Definirea ambalajului si a operatiei de ambalare

Ambalajul, caracteristica primordiala a produsului si suport esential pentru marca,

imbina perfect constrângerile tehnice cu cele economice si comerciale, purtând amprenta
cerintelor ecologice si de protectie a consumatorului.

Ambalajul este un obiect destinat sa înveleasca sau sa contina temporar un produs sau
un ansamblu de produse în timpul manevrarii, transportului, depozitarii, vânzarii, in scopul
protejarii. Ambalarea este operatia prin care se asigura, cu ajutorul ambalajului, protectia
temporara a produsului, în timpul manipularii, transportului, depozitarii, vânzarii, contribuind si
la inlesnirea acestor operatii.

Rolul si functiile ambalajului

Rolul ambalajului este foarte important in lantul logistic la marfurilor, el asigurând

conservarea si protectia marfurilor, transportul, manipularea si depozitarea în fiecare etapa a
circuitului tehnic al acestora. Prin urmare rolul ambalajului poate fi pus în evidenta la
urmatoarele niveluri:

 la nivel logistic, ambalajul asigura manevrarea, depozitarea, transportul si

distributia marfurilor;

 la nivelul produselor, ambalajul serveste la protectia si conservarea acestora;

 la nivelul vânzarii marfurilor, ambalajul reprezinta suportul pentru mesajul

comercial transmis, care influenteaza decizia de cumparare.

Importanta amabalajului este evidentiata de principalele functii pe care acesta le

îindeplineste, si anume:

a) conservarea si protectia produselor;

b) facilitarea manipularii, transportului, depozitarii si vânzarii produselor;

c) functia de informare a consumatorilor si de promovare a produselor.

a) Functia de conservare si de protectie a produselor

Ambalajul asigura protectia produselor împotriva:

 factorilor fizici (actiuni mecanice, lumina, temperatura, presiune);

 factorilor chimici si fizico-chimici (aer, apa, vapori, oxigen, dioxid de sulf, dioxid de
carbon);

 factorilor biologici (microorganisme, insecte etc.).

 b) Functia de manipulare, transport si depozitare a produselor

c) Functia de infomare a consumatorilor si de promovare a produselor

Ambalajul este o interfata între produs si consumator. Rolul sau nu se limiteaza la a

contine si proteja produsul. Ambalajul are si rolul de a promova vânzarea produselor.
Elementele prin care un ambalaj poate atrage cumparatorului atentia asupra unui produs sunt:
modul de realizare, eticheta, estetica ambalajului. Informatiile pe care le contine eticheta permit
identificarea produsului, a caracteristicilor sale si a conditiilor de utilizare.

I.4.3. Clasificarea ambalajelor

Ambalajele pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:

 natura materialului: ambalaje celulozice, din sticla, metal, materiale plastice, lemn,
materiale complexe, materiale textile;

 sistemul de confectionare: ambalaje fixe, demontabile, pliabile;

 tipul ambalajului: lazi, cutii, flacoane, pungi, tuburi;

 domeniul de utilizare: ambalaje de transport, de prezentare si de desfacere;

 natura produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare, produse

industriale;

 gradul de rigiditate: ambalaje rigide, semirigide, suple;

 modul de valorificare: ambalaje refolosibile, nerefolosibile.

I.4.4. Caracterizarea principalelor materiale utilizate la ambalarea marfurilor

Materialele de baza din care se obtin ambalajele sunt: materialele celulozice, sticla,
materialele metalice, materialele plastice, lemnul, materialele textile.

a) Caracteristicile ambalajelor din materiale celulozice

Pentru fabricarea ambalajelor se utilizeaza diferite tipuri de hârtii si cartoane.

Acestea se pot asocia între ele sau cu alte materiale, în scopul realizarii ambalajelor
complexe.

Se disting trei categorii de materiale de baza destinate fabricarii ambalajelor din hârtie-
carton: hârtia pentru ambalaj, cartonul plat, cartonul ondulat.

Hârtia utilizata la ambalare este obtinuta din lemn de esenta moale, neînalbit si se
clasifica dupa gramaj, compozitie, destinatie.
 Pentru ambalarea marfurilor se folosesc urmatoarele tipuri de hârtie: sulfit, kraft,
pergament, impermeabila, parafinata.

Principalele tipuri de cartoane utilizate sunt: cartonul duplex, triplex, ondulat

(format din unu pâna la patru straturi netede si unu sau trei straturi ondulate din hârtie de
ambalaj, unite între ele cu adeziv).

Materialele celulozice prezinta urmatoarele avantaje în utilizare:

 sunt materiale ecologice, reciclabile si netoxice; cartonul ondulat este unul

dintre cele mai ecologice si solide materiale de ambalare, care nu este depasit
din punctul de vedere al performantelor economice si ecologice de nici un alt
material;

 sunt flexibile, usoare, igienice, apte pentru a veni în contact cu alimentele;

 se caracterizeaza prin rigiditate si rezistenta foarte buna;

 sunt rezistente la grasimi, gaze, hidrocarburi, acizi (hârtia tratata prin

acoperire si laminare);

 pot fi tiparite.

b) Caracteristicile ambalajelor din materiale plastice

Materialele plastice au determinat o adevarata revolutie în domeniul ambalajelor,

prin posibilitatile noi oferite comparative cu materialele considerate traditionale (materialele
celulozice, metalice, sticla).

Principalele produse obtinute din materiale plastice si destinate ambalarii sunt foliile
complexe. Astfel, în practica se utilizeaza mai multe tipuri de folii:

 folii flexibile, utilizate pentru acoperirea produselor;

 folii contractibile, care se strâng sub influenta caldurii în una sau doua
directii, în lungime si latime;

 folii perforate sau neperforate, transparente;

 folii flexibile, din care se obtin saci, pungi;

 folii rigide, din care se confectioneaza pahare, tavite sau platouri

c) Caracteristicile ambalajelor din materiale metalice

 Ambalarea în cutii metalice reprezinta una dintre cele mai utilizate metode de
pastrare a produselor alimentare perisabile.

Materialele utilizate în acest scop sunt: otelul, aluminiul si materialele combinate

(material plastic,carton si metal).

Tabla cositorita si cromata sunt materiale pe baza de otel moale, cu grosimea

cuprinsa între 0,15 mm si 0,5 mm.

d) Caracteristicile ambalajelor din sticla

Sticla este un material care detine o pondere importanta in domeniul ambalajelor,

fiind utilizata cu precadere la ambalarea produselor lichide sau vâscoase.

Datorita structurii sale amorfe, sticla este fragila si se sparge în urma aplicarii unei
forte exterioare.

Proprietatile optice se refera la gradul de penetrare a luminii si efectul transmisiei

acesteia în functie de lungimea de unda. Transmisia luminii poate fi controlata prin adaugarea
aditivilor de colorare în compozitia sticlei.

Sticla este utilizata pe scara larga în domeniul alimentar, dar si în industria

farmaceutica, la ambalarea produselor chimice etc.

Avantajele utilizarii sticlei ca material de ambalare sunt urmatoarele:

 impermeabilitate la gaze, vapori, lichide;

 este inerta din punct de vedere chimic fata de lichide si produse alimentare
si nu pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalat;

 este un material igienic, usor de spalat si care suporta sterilizarea;

 este inodor, nu transmite si nu modifica gustul alimentelor

(garanteaza mentinerea proprietatilor organoleptice si aromei alimentare);

 este transparenta, ceea ce permite controlul vizual al produsului de catre

consumator;

 poate fi colorata, asigurând astfel o protectie suplimentara a produsului

împotriva radiatiilor ultraviolete;

 este un material rigid, care poate fi realizat în forme variate;

 are o buna rezistenta la presiuni interne ridicate, fiind utilizata la

ambalarea unor bauturi ca sampania, cidrul etc.;
  are o rezistenta mecanica suficient de mare pentru a suporta socuri
externe;

 este un material economic, produs in cantitati mari si care nu înceteaza sa

fie perfectionat;

 este un material reciclabil.

Utilizarea sticlei ca material de ambalare prezinta si dezavantaje legate de:

 rezistenta slaba la soc;

 masa ridicata, ceea ce o face dificil de manevrat si ridica cheltuielile de

transport;

 depozitare dificila;

 nu rezista la schimbari bruste de temperatura.

e) Caracteristicile materialelor complexe de ambalare

Materialele complexe de ambalare sunt obtinute din diferite tipuri de folii sau filme,
impermeabile la gaze sau vapori de apa.

Avantajele utilizarii acestor tipuri de materiale sunt urmatoarele:

 sunt usor de utilizat, nu prezinta pericol în manipulare;

 sunt rezistente la fisurare, compresiune si socuri;

 sunt rezistente fata de agentii chimici;

 unele tipuri de materiale sunt transparente, impermeabile, etanse la gaz,

vapori de apa si rezistente fata de bacterii;

 sunt reciclabile si protejeaza mediul înconjurator prin tehnologia utilizata;

 în domeniul distributiei si cel industrial, numeroase ambalaje plastice se

reutilizeaza, se reconditioneaza, in conditiile respectarii reglementarilor de
igiena si securitate în raport cu utilizatorii;

 au masa specifica redusa, sunt inodore, inalterabile.

În prezent sunt utilizate tot mai mult materialele complexe de ambalare, obtinute
prin asocierea mai multor materiale in scopul obtinerii unor caracteristici noi.
 Caracteristica esentiala a unui material a unui material complex de ambalare este
impermeabilitatea sa la vapori de apa si la diferite gaze. Alte proprietati importante sunt
transparenta, sudabilitatea, rezistenta mecanica, protectia împotriva luminii, rezistenta la
actiunea produselor agresive, rezistenta la temperaturi ridicate.

În functie de natura materialului-suport, foliile complexe se pot clasifica în:

 materiale complexe pe baza de aluminiu;

 materiale complexe pe baza de hârtie si carton;

 materiale complexe pe baza de materiale plastice.

I.4.5. Metode de ambalare a marfurilor

Metodele de ambalare a marfurilor tin seama de caracteristicile actuale si tendintele

de viitor în ceea ce priveste productia si circulatia marfurilor.

a) Ambalarea portionata - este procedeul de ambalare în care cantitatea de produs

care urmeaza sa fie cuprinsa in ambalaj este stabilita astfel încât sa fie consumata la o singura
folosire. Pentru ambalarea portionata pot fi folosite: folii contractibile, folii termosudabile din
aluminiu sau hârtii metalizate.

b) Ambalarea tip aerosol - Ambalajul tip aerosol este un recipient rezistent la o

presiune interioara data, prevazut cu o deschidere în care se monteaza o "valva", care asigura
etanseitatea si distribuirea produsului continut, sub forma de spuma, pasta, pudra sau în stare
lichida. Aceasta metoda de ambalare este utilizata, de exemplu, la produsele cosmetice,
farmaceutice, alimentare.

c) Ambalarea în folii contractibile - este o metoda de ambalare a produselor în bucati

mici, uniforme, prin asezarea lor pe o placa-suport, având alveole termoformate, urmata de
închidere prin acoperire cu folie si termosudare. Aceasta metoda este foarte mult utilizata, de
exemplu, in cazul produselor alimentare, în special la ambalarea produselor din carne, a
produselor lactate. De asemenea, ambalarea în folii contractibile îsi gaseste o larga utilizare în
cazul unor produse de dimensiuni mici.

d) Ambalarea aseptica - consta în introducerea unui produs sterilizat, destinat

comercializarii, într-un recipient sterilizat, în conditii aseptice, urmata de închiderea
recipientului astfel încât sa fie prevenita contaminarea produsului cu microorganisme.
Ambalajul aseptic consta într-o folie unica, multistratificata, care combina cele mai bune
caracteristici ale hârtiei, materialului plastic si aluminiului pentru a alcatui un recipient cu
performante superioare.

e) Ambalarea în vid - consta în introducerea produsului într-un ambalaj impermeabil

la gaze si scoaterea aerului, suprimând astfel oxigenul, principalul agent responsabil de o
eventuala alterare a produsului.
 f) Ambalarea în atmosfera modificata - consta în închiderea produsului într-un
ambalaj în care atmosfera din interior este modificata. Aplicarea acestei tehnici permite
controlul reactiilor chimice, enzimatice sau microbiene în scopul reducerii sau eliminarii
proceselor de degradare a marfurilor.

g) Ambalarea colectiva - este o metoda de ambalare care presupune gruparea într-o

singura unitate de vânzare a mai multor produse. Materialele folosite pentru ambalarea
colectiva a marfurilor sunt în principal cartonul, hârtia si foliile contractibile. Aceasta metoda
este utilizata pentru ambalarea unor produse alimentare, electrotehnice, a jucariilor pentru
copii si a altor produse.

Ambalajul ecologic

Într-o societate moderna, ambalajul trebuie sa raspunda atât cerintelor esentiale cu

privire la produs, cât si unor obiective precise de protejare a mediului înconjurator. Impactul
ambalajelor asupra mediului reprezinta de fapt impactul materialelor si tehnologiilor de
ambalare asupra mediului. Caracterul ecologic al unui produs depinde de materiile prime
utilizate, procesul tehnologic si deseurile rezultate din procesul de productie si consum.

Ambalajul ecologic este ambalajul realizat din materiale ecologice, utilizând tehnologii
nepoluante, cu un impact minim admis asupra mediului înconjurator. Reciclarea este operatia
de realizare a unui material nou din materiale deja folosite.