Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generatoarele electrice de curent continuu sunt masini electrice care transforma energia mecanica
a motorului termic in energie electrica. La generatoarele de curent continuu fluxul magnetic este
produs de catre infasu rarea de excitatie asezata pe poli, fiind parcursa de curentul de excitatie Ie.
a)
Dupa felul in care sunt conectate infasurarile de excitatie la bornele rotorului se pot deosebi:
Tensiunea electromotoare la bornele unui generator a carui indus se roteste cu viteza n este
data de relatia:
Eg = ke • (j - n,
unde:
In practica se utilizeaza o curba medie 3 care trece pe la mijlocul distantei dintre cele doua
curbe si zero.
Tensiunea la bornele generatorului de curent continuu U este intotdeauna mai mica decat tensiunea
electromotoare datorita caderii de tensiune pe infasurarea rotorica.
unde:
I - curentul care trece prin infasurarea rotorica;
R - rezistenta infasurarii rotorice.
La mers in gol valoarea curentului prin indus este 0, astfel ca si caderea de tensiune pe acestea
este 0, tensiunea la bornele generatorului, U fiind egala cu tensiunea electromotoare E.
- portiunea a - este partea rectilinie a graficului in care tensiunea electromotoare variaza aproape
liniar cu variatia curentului de excitatie Ie, zona in care circuitul magnetic este nesaturat;
- portiunea b - este zona in care, pe masura ce creste curentul de excitatie Ie (creste si fluxul
magnetic), saturatia circuitului magnetic creste, iar curba se abate de la variatia liniara, tensiunea
electromotoare crescand mai incet in comparatie cu curentul de excitatie;
In figura 7 sunt prezentate caracteristicile externe ale unui generator in functie de felul excitatiei:
1 - excitatie separata; 2 - excitatie in derivatie;3 - excitatie serie; 4 - caracteristica functionarii
generatorului la putere constanta.
Din variantele prezentate rezulta ca nici una din acestea nu corespund conditiei de functionare
la putere constanta.
Cerinta cea mai importanta a generatorului de curent continuu utilizat in tractiunea feroviara este
ca la puterea nominala a motorului termic caracteristica externa a acestuia sa se suprapuna peste
caracteristica de tractiune (variatia fortei de tractiune in functie de viteza).
In conditiile in care generatorul preia integral puterea motorului diesel se stabileste relatia:
U
g' h = rg ' PMD,
unde:
La un regim de turatie si cuplu constant, motorul va avea o putere cons tanta PMD = k, in
consecinta, si puterea generatorului principal trebuie sa fie constanta. Se apreciaza ca si
randamentul generatorului rg este constant.
Daca se reprezinta grafic variatia tensiunii si curentului unui generator utilizat in tractiunea
feroviara, se obtine caracteristica externa ideala a generatorului care este o hiperbola. Variatia este
similara cu variatia fortei de tractiune in functie de viteza.
Din punct de vedere constructiv forma caracteristicii externe este influentata de valorile
maxime ale tensiunii si curentului. Tensiunea maxima este limitata de saturatia magnetica a
masinii, de pericolul formarii cercului de foc la colector si de rezistenta de izolatie a infasurarilor.
Valoarea curentului este limitata de incalzirea infasurarilor, conditiile de comutatie si rezistenta
mecanica.
Datorita acestor limitari ale tensiunii si ale curentului, caracteristica externa ideala a generatorului
are forma din figura 8reprezentata de curba (ABCD), alaturi de care s-a trasat si caracteristica
externa reala, curba (AEFGD). Ambele caracteristici sunt trasate pentru o turatie 'n' constanta.
Caracteristica externa reala intersecteaza curba de putere constanta (BC) in punctele (E) si (G),
corespunzatoare curentilor (IE)si (IG), puncte in care puterea motorului diesel este utilizata integral.
Analizand in continuare cele doua caracteristici, se observa ca pe portiunile (AE) si (GD) puterea
generatorului este mai mica decat puterea pe care o poate furniza motorul die-
sel, iar pe portiunea (EG) situatia este inversa, aparand tendinta de supraincarcare a motorului
diesel.
- infasurarea de excitatie in serie - anticompound (c) care, atunci cand este parcursa de un
curent electric, produce un curent electric de sens contrar celui produs de catre infasurarile de
excitatie in derivatie si separate. Prin aceasta curentul de sarcina este limitat la valorile superioare.
Tot aceasta infasurare produce campul magnetic de baza, la pornirea motorului diesel,cand
generatorul functioneaza in regim de motor de curent continuu cu ex-
citatie serie (figura 10);
- infasurarea de excitatie derivatie (e) este legata in paralel cu infasurarea rotorica, curentul
care strabate aceasta infasurare fiind proportional cu tensiunea de la bornele generatorului
principal. Pentru valoarea maxima a tensiunii curentul are valoarea ie = 3A;
- infasurarea de excitatie separata da posibilitatea reglarii tensiunii
generatorului principal astfel incat sa se obtina o caracteristica externa cat mai apropiata de
caracteristica externa ideala, in acest scop fiind conectata la generatorul auxiliar prin intermediul
rezistentei variabile ( r v) si a servoregulatorului de camp. Valoarea maxima a curentului de
excitatie este ie max =
= 21 A, pentru o incalzire medie a bobinajului si rezistenta variabila complet scurcircuitata.
- curba (EDCB) corespunde zonei (II) in care puterea motorului diesel este integral utilizata
de catre generatorul principal. Deoarece in aceasta zona puterea generatorului si a motorului diesel
se mentin constante, caracteristica are forma unei hiperbole. Punctul (D) corespunde puterii
uniorare(2.700 A; 500 V), iar punctul (C), puterii de durata (2.460A; 550 V);
- curba (BA) corespunde zonei (III) in care tensiunea la bornele generatorului principal se
modifica foarte putin mentinandu-se aproape de valoarea maxima, iar puterea scade pe masura ce
viteza creste.
2. CONSTRUCTIA GENERATOARELOR.
DATE PRINCIPALE
Grupul de generatoare (figura 12) se compune din generator principal si generator
auxiliar.Amandoua generatoarele sunt montate pe acelasi arbore care este antrenat de la arborii
cotiti ai motorului diesel prin intermediul unui angrenaj cu roti dintate avand raportul de
transmisie 1: 1,44. Pentru o turatie a motorului diesel de 750 rot./min. turatia generatorului este
de 1.080 rot./min.
a) Generatorul principal tip GCE 1 100/10 este o masina de curent continuu avand 10 poli
principali si 10 poli auxiliari, compensata, cu excitatie mixta (separata, in derivatie si in serie
anticompound).
Generatorul principal se compune din doua subansamble mari: statorul si rotorul. Intre stator
si rotor (infasurarea rotorica si infasurarea statorica) exista un spatiu numit intrefier.
Statorul este subansamblul generatorului unde se produce fluxul magnetic inductor prin
alimentarea polilor principali si se compune din carcasa,poli principali si poli auxiliari de
comutatie.
Carcasa este formata dintr-un cilindru metalic (fonta sau otel cu mare conductibilitate magnetica
in interiorul caruia sunt fixati polii principali si polii auxiliari. O parte a carcasei serveste la
inchiderea fluxului magnetic de la pol la pol si se numeste jug.
Polii principali sunt formati dintr-un miez si infasurarile executate sub forma de bobine,
miezurile sunt confectionate din tabla de otel avand grosimea de 0,5 --1,2 mm. Forma tablelor se
obtine prin stantare. In partea catre rotor miezurile polilor se termina printr-o portiune mai lata (3),
care foloseste la sustinerea bobinelor polului si pentru a inlesni trecerea fluxului mag-
netic prin intrefier; aceasta parte a miezului se numeste si talpa polului. Pe fiecare pol este montata
cate o bobina a infasurarilor de excitatie serie si derivatie si doua bobine pentru infasurarea de
excitatie separata.
Polii auxiliari la fel ca si cei principali, sunt formati dintr-un miez si o bobina infasurata pe el.
Bobinele polilor auxiliari (figura 13) sunt confectionate din cupru electrolitic moale.
Rotorul este partea generatorului care transforma energia mecanica in energie electrica. Partile
principale ale rotorului sunt: miezul, infasurarea rotorica si colectorul.
Miezul rotorului este alcatuit din tole stantate de tabla silicioasa izolate intre ele printr-un strat de
lac izolant pentru diminuarea curentilor Foucault indusi in miez. Tolele sunt asamblate in pachete
astfel incat crestaturile sa se suprapuna perfect pentru a nu impiedica asezarea infasurarilor. La
capetele miezului, pe ambele parti, se prevad tole de otel cu grosimea de 1 ~2
mm care au rolul de a nu permite celorlalte tole sa se rasfire.
Infasurarea rotorului este o infasurare buclata combinata cu una ondulata denumita si tip
broasca, utilizata de obicei la masinile electrice de curent continuu de putere ridicata. Partea de
bobinaj a rotorului, care se afla in ancose, se asigura impotriva fortelor centrifuge cu pene de lemn
presat (lignoston), iar partea care iese in afara este asigurata cu bandaje din sarma.
Suprafata colectorului trebuie sa fie neteda si circulara, bataia radiala maxim admisa fiind de
0,4 mm.
-
realizeaza transferul de energie electrica de la colectorul aflat in rotatie spre consumatori;
x12, 5x50mm. Deoimportanta deosebita este caderea de tensiune in zona de contact dintre perie si
colector. Valoarea caderii de tensiune depinde de calitatea materialului din care este confectionata
peria, densitatea de curent, starea colectorului si forta de apasare a acestora pe colector. Buna
functionare a contactului alunecator se caracterizeaza prin: suprafata buna de contact a
colectorului, durata mare de functionare a periei, pierderi electrice si mecanice reduse, lipsa
aproape completa a scanteii sub perie, uzura neinsemnata a colectorului, intensitate scazuta a
zgomotului produs.
Suportul portperii este format din mai multe casete cu rolul de a ghida periile si a le mentine
in contact permanent cu colectorul. Amplasarea periilor pe colectorul generatorului se face in
modul aratat in figura In acest fel se evita uzura prematura a colectorului, acestea acoperind
intreaga suprafata. Pentru a se crea un contact intim intre perii si colector, portperia
este prevazuta cu un deget de presiune, care mentine peria apasata pe colector. Verificarea presiunii
se face cu ajutorul unui dinamometru, valoarea prescrisa fiind de 2 kgf/cm2. Abaterea presiunii pe
diferite perii nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10% din valoarea presiunii medii.
Suportii portperii se monteaza prin buloane pe puntea portperiilor (figura 16). Ansamblul punte-
portperii se introduce in carcasa generatorului, iar fixarea se face numai dupa amplasarea corecta
a periilor. Pozitia corecta a puntii portperiilor (axa neutra) se determina si se marcheaza cu
ocazia incercarilor.
Verificarea pozitiei corecte a puntii se face prin metoda inductiei cu ge neratorul in stare de
repaos, dupa slefuirea prealabila a periilor pe colector.Aceasta cuprinde urmatoarele operatii:
In cazul in care periile sunt in axa neutra, tensiunea electromotoare este zero. Puntea portperii
se roteste pana cand la conectarea si deconectarea bobinajului acul milivoltmetrului ramane pe
zero.
Pe masura uzarii colectorului suportii portperiilor se regleaza astfel incat intre acestia si colector
sa se mentina o distanta de 2 mm.
b. Generatorul auxiliar XGE 575/8 - este o masina electrica de curent continuu cu excitatie
derivatie, avand opt poli principali si opt poli auxiliari.
- curentul de excitatie. 7 A;
- numarul de poli 8;
Schema de principiu a generatorului auxiliar este prezentata in figura 17 . Din punct de vedere
constructiv acesta se compune din:
- statorul este in acelasi timp si scutul grupului de generatoare in el fiind amplasat lagarul cu
rulment. In circuitul infasurarii de excitatie este conectat regulatorul automat de tensiune, acesta
regland tensiunea la bornele generatorului la o valoare constanta de 170 V indiferent de valoarea
curentului, adica indiferent de sarcina.
diesel la turatia de mers in gol prin gratarul de protectie din partea lagarului rulmentului.
In continuare se vor demonta capace le de vizitare a generatorului principal si se va rascoli cu aer
comprimat praful depus la stegulete si colector pentru ca acesta sa fie evacuat de ventilatia proprie
Rulmentul care se monteaza in lagarul de sprijin este tip NU 326 M/C3 cilindric,
cu role (D = 280 mm; d = 130 mm; B = 58 mm). Jocul radial al rulmentului este de
0,09 - 0,155 mm in stare libera si 0,06 0,130 mm in stare montata. Perioada de completare a unsorii
(termenul de ungere)prescrisa este de circa 1.500 ore de exploatare. Dupa expirarea acestui termen
se preseaza in rulment, cu generatorul in functie,o cantitate de aproximativ 800 gr unsoare prin
niplul de ungere (6). Cantitatea de unsoare in exces este eliminata de catre regulatorul cantitatii de
unsoare. Unsoarea sub presiune trece prin niplul de ungere (6) si ajunge in spatiul gol al capacului
interior(7), cantitatea in exces intra in contact cudiscul (8) al regulatorului care este fixat rigid de
arbore si se roteste odata cu acesta. Unsoarea care ajunge in contact cu discul sub influenta
fortelor centrifuge este dirijata prin fanta dintre disc si inelul (9) in cutia pentru unsoare (10).
Reglarea cantitatii de unsoare se face dupa cateva zeci de rotatii de la introducerea unsorii prin
niplu, dupa care fanta are rolul doar de a feri rulmentul de praf si murdarie.
- forma si calitatea suprafetei periferice - suprafata trebuie sa fie perfect rotunda pe intreaga
lungime. Pentru obtinerea unui contact bun intre perie si suprafata colectorului aceasta trebuie sa
fie lustruita, neteda si curata de o culoare brun-roscat. O suprafata de culoare albastra este un
indiciu de suprasolicitare termica cauzat de un curent prea mare. Daca numai o parte din lamele
sunt innegrite atunci acesta este un indiciu de contact imperfect intre lamele si capetele bobinajului
sau de conductoare intrerupte.
In cazul unui colector ovalizat, acesta se rectifica prin strunjire. Slefuirea colectorului se face cu o
piatra de granulatie fina, fixata rigid pe un suport sau cu un disc avand diametrul de 150 ~200 mm
pe care s-a fixat un strat de carboround;
- paralelismul lamelelor colectorului cu axa de rotatie este necesara pentru realizarea unei
bune comutatii. In conditiile in care aceasta cerinta este respectata, in functionare, lamelele
parasesc suprafata de contact a periei simultan pe toata lungimea;
- contactul electric bun intre lamelele colectorului si bobinaj – aceasta conditie presupune ca
lipiturile dintre capetele conductorilor de bobinaj si stegulete sa fie sigure.
Pentru revizia periilor la generatorul principal se deblocheaza puntea portperiilor (figura 16) prin
slabirea celor patru suruburi (3). Se desface legatura cablurilor flexibile de conectare (1) si se
roteste puntea cu ajutorul unei chei speciale, dupa ce, in prealabil, s-a scos afara stiftul de
blocare (4). Operatiile de verificare a periilor si portperiilor constau in:
- verificarea calitatii suprafetei de contact dintre perie si colector pentru asigurarea unei
suprafete intime de contact peria trebuie ajustata dupa curba colectorului, iar suprafata de contact
trebuie lustruita. Calitatea suprafetei de contact depinde in buna masura si de calitatea materialului
din care este confectionata peria. Structura periei trebuie sa fie omogena, lipsita de granule mai
mari, iar prin continutul de grafit trebuie sa aiba calitati un-
guente necesare contactului alunecator;
cand inaltimea acestora este de circa 0,4 - 0,5 din valoarea initiala. Periile noi care
se monteaza trebuie pasuite intotdeauna pe suprafata rotunda a colectorului astfel incat sa
atinga colectorul pe toata suprafata;
- verificarea ajustajului dintre perie si portperie - jocul intre perie si portperie trebuie sa fie
astfel ales ca periile sa poata culisa, iar repartitia presiunii pe intreaga suprafata de
contact sa fie cat mai uniforma;
- in vederea limitarii efectului vibratiilor portperiile trebuie sa fie cat mai rigid fixate de tije;
- pentru a permite periei un ghidaj perfect distanta intre muchia portpe riei si colector
se regleaza la valoarea prescrisa.
- se masoara rezistenta de izolatie. Aceasta trebuie sa fie in stare rece min. 50 Mohmi, iar in
stare calda min. 1 Mohm;