeaza prin imersia intregului corp in
bazine individuale, in bazine mai mari colective sau piscine.
Apa are o rezistenta de 12 ori mai mare in comparatie cu cea a aerului
atmosferic. Aceasta rezistenta, ce poate incetini executarea miscarilor dar
care are beneficii terapeutice incontestabile.
Rezistenta apei, chiar daca incetineste viteza de executie a miscarii,
prezinta beneficii imense; actionand cu o presiune egala asupra tuturor
partilor submerse; miscarea intra-acvatica aduce beneficii tonifiante
neintalnite pe uscat. Ori de cate ori se misca un membru submers,
rezistenta apei aduce un tonus suplimentar.
Datorita rezistentei apei, programele de exercitii de
hidrokinetoterapie sunt executate cu un consum energetic superior celor
realizate pe uscat. Explicatia este data de implicarea, in realizarea miscarii,
a unui numar sporit de fibre musculare, nefolosite la executarea aceleiasi
miscari pe uscat.
Beneficiile programelor de hidrokinetoterapie se pot grupa in
beneficii imediate si beneficii pe termen lung.
Daca luam in considerare aparatele si sistemele asupra carora se
manifesta efectele acestui tip de profilaxie si terapie, ele se pot imparti in
beneficii fizice, psihice, si psihologice si evident beneficii generale.
Beneficiile fizice se adreseaza in primul rand sistemelor circulator,
cardio-respirator si musculo-scheletic.
Exercitiul acvatic conduce la cresterea capacitatilor pulmonar-
respiratorii, in paralel cu amplificarea aportului de oxigen.
Apa raceste mai eficient corpul si ca urmare, scad efortul cardiac si
frecventa cardiaca.
Efectele hidrokinetoterapiei se obtin pe doua directii: pe de-o parte
scaderea fortei gravitationale ca rezultat al flotabilitatii acvatice si de pe
alta, posibilitatea directionarii efortului datorita rezistentei si vascozitatii
apei. Forta si rezistenta musculara rezulta din eficienta maxima a
contractiei musculare in apa. In mediul acvatic rezistentele care se opun
miscarii sunt amplificate de rezistenta si vascozitatea apei in timp ce
oboseala musculara se instaleaza mai lent datorita disparitiei fortelor
gravitationale si a solicitarilor alternative, pe muschii agonisti-antagonisti.
Crestera progresiva a incarcarii tonifica si intareste musculatura.
Exercitiul acvatic foloseste dublul de calorii pe minut, in comparatie
cu exercitiul similar pe uscat.
Beneficiile psihice ale exercitiului acvatic sunt de necontestat.
Acvaterapia conduce la obtinerea de rezultate fizice pozitive. Variatia
exercitiilor si relaxarea indusa de apa sunt si ei factori de motivatie si
placere.
Este binecunoscut faptul ca inactivitatea scade rapid forta,
rezistenta si capacitatea de efort ale organismului. Persoanele inactive
castiga rapid in greutate si respira mai greu; miocardul isi diminueaza forta
de contractie iar vasele sanguine isi reduc elasticitatea.
Programele de exercitii si hidrokinetoterapie amplifica beneficiile
generale ale oracarui program de exercitii condus pe uscat. Pe langa aceste
beneficii, apa creste tonusul, scade stresul si consuma mai multe calorii
decat orice exercitiu similar pe uscat.
Pentru obtinerea unei eficiente maxime, planurile de
hidrokinetoterapie trebuie sa includa obligatoriu elemente de miscare
derivate din natatie.
INOTUL CRECTIV
In tratamentul complex al diferitelor maladii, inotul corectiv se
foloseste cu succes in:
Deviatiile coloanei vertebrale influentandu-le pozitiv. Scopul corectarii
acestor deficiente are la baza trei principii:
 principiul elongatiei coloanei vertebrale
 principiul stimularii functiei respiratorie
 principiul tonificarii muschilor paravertebrali
Prin inot corectarea deficientelor coloanei vertebrale constituie un
exercitiu de elongare a coloanei care duce la rezultate foarte bune.
In miscarile efectuate de inot extinderea corpului se prelungeste atat
cat sa permita muschilor sa depuna maxim de efort.
In tratamentul prin inot un rol important il are ritmul si intensitatea
efortului care trebuie sa fie efectuate intr-un ritm incetinit.
Dozarea trebuie adaptata fiecarui pacient in parte dupa posibilitatile
lui.
Respiratia si bataile inimii trebuie adaptata si ele treptat pentru a
putea face eforturi din ce in ce mai intense.
STILURILE DE INOT CORECTIV
Stilul de inot corectiv universal e reprezentat de inotul craul spate.
Efectul maxim ale acestui stil de inot e axat asupra coloanei
vertebrale si s-a constatat ca in acest stil de inot se produce o
superlongatie a intregului corp.
Pe langa efectele pozitive acest stil de inot are si inconveniente –
pozitia de plecare din acest stil e cu umerii adusii mult in fata. Inotatorul
are tendinta de a privi mereu spre varfurile picioarelor.
In craul spate inotatorul se intinde liber pe apa cu capul in prelungirea
corpului. Miscarea umerilor se efectueaza prin ridicarea alternativa a lor,
bratul urmand smuls din apa prin contractia muschilor.
Articulatia scapulo-humerala se degajeaza prin miscarile ample
folosite.
Inotul craul produce o elongatie fortata care ocupa 1/4 -2/4 din
durata timpului de miscare. Pentru a produce o buna elongatie a bratului,
umarul tinde sa se deplaseze in axul corpului printr-o curbura a coloanei.
Participarea regiunii lombare prin miscare va duce la pierderea catorva
milimetri din elongatie. Realizarea elongatiei cat mai energica face impingand
mana cat mai departe deasupra capului.
Craul este considerat un stil ideal, o metoda de tratament in scolioze,
torticolis, insuficienta musculara si tulburari de coordonare.
Inotul brass-stil de inot cu miscari simetrice in care coloana
vertebrala nu executa miscari de lateralitate. Bratele au un rol de redresare
ca si capul care prin miscarea sa energica realizeaza o extensie completa in
regiunea cervicala a coloanei vertebrale. Contractia muschilor lombari ajuta
la mentinerea trunchiului in pozitie normala. Brasul este indicat in
corectarea cifozei lombare si cervicale spate plan.
Inotul bras pe spate-stil simetric folosit alaturi de celelate in
corectarea deviatiilor coloanei vertebrale pentru ca miscarea bratelor duce
la o pozitie hipercorectiva.
Inotul pe o parte.
Fiind un exercitiu asimetric se foloseste cu succes in corectarea
anchilozelor. Miscarea bratelor duce la lungirea musculaturii din partea
contractata si relaxarea ei precum si la scurtarea musculaturii intinse
relaxate.
Inotul cu scandura.
Se realizeaza contractia statica. Daca sandura se ridica putin, pacientul
trebuie sa lupte impotriva presiunii apei prin contractia muschilor dorsali.
Inotul cu palma.
Palmele se fixeaza pe membreleinferioare sau superioare, viteza de
deplasare crescand. Aceasta metoda este superioara, pentru ca:
*procedeul se invata rapid
*se cheltuieste mai putina energie
*se lucreaza cu viteza mare
*respiratia este usurata
Inotul cu centura.
Este folosit la copii la care corpul se intinde cu suplete si miscarile au o
amploare mai mare. De aceasta technica beneficieaza la maxim deviatiile
coloanei vertebrale. Se foloseste pentru scolioze de gradul I si II, cifoze
atipice se pot corecta prin folosirea stilului bras. In lordoze se poate folosi
craul spate si bras pe spate.
In apa musculatura bolnava nu ramane pasiva si se realizeaza procesul
de reeducare si stimularea functiei musculare.
Inotul este vazut sub aspect de medicament pentru functiile neglijate
ale corpului.
TRATAMENTUL UNOR BOLI CU AJUTORUL INOTULUI

A. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR


Astm bronsic- inotul este un mijloc de reeducare si stapanire a respiratiei,
de mobilizare a cutiei toracice. Efortul trebuie gradat treptat.
Emfizem pulmonar- prezentand un grad de evolutie incipient se fac exercitii
de solicitare a respiratiei si a circulatiei.
B. BOLI ALE APARATULUI CIRCULATOR
Inotul este un mijloc de intarire a muschiului cardiac in scop profilactic ce
este contraindicat in evolutia bolilor cardiovasculare. In varice se
recomanda inot datorita actiunii favorabile a compresiunii exercitate de apa
si a contractiilor musculare executate in pozitie orizontala.
C. BOLI ALE APARATULUI DIGESTIV
Gastrita cronica- inotul este un exercitiu bun de respiratie pentru ca apa
constituie o presa abdominala.
Constipatia- alaturi de gimnastica medicala, pot fi intraduse exercitii de
gimnastica abdominala in apa.
D. BOLI DE NUTRITIE
Inotul adauga un consum energic marit datorita fenomenelor de
termoreglare.
Guta- in faza acuta a bolii, in faza dureroasa se recomanda miscari usoare in
apa calda pentru mobilizarea articulara.
E. AFECTIUNI REUMATISMALE.
Se folosesc in majoritatea cazurilor exercitii de gimnastica medicala in apa
si inotul.
Aceste exercitii au efect circulatorii asupra regiunii bolnave ca si efecte
generale asupra organismului.
Inotul si miscarea in apa sunt contraindicate cand procesele reumatismale
inflamatorii se gasesc in stadii acute.
In reumatismul Sokolski-Bouilaud gimnastica in apa este folosita pentru
usurarea miscarii si mobilizarii articulare, cat si pentru tratarea tulburarilor
de natura circulatorie, calmare durerilor dupa executarea miscarilor pasive.
In poliartrita cronica evolutiva miscarile in apa sunt efectuate in functie de
localizarea reumatismala, de gradul in care sunt prinse unele articulatii si de
varsta.
Spondilita anchilozanta este o boala cu caracter inflamator. Gimnastica in
apa este folosita doar dupa stabilirea bolii reumatismale.
TRATAMENTUL RAHITISMULUI
Tratamentul complex al rahitismului contine alaturi de tratamentul
medicamentos si un tratament de cultura fizica medicala asociat cu bai de
soare, apa si are.
Prin inot se inlatura diferite sectoare de rahitism localizate la coloana
vertebrala si torace.
Cutia toracica nedezvoltata datorita sechelelor de rahitism se largeste prin
inot datorita activitatii respiratorie.
Prin inot se formeaza o musculatura buna care duce la formarea unui corp
riguros.
TRATAMENTUL IN DIVERSE AFECTIUNI CU AJUTORUL
INOTULUI
Afectiunile endocrine beneficieaza de efecte pozitive ale inotului care
stabileste un echilibru functional intre diversele glande endocrine si
secretiile lor.
Periosita- inotul are o mare importanta in activitatea circulatorie
Periostitele scapulo-humerale sunt influentate favorabil de miscari lente de
inot.
Inotul ca tratament este cu desavarsire contraindicat in afectiuni ca:
*bolile aparatului cardiovascular chiar si in covalescenta cum ar fi:
*infarct miocardic
*anghina pectorala
*boli vasculare
*boli ale sangelui
*boli acute ale aparatului respirator:
*tuberculoze in perioada de evolutie si convalescenta
*pneumonie
*bronhopneumonie
*boli ale aparatului digestiv(ulcer)
*afectiuni neurologice
*afectiuni psihice
*boli infectocontagioase
*stari febrile
CONCLUZII
Inotul asigura o buna calire a organismului prin folosirea mediului natural in
care se desfasoara “APA” cat si prin asocierea celorlati factori de calire:
aer, razele soarelui si miscarea care exercita influenta mecanica si
determina reactii reflexe din partea organismului.
UNIVERSITAEA”BABES BOLYAI” CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

REFERAT
INOT TERAPEUTIC

STUDENT:
BAKCSI ERIKA
GRUPA 209.
KINETOTERAPIE DATA: 09.05.2008