Universitatea Transilvania Brasov – Facultatea de Stiinte Economice si

Administrarea Afacerilor

Economia Serviciilor
Studiu de caz: Spania

Munteanu Andrei – MK II, Grupa:8152

 Economia serviciilor
Studiu – Economia Spaniei

1. Motivarea alegerii acestei țări

Am ales să analizez economia acestei țări deoarce este puternic dezvoltată atât pe plan
economic cât și plan financiar. Prezintă o suprafață destul de mare ca întindere cu o populație
numeroasă, acest lucru fiind un avantaj asupra economiei.
De asemenea, Spania are un potențial turistic, cultural și agricol ridicat datorită zonei în
care este poziționată.
2. Servicii – generalizare
Un sector component al oricărei economii naționale contemporane, indiferent de stadiul
dezvoltării sale, îl reprezintă serviciile.
Serviciile reprezintă sectorul terţiar al economiei, si pot fi definite ca utilizarea
competenţelor proprii pentru beneficiul altora (Lusch, 2006)1 , adică serviciile reprezintă o
acţiune, o prestare sau o promisiune care este schimbată contra unei valori materiale.
Asociaţia Americană de Marketing2 defineşte serviciile în felul următor: „serviciile
reprezintă activităţi, beneficii sau utilităţi care sunt oferite pe piaţă sau prestate în asociere cu
vânzarea unui bun material”.
O definiţie cuprinzătoare este dată de Christian Gronroos : „un serviciu este o activitate
sau un grup de activităţi mai mult sau mai puţin tangibile, care au de obicei loc în momentul
interacţiunii dintre cumpărător şi prestator”. Această definiţie precizează pe lângă
„nematerialitatea” serviciilor şi importanţa hotărâtoare a relaţiei cumpărător-prestator, care
este de cele mai multe ori decisivă în prestarea serviciului.
Calitatea serviciilor este în strânsă legatură cu clientul, şi cu cât acel serviciu necesită un
grad mai înalt de perfecţionare a prestatorului sau un nivel mai ridicat de personalizare, cu
atât procesul de prestare a serviciului respectiv depinde de client, indiferent dacă clientul
trebuie să furnizeze forţă de muncă, informaţii sau drepturi de proprietate (Sampson şi

1Lusch, R.F. şi Vargo, S.L., (2006) The Service-Dominant Logic of Marketing: Dialog, Debate, and Directions.
Editors. M.E. Sharpe. Armonk, NY.
Froehle, 2006)3 . În funcţie de modul în care prestatorul îşi furnizează serviciile, eficienţa
socială poate duce la satisfacerea consumatorului.
Potrivit clasificării internaționale CITI – 1968, sectorul de servicii cuprinde patru mari
ramuri de activitate : transporturi, antrepozite, telecomunicații; comerț, restaurante, hoteluri;
bănci, asigurări și leasing-uri, afaceri imobiliare, servicii pentru întreprinderi și respectiv
servicii publice, colective si persoanle.
Deși acum serviciile au un rol important în economia oricărui stat, ele nu au avut
același statut de la început. Mult timp serviciile au fost ignorate, considerate neproductive. În
trecut se spunea că serviciile sunt o frână a creșterii economice, fiind un factor inflaționist
deoarece creșterea salariilor și a profitului nu ar corespunde unei creșteri a productivității.
Teoriile economice noi reconsideră rolul serviciilor în dezvoltarea economiei,
revizuind concepția despre creșterea economică. Spre exemplu, în cazul Romaniei ponderea
populaţiei ocupate în servicii a fost de numai 31,2% în anul 2000, iar in cel de-al doilea
trimestru al anului 2009 rata de ocupare fiind de 59,7%.
Din informaţiile privind economia mondială rezultă că, cu cât o ţară are un nivel de
dezvoltare mai ridicat, cu atât sectorul terţiar (serviciile) deţine o parte mai însemnată din
totalul forţei de muncă. Corespunzător, în ţările dezvoltate ale lumii, peste 2/3 din populaţia
ocupată este angajată în sfera serviciilor – în SUA, Canada,Elvetia, Olanda, ajungând la peste
73%, în timp ce, în ţările cu un nivel mediu şi scăzut de dezvoltare ponderea este de 35-40% -
Portugalia, Grecia, Turcia. Însă datorită dezvoltăreii si diferentierii serviciilor s-a ajuns la
incercari de scindare si sistematizare a tertiarului, la desprinderi din cadrul lui a unor servicii
cu caracter special, ca de exemplu serviciile intensive în inteligență si constituirea lor intr-un
sector cuaternar.
În lucrările de specialitate se consideră că țările dezvoltate se află în prezent în
perioada dezvoltării post-industriale. Practic nu există o unanimitate de vederi în definirea
acestei etape; unii autori consideră că în prezent țările dezvoltate sunt societăți de servicii iar
alții, societăți informaționale. Dacă în prezent, în țările dezvoltate cu economie de piață,
serviciile dețin cea mai mare pondere în populația ocupată și în crearea produsului intern brut,
la aceasta s-a ajuns ca urmare a industrializării lor, a progresului tehnico-științific și a sporirii
eficienței, îndeosebi a productivității muncii în ramurile producătoare de bunuri materiale și a
creșterii și diversificării trebuințelor populației.
3. Spania- prezentare generală
3Sampson, S.E. şi Froehle, C.M. (2006) Foundations and implications of a proposed unified services theory.
Production and Operations Management. 15(2).
 Spania este situată în sud – estul Europei în Peninsula Iberică. Se învecinează cu Franța,
Marea Mediterană, Portugalia și Oceanul Atlantic.

Din punct de vedere al formei de guvernământ, Spania este monarhie constituțională.

Moneda națională a Spaniei este euro.
Ea are un sistem de economie capitalist mixt și este a 12-a puterea economică a lumii.
Serviciile contribuie cu 71,7% la formarea PIB, industria 24%, iar agricultura 4,2 %.
Ani 2008 2014
Total 100 100
Agricultură 2,3 2,3
Industrie 15,5 16,0
Construcții 12,5 5,1
Servicii 61,4 67,8
Impozite 8,3 8,8
Fig.1 PIB-ul Spaniei, %
Conform tabelului, din structura PIB-ului Spaniei putem observa că în perioada anilor
2008-2014 agricultura ocupă 2,3% din PIB-ul Spaniei.
Industria în 2008 ocupa 15,5% din PIB dar putem observa că în anul 2014 industria
avea o contribuție mai mare la PIB, a crescut de la 15,5% la 16,0%.
În cazul construcțiilor nu mai putem observa o creștere ci mai degrabă o scădere, dacă
în 2008 contribuția la PIB era de 12,5%, în 2014 observăm o scădere cu 7,4%.Serviciile în
2008 contribuiau la PIB-ul Spaniei cu 61,4%, iar în 2014 putem observa o creștere cu 6,4%.
Spania a fost unul dintre cele mai mari beneficiari de ISD în ultimii ani. Conform
International World Report 2009, ce-a de-a patra destinatie a fluxurilor ISD intre tarile
dezvoltate in 2008, a fost Spania ce a atins un nou record in valoare de 66,000 milioane de
dolari.
Ca dovadă a gradului de dezvoltare al economiei spaniole, fluxurile de investiţii
directe în exterior depășesc, încă din 1997, fluxurile de investiţii străine în Spania.
 ANI INVESTITII BRUTE INVESTITII
NETE
2000 60.479
2001 47.860 48.701
46.986 43.041
2002
31.758 31.402
2003 49.294 25.797
2004 34.495 43.355
2005 66.004 26.726
2006 111.187 55.517
2007 45.627 92.285
19.351 35.614
2008
39.506 1.433
2009
34.462 23.476
2010
4.771 15.977
2011
-1.165
2012(ian-iunie)

Fig.2 Investițiile spaniole în exterior

Situaţia economică a Spaniei este influenţată de efectele crizei bancare. În perioadele
de recesiune se înregistrează creşterea şomajului ( de exemplu în 2007 rate șomajului era de
8,57% urcând semnificativ la 25,73% în 2013), scăderea volumului activităţii economice,
scăderea PIB, scăderea investiţiilor, creşterea datoriilor publice.

Fig.3 Rata șomajului pe grupe de vârstă

 Din grafic putem observa că rata șomajului este în creștere la toate grupele de vărstă
până în anul 2012. În anul 2013 putem observa o scădere cu un procent la toate cele trei grupe
de vârstă analizate.

Fig.4 Productivitate muncii

Observăm că pe parcursul anilor 2008-2013 s-a produs un declin cu privire la forța de

muncă tânără. Dacă în anul 2008 forța de muncă a fost de 14%, pe parcusul celor 6 ani, a
ajuns la 7%. Considerăm că dacă atât societatea primară si secundară cât și societate terțiară,
ar oferi posibilități de angajare cu timp parțial gradul de ocupare al forței de muncă ar crește.
De asemenea în funcție de cum angajații realizează serviciile de piață, consumatorii
pot fi satisfăcuți sau nu, și astfel pot evidenția prețuri comparabile ale serviciilor prestate.
4. .Identificarea unei probleme cu care se confruntă
Spania, este într-o “depresie” mai gravă decât criza din 1929, cunoscută ca
Marea Depresie. Aceasta se confruntă cu o criză bancară ducând la desființarea a
46.000 de locuri de muncă și la închiderea a 9500 de sucursale. Înainte de criză,
Spania avea una dintre cele mai mici datorii publice din zona euro şi excedent bugetar.
Datoria publică a urcat la 97,7% din PIB la sfârșitul lui 2014, de la 92,1% din PIB în
2013, în linie cu estimările Guvernului.

Ministrul spaniol de Finanțe, Cristobal Montoro, a avertizat recent că datoria

publică a țării va ajunge la sfârșitul acestui an la 100,3% din PIB, depășind
semnificativ plafonul de 60% din PIB impus statelor membre ale Uniunii Europene.
Datoria publică a Spaniei, a patra economie din zona euro, s-a ridicat anul trecut la
1.033 miliarde de euro.
Administrația centrală a înregistrat o creștere a datoriei de 6,89%, echivalentul
a 895,852 miliarde euro, în timp ce datoria regiunilor autonome a urcat cu 12,87%,
echivalentul a 2236,747 miliarde euro, iar cea a autorităților locale a scăzut cu 8,91%,
echivalentul a 38,363 miliarde euro (3,6% din PIB).
Extinderea creditării, mai ales către domeniul construcţiilor (Banca Spaniei
anunța că 60% din creditele acordate erau pentru construcții), a făcut ca după
declanşarea crizei să devină o problemă recuperarea creditelor acordate de către bănci,
astfel, băncile se confruntă cu probleme financiare.

Fig.5 Ocuparea forţei de muncă spaniolă în construcţii

Astfel in perioada de boom a pietei imobiliare, marea majoritate a fortei de

munca era angajata in domenii strans legate de industria de constructii și se ocupau de
prestarea serviciilor intensive în muncă,iar odata cu prabusirea imobiliarelor toate
aceste job-uri au disparut şi s-a constatat o creştere excesivă a preţului locuinţelor.

O altă problemă pe lângă criza bancară şi datoria publică cu care se confruntă

Spania, aceasta se luptă şi cu o creştere radicală a ratei şomajului.

Rata somajului in Spania a atins recent nivelul din Grecia , eternul "bolnav al
Europei". Somajul se ridica la 23,6%, cei care protesteaza impotriva masurilor de
austeritate fiind de parere ca aceasta politica va impiedica crearea de slujbe noi.
 Pe langa somajul cronic la nivelul intregii populatii, Spania se confrunta si cu o
rata alarmant de mare a somajului in randul tinerilor (sub 25 ani). Unul din doi tineri
nu are un loc de munca.Potrivit economistilor, tinerii spanioli esueaza sa dezvolte
aptitudinile necesare pentru a reusi sa isi mentina locul de munca pe termen lung si sa
aiba perspective bune de a-si creste veniturile.

Fig.6 Rata şomajului în zona euro

Somajul a crescut in special in randul tinerilor (16-25 de ani), in special pentru

cei cu o pregatire scazuta, si in randul imigrantilor. Pe parcursul anului 2010 s-a
inregistrat o crestere puternica a somajului de lunga durata (persoane care sunt in
cautarea unui loc de munca de mai bine de un an), care a reprezentat 42,5% din total,
in particular pentru persoanele cu varste cuprinse intre 45 si 64 de ani.
Comparativ, intre 2007 si 2014 somajul la nivelul zonei euro a crescut de la
7,5% la 10,1% (doar cu 2,6 puncte procentuale), in timp ce in Spania acesta s-a
majorat de la 8,3% la 21,7% (cu 11,8 puncte procentuale). Situatia s-a deteriorat apoi
in primele cinci luni din 2012 dupa masurile de austeritate luate de guvern in cea mai
mare parte a statelor din zona euro, somajul la nivelul uniunii economice si monetare
ajungand la 11,1% si la 24,6% in Spania.
Spre deosebire de intreaga zona euro, nu doar ratele inalte ale somajului
diferentiaza criza din Spania de criza din celelalte tari. Astfel, intre 2008 si 2010
cererea interna (consum privat + consum al guvernului) din Spania a scazut cu 8
 procente (cumulat, Previziunile de primavara ale CE) aproape dublu fata de nivelul
mediu al zonei euro, care a avut un declin de 3,8%.
În prezent rata şomajului în Spania a atins cel mai mare nivel din Uniunea
Europeană. Creşterile înregistrate la nivelul ratei şomajului indică o înrăutăţire a
situaţiei economice cu toate măsurile aplicate pentru a reveni la un nivel de ocupare
acceptabil.
În Spania, au fost afectate de şomaj toate grupele de vârstă ale populaţiei, dar
cel mai mult au fost afectaţi tinerii şi femeile, precum şi cei cu nivel educațional scăzut
(Casado, Fernández, Jimeno, 2014).
Graficul de mai jos surprinde diferenţele înregistrate la nivelul Spaniei în
comparaţie cu media Uniunii Europene în ceea ce priveşte evoluţia şomajului 4 şi a
şomajului în rândul tinerilor. Se observă că după anul 2007 rata şomajului în Spania a
înregistrat o evoluţie crescătoare, îndepărtându-se tot mai mult de media UE. O
amplitudine mai mare de creştere o înregistrează rata şomajului în rândul tinerilor, care
depăşeşte de 2,16 ori rata şomajului în rândul tinerilor înregistrată la nivelul Uniunii
Europene. La nivelul anului 2014 rata şomajului în Spania a atins valoarea de 21,7%,
iar rata şomajului în rândul tinerilor a fost de 46,4% (Eurostat, 2014).

Fig.7 Evoluția șomajului și a șomajului în rândul tinerilor

Creşterea ratei şomajului în rândul tinerilor, la nivelul UE, este explicată în

literatura de specialitate ca rezultat al unei slabe corelări între pregătirea forţei de
muncă şi cerinţele pieţei muncii. Dacă analizăm situaţia educaţională din Spania la
nivelul anului 2014, observăm că Spania se află pe primele locuri în clasamentele
europene (Eurostat) cu privire la persoanele care renunţă la şcoală timpuriu (26,5% în
Spania faţă de media UE-27 de 13,5%) şi la persoanele care au absolvit doar studii
primare ( 46,2% în Spania faţă de 26,6% media UE-27). Aceasta poate explica

4 Sursa: Eurostat, 2014, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/protal/page/portal/eurostat/home/.

 creşterea şomajului în rândul tinerilor din Spania, deoarece tinerii nefiind pregătiţi
suficient nu se pot adapta la cerinţele pieţei muncii (Eurostat, 2014).
Astfel, din cele analizate, putem constata că economia Spaniei a suferit din
cauza reducerii activităţii economice, a creşterii datoriilor publice şi a dezechilibrelor
înregistrate pe piaţa muncii.

5. O analiză a motivelor problemei cu care se confruntă Spania

Principalele cauze 5 ale amplificării crizei actuale în Spania sunt legate de
modul în care Spania a intrat în zona euro. În vederea reducerii deficitului public,
potrivit cerinţelor impuse de Pactul de Stabilitate, au fost luate în special măsuri de
reducere a cheltuielilor publice (în special a cheltuielilor sociale) şi mai puţin măsuri
de creştere a taxelor, ceea ce a dus la creşterea deficitului cheltuielilor sociale. Pe de
altă parte, în timpul bulei imobiliare dinainte de criză, care a dus la creşterea
economică rapidă, s-au adoptat măsuri care au vizat reducerea taxelor şi impozitelor
(în special a impozitelor corporative). Astfel, în momentul manifestării crizei, s-a
simţit efectul acestor măsuri, pe fondul scăderii economice. Deci, măsurile adoptate au
vizat în special reduceri ale cheltuielilor publice (s-au redus pensiile, cheltuielile cu
sănătatea şi educaţia, salariile), privatizarea unor transferuri publice, adică unele
servicii publice să fie transformate în servicii private, pe fondul reducerii unor
impozite corporative. Reducerea cheltuielilor publice şi a salariilor a determinat şi
reducerea cererii cu efect direct asupra activităţii economice.
Vicente Cunat (2012) consideră că principalele probleme cu care se confruntă
piaţa muncii din Spania sunt legate de: dualitatea contractelor de muncă, rigiditatea
salariilor şi condiţiile de încheiere a contractelor pe piaţa muncii. Dualitatea
contractelor de muncă se referă la raportul dintre contractele permanente şi cele
temporare. Astfel 60% dintre angajați au contracte permanente de muncă și
beneficiază de plăți comepensatorii iar 40% dintre aceștia au contracte de muncă
temporare și nu beneficiază de plăți compensatorii.
Având în vedere contextul economic actual, pe fondul creşterii şomajului, se
poate spune că o mare parte dintre cei care lucrează cu contracte temporare au fost
nevoiţi să accepte această situaţie, uneori fără să ţină cont de nivelul lor de calificare
sau de nevoile lor. Pe de altă parte, ocuparea forţei de muncă temporară poate reduce

5 Economie teoretică și aplicată, vol.XX(2013), No. 3(580), pp. 98-99

 stimulentele pentru ca angajatorii să ofere oportunităţi de formare şi dezvoltare a
lucrătorilor deoarece consideră puţin probabil ca aceştia să rămână cu în aceeaşi firmă
pe termen lung (Şerban, 2012).
Stabilirea salariilor este de asemenea o problemă importantă. Aceasta are la
bază negocierea dintre sindicate şi patronate. Însă aceste negocieri nu sunt
mulţumitoare pentru toate firmele dintr-un anumit sector economic, pentru că unele
firme ar fi dispuse să plătească mai mult pentru a atrage persoane bine pregătite, după
cum alte firme pot urmări reducerea costurilor cu salariile şi vizează îngheţarea sau
tăierea salariilor. Totodată, salariul poate fi influenţat şi de migraţia internă a forţei de
muncă, care este foarte redusă în Spania. Aceasta se explică prin tradiţia şi cultura
spaniolilor, care sunt ataşaţi de familie şi de locul în care trăiesc şi nu acceptă uşor
schimbarea domiciliului, chiar şi pentru un salariu mai mare.
Spania are un sistem de protecţie socială 6 a şomerilor foarte generos. În
Spania, cei care îşi pierd locurile de muncă primesc 75-80% din ultimul salariu, pentru
o perioadă de doi ani, sub forma indemnizaţiei de şomaj. După cei doi ani, şomerii
beneficiază de încă nouă luni de un ajutor de şomaj de 600 de euro pe lună. Iar pentru
cei care nu au atins limita minimă de timp de cotizare pentru obţinerea indemnizaţiei
de şomaj (360 de zile în ultimii șase ani) se poate solicita ajutorul suplimentar de
şomaj. Totodată guvernul spaniol a prelungit cu șase luni ajutorului special de 400 de
euro pe lună pentru şomerii rămaşi fără venituri după terminarea perioadei de
asigurare a indemnizaţiei de şomaj şi a ajutorului de şomaj
Sistemul prea generos al protecţiei sociale cu siguranţă trebuie reformat astfel
încât să ţină cont de rezultatele economice, de productivitatea muncii şi de gradul de
fiscalitate, însă această reformă nu poate fi realizată în perioada desfăşurării crizei
actuale şi aşa generatoare de numeroase nemulţumiri şi ieşiri în stradă.
În consecinţă, elaborarea politicilor de ocupare viitoare şi a reformelor pieţei
muncii pentru a combate creşterea şomajului şi persistenţa acestuia trebuie să ţină cont
de caracteristicile şi particularităţile fiecărei economii.

6. Soluții de rezolvare a șomajului dintr-o perspectivă a serviciilor

6 Aceleanu, Mirela, Ionela, Piața forței de muncă , Academia de Studii Economice din București
 Din informațiile de mai sus, putem constata de ce Spania se confruntă cu
această problemă a șomajului și cum ar trebui soluționată. Putem de asemenea spune
că și serviciile pot avea un rol important în rezolvarea problemei.
Considerăm că dacă firmele angajatoare oferă posibilitatea de pregătire
profesională potențialilor angajați, atunci aceștia ar prinde încredere și curaj de a opta
pentru un anumit post și astfel rata șomajului ar scădea.
O altă soluție de rezolvare a șomajului din perspectiva serviciilor ar putea fi
prestarea unor servicii factor și non-factor de către firme. Mai exact, firmele care
oferă anumite servicii în țară să le pună la dispoziția potențialilor angajatori
posibilitatea de a le presta și în afară, de a obține venituri printr-un contract semnat
între anagajator și potențialul angajat. De exemplu o firmă de transport internațional
pune la dispoziția unui client un angajat capabil să presteze serviciul de curierat atât în
țară cât și în afară, firma obtinând venituri din această investiție. Astfel, persoanele cu
o experiență în domeniul transport și doritori de a călători vor fi interesați de ceea ce
frma le oferă și așa ar exista șansa ca persoanele respective să opteze pentru job-ul
oferit de firma respectivă și totodată șomajul poate fi redus.
De asemenea, am observat că cei mai mulți dintre tineri renunță la studii și de
aceea s-a înregistrat o creștere a ratei șomajului. Dacă serviciile de învățământ ar fi
mai diversificate, de exemplu, școli profesionale sau postliceale strict pe anumite
meserii. Tinerii de pe urma absolvirii acestor școli ar avea mai multă încredere în sine,
ar putea să se angajeze având la bază o diplomă, deci mai multe șanse de angajare pe
domeniul studiat. Sau de asemenea, să li se ofere posibilitatea de angajare cu timp
parțial, pentru a putea termina studiile și în același timp pentru a prinde experință de
pe băncile școlii.
7. Servicii în Spania
În acest punct al referatului prezentăm serviciile care ajută la dezvoltarea
economiei Spaniei.
Comerțul internațional cu servicii
Comerțul internațional în domeniul serviciilor reprezintă un sector important
al economiei Spaniei, dezvoltarea acestuia fiind considerata, în general una dintre căile
de relansare a procesului dezvoltării economice. De asemenea, dezvoltarea comertului
cu produse de inalta tehnicitate si cu instalatii complexe determina sporirea comertului
international cu servicii cum ar fi cele legate de transferul international de tehnologie,
comertul cu brevete, know-how, servicii de engineering.
 Cele mai importante categorii în cadrul exporturilor de servicii ale Spaniei
sunt urmatoarele:

• serviciile de transport maritime;

• serviciile de turism;
• serviciile de transport aerian;
• serviciile financiare, bancare și de asigurări
• servicii de construcții și consultanță.

La nivelul anului 2014 serviciile dețineau 240,03 mld7 euro din externalizarea
serviciilor și 264,5 mld euro din internalizarea serviciilor Spaniei.

Agricultura
Spania este o ţară cu un potenţial agricol mare și ocupă 2,2% din PIB, dacă
avem în vedere suprafaţa totală cultivată, de peste 20 milioane hectare. La acestea se
adaugă 9 milioane hectare de păşuni şi aproape 14 milioane hectare de păduri. Factorul
restrictiv în competitivitatea cu celelalte state ale UE îl reprezintă condiţiile climatice
vitrege din multe zone ale Spaniei. Terenurile necultivate din zonele aride însumează 5
milioane hectare. Şi totuşi, Spania reprezintă o mare forţă agricolă. Ea este
recunoscută prin calitatea vinurilor, dar mai ales a producţiei de măsline prin care
domină piaţa mondială.
Spania se află printre ţările europene care au primit cele mai mari sume de bani
sub fondurilor europene pentru agricultură. Bunăoară, în 2009 ea a atras 5,1 miliarde
euro, adică de 2,3 mai mult decât România.
Turismul
Spania, a patra mare putere turistica a lumii (dupa ce ani la rand a fost pelocul
doi), are o suprafata de 504.782 Kmp si o populatie de 39.887.651 locuitor. Ea
este principala destinaţie a turismului emiţător pentru majoritateastatelor
UE, turismul contribuind cu 12% la PIB.Sistemul de subventii se stabileste pe baza
Directivelor Uniunii Europene ce privesc ajutoarele acordate intreprinderilor mici si
mijlocii si se refera la urmatoarele domenii:formarea resurselor umane in turism -
imbunatatirea tehnologiei - dezvoltarea de noi produse turistice.

7 Ministrul afacerilor externe, www.mae.ro/node/1741

 Aceste servicii de turism pot fi prestate și online, pe baza serviciilor de turism online.
Însă pentru a putea face asta lucru trebuie cunoscute anumite condiții pe care trebuie
să le îndeplinească atunci când utilizează anumite programe. Și în lumea digitală se
aplică niște legi iar spre exemplu, pentru a putea utiliza anumite programe este nevoie
de o licență este contractul între titularul dreptului de autor şi utilizatorul unei creaţii
protejate prin copyright8 , care reglementează atât drepturile utilizatorului, cât şi
condiţiile de utilizare. Astfel, cel ce dorește ca serviciile lui să poată fi accesate online
primește această licență și are posbilitatea de a utiliza programul respectiv și de a-și
promova serviciile.
Legat de cadrul legislativ al functionarii sectorului turism in Spania, nu exista
o lege a turismuluicu caracter national, ci fiecare comunitate autonoma isi are
propria legis latie indomeniu.
Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii,
transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice,
culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalitatii si
veniturilor proprietatii imateriale. In realitate, in Spania, aproape toata suma serviciilor
se datoreaza turismului. Concret, contul serviciilor din acest an a fost:

Venituri Plati Sold

Turism 30 481,7 5 181,5 25 300,3
Alte servicii 19 709,2 23 418,7 –3 709,6
Balanta serviciilor 50 190,9 28 600,2 21 590,7
Spania, 2012. in milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei. 9
Fig.8 Balanța de plăți a serviciilor

În anul 2012 au vizitat Spania 82.592.015 persoane, din care 52.477.553 turisti,
numar ce reprezinta o crestere cu aproape 2% fata de anul anterior (in cifre absolute
cresterea fiind cu 2,6 milioane mai multi vizitatori fata de 2011) si care situeaza
Spania pe locul 3 in lume.

8 Despre drepturile de autor, Dr. Laura Muntean

9 Balanța de plăți a Spaniei
 Fig.9 Evoluția
Cresterea numarului de turisti a fost cu 1,5% mai mare fata de anul 2011,creste
re superioara medie mondiala. In privinta incasarilor, Spania a incasat in anul trecut
cca 36.000 milioane euro ceea ce a reprezentat 12% din produsul intern brut.In anul
2011 92,3% din turistii straini care au vizitat Spania au fost europeni, 1,9% americani,
0,9% japonezi, 0,8% brazilieni, 4,1% restul lumii.47% dintre turisti au fost gazduiti in
hoteluri, 38% in locuinte,10% in rulote, 5% in complexe turistice.
În funcție de motivația turiștilor se pot percepe diferite tarife, spre exemplu
serviciile oferite de un hotel, ca motivație fundamentală poate fi micul dejun iar
tarifele vor fi mai mici, iar ca motivație de loisir cum ar fi cina, pentru aceasta tarifele
vor fi mai mari.
Spania a primit aproape 56,9 de milioane de turişti străini în 2011, ceeace
înseamnă o creştere de 8,1% în comparaţie cu anul anterior, când cifra acestora a atins
doar 52,6 de milioane de persoane.10

8. Concluzii

Exemplul Spaniei a arătat că economia nu iartă greșelile de dezechilibre strategice și

structurale. Severitatea crizei spaniole a fost cauzată de faptul că șocurile externe și
impactul crizei suprapuse pe dezechilibrele interne, rezultând într-un fel de efect
cumulativ negativ.

Numai în 2014 Spania a început treptat să diminueze efectele crizei. PIB-ul a crescut
cu 1,4%, oarecum cererea internă a reînviat iar șomajul a început să scadă. Statistica a
înregistrat, de asemenea, o ușoară creștere a investițiilor de capital fix și volumul
comerțului exterior. Reducerea demnă de remarcat în costul forței de muncă, care
10 Institutul Național de Statistică al Spaniei, http://www. ine.es./
 diferențiază Spania de la cele mai multe dintre statele Uniunii Europene. În parte, prin
muncă mai ieftină în vremuri de criză a crescut competitivitatea produselor spaniole.

Alte măsuri de austeritate vor fi ca valoarea adăugata va fi redusă, pentru

unele produse şi servicii, va fi modificată de la 8% la 10%, iar taxa pentru bunuri de
strictă necesitate va fi menţinută la 4%, a anunţat premierul spaniol, Mariano Rajoy, în
parlamentul de la Madrid.

Preţurile de consum au scăzut în iulie 2015 cu 0,1%, după ce au stagnat în

iunie, dar riscul deflaţiei a scăzut. Declinul a fost generat de preţurile mici ale energiei,
în timp ce cererea de consum s-a accelerat. Numărul persoanelor fără loc de muncă a
scăzut în trimestrul al doilea cu 295.600, la 5,15 milioane, în economie fiind create
411.000 de posturi, cel mai ridicat număr înregistrat din 2005. Rata şomajului a scăzut
la 22,4%, cel mai scăzut nivel din 2011. 11

Altă măsură pe care Spania dorește să le ia este să reducă impozitul pe profit de

la 30% la 25% şi să introducă o scutire fiscală pentru încurajarea companiilor să
reducă îndatorarea.

După cele analizate putem observa că problemele legate de economia Spaniei

se rezolvă încetul cu încetul.Caută soluții pentru scăderea ratei șomajului, pentru
achitarea datoriilor publice și conform previziunilor actuale, economia are tendințe
bune spre rezolvare.

În concluzie, în urma studiului analizat constatăm că serviciile au și ele o mare

importanță în rezolvarea problemelor cu care se confruntă Spania.

Prezentasem mai sus câteva soluții de rezolvare a problemei șomajului din

perspectiva serviciilor, considerăm că Spania este dezoltată din toate punctele de
vedere și dispune de o gamă diversificată de servicii, fiind un avantaj. Ar putea să
continue promovarea turismului și a culturii lor, oferind locuri de muncă în acest
domeniu. Spre exempl să pună la dispoziția turiștilor ghizi, să le ofere servicii pentru
aceștia să fie atrași și să contribuie la economia lor.

Spania este o țară dezvoltată și cu servicii diversificate.

11 Institutul Național de Statistică al Spaniei

Bibliografie

• Bădiţa M şi colab.- Statistica aplicată în managementul turistic,Bucureşti2005

• Becker G.S.Comportamentul uman. O abordare economică,Ed. All,Bucureşti,
1994
• E.,Caprarescu, G.,Androniceanu, A., Miles, M.,-Managementul
schimbarilor organizationale, Editura Economica, Bucuresti,2000.
• Cetină I. - „Marketingul competitiv în domeniul serviciilor", Ed. Teora,
Bucureşti, 2001
• Androniceanu Armenia – Managementul schimbărilor, Ed.ALL, 1998;
• Istrate Ion, Bran Florina, Roşu Anca Gabriela - Economia turismului şi mediul
înconjurător, Editura Economică, 1996;
• Casado, José María, Fernández-Vidaurreta, Cristina, Jimeno, J.F. (2012). “Labour
Flows In The Eu At The Beginning Of The Crisis”, Banco De España-Economic
Bulletin, Spain, January
• http://www.ine.es/
• http://www.mediafax.ro/
• http://europa.eu/
• http://www.knowyourcopyrights.org/index.php
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_de_autor
• http://www.investinspain.org/invest/es/index.html