Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Titu Maiorescu

Facultatea de Psihologie

Anul II, ID
Disciplina: Psihologia muncii
Conf.univ.dr. Petru Craiovan

Consilierea carierei

Autor: Candrea Andreea


Grupa 1
Schimbările structurale semnificative ale pieţei muncii, datorate globalizării şi
evoluţiilor tehnologice, au dus la transformarea modului în care înţelegem dezvoltarea unei
cariere. Nu mai există certitudinea unui loc de muncă „pe viaţă”, stabil şi cu atribuţii clar
definite, care nu se modifică în timp. Nu mai există certitudinea unor trasee
educaţionale/profesionale prestabilite, de tipul „Dacă termini facultatea X, vei munci pe postul
Y”, care să ofere predictibilitate dezvoltării profesionale. Evoluţia modului în care vedem
cariera se leagă în mod direct de modificările în dinamica socio-economică, dintre care
amintim:
 apariţia unor noi ocupaţii şi scăderea masivă a angajabilităţii în ocupaţii
„tradiţionale”;
 flexibilizarea sistemului de calificări profesionale;
 creşterea migraţiei forţei de muncă;
 dezvoltarea unor noi forme de angajare (angajare pe perioadă determinată,
autoangajare).
Sistemul socio-ecomonic este într-un proces profund de schimbare în planul structurilor
conţinutului; drept consecinţă, şi mediul de muncă al oamenilor este în aceeaşi măsură afectat:
locurile de muncă, domeniile profesionale căutate pe piaţa forţei de muncă, valorile individuale
şi sociale predominante. În acest context orientarea in cariera presupune sprijinirea / asistarea
individului în procesul alegerii – justificate şi în consens cu preferinţele şi aspiraţiile sale – a
filierelor de studii oferite de sistemul de educaţie şi formare profesională existent.
Activitatea de consiliere în carieră capată astfel un rol deosebit pentru mediu socio-
economic, iar ţările dezvoltate din punct de vedere economic, cu un nivel de trai crescut i-au
acordat importanţa cuvenită, elaborând o legislaţie care să ajute la desfăşoare şi dezvoltarea
acesteia (Jigău (coord.), Consiliere şi Orientare. Ghid metodologic, 2001).
În prezent, nu mai exista țări ale UE fara servicii statornice și strategii politice pe termen
mediu si lung în sfera consilierii carierei, atât la nivelul educatiei, muncii sau altor domenii ale
vietii sociale. Mai mult, aceste categorii de servicii au fost înglobate în planurile nationale de
dezvoltare sociala si economica ale statelor, în strategiile de dezvoltare a resurselor umane si
masurile de ameliorare a angajabilitatii fortei de munca. Aceste procese sunt realizabile, în
primul rând, prin asigurarea accesului tuturor beneficiarilor (elevi, studenți, tineri absolvenți și
adulți) la informațiile de bază care să le permită să ia decizii personale adecvate pentru ei, din
domeniul educației, formării și pietei fortei de munca.

2
Aspecte generale despre consilierea carierei
Începem cu o definiție Consilierea carierei se refera la serviciile si activitatile care
intentioneaza sa asiste individul, de orice vârsta si în orice moment al vietii sale, sa faca alegeri
în planul educatiei, formarii si ocupatiilor si sa-si dezvolte propria cariera (OECD, 2004).
Consilierea reprezintă inima unui program de orientare a carierei.
Aceste servicii pot fi organizate în scoli, universitati, institutii de formare, în cadrul
serviciilor publice de angajare, la locul de munca, în sectorul activitatilor voluntare si
comunitare, cât si în cel privat.
Activitatile pot fi derulate cu indivizi sau grupuri, fata în fata sau la distanta (cum ar fi
cele oferite la telefon sau servicii de tip web, pe Internet). Aceste servicii ofera date cu privire
la cariera (în forma tiparita, în format electronic sau altele), instrumente de evaluare si
autoevaluare, interviuri pentru consiliere, programe de educatie pentru dezvoltarea carierei
(pentru a-l ajuta pe individ sa aiba o buna imagine de sine, sa fie constient de oportunitatile de
care poate beneficia si sa-si dezvolte deprinderile de management al carierei), programe de
testare (pentru a exersa optiunile înainte de a le alege efectiv), programe de cautare a unui loc
de munca si servicii de tranzitie (Jigău, Consilierea carierei, 2001).
Orientarea profesională (pentru carieră) este un fenomen social, care s-a conturat în
societate atât cu diferenţierea formelor de activitate cât şi cu libertatea persoanei, în vederea
asigurării pentru tânăra generaţie a posibilităţilor de alegere a profesiei. Ea îşi propune
adaptarea persoanei la condiţiile muncii, la paleta largă a profesiunilor existente pe piaţa muncii
în acord cu abilităţile, aptitudinile, caracteristicile generale de personalitate, aspiraţiile
persoanei şi cu necesităţile sociale, urmărind stabilirea unui echilibru în interiorul relaţiei om-
activitate.
Procesul consilierii carierei implică, totodată, o raportare permanentă la realitatea
ofertei şcolare (în termeni de număr de locuri în diferite tipuri de şcoli şi niveluri, cât şi la
reţeaua teritorială a acestora), la dinamica dezvoltării socio-economice în plan local, regional,
naţional şi european, la evoluţia cererii pieţei forţei de muncă pe termen mediu şi lung,
dinamica profesiilor în diferite ramuri ale economiei sau la rute profesionale speciale, precum
şi la unele categorii de nevoi particulare ale unor grupuri (persoane defavorizate, marginalizate
sau discriminate pe criterii de vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenenţă etnică, rasă, cultură,
opinii politice şi religioase, valori, poziţie socio-economică, statut marital, stare de handicap
etc.).

3
Activități de consiliere a carierei
Consilierea carierei apare ca fiind forma de asistenţă continuă acordată individului în
procesul complex de adaptare la mediul schimbător al muncii; aceasta ajută individul să-şi
descopere interesele sau preferinţele pentru o profesie sau o familie de profesii, să verifice dacă
are aptitudinile necesare pentru practicarea cu succes a respectivei profesii şi să-şi evalueze
şansele de reuşită profesională (ORIENTAWEB, 2007).
Pentru aceasta, consilierul trebuie să dispună de mijloace de investigare a celor doi poli
de interes: individul şi profesia.
Consilierea este, totodată, un proces complex ce cuprinde o arie largă de intervenţii ce
impun o pregătire profesională de specialitate. Termenul descrie relaţia umană de ajutor oferită
de un profesionist, consilierul şi o altă persoană care solicită asistenţă, clientul (Jigău (coord.),
2003).
Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată este una de alianţă, participare şi
colaborare reciprocă.
Serviciile de consiliere a carierei sunt oferite in mod uzual prin (Jigău (coord.),
Consilierea carierei adulților, 2003):
 ghiduri, informaţii situate în web site-uri pe Internet, broşuri, pliante, cărţi,
postere, ziare specializate, anunţuri din ale ziare etc. care oferă informaţii cu privire la locurile
de muncă, sfaturi pentru demararea unor iniţiative personale din domeniul serviciilor sau altor
domenii economice, oferte de educaţie şi formare profesională continuă; prin utilizarea acestor
resurse se pot obţine informaţii şi nu propriu-zis consiliere;
 instituţiile (publice şi / sau private) care oferă servicii de informare, consiliere
şi orientare pentru toate categoriile de clienţi şi nevoi specifice ale acestora;
 instituţiile (publice şi / sau private) care au oferte de educaţie şi formare
continuă şi servicii de informare, consiliere şi orientare;
 instituţiile care oferă informare, consiliere şi orientare, plasarea forţei de
muncă (în special a şomerilor) şi mai puţin au în vedere pe cei care vor să-şi schimbe locul de
muncă, să se recalifice etc.;

O listă a unora dintre activităţile tipice de consilierea carierei cuprinde:


 programele de consiliere şi orientare incluse în curriculum-ul naţional de la
diferite cicluri şi clase;

4
 consiliere şi orientare individuală, a cuplurilor sau de grup pentru luarea
deciziei cu privire la educaţie, formare, rută profesională, inserţie socială, viaţă cotidiană;
 activităţi specifice de cunoaştere a lumii muncii (din diferite domenii şi
ramuri economice);
 activităţi de (auto)evaluare / testare a deprinderilor, aptitudinilor, abilităţilor,
intereselor profesionale, cunoştinţelor, valorilor personale etc.;
 informarea, consilierea şi orientarea persoanelor adulte pentru buna lor
inserţie socio-profesională, schimbarea locului de muncă, formare continuă, reintegrare şcolar-
profesională;
 utilizarea potenţialului comunităţii de consilierea carierei persoanelor deja
ocupate în muncă, a expoziţiilor, târgurilor de locuri de muncă, ale organizaţiilor / instituţiilor
publice şi private din domeniu etc. Pentru facilitarea opţiunilor şi deciziei indivizilor cu privire
la dezvoltarea propriei cariere;
 consilierea carierei la distanţă prin e-mail, web site-uri accesibile prin
Internet, telefon, echipamente audio-video, alte tipuri de servicii on-line sau difuzarea de
materiale tipărite.

Beneficiarii serviciilor de consiliere a carierei


Furnizarea timpurie de servicii de calitate din sfera consilierii tinerilor aflati în diferite
niveluri de educatie si formare sau care, datorita unor situatii defavorizante de natura sociala si
economica, sunt în situatia de risc de marginalizare educativa, sociala, profesionala, este prima
sarcina a consilierii carierei (Jigău (coord.), Consilierea carierei adulților, 2003). Tipurile de
solutii la aceste provocari vizeaza:
 furnizarea de informatii sigure, relevante si centrate pe nevoile directe ale
clientilor cu privire la oferta de educatie si formare existenta la toate nivelurile si localizata în
orice spatiu potential accesibil acestora;
 sprijinirea clientilor prin activitati de consiliere si orientare în procesul de
autocunoastere, luarea deciziilor, implementarea planurilor personale de dezvoltare a carierei;
 pregatirea tinerilor pe cale de a finaliza anumite niveluri de studii sa obtina o
calificare, sa continue studiile la un nivel superior de educatie sau sa-si gaseasca un loc de
munca în consens cu interesele, aptitudinile si pregatirea lor initiala;
 asistarea beneficiarilor de catre consilieri în rezolvarea si altor categorii de
probleme cu care se confrunta (în familie, comunicarea sociala si în grupul de apartenenta,
5
asumarea de responsabilitati, adoptarea unui stil de viata de calitate, rezolvarea conflictelor,
managementul personal, timpul liber) pe calea devenirii lor ca cetateni activi ai comunitatilor.
Diversitatea mai ridicata a populatiei adulte si problemelor cu care se confrunta impun
categorii de servicii de informare si consiliere mai complexe si flexibile, uneori diferite
(comparativ cu cele destinate elevilor si tinerilor absolventi). Respectivele servicii contribuie
semnificativ la angajarea mai rapida a fortei de munca, prevenirea si reducerea somajului,
încurajarea mobilitatii si formarii continue, atestarea competentelor dobândite pe cai informale,
pregatirea pentru pensionarea a populatiei în vârsta, adoptarea unor atitudini sociale active.

Conexiuni: managementul carierei si consilierea in cariera


Managementul carierei îşi propune să realizeze obiective care ţin de: etapele dezvoltării
carierei, planificarea carierei, responsabilităţile angajatului şi ale managerului în dezvoltarea
carierei, rolul consilierii în orientarea carierei etc.
Raportul sferelor noţionale ale celor doi termeni este de incluziune, consilierea carierei
constituind, parţial, unul din elementele managementului carierei.
Astfel, procesul de consiliere va fi direcţionat adecvat în funcţie de etapa, tipul şi poziţia
persoanei în cadrul organizaţiei, iar planul de acţiune întocmit în urma unor sesiuni de
consiliere va face parte integrantă din fişa de planificare a carierei (ca instrument de operare în
managementul carierei).
Planificarea carierei este procesul prin care angajaţii îşi evaluează punctele forte,
slăbiciunile, oportunităţile de dezvoltare în cadrul organizaţiei şi stabilesc obiective şi planuri
prin care să orienteze propriile cariere în direcţia dorită.
Din perspectivă organizaţională, planificarea carierei prezintă trei obiective majore:
 satisfacerea permanentă a nevoilor imediate şi de viitor ale angajaţilor;
 mai buna informare a personalului despre direcţiile potenţiale ale carierei lor
în cadrul firmei;
 integrarea angajaţilor în planurile de dezvoltare a organizaţiei (Hăhăianu,
2000).
O punte de legătură între rolul consilierului în carieră şi cel al managerului este
responsabilitatea acestuia din urmă de a exercita uneori şi atribuţii de consilierea carierei
angajaţilor săi:
 sugerând activităţi de pregătire necesare acestora;
 propunând strategii potrivite pentru promovare;
6
 sprijinind angajaţii să identifice şi depăşească obstacolele ce pot apărea la
schimbarea actualei poziţii;
 ajutând angajaţii să identifice resursele care să le permită dezvoltarea în
carieră.

Bibliografie
Hăhăianu, L. (. (2000). Managementul resurselor umane. Bucureşti: Editura Rentrop &
Straton.
Jigău (coord.), M. (2001). Consiliere şi Orientare. Ghid metodologic. Bucureşti: CNC.
Jigău (coord.), M. (2003). Consilierea carierei adulților. București: Institutul de științe ale
educației, Laboratorul orientare școlară și profesională.
Jigău, M. (2001). Consilierea carierei. Bucureşti: Editura Sigma.
OECD. (2004). http://www.oecd.org/education/innovation-education/34060761.pdf
ORIENTAWEB. (2007). http://www.carierefarafrontiere.ro/consiliere-online