Notiuni Teoretice "Urmarirea Comportarii in Timp A Constructiilor"

Iunie 2018 Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi Constantinescu Marian
CAPITOLUL 1
CICLUL DE VIAŢĂ AL UNEI CONSTRUCŢII
CICLUL DE VIAŢĂ al unui proiect de construcţie reprezintă orizontul de timp vizat de la „conceperea"
şi până la „moartea” acesteia, în care un spaţiu construit satisface cerinţele utilizatorilor.
„Viaţa fizică” a unei clădiri se poate defini ca intervalul de timp cuprins între momentul construirii şi momentul
în care aceasta nu mai satisface exigenţele de rezistenţă şi stabilitate. În realitate, de cele mai multe ori nu se ajunge la
cea de-a treia fază, întrucât încă înainte de etapa de postutilizare se pot stabili două direcţii principale (pe baza unei
expertize tehnice).
 demolarea fizică a clădirii;

 reabilitarea clădirii, care are ca scop repunerea clădirii existente într-o nouă stare de funcţionalitate. Aceasta
poate fi:
• Reabilitarea structurală - refacerea sau mărirea capacităţii portante a unor elemente structurale;
• Reabilitarea funcţională - stabilirea unei noi stări de funcţionalitate în scopul satisfacerii unor noi exigenţe
cum ar fi: exigenţe ecologice - ambientale, tehnico-constructive, economice, etc.
5
„Viaţa economică" reprezintă intervalul de timp cuprins între momentul construirii şi momentul apariţiei uzurii
economice.
Uzura economică pe traseul ciclului de viaţă apare atunci când în etapa de exploatare/ocupare a unei clădiri se
adoptă o serie de soluţii costisitoare din punct de vedere economic pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorilor.
Uzura tehnică pe traseul ciclului de viaţă apare atunci când o serie de elemente de construcţie, instalaţii şi
echipamente tehnologice ce aparţin unei clădiri, nu mai corespund din punct de vedere tehnic (degradări, deteriorări,
funcţionarea la parametrii scăzuţi).
Uzura morală pe traseul ciclului de viaţă apare atunci când aspiraţiile umane impun stabilirea unei noi stări de
funcţionalitate şi confort a clădirii în ansamblu sau a elementelor de construcţie, instalaţiilor sau echipamentelor
specifice. Etapele unui proiect de construcţie se concretizează în:
• Etapa concepţiei şi a proiectării;
• Etapa execuţiei proiectului;
• Etapa de utilizare (exploatare / utilizare / urmărire);
• Etapa de post-utilizare.
1.1. Conţinutul etapei de concepţie şi de proiectare
Investitorul reflectă asupra oportunităţii realizării proiectului de investiţie, a amplasamentului, a implicaţiilor şi

consecinţelor ce pot să apară ca urmare a realizării acestui proiect. De asemenea, in această fază se stabilesc
caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului de investiţie oferind investitorului elementele
de analiză a soluţiilor ce se vor adopta în realizarea acestuia. Prin analiza de fezabilitate se asigura utilizarea raţională
şi eficientă a cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor materiale pentru realizarea proiectului conţinând informaţii şi
elemente ce vizează o serie de aspecte sintetizate în tabelul 1.1.
Tabel 1.1. Conţinutul etapei de concepţie-proiectare

Nr. Denumirea
crt. componentelor Conţinutul componentei
etapelor
1 2 3
Reprezintă etapa în care se pune problema dacă:
 este util sau nu să se realizeze o construcţie;
 construcţia este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic.
Se stabilesc caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului.

Analiza fezabilităţii asigură cheltuirea raţională a fondurilor destinate realizării construcţiei
Analiza şi conţine informaţii ce vizează următoarele aspecte:
fezabilităţii şi  date generale ale construcţiei;
1. programarea  tema de proiectare cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii realizării
realizării construcţiei;
construcţiei  informaţii de natură tehnică:
- date referitoare la amplasament (zonă, utilităţi existente, caracteristicile
terenului de fundare, situaţia juridică a terenului etc,);
- date referitoare la caracteristicile arhitectural - structurale ale clădirii:
numărul de niveluri, arie desfăşurată, arie construită, volum construit,
soluţia constructivă aleasă;
 informaţii de natură economică:
- datele referitoare la sursele de finanţare;
6
- condiţiile financiare de realizare a proiectului;

- date despre costul global, durata de realizare, eşalonarea execuţiei
construcţiei;
- cheltuieli iniţiale: taxe, comisioane etc.
 studii asupra amplasării terenului, efectele asupra mediului;
 avize şi acorduri:
 certificat de urbanism;
 avize pentru asigurarea utilităţilor (energie electrică şi termică, gaz metan, apă-
canal, telecomunicaţii);
 avize pentru protecţia mediului şi apelor;
 avize pentru consumul de combustibil;
 aviz Apărare Civilă;
 alte avize de specialitate potrivit dispoziţiilor legale.
Decizia de a realiza sau nu proiectul de construcţie se ia în momentul finalizării prezentei
etape.
În această etapă se elaborează diferite faze ale proiectului de realizare a construcţiei.
Principalele faze de proiectare sunt următoarele:
a) Proiectul pentru autorizarea lucrărilor de construire - PAC.
Acest proiect conţine:
I. Piese scrise
 Lista şi semnăturile proiectanţilor
 Memoriu:
- date generale
- memorii pe specialităţi
- date şi indici care caracterizează construcţia proiectată
- devizul general al lucrărilor
- anexe la memoriu :
 studiu geotehnic;
 referatele de verificare a proiectului (întocmite de
verificatori atestaţi);
 fişe tehnice;
 documentaţiile specifice necesare pentru obţinerea avizelor;
 avize specifice cerute prin certificatul de urbanism.
Proiectarea II.Piese desenate

2.
construcţiei  Planuri generale:
- plan de încadrare în teritoriu;
- plan de situaţie
- planul privind construcţiile subterane
 Planşe pe specialităţi:
❖ arhitectura:
 planuri cotate ale tuturor nivelurilor
 planurile acoperişurilor
 secţiuni caracteristice
 faţadele
❖ structura:
 planul fundaţiilor
 detalii de fundaţii
 instalaţii [schemele instalaţiilor]
 dotări şi instalaţii tehnologice (desene de ansamblu,
schemele fluxului tehnologic)
b) Proiectul tehnic PTh - reprezintă documentaţia care conţine părţi scrise şi desenate cu
ajutorul cărora se stabilesc dimensiunile, forma şi stuctura elementelor de arhitectură,
construcţii şi instalaţii, precum şi natura şi calitatea materialelor folosite pentru realizarea
construcţiei.
Proiectul tehnic are următorul conţinut:
7
 memorii tehnice pe specialităţi;

 piese scrise;
 piese desenate;
 breviare de calcul;
 caietele de sarcini (prezintă prescripţii şi precizări complementare planşelor,
detaliind condiţiile tehnice de execuţie şi montaj ale proceselor de construcţie,
toleranţe, montaj);
 listele cu cantităţile de lucrări;
 programul de control a calităţii pe şantier;
 graficul de realizare al proiectului.
Obţinerea şi legalizarea relaţiei între beneficiar şi executant se realizează printr-o
procedură administrativă ce cuprinde 3 etape distincte:
a) licitaţia;
b) ofertarea;
c) contractarea.
Licitaţia reprezintă o procedură care asigură pe beneficiar asupra siguranţei alegerii unui
executant al lucrărilor de construcţii care să garanteze preţul, durata şi calitatea lucrărilor,
iar pentru executanţi asigură condiţii egale de participare la obţinerea contractelor în
construcţii.
Astfel, beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia, numit şi diriginte de şantier,
organizează o competiţie între cei care doresc să realizeze lucrarea de construcţie. Acesta
poartă numele de licitaţie. În cadrul licitaţiei, fiecare potenţial executant prezintă o ofertă.
Ca urmare a analizei ofertelor, beneficiarul stabileşte un câştigător (adjudecă licitaţia). În
final, legalizarea relaţiei de colaborare între beneficiar şi ofertantul câştigător se face prin
contract.
Licitaţiile, în funcţie de valoarea construcţiei, pot fi:
Contractarea  licitaţii internaţionale;
3 execuţiei  licitaţii naţionale;
construcţiei  licitaţii locale.
În funcţie de valoarea şi complexitatea construc-ţiilor publice, organizatorii licitaţiei
hotărăsc una din următoarele tipuri de licitaţii:
 licitaţia publică deschisă, fără preselecţie;
 licitaţia publică deschisă, cu preselecţie;
 icitaţia publică restrânsă;
 încredinţare directă.
Pentru desfăşurarea, în condiţii legale a licitaţiei publice, se impune parcurgerea
următoarelor etape:
 publicitatea;
 documentaţia de licitaţie;
 documentaţia de ofertare;
 predarea ofertelor;
 deschiderea şi validarea ofertelor;
 evaluarea ofertelor;
 adjudecarea, informarea şi semnarea contractului.
8
1.2. Etapa de realizare (Execuţia lucrărilor de construcţii)
Execuţia lucrărilor de construcţii reprezintă etapa în care proiectul tehnic (PTh) se materializează în lucrarea de
construcţie. Documentaţia tehnică premergătoare începerii execuţiei, precum şi aceea care se elaborează pe durata
derulării lucrărilor, este precizata în figura următoare:
a) Autorizaţia de construire a obiectivului de construcţie

Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia se asigură
aplicarea măsurilor prevăzute de lege - Legea 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi
unele măsuri pentru realizarea locuinţelor - referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea
construcţiilor.
Documentaţia pentru eliberarea autorizaţiei de construire se constituie din:
 certificatul de urbanism pentru construcţia în cauză;
Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile (în conformitate cu prevederile planurilor
urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi
aprobate potrivit legii) fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor
şi construcţiilor existente la data solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de
specificul amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile legale, necesare în vederea autorizării.
 dovada titlului de proprietate a solicitantului asupra terenului;
 proiectul pentru autorizaţia de construire (P.A.C.).
b) Procesul verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper;
9
c) Înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul executării lucrărilor precum si

documentaţiile care atestă calitatea lucrărilor, concretizate în:
 acte referitoare la calitatea materialelor folosite la realizarea construcţiei (certificate de calitate,
rezultatele încercărilor efectuate în situ, etc.);
 acte completate de constructor, beneficiar şi proiectant la fiecare etapă de lucru (procese verbale,
condică de betoane, jurnalul principalelor evenimente);
 acte ce nu folosesc formulare tip, dar care trebuie să existe în Cartea Tehnică (registrul unic de
comunicări şi dispoziţiile de şantier, nota de constatare a organelor de control, caietele de ataşamente,
etc.)
Etapa de realizare propriu-zisă a unei construcţii cuprinde:
 deschiderea şantierului de construcţii, adică organizarea de şantier a lucrărilor, aceasta presupunând:
- punerea la dispoziţia executantului a suprafeţelor de depozitare;
- stabilirea acceselor rutiere în şantier;
- asigurarea racordurilor pentru utilităţi (apă, gaz, energie electrică, etc.) cel puţin până la limita
amplasamentului terenului pe care se va construi;
- întocmirea între beneficiar şi constructor a unui proces verbal de predare-primire a
amplasamentului şi a bornelor de reper;
 asigurarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivului stabilit (forţa de muncă, materialele,
utilajele) conform proiectului de organizare elaborat înainte de începerea execuţiei;
 aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare pentru îndeplinirea contractului semnat în
conformitate cu planul calendaristic, piesă componentă a proiectului de organizare;
 execuţia propriu-zisă a lucrărilor de construcţie la nivelul de calitate şi conform prescripţiilor precizate
în caietele de sarcini, întocmirea documentelor pe parcursul execuţiei şi controlul calităţii execuţiei
lucrărilor;
 recepţia şi cartea tehnică:
În momentul în care construcţia a fost terminată, aceasta este predată beneficiarului lucrării. Recepţia
preliminară a lucrării (recepţia la terminarea lucrărilor de construcţie) certifică finalizarea lucrărilor şi încetarea
obligaţiilor executantului, cu excepţia defecţiunilor ulterioare apărute în perioada de garanţie.
Recepţia preliminară este realizată de o echipă, structurată, conform legislaţiei în vigoare, astfel: comisia de
recepţie, proiectantul lucrării (care face un referat asupra modului în care a fost realizată construcţia), executantul lucrării.
Proiectantul şi executantul lucrării au statut de invitaţi.
Comisia de recepţie se numeşte de către investitor, fiind alcătuită din: un reprezentant al beneficiarului, un
reprezentant al organelor publice locale, specialişti în domeniu.
Odată cu recepţia preliminară se încheie decontarea lucrărilor, reţinându-se o cotă parte (aproximativ 5%) drept
garanţie de bună execuţie până la recepţia finală. Recepţia finală se realizează conform prevederilor contractuale şi a
legislaţiei în vigoare, fiind stabilită, de obicei, la un an de la recepţia preliminară. Comisia de recepţie conţine acelaşi
număr de membri, având aceleaşi atribuţii enunţate la recepţia de la terminarea lucrărilor de construcţie.Eventualele
defecte apărute în perioada de garanţie, cuprinsă între cele două recepţii, se remediază fie pe cheltuiala executantului,
fie pe cea a beneficiarului din garanţii.
Cartea tehnică a construcţiei este documentaţia tehnică care cuprinde toate documentele referitoare la
proiectarea, execuţia, recepţia lucrării, precum şi datele şi evidenţele necesare pentru identificarea şi determinarea
stării tehnice a construcţiei şi a evoluţiei acesteia în timp.
10
1.3. Etapa de utilizare (exploatare / utilizare / urmărire)
Etapa utilizării construcţiei cuprinde perioada în care construcţia respectivă este exploatată în scopul pentru care
a fost proiectată şi executată. În aceasta etapă investiţia „produce”, realizând efecte financiare, beneficiarul trebuind să-
şi recupereze cheltuielile pentru realizarea acesteia.
Etapa utilizării - exploatării, este cel mai important segment din ciclul de viaţă al construcţiei, presupunând o
serie de activităţi ce menţin construcţia la parametrii normali de funcţionare, satisfăcând astfel exigenţele utilizatorilor.
Duratele normate de viaţă ale clădirilor, elementelor de construcţie şi instalaţiilor aferente sunt reglementate prin
normativele în vigoare, (de ex: GE 032/97 - Normativ privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la clădiri
şi construcţii speciale].
Pe durata exploatării, orice construcţie, indiferent de tipul, mărimea şi complexitatea acesteia, este supusă
fenomenului de uzură care se manifestă sub diferite forme, tabelul 1.2.
Tabelul 1.2. Forme de manifestare a fenomenului de uzură în construcţii
Tipul
Cauzele producerii uzurii Soluţii pentru diminuarea uzurii
uzurii
1 2 3
 Durata limitată de „viaţă" a  Respectarea destinaţiei pentru care a fost
elementelor care compun clădirile. proiectată şi executată clădirea.
 Natura materialului din care este  Folosirea unui material care să răspundă
realizat fiecare element în parte, cu exigenţelor de calitate prescrise de proiect.
accent  Respectarea periodicităţii programului de
1.Uzură  Condiţiile de exploatare la care este întreţinere curentă şi reparaţii.
normală supus  Respectarea cu stricteţe a normelor şi
 Condiţiile de mediu ce se asigură prescripţiilor de proiectare a construcţiilor,
pentru clădiri. res¬pectiv transpunerea lor întru totul în
 Acţiunea agenţilor externi, variaţii de teren.
temperatură (îngheţ - dezgheţ], vânt,
etc.
 cutremure de pământ  Limitarea uzurii construcţii¬lor amplasate în
 incendii zone seismice se realizează prin:
 explozii de gaze - alegerea judiciară a
 furtuni amplasamentului;
 viscole puternice - concepţia raţională a ansamblului
 ploi torenţiale de lungă durată (distribuţia maselor şi volumelor a
 tasări rigidităţii şi ductilităţii elementelor
2.Uzură  acţiunea curenţilor de dispersie asupra parţiale).
accidentală ele¬mentelor de beton ar¬mat  Utilizarea unor materiale de construcţie
 diverse tipuri de agresivităţi şi corespunzătoare.
incompatibilităţi  Dimensionarea judiciară a elementelor de
 acţiunea distructivă a buretelui de casă construcţii şi a legăturilor lor.
 Alcătuirea corectă a detaliilor constructive.
 Prescrierea condiţiilor corespunzătoare
privind calitatea şi controlul execuţiei (atunci
când nu sunt prevăzute în norme oficiale).
 evoluţia exigenţelor utilizatorilor
3.Uzură
legate de funcţionalul clădirii,
morală
consumul de utilităţi, confort, etc
11
Fenomenul natural sau accidental al uzurii în construcţii, se poate manifesta cu diferite grade de intensitate,
efectul fiind totdeauna în defavoarea utilizării normale a construcţiei. In tabelul 1.3. prezentăm sintetic numai cateva
din avariile posibil ca efect al uzurii accidentale.
Tabelul 1.3. Amploarea uzurii accidentale şi tipul avariilor produse
Cauza uzurii Amploarea uzurii Tipuri de avarii
accidentale
1 2 3
 Tencuiala cade
 Coşurile clădirilor suferă de degradări
 Avarii neînsemnate la clădirile slab executate
 Deteriorări superficiale ale finisajelor, tâmplăriei, instalaţiilor
Uşoare
aferente.
 Nu afectează funcţionalitatea.
 Sunt afectate elementele constructive de rezistenţă
combustibile.
 Avarii considerabile sau chiar distrugeri locale la clădirile
executate sau proiectate (antiseismic) necorespunzător (înainte
de anul 1940) şi neconsolidate.
 Avarii uşoare până la moderate la structurile de rezistenţă
obişnuite, proiectate şi executate (antiseismic) între anii 1940-
1977 şi neconsolidate.
 Avarii neînsemnate la clădirile bine pro¬iectate şi executate
(antiseismic) după anul 1977.
Medii
 Coşurile de fum se dislocă puternic sau cad.
 Degradări moderate de până la 25% ale elementelor
constructive ale anvelopei şi pereţilor de compartimentare,
neportanţi
 Degradări strict locale ale structurii de rezistenţă ale anvelopei.
 Sunt afectate elementele constructive şi de rezistenţă greu
Uzură produsă de
combustibili.
seismicitate
 Este întreruptă funcţionalitatea construcţiei pe scurtă durată.
 Avarii grave şi chiar prăbuşiri de structuri de rezistenţă
defectuos execu¬tate sau proiectate (antiseismic),
neco¬respunzător (înainte de 1940) şi necon¬solidate.
 Avarii considerabile la clădirile obiş¬nuite, proiectate şi
executate antiseismic între 1940-1977 şi neconsolidate.
 Avarii uşoare până la moderate la struc¬turile proiectate
antiseismic după 1977.
 Dislocări ale zidăriei de umplutură şi ale elementelor
Importante constructive, ancorante necorespunzător.
 Degradări de proporţie de pănă la 50% a elementelor
constructive ale anvelopei şi pereţilor de compartimentare
neportanţi
 Deteriorarea structurii de rezistenţă a anvelopei în proporţie de
până la 25%.
 Deteriorări moderate şi locale ale elementelor metalice ale
structurii de rezistenţă.
 Este întreruptă funcţionalitatea pe durată lungă
 Degradarea de până la 50% a elementelor structurale ale
anvelopei şi de 100% ale elementelor constructive respective,
Foarte importante
inclusiv acoperişurile ca parte constituentă a anvelopei.
 Distrugerea pereţilor neportanţi în proporţie de până la 75%.
12
 Degradări grave locale ale structurii de rezistenţă din beton

armat care însă nu pun în pericol stabilitatea acestora.
 Sunt necesare intervenţii care necesită întreruperea
funcţionalităţii pe o durată foarte îndelungată.
 Smulgeri locale ale învelitorilor şi închiderilor din materiale
uşoare.
 Spargeri locale ale geamurilor, la ferestre, sere, etc.
Uşoare (gradul 7-
 Deteriorări uşoare şi locale la cablurile aeriene, care
8), vânt puternic cu
alimentează cu energie zonele locuite sau care servesc la
vijelie. v=65-
telecomunicaţii, ca urmare a acţiunii indirecte a unor obiecte
70km/h
deplasate de vijelie.
 Deteriorări uşoare la amenajările exte¬rioare ale mijloacelor
fixe.
 Smulgerea învelitorilor şi închiderilor din materiale uşoare pe
zone de până la 25% din suprafaţa acestora.
 Spargerea geamurilor la ferestre, sere, etc. în proporţie de până
Medii (gradul 9- la 25% din suprafaţă.
10), furtună mare  Determinări la reţelele de alimentare a energiei pentru transport
70<v<100 km/h urban şi la cele de telecomunicaţii.
 Distrugeri ca urmare a efectului produs de diferite obiecte
purtate de furtună la impactul lor cu mijloacelor fixe, precum
şi a unor fenomene metereologice (grindină, etc.).
 Smulgerea învelitorilor şi închiderilor din materiale uşoare pe
zone de până la 50% din suprafaţa acestora.
 Spargerea geamurilor la ferestre, sere, etc. şi a altor materiale
Furtuni şi Importante (grad casante (ţiglă, azbociment, etc.), în proporţie de până la 50%
uragane 11), furtună din suprafaţă.
devastatoare asemănătoare  Deteriorări numeroase la reţelele de alimentare cu energie
uraganului pentru localităţi şi industrie, pentru transport urban şi
100<v<125 km/h telecomunicaţii.
 Deteriorări numeroase la amenajările exterioare ale mijloacelor
fixe care produc întreruperi pe termen lung ale funcţionalităţii
acestora.
 Smulgerea şi deplasarea completă a acoperişurilor şi pereţilor
neportanţi.
 Determinări parţiale ale pereţilor neportanţi.
 Spargeri ale geamurilor şi a altor materiale casante (ţiglă,
azbociment, etc), în proporţie de circa 70% din suprafaţa
respectivă.
 Distrugeri foarte mari ca urmare a efectului produs de
Foarte importante
numeroase obiecte grele purtate de uragane (copaci, panouri,
(grad 12), uragane,
maşini, etc.) la impactul lor cu mijloace fixe, precum şi a altor
v>150km/h
fenomene meteorologice.
 Distrugeri la reţele de alimentare cu energie pentru transport
urban şi la cele de telecomunităţii.
 Deteriorări de amploare la amenajările exterioare ale
mijloacelor fixe, care produc întreruperi pe termen îndelungat
ale funcţionalităţii acestora.
 Degradarea tencuielilor în proporţie de până la 50% din

Inundaţii Uşoare
suprafaţa totală care a fost în contact cu apă.
13
 Degradarea până la 50% a pardoselilor care au fost în contact

cu apa.
 Degradarea tencuielilor pe suprafaţa de 80%, care au fost în

contact cu apa.
 Degradarea completă a pardoselilor care au fost în contact cu
Medii apa.
 Degradarea în proporţie de până la 50 /o a pereţilor portanţi.
 Degradarea în proporţie de până la 25% a instalaţiilor aferente
construcţiilor.
 Degradarea completă a tencuielilor şi pardoselilor.
 Degradarea completă a pereţilor ne¬portanţi de
compartimentare.
Importante  Degradarea în proporţie de până la 50% a pereţilor portanţi şi
25% a fundaţiilor aferente.
 Degradarea în proporţie de până la 50% a instalaţiilor aferente
construcţiilor.
 Degradarea completă a tencuielilor şi pardoselilor.
 Degradarea completă a pereţilor neportanţi de
Foarte importante compartimentare.
 Degradarea în proporţie de până la 50% a pereţilor portanţi şi a
fundaţiilor aferente.
 Degradarea completă a instalaţiilor aferente construcţiilor.
Construcţia trebuie urmărită din punct de vedere al comportării în exploatare. Urmărirea comportării în
exploatare reprezintă ansamblul de evenimente şi acţiuni necesare pentru evaluarea stării tehnice a construcţiilor şi
menţinerea aptitudinii de exploatare pe toată durata de existenţă a acestora. Urmărirea comportării în exploatare a
unei construcţii are două componente:
14
Urmărirea curentă reprezintă activitatea sistematică de culegere de date privind starea tehnică a construcţiei,
corelată cu activitatea de întreţinere şi reparaţii, având ca obiectiv menţinerea construcţiei la parametrii proiectaţi.
Urmărirea curentă se aplică tuturor construcţiilor de orice categorie sau clasa de importanţă, cu excepţia:
• clădirilor de locuinţe P+1E;
• anexelor gospodăreşti situate în mediul rural;
• construcţiilor provizorii.
Urmărirea curentă are caracter permanent pe toată durata de existenţă a construcţiei.
Urmărirea specială cuprinde activităţile legate de investigaţiile specifice suplimentare faţă de urmărirea
curentă, asupra unor parametri ce caracterizează aptitudinea de utilizare pentru care construcţia a fost proiectată ca
urmare a unor evenimente datorate factorilor naturali sau activităţii umane.
Urmărirea specială este instituită la:
• construcţiile noi de importanţă deosebită;
• construcţiile existente, care au o evoluţie periculoasă.
Urmărirea specială se face pe baza unui proiect de urmărire specială, care se elaborează de către societăţi
specializate, instituindu-se fie pentru o parte a construcţiei, fie pentru întreaga construcţie.
Intervenţiile în timp asupra construcţiilor se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere,
desfiinţare parţială sau reparaţii care se fac pe baza unui proiect realizat de către proiectantul iniţial al clădirii sau pe
baza unei expertize tehnice.
Intervenţiile au ca scop menţinerea construcţiei la nivelul exigenţelor utilizatorilor.
Lucrările de intervenţie pot fi:
15
Lucrările de întreţinere reprezintă refacerea periodică a unor elemente de suprafaţă cu durată scurtă de
existenţă (finisaje, straturi de uzură) şi înlocuirea unor piese cu uzură rapidă din instalaţii şi echipamente.
Lucrările de reparaţii curente a imobilelor se execute periodic sau după necesitate, în timpul creării
posibilităţii de exploatare continuă a fondului fix respectiv. Ele constau în remedieri de defecţiuni, înlocuiri parţiale de
elemente uzate, refaceri de lucrări de protecţie, etc.
Lucrările de reparaţii capitale se execută în scopul asigurării menţinerii funcţionării fondului fix reparat pe
toată durata de serviciu. În cadrul acestor reparaţii, se efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor elemente de
construcţii sau a părţilor componente ale acestor elemente deteriorate ca urmare a uzurii fizice.
Lucrările de modernizare urmăresc aducerea construcţiei la parametrii superiori celor iniţiali, incluzând
înlocuirea structurilor sau a elementelor depăşite cu altele corespunzătoare nivelului tehnic actual.
1.4. Etapa de post-utilizare

După terminarea duratei de viaţă a unei construcţii, aceasta intră în etapa de postutilizare. Această nouă etapă
reprezintă o componentă a sistemului calităţii în construcţii fiind prestabilită şi organizată a se desfăşura în mai multe
etape, în vederea soluţionării problemelor pe care le ridică construcţiile şi amenajările din mediul construit, după
încetarea definitivă a exploatării şi utilizării lor.
Etapa de desfiinţare a unei construcţii poate fi realizată parcurgând următoarele faze:
■ Dezafectarea construcţiei;
■ Demontarea şi demolarea construcţiei;
■ Recondiţionarea, reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor rezultate din demolare şi
demontare;
■ Reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile.
În momentul în care construcţia ajunge în această etapă, teoretic aceasta trebuie să fie recuperată existând
posibilitatea ca, pe lângă cheltuielile ocazionate de această etapă să se obţină şi nişte venituri. Uneori durata de viaţă
economică este mult mai mică decât durata tehnică de viaţă (aspect care depinde şi de potenţialul zonei în care este
amplasată construcţia).
16
CAPITOLUL 2
CALITATEA CONSTRUCŢIILOR PE CICLU DE VIAŢĂ
2.1. Factorii participanţi la realizarea unei construcţii
Realizarea unei investiţii în construcţii este o activitate complexă care înglobează un consum foarte mare de
resurse materiale şi financiare. în acelaşi timp o investiţie în construcţii are un impact major asupra mediului înconjurător
din punct de vedere economic, administrativ, legislativ şi de protecţie a mediului. Asigurarea respectării tuturor
condiţionărilor economice, tehnice, legislative şi administrative referitoare la realizarea unei investiţii în construcţii
impune participarea unui număr foarte mare de factori cu specializări foarte diferite.
Factorii participanţi la realizarea unei investiţii în construcţii sunt prezentaţi în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1. Factorii participanţi la realizarea unei construcţii

Factorii
participanţi la
Nr.crt. Explicaţii
realizarea
construcţiilor
1 2 3
Organizaţie publică sau privată care are ca scop supravegherea respectării modului
Autoritate publică de aplicare a prevederilor tehnice, economice, de mediu şi administrative, în
1.
conformitate cu legislaţia existentă referitoare la realizarea unei investiţii în
construcţii.
Organizaţie (persoana fizică sau juridică) ordonator de credite sau finanţator, care
2. Investitor contractează executarea unui produs sau lucrare de construcţie cu un furnizor sau
antreprenor de construcţii.
Destinatar al unui produs / serviciu furnizat de furnizor (definiţie conform standard
SR ISO 8402). Intr-o situaţie contractuală beneficiarul poate fi numit comparator.
3. Beneficiar (client)
Beneficiarul poate fi consumatorul final, utilizator sau comparator. Beneficiarul
poate fi intern sau extern organizaţiei.
Persoană fizică sau juridică calificată care se angajează să execute o lucrare de
4. Antreprenor
construcţie.
Executant al lucrării Partea contractantă care realizează efectiv lucrarea de construcţie.
5.
de construcţie
Lucrări de Sunt ansambluri complexe ce rezultă din activitatea unei multitudini de categorii de
6.
construcţie unităţi care au ca scop principal producerea de bunuri imobiliare.
Unitate de Organizaţie (agent economic, persoană juridică) cu activitate în domeniul
7.
construcţie construcţiilor (institute de cercetare / proiectare, firmă de execuţie, etc.).
8. Furnizor Organizaţie care furnizează un produs.
17
Atribuţiile principalilor factori cu responsabilităţi pe durata ciclului de viaţă a unei construcţii sunt reglementate
prin legea nr.10 din 18 ianuarie 1995 - privind calitatea în construcţii şi anume:
2.1.1. Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor

a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi execuţie pe baza reglementărilor tehnice,
precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate;
b) obţinerea acordurilor şi a avizelor prevăzute de lege, precum şi a autorizaţiei de construire;
c) asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi;
d) asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginţi de specialitate sau agenţi
economici de consultanţă specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor;
e) acţionarea în vederea soluţionării neconformităţilor, a defectelor apărute pe parcursul execuţiei lucrărilor,
precum şi a deficienţelor proiectelor;
f) asigurarea recepţiei lucrărilor de construcţii la terminarea lucrărilor şi la expirarea perioadei de garanţie;
g) întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia către proprietar;
h) expertizarea construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în situaţiile în care la aceste construcţii se execută
intervenţii ce se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi la
lucrări de reparaţii. Acestea se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize
tehnice întocmite de un expert tehnic atestat şi se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei.
2.1.2. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor

Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea
construcţiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei;
b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea
reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către
investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea
şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia
privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe
şantier la verificările de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care
trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor
adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului;
g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate.
2.1.3. Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor

Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele obligaţii principale:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi neconcordanţelor constatate în proiecte, în vederea
soluţionării;
b) începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate în condiţiile legii şi numai pe bază şi în
conformitate cu proiecte verificate de specialişti atestaţi;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate conceput şi
realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia atestaţi;
d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale
execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;
e) soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe
baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
18
f) utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru
care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinţelor, precum şi gestionarea probelor-martor; înlocuirea
produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condiţiile precizate şi numai pe baza soluţiilor
stabilite de proiectanţi cu acordul investitorului;
g) respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător
cerinţelor;
h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea
teritoriului în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;
i) supunerea la recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat
investitorului documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei;
j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele
de recepţie a lucrărilor de construcţii;
k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuţie, cât
şi în perioada de garanţie stabilită potrivit legii;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială, la terminarea execuţiei lucrărilor;
m) stabilirea răspunderilor tuturor participanţilor la procesul de producţie - factori de răspundere, colaboratori,
subcontractanţi - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat şi cu prevederile legale în vigoare.
2.1.4. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor construcţiilor

Proprietarii construcţiilor au următoarele obligaţii principale:
a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin, prevăzute conform normelor legale
în cartea tehnică a construcţiei şi rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor;
b) păstrarea şi completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia, la înstrăinarea construcţiei,
noului proprietar;
c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor, conform prevederilor din cartea tehnică şi
reglementărilor tehnice;
d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială,
precum şi de lucrări de reparaţii ale construcţiei numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau
persoane juridice autorizate şi verificate potrivit legii;
e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor, impuse prin reglementările legale;
f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor legale
în vigoare.
2.1.5. Obligaţii şi răspunderi ale administratorilor şi ale utilizatorilor construcţiilor

Administratorii şi utilizatorii construcţiilor au următoarele obligaţii principale:
a) folosirea construcţiilor conform instrucţiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnică a construcţiei;
b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin conform contractului;
c) efectuarea de lucrări de intervenţie la construcţia existentă în sensul prevederilor art. 18 alin. 2, numai cu
acordul proprietarului şi cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor conform cărţii tehnice a construcţiei şi contractului
încheiat cu proprietarul;
e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea
teritoriului, în cazul unor accidente tehnice la construcţiile în exploatare.
19
2.2. Exigenţele de calitate ale unei construcţii

Calitatea construcţiilor, conform Legii 10/1995, este rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a
acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor.
Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe
întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
Garanţia respectării exigenţelor de calitate precizate o constituie proiectarea, implementarea şi utilizarea în

termeni reali a unui sistem a calităţii diferenţiat în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor, conform
regulamentelor şi procedurilor de aplicare a fiecărei componentă a sistemului.
Sistemul calităţii în construcţii se compune din:
 reglementările tehnice în construcţii:
 calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor;
 agrementele tehnice pentru noi produse şi procedee;
 verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi a construcţiilor;
 conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;
 autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii;
 activitatea metrologică în construcţii;
 recepţia construcţiilor;
 comportarea în exploatare şi intervenţii în timp;
 postutilizarea construcţiilor;
 controlul de stat al calităţii în construcţii.
Reglementările tehnice se stabilesc prin regulamente şi proceduri şi au ca obiect concepţia, calculul şi alcătuirea,
execuţia şi exploatarea construcţiilor. Prin reglementările tehnice se stabilesc, în principal, condiţiile minime de calitate
cerute construcţiilor, produselor şi procedeelor utilizate în construcţii, precum şi modul de determinare şi de verificare
a acestora.
Certificarea calităţii produselor folosite în construcţii se efectuează prin grija producătorului, în conformitate cu
metodologia şi procedurile stabilite pe baza legii. La lucrările de construcţii se interzice folosirea de produse fără
certificarea calităţii lor, care trebuie să asigure nivelul * de calitate corespunzător cerinţelor.
Agrementele tehnice pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii stabilesc, aptitudinea de
utilizare, condiţiile de fabricaţie, de transport, de depozitare, de punere în operă şi de întreţinerea a acestora. La lucrările
de construcţii care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerinţelor se vor folosi produse, procedee şi echipamente
tradiţionale, precum şi altele noi pentru care există agremente tehnice corespunzătoare. Verificarea proiectelor pentru
execuţia construcţiilor, în ceea ce priveşte respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţe, se va face numai de
către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor.
20
Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor este obligatorie şi se efectuează de către investitori prin diriginţi de
specialitate sau prin agenţi economici de consultanţă specializaţi. Expertizele tehnice ale proiectelor şi construcţiilor se
efectuează numai de către experţi tehnici atestaţi.
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii constituie obligaţia tuturor factorilor care participă la
conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor şi implică o strategie adecvată şi măsuri specifice pentru garantarea
calităţii acestora.
2.3. Cartea tehnică a construcţiei

Cartea tehnică a construcţiei reuneşte ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuţia,
recepţia, exploatarea şi urmărirea comportării în timp a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia şi trebuie să
cuprindă toate datele şi informaţiile necesare pentru identificarea şi evaluarea stării tehnice a evoluţiei ei în timp.
Cartea tehnică a construcţiei, care la început cuprinde Centralizatorul cărţii tehnice (fişa cu date sintetice
privind construcţia, borderoul general al dosarelor cu documentaţia de baza şi copiile borderourilor fiecărui dosar în
parte), este structurată astfel:
Capitolul "A” - Documentaţia privind proiectarea:

■ acte referitoare la tema de proiectare şi amplasarea construcţiei;
■ avize care au fundamentat elaborarea proiectului;
■ documentaţia tehnică a construcţiei efectiv realizate (arhitectură, detalii de execuţie pentru structura
de rezistenţă, schemele de instalaţii), cu toate modificările aduse pe parcursul execuţiei de către proiectant, constructor
sau beneficiar (investitor) prin dispoziţii de şantier sau proiecte modificatoare;
■ breviarele de calcul pe specialităţi;
■ indicarea distinctă a diferenţelor faţă de proiectele tehnice şi detaliile de execuţie iniţiale, cu
precizarea cauzelor care au condus la aceste diferenţe;
■ caietele de sarcini privind execuţia lucrărilor.
Capitolul "B" - Documentaţia privind execuţia:

■ autorizaţia de construire (inclusiv planurile-anexa vizate spre neschimbare);
■ procesul verbal de predare a amplasamentului şi reperul de nivelment general;
■ procesele verbale de recepţie a terenului de fundare, a fundaţiilor, a structurii de rezistenţă şi a
lucrărilor ascunse, procesele verbale de admitere a fazelor determinante ale execuţiei;
■ în situaţia când execuţia lucrărilor de construire nu a fost urmărită de un diriginte de şantier atestat şi
nu s-au încheiat procesele verbale pentru fazele determinante şi lucrările ascunse, comisia pentru recepţia lucrărilor va
solicita elaborare unei expertize tehnice care să ateste calitatea execuţiei; după caz expertiza tehnică va preciza
soluţiile de remediere care se impun şi va cuprinde procesele verbale care să certifice executarea întocmai a acestora;
■ certificatele de calitate, condică de betoane, rezultatul încercărilor de rezistenţă, ale betoanelor,
certificatele de calitate pentru materialele puse în operă, registrul proceselor verbale de lucrări ascunse, notele de
constatare, ale autorităţilor de control, registrul de dispoziţii şi note de şantier, jurnalul principalelor evenimente
(inundaţii, seisme, temperaturi excesive, etc.}, caietele de ataşament ş.a.
■ procesele verbale privind montarea instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire în
timp a comportării construcţiei, inclusiv citirile iniţiale de la care încep măsurătorile (dacă este cazul) - expertiza
tehnică, verificări de teren sau cercetări suplimentare, necesare ca urmare a unor accidente tehnice sau a unor greşeli
tehnice (dacă este cazul);
21
Capitolul “C" - Documentaţia privind recepţia lucrărilor executate:

■ procese verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi cel final;
■ alte acte încheiate ca urmare a cererilor comisiilor de recepţie privind verificări sau cercetări
suplimentare, cu indicarea rezultatelor acestora şi a modului de rezolvare.
Capitolul “D” - Documentaţia privind urmărirea comportării construcţiei în exploatare si intervenţiile

în timp:
■ prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării construcţiei, instrucţiunile de
exploatare şi întreţinere, lista prescripţiilor tehnice de bază care trebuie respectate pe timpul exploatării construcţiei;
■ proiectele de modificare a construcţiei după recepţia finală (când este cazul);
■ acte de constatare a eventualelor deficienţe apărute după recepţia finală şi măsurile de intervenţie
luate;
■ procese verbale de predare-primire a construcţiei la schimbarea proprietar.
22
CAPITOLUL 3
COMPORTAREA ÎN TIMP A CONSTRUCŢIILOR
Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în
conformitate cu documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei. Cartea tehnică a
construcţiei cuprinde documentaţia de execuţie şi documente privitoare la realizarea şi exploatarea acesteia. Ea se
întocmeşte prin grija investitorului şi se predă proprietarului construcţiei, care are obligaţia să o păstreze şi să o
completeze la zi; prevederile din cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar
şi utilizator. Recepţia construcţiilor se face de către investitor - proprietar, în prezenţa proiectantului şi a executantului
şi/sau reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia.
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de existenţă a acestora şi cuprinde
ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare şi măsurare specifice, în
scopul menţinerii cerinţelor. Intervenţiile la construcţiile existente se referă la lucrări de reconstruire, consolidare,
transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi la lucrări de reparaţii, care se fac numai pe baza unui proiect
avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat, şi se
consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei.
De altfel Normativul P130-1999 privind comportarea în timp a construcţiilor, precizează că: „Urmărirea
comportării în timp a construcţiilor se desfăşoară pe toată perioada de viaţă a acestora începând cu execuţia lor şi este
o activitate sistematică de culegere şi valorificare (prin următoarele modalităţi: interpretare, avertizare sau alarmare,
prevenirea avariilor etc.) a informaţiilor rezultate din observare şi măsurători asupra unor fenomene şi mărimi ce
caracterizează proprietăţile construcţiilor în procesul de interacţiune cu mediul ambiant şi tehnologic.”
Particularităţile de comportament, ca şi fenomenele şi mărimile ce le caracterizează, se aleg pentru fiecare
construcţie în parte, astfel încât cu ajutorul unor criterii de apreciere şi al unor condiţii de calitate legate de destinaţia
construcţiei, să permită aprecierea aptitudinii ei pentru exploatare, respectiv a realizării calităţilor care o fac sa
corespundă cerinţelor proprietarilor şi/sau utilizatorilor.
Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiilor este de a obţine informaţii în vederea asigurării aptitudinii
construcţiilor pentru o exploatare normală, evaluarea condiţiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor şi avariilor,
respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieţi şi de degradare a mediului (natural, social, cultural), cât
şi obţinerea de informaţii necesare perfecţionării activităţii în construcţii. Derularea acţiunilor de urmărire a comportării
în timp a construcţiilor se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menţinerea cerinţelor de rezistenţă,
stabilitate şi durabilitate ale construcţiilor cât şi ale celorlalte cerinţe esenţiale.
3.1. Terminologie folosită în comportarea în timp a construcţiilor
APTITUDINEA DE UTILIZARE (EXPLOATARE): capacitatea unui produs (serviciu, lucrare, construcţie)

de a îndeplini funcţiunea definită pentru care a fost conceput, în condiţii specifice.
AVARIE: orice degradare (deteriorare) sau consecinţă dăunătoare (nefavorabilă) pentru starea fizică a unui
produs, a unei construcţii, părţi sau element component al acesteia, cauzată de un eveniment.
Observaţie: La construcţii se deosebesc două categorii principale de avarii:
a) avarii structurale, produse în elementele sau îmbinările structurii de rezistenţă a unei construcţii.
b) avarii nestructurale, produse în elementele sau părţile de construcţii care nu fac parte din structura de
rezistenţă.
CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI: ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea,

execuţia, recepţia, exploatarea şi urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, cuprinzând toate datele,
documentele şi evidenţele necesare pentru identificarea şi determinarea stării tehnice (fizice) a construcţiei respective şi
a evoluţiei acesteia în timp.
23
CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIILOR: categorie stabilită pe baza unei grupări de

factori şi criterii asociate, care permite considerarea diferenţiată a construcţiilor de către participanţi la procesul de
realizare şi la întregul ciclu de existenţă al acestora, în funcţie de caracteristicile şi relaţiile lor cu mediul uman, socio-
economic şi natural.
Observaţie:
1) Stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor este necesară pentru aplicarea diferenţiată, în funcţie de
acesta, a sistemului calităţii şi a tuturor componentelor sale şi în special a sistemului de conducere şi asigurare a calităţii,
precum şi a altor prevederi legale.
2) Categoriile de importanta a construcţiilor sunt:
a) categorii de importanţă globală, denumite curent „categorii de importanţă”, care privesc construcţiile sub
toate aspectele.
b) categorii de importanţă specifică, denumite „clase de importanţă”, care privesc construcţiile sau numai părţi
ale acestora, dar numai sub anumite aspecte.
CLASA DE IMPORTANŢĂ: categorie specifică de importanţă, care priveşte construcţia sau numai părţi ale
acesteia, sub anumite aspecte definite.
COMPORTARE ÎN EXPLOATARE: manifestare a modului în care un produs (lucrare, construcţie)

reacţionează prin calitatea sa (totalitatea proprietăţilor şi caracteristicile sale) la cerinţele stabilite, privind aptitudinea sa
la utilizare, în cursul duratei sale de serviciu.
Observaţie:
1) In cazul abordării de performanţă, comportarea în exploatare a unui produs, se apreciază prin măsura în care
performanţele acestuia, răspund cerinţelor specificate.
2) Comportarea în exploatare a unui produs reflectă durabilitatea acestuia, respectiv menţinerea în timp a
performanţelor sale.
CONTROL: activitatea de evaluare (a conformităţii), prin măsurare, examinare, observare, încercare sau
trecere (verificare) prin calibre, a unei sau mai multor caracteristici ale unei entităţi şi compararea rezultatelor cu
cerinţele (exigentele) specificate, pentru a determina dacă este realizată conformitatea pentru fiecare din acele
caracteristici, cu cerinţele (exigenţele) specificate.
DEFECT: nesatisfacerea unei cerinţe sau a unei condiţii legate de o utilizare prevăzută, inclusiv cele privind
abaterea sau inexistenţa uneia sau a mai multor caracteristici de calitate.
Observaţii:
1) Condiţiile de utilizare prevăzute trebuie să fie luate în acord cu circumstanţele momentului.
2) Trebuie făcută distincţia între „defect" şi „neconformitate" deoarece aceste noţiuni au ca bază de comparaţie
elemente diferite (condiţiile de utilizare prevăzute în cazul defectului şi cerinţele specificate în cazul neconformităţii).
Având în vedere conotaţiile juridice privind responsabilitatea producătorului, termenul „defect” trebuie folosit cu
prudenţă.
ECHIPAMENT DE MĂSURARE: aparat, dispozitiv (instrument, mijloc) destinat (utilizat), singur sau
împreună cu alte mijloace, pentru efectuarea de măsurări ale unei mărimi date.
Observaţii: Un echipament (instrument, aparat) de măsurare poate fi utilizat separat sau asamblat în sisteme
complexe ca:
a) Sisteme de măsurare, constituind ansambluri complete de instrumente de măsură şi alte dispozitive, pentru a
executa operaţii de măsurare specificate;
b) Echipamente de măsurare şi încercare, destinate să efectueze operaţii de încercare şi măsurare, în vederea
obţinerii unor date privind caracteristicile unui produs.
24
EXAMINARE: studierea şi analizarea directă a unei entităţi, pentru a obţine convingerea că aceasta este
conformă cu cerinţele (exigenţele) specificate.
EXPERT: persoană atestată de un organ de stat pentru a face o expertiză într-un anumit domeniu.
EXPERTIZĂ TEHNICĂ: cercetarea făcută de un expert tehnic atestat sau un institut de specialitate, asupra
unei situaţii sau probleme privind calitatea unui produs, serviciu, proiect sau lucrare de construcţii, precum şi starea
tehnică a unor construcţii existente.
INSPECŢIE: activitatea de verificare, control sau supraveghere, care se exercită în cadrul unei misiuni date.
INVESTITOR: persoana fizică sau juridică care plasează capital în întreprinderi, construcţii cu scopul obţinerii
de profituri.
JURNALUL EVENIMENTELOR: document al cărţii tehnice a construcţiei, în care se consemnează, în
ordine cronologică, toate evenimentele (fapte, acţiuni, activităţi, intervenţii, controale, expertize, inspecţii, etc.), care se
produc de-a lungul perioadei de existenţă a construcţiei respective, precum şi rezultatele şi efectele acestor evenimente
asupra acelei construcţii.
METODA DE MĂSURARE: ansamblu de operaţii teoretice şi practice, în termeni generali, aplicate pentru
executarea măsurilor, după un principiu dat.
PREVEDEREA DEFECTELOR: activităţi sau acţiuni având ca obiect investigarea, evitarea sau reducerea
apariţiei şi/sau repetării unui defect sau a unei anomalii.
PROGRAM DE ÎNCERCĂRI: document tehnic elaborat în vederea definirii obiectului şi a ansamblului de

condiţii şi activităţi ce trebuie îndeplinite pentru a satisface cerinţele specificate ale unei încercări.
Observaţii: In general un program de încercări trebuie să cuprindă indicaţii privind:
a) caracteristicile ce trebuie determinate prin încercări;
b) numărul sau cantitatea produselor asupra cărora trebuie efectuate încercările;
c) metodele de încercare standardizare, care trebuie folosite sau, în lipsa acestora, o descriere succinta a
încercării;
d) ordinea în care trebuie să se desfăşoare operaţiunile;
e) modul de prezentare a rezultatelor ţinute.
PROPRIETAR: persoana fizică sau juridică care are dreptul de proprietate asupra unui bun, care posedă o
construcţie, imobil.
RAPORT DE ÎNCERCARE: document care prezintă rezultatele unei încercări şi alte informaţii relevante
pentru încercare.
Observaţie: Pentru desemnarea acestui document, pot fi utilizaţi şi alţi termeni ca: dare de seama asupra
încercării sau proces verbal de încercare.
SISTEM DE MĂSURARE: ansamblu complet de instrumente de măsurare şi alte dispozitive asamblate pentru
a executa o lucrare (muncă) de măsurare specificată.
URMĂRIREA COMPORTĂRII (ÎN EXPLOATARE) A CONSTRUCŢIILOR: acţiune sistematică de

observare, examinare, investigare a modului în care răspund (reacţionează) construcţiile, în decursul utilizării lor, sub
25
influenţa acţiunilor agenţilor de mediu, a condiţiilor de exploatare şi a interacţiunii construcţiilor cu mediul înconjurător
şi cu activitatea utilizatorilor.
3.2. Urmărirea curentă a comportării construcţiilor
Urmărirea curentă este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor care constă în observarea şi
înregistrarea unor aspecte, fenomene şi parametri ce pot semnala modificări ale capacităţii construcţiei de a
îndeplini cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte.
Urmărirea curentă a construcţiilor se aplică tuturor construcţiilor de orice categorie sau clasă de
importanţă şi forma de proprietate de pe teritoriul României, cu excepţia clădirilor pentru locuinţe cu parter şi
parter plus un etaj şi anexele gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele ce aparţin oraşelor, precum şi
construcţiilor provizorii (Legea nr.10/1995, art.2, par.2) şi are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata
de existenţă fizică a construcţiei respective.
Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se efectuează prin examinare vizuală directă şi dacă este
cazul cu mijloace de măsurare de uz curent permanent sau temporare.
Organizarea urmăririi curente a comportării construcţiilor noi sau vechi revine în sarcina proprietarilor şi/sau a
utilizatorilor, care o execută cu personal şi mijloace proprii sau în cazul în care nu are personal cu mijloace necesare
pentru a efectua aceasta activitate, poate contracta activitatea de urmărire curentă cu o firmă abilitată în această activitate.
Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de urmărire
curentă a construcţiilor prevăzute în proiectele de execuţie. In cazul construcţiilor vechi care nu au instrucţiuni de
urmărire curentă, acestea pot fi comandate unei firme de specialitate. Instrucţiunile de urmărire curentă a comportării
vor cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele:
a. fenomene urmărite prin observaţii vizuale sau cu dispozitive simple de măsurare;

b. zonele de observaţie şi punctele de măsurare;
c. amenajările necesare pentru dispozitivele de măsurare sau observaţii (nişe, scări de acces, balustrade,
platforme, etc.);
d. programul de măsurători, prelucrări, interpretări, inclusiv cazurile în care observaţiile sau măsurările se fac
în afara periodicităţii stabilite;
e. modul de înregistrare şi păstrare a datelor (ex. fişe, dischete de calculator, etc.);
f. modul de prelucrare primară;
g. modalităţi de transmitere a datelor pentru interpretarea şi luarea de decizii;
h. responsabilitatea luării de decizii de intervenţie;
i. procedura de atenţionare şi alarmare a populaţiei susceptibilă de alertată în cazul constatării posibilităţii sau
iminenţei producerii unei avarii.
Urmărirea curentă se va efectua la intervale de timp prevăzute prin instrucţiunile de urmărire curentă, dar nu
mai rar de o dată pe an şi în mod obligatoriu după producerea de evenimente deosebite (seism, inundaţii, incendii,
explozii, alunecări de teren, etc.). Personalul însărcinat cu efectuarea activităţii de urmărire curentă, va întocmi rapoarte
ce vor fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea Tehnică a construcţiei. In cazul în care se
constată deteriorări avansate ale structurii construcţiei, beneficiarul va solicita întocmirea unei expertize tehnice.
In cadrul urmăririi curente a construcţiilor, la apariţia unor deteriorări ce se consideră că pot afecta rezistenţa,
stabilitatea şi durabilitatea construcţiei proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectare extinsă asupra construcţiei
respective urmată dacă este cazul de o expertiză tehnică.
Inspecţia extinsă are ca obiect o examinare detaliată, din punct de vedere al rezistenţei, stabilităţii şi durabilităţii,
a tuturor elementelor structurale şi nestructurale, a îmbinărilor construcţiei, a zonelor reparate şi consolidate anterior,
precum şi în cazuri speciale a terenului şi zonelor adiacente. Aceasta activitate se efectuează în cazuri deosebite privind
siguranţa şi durabilitatea construcşiilor cum ar fi:
26
a. deteriorări semnificative semnalate în cadrul activităţii de urmărire curentă;

b. după evenimente excepţionale asupra construcţiilor (cutremur, foc, explozii, alunecări de teren etc.) şi care
afectează utilizarea construcţiilor în condiţii de siguranţă;
c. schimbarea destinaţiei sau a condiţiilor de exploatare a construcţiei respective.
Inspectarea extinsă asupra unei construcţii se va efectua de către specialişti atestaţi, cu experienţă în domeniul
cercetării experimentale a construcţiilor.
In cadrul inspectării extinse se utilizează dispozitive, aparatură, instrumente, echipamente şi metode de încercare
nedistructive şi/sau parţial distructive.
În vederea asigurării posibilităţii practice de efectuare a acestei inspectări extinse, se vor prevedea condiţii de
acces la elementele structurale şi nestructurale, îmbinări etc. Inspectarea extinsă se încheie cu un raport scris în care se
cuprind, separat observaţiile privind degradările constatate (tip, cauze, gradul şi efectul acestora), măsurile necesare a fi
luate pentru înlăturarea efectelor acestor degradări, precum şi, dacă este cazul, extinderea măsurilor curente (anterioare)
de urmărire a comportării în timp. Raportul privind efectuarea inspectării extinse se include în Cartea Tehnica a
construcţiei respective şi se vor lua toate măsurile pentru execuţia eventualelor intervenţii, reparaţii sau consolidări
înscrise în acest raport.
3.3. Urmărirea specială a comportării construcţiilor
Urmărirea specială este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor care constă din măsurarea,
înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care
construcţiile îşi menţin cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte. Urmărirea specială a
comportării construcţiilor se instituie la:
a) construcţii noi de importanţă deosebită sau excepţională stabilită prin proiect;

b) construcţii în exploatare cu evoluţie periculoasă, recomandată de rezultatele unei expertize tehnice sau a unei
inspectări extinse;
c) cererea proprietarului, a Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea
Teritoriului sau a organismelor recunoscute de acesta pe domenii de specialitate.
In momentul instituirii urmăririi speciale a comportării construcţiilor aceasta va îngloba şi urmărirea curentă.
Urmărirea specială a comportării construcţiilor se efectuează cu mijloace de observare şi măsurare complexe şi
specializate, adaptate obiectivelor specifice ale fiecărui caz în parte şi ţinând seama de prevederile reglementarilor
tehnice în vigoare, standarde, normative, instrucţiuni tehnice, ghiduri tehnice.
Organizarea urmăririi speciale este sarcina proprietarului. Activitatea de urmărire specială are un caracter
permanent sau temporar, durata ei stabilindu-se de la caz la caz, în conformitate cu prevederile proiectului prin care a
fost instituită urmărirea specială a comportării construcţiilor. Urmărirea specială a comportării construcţiilor poate fi de
scurtă durată sau de lungă durată.
Instituirea urmăririi speciale asupra unei construcţii se comunică de către investitor, proprietar sau utilizator,
Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului.
27
Obiectivele urmăririi speciale a comportării construcţiilor sunt:
a) asigurarea siguranţei şi durabilităţii construcţiei, prin depistarea la timp a fenomenelor periculoase şi a

zonelor unde apar;
b) supravegherea evoluţiei unor fenomene previzibile, cu posibile efecte nefavorabile asupra aptitudinii în
exploatare;
c) semnalarea operativă a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorilor limită date de aparatura de măsură şi
control;
d) verificarea eficienţei tuturor măsurilor de intervenţie aplicate;
e) verificarea impactului construcţiei asupra mediului înconjurător;
f) asigurarea unui volum mare de date sigure şi prelucrabile statistic (banca de date) necesar pentru stabilirea
intervalelor valorilor corespunzătoare unei exploatări normale şi sigure, în toate situaţiile prin care trece construcţia, în
decursul vieţii sale, atât din punct de vedere al solicitărilor cat şi al influenţei mediului.
Aceste intervale de valori sunt necesare pentru:
■ a aprecia valabilitatea ipotezelor de calcul şi pentru stabilirea intervalelor valorilor de „atenţie",
„avertizare" şi „alarmare", pentru respectivii parametrii;
■ a sesiza modificări ale proiectului de execuţie sau de intervenţii, în cazul în care situaţia de pe teren nu
corespunde cu ipotezele de calcul;
■ verificarea comportării în condiţii reale şi complexe a unor noi tipuri de materiale;
■ verificarea experimentală a noilor metode de calcul.
Selectarea construcţiilor supuse urmăririi speciale se va face
după criterii obiective, ţinând seama de riscul potenţial pe care
construcţia îl reprezintă atât în sine, cât şi pentru mediul
Capitolul 3. Comportarea in timp a construcţiilor
înconjurător. In acest sens se vor lua în considerare următorii factori:
■ importanţa construcţiei;
■ gradul (zona) seismică (conform P100/92, respectiv P10Q- 1/2006];
■ gradul de asigurare seismică;
■ repetabilitatea construcţiei (gradul de risc fiind amplificat, în cazul în care un anumit tip de construcţie
are răspândire mare);
■ caracteristici ale infrastructurii;
■ caracteristici ale suprastructurii;
■ factori de mediu exteriori (calitatea terenului de fundaţie, infiltraţii, agresivitatea apelor subterane,
umiditatea subterană, inundaţii, mediu coroziv exterior, valori absolute extreme ale temperaturii, încărcări din zăpada,
acţiunea vântului);
■ factori de mediu interiori (umiditate interioară, poluarea interioară, variaţia temperaturii interioare,
acţiuni biologice şi biochimice);
■ calitatea şi particularităţile proiectării, respectarea reglementărilor actuale în special privind protecţia
antiseismică pentru construcţiile în exploatare, existenţa proiectelor şi calculelor pentru construcţiile în exploatare,
existenţa datelor asupra istoriei construcţiei şi evoluţiei degradărilor, existenţa detaliilor constructive şi ale instalaţiilor,
calitatea materialelor de construcţie puse în opera;
■ date privind modul de execuţie (respectarea proiectului de execuţie, adaptarea la teren a proiectului,
calitatea materialelor, tehnologii de execuţie, întreruperi de execuţie, exercitarea controlului în timpul execuţiei,
respectarea proiectului de urmărire a comportării în timpul execuţiei, executarea încercărilor de probă importante);
■ date privind modul de exploatare (solicitări în exploatare, respectarea destinaţiei, informaţii bazate pe
urmărirea comportării în timp, prezenţa degradărilor vizibile, lucrări de reparaţie şi întreţinere, consolidări, vârsta
construcţiei, numărul seismelor majore suportate, incendii, explozii, distrugeri datorate operaţiilor militare, modul de
funcţionare a echipamentelor de întreţinere şi protecţie, vibraţii şi şocuri din funcţionarea utilajelor, vibraţii şi şocuri din
activitatea din zonă);
28
■ factori de risc uman, ecologic, economic (risc pentru populaţia din zonă şi pentru ocupanţii construcţiei,
risc ecologic asupra mediului, valoarea economica a construcţiei, valoarea culturală şi istorică, valoarea construcţiilor
şi investiţiilor din zonă);
■ alţi factori care influenţează riscul prezentat de construcţie (grad de asigurare la incendii a clădirii şi a
zonei construite, starea sistemelor de avertizare şi alarmare, calitatea sistemelor de limitare a efectelor accidentelor,
ventilarea construcţiilor subterane, evacuarea apelor din infiltraţii, poluarea biologică, sisteme de evacuare a oamenilor
şi bunurilor);
■ factori cu influenţă asupra gradului de confort (asigurarea confortului climatic, protecţie la zgomot şi
vibraţii, etc.).
Urmărirea specială a comportării construcţiilor efectuându-se cu mijloace complexe şi specializate necesită un
personal specializat în astfel de lucrări, specialiştii în domeniul cercetării experimentale a elementelor şi structurilor de
construcţii, specialişti în dispozitive şi aparatura de măsură şi control cât şi specialişti în achiziţia şi prelucrarea automată
a datelor.
Acest personal va fi organizat în echipe specializate pentru urmărirea specială a construcţiilor.
Urmărirea specială se efectuează pe baza unui proiect de urmărire specială care va cuprinde următoarele:
a) denumirea şi amplasarea obiectului de construcţie;
b) motivele instituirii urmăririi speciale;
c) descrierea lucrării pe scurt (tip de construcţie, caracteristici generale ale structurii, materiale folosite,
dimensiuni, caracteristici ale condiţiilor de fundaţie şi ale mediului, etc.);
d) obiectivele urmăririi speciale (proprietăţi), fenomene, mărimi, criterii de apreciere, condiţii de calitate,
limite de atenţionare, avertizare şi alarmare, etc.);
e) metode de măsurare / determinare şi aparatura necesară;
f) stabilirea concretă a punctelor de măsură, respectiv locul de montaj al aparatelor, plan de amplasare cu
cotele de montaj;
g) condiţii de recepţie, verificare, depozitare a aparaturii;
h) stabilirea modului de arhivare a datelor (tabele tip, programe calculator, etc.) acordându-se mare
importanţă păstrării şi accesibilităţii datelor;
i) indicarea modului de prelucrare primară şi de comparare cu valori prestabile (normale, de atenţie,
avertizare, alarmare) cât şi responsabilităţile în luarea de decizii în aceste cazuri;
î) programul măsurărilor, corelat cu fazele de execuţie sau exploatare, cât şi măsurile recomandate, la apariţia
unor evenimente legate de factori de risc;
k) grafice de eşalonare a operaţiilor de montaj al aparatelor, corelat cu graficul general de execuţie al construcţiei.
Elaborarea proiectului de urmărire specială se va executa de către o firmă de specialitate în colaborare cu
specialişti în domeniul cercetării experimentale a elementelor şi structurilor de construcţii, cu specialişti în domeniul
aparaturii de măsură şi control cât şi specialişti în automatizări şi prelucrarea automată a datelor.
In cazul construcţiilor noi elaborarea proiectelor de urmărire specială se execută concomitent cu proiectul de
execuţie, de către proiectant în baza unei comenzi emise de investitor sau proprietar. In cazul construcţiilor în
exploatarea la care s-a hotărât urmărirea specială în baza unei inspectări extinse sau a unei expertize, proprietarul sau
utilizatorul va comanda unei firme specializate elaborarea unui proiect de urmărire specială.
Avizarea proiectelor de urmărire specială se va face conform prevederilor legale în vigoare cuprinse în Legea
nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii.
Responsabilul din partea investitorului, proprietarului sau al utilizatorului care se ocupa cu urmărirea specială
a comportării construcţiei va fi autorizat pentru aceasta activitate de către Inspecţia de Stat în Construcţii, Lucrări Publice,
Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, conform "Instrucţiunilor privind autorizarea responsabililor cu urmărirea specială
a comportării în exploatare a construcţiilor", aprobate prin Ordinul MLPAT 31/N/1995.
In cazul în care urmărirea specială începe odată cu execuţia construcţiei sau a consolidării, responsabilul cu
urmărirea specială a construcţiei respective împreună cu executatul vor lua toate măsurile pentru executarea proiectului
de urmărire specială prin echipele specializate sau prin forţe proprii.
29
Executantul va asigura montarea mijloacelor de observare şi măsurare în conformitate cu proiectul de urmărire

specială, va asigura protecţia şi conservarea lor pe durata execuţiei construcţiei sau a consolidării, cât şi efectuarea
măsurătorilor conform programului de măsurare prin forte proprii sau prin echipe specializate.
Personalul însărcinat cu efectuarea urmăririi comportării speciale a construcţiilor va prezenta rezultatele acestei
activităţi în rapoarte, la termenele stabilite prin proiectele de urmărire specială ce se vor include în Cartea Tehnică a
construcţiei prin grija responsabilului ce se ocupa cu urmărirea specială a construcţiei respective.
Fondurile privind efectuarea urmăririi speciale vor fi prevăzute de la avizarea investiţiei în cazul construcţiilor
noi, iar în cazul construcţiilor existente în momentul hotărârii instituirii urmării speciale. Proiectantul sau expertul vor
analiza rezultatele activităţii de urmărire specială a construcţiei şi vor înştiinţa investitorii şi/sau proprietarii, în scris,
asupra măsurilor ce se impun.
Valorificarea rezultatelor urmăririi speciale a construcţiilor se face de la caz la caz, în conformitate cu
prevederile proiectului de urmărire specială.
3.4. Obligaţiile şi răspunderile factorilor responsabili pentru urmărirea comportării în timp

a construcţiilor
Principalii factori implicaţi în realizarea construcţiilor, vezi capitolul 1, au o serie de responsabilităţi în ceea ce
priveşte urmărirea comportării în timp a construcţiilor.
3.4.1. Obligaţiile şi răspunderile investitorilor
Investitorul ca factor de baza în realizarea unei construcţii are următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) stabilesc împreună cu proiectantul acele construcţii a căror comportare urmează a fi supusă urmăririi
speciale, menţionând aceasta m nota de comanda şi în proiectul de execuţie;
b) asigură fondurile necesare desfăşurării acestei activităţi;
c) asigură întocmirea proiectului de urmărire specială şi comunică întocmirea lui la Inspecţia de Stat în
Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;
d) comunica proprietarilor şi/sau utilizatorilor, care preiau construcţiile, obligaţiile ce le revin în cadrul
urmăririi curente şi dacă este cazul obligaţiile ce le revin în cadrul urmăririi speciale;
e) asigură întocmirea şi predarea către proprietari a Cărţii tehnice a construcţiei.
f) asigură procurarea aparaturii de măsură şi control prevăzută prin proiectele de urmărire, montarea şi
citirea de zero.
3.4.2. Obligaţiile şi răspunderile proprietarilor
Proprietarilor de construcţii, care în foarte multe cazuri se identifică cu investitorii, le revin o serie de sarcini
precise legate de urmărirea comportării în timp a construcţiilor printre care:
a) răspunde de activitatea privind urmărirea comportării construcţiilor sub toate formele;
b) organizează activitatea de urmărire curentă prin mijloace şi personal propriu sau prin contract cu o firmă
specializată în aceasta activitate, pe baza proiectului de execuţie şi a instrucţiunilor date de proiectant;
c) comandă proiectul de urmărire specială, asigură fondurile necesare activităţii de urmărire specială şi
comandă efectuarea urmăririi speciale prin firme competente;
d) comandă inspectarea extinsă sau expertize tehnice la construcţii în cazul apariţiei unor deteriorări ce se
consideră că pot afecta durabilitatea, rezistenţa şi stabilitatea construcţiei respective sau după evenimente excepţionale
(cutremur, foc, explozii, inundaţii, alunecări de teren, etc.];
e) comandă expertize tehnice la construcţiile la care s-a depăşit durata de serviciu, cărora li se schimbă
destinaţia sau condiţiile de exploatare, precum şi la cele la care se constată deficiente semnificative în cadrul urmăririi
curente sau speciale;
30
f) comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecţia de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi
Amenajarea Teritoriului;
g) asigură păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei şi ţine la zi jurnalul evenimentelor;
h) iau măsurile necesare menţinerii aptitudinii pentru exploatare a construcţiilor aflate în proprietate'
(exploatare raţională, întreţinere şi reparaţii la timp) şi prevenirii producerii unor accidente pe baza datelor furnizate de
urmărirea curentă şi/sau specială;
i) la înstrăinarea sau închirierea construcţiilor, stipulează în contract îndatoririle ce decurg cu privire la
urmărirea comportării în exploatare a acestora;
j) participă, pe baza datelor ce le deţin, la anchetele organizate de diversele organe pentru cunoaşterea
unor aspecte privind comportarea construcţiilor;
k) nominalizează persoanele care efectuează urmărirea curentă şi specială, denumiţi responsabili cu
urmărirea comportării construcţiilor. In cazul în care aceştia efectuează urmărirea specială trebuie să fie autorizaţi de
către Inspecţia de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, conform Instrucţiunilor
privind autorizarea responsabililor cu urmărirea specială a comportării în exploatare a construcţiilor;
l) asigură luarea măsurilor de intervenţii provizorii, stabilite de proiectant în cazul unor situaţii de
avertizare sau alarmare şi comandă expertiza tehnică a construcţiei.
3.4.3. Obligaţiile şi răspunderile proiectanţilor
Asigurarea exploatării construcţiei la parametrii proiectaţi pe toată durata de serviciu, răspunzând astfel
exigenţelor utilizatorului, face ca proiectantului să-i revină sarcini şi răspunderi importante legate de urmărirea
comportării în timp, astfel:
a) elaborează programul de urmărire în timp a construcţiei şi instrucţiunile privind urmărirea curentă;
b) stabilesc împreună cu investitorii şi/sau cu proprietarii acele construcţii care sunt supuse urmăririi
speciale;
c) elaborează proiectele de urmărire specială pentru construcţiile noi cât şi în cazul construcţiilor aflate în
exploatare, pe baza unei comenzi;
d) urmăresc aplicarea proiectului de urmărire specială şi introduc în acest proiect toate modificările ce
survin datorită situaţiilor de pe teren;
e) predau la recepţia de la terminarea lucrărilor, investitorului şi/sau proprietarului proiectul de urmărire
specială a construcţiei cu toate modificările survenite, pentru includerea în Cartea tehnică a construcţiei;
f) asigură prin proiectul de execuţie accesul la punctele de urmărire curentă şi specială (implicit şi pentru
inspectarea extinsa);
g) participă la recepţia aparaturii de măsurare şi control stabilită a fi montată prin proiectul de urmărire
specială, în cazurile prevăzute în proiect acordă asistenţă tehnică la montarea aparaturii;
h) stabilesc în baza măsurătorilor efectuate pe o durată mai lungă de timp, intervalele valorilor
caracterizând starea „normala”, precum şi valorile limită de „atenţie", „avertizare", sau de „alarmare" pentru construcţie;
i) asigură luarea unor decizii de intervenţii în cazul în care sistemul de urmărire a comportării construcţiei
semnalizează situaţii anormale, decizie pe care o comunica în scris investitorului sau proprietarului;
j) participă la cerere şi comandă întocmirea unor bănci de date privind comportarea construcţiilor de
diferite tipuri (în fazele de construcţie şi exploatare) în scopul îmbunătăţirii activităţii de proiectare.
3.4.4. Obligaţiile şi răspunderile executanţilor
Executantul lucrării de construcţii, odată cu contractarea execuţiei îşi asumă o serie de obligaţii şi răspunderi
legate de urmărirea comportării în timp a construcţiilor, printre care:
a) efectuează urmărirea curentă a construcţiilor pe care le execută pe durata execuţiei, dacă este stipulată
în contract;
31
b) montează mijloacele de observare şi măsurare în conformitate cu prevederile proiectului de urmărire

specială, asigurând protecţia şi observarea lor pe timpul execuţiei construcţiei, până la admiterea recepţiei de la
terminarea lucrărilor, când le preda investitorului şi/sau proprietarului cu proces verbal;
c) atenţionează pe proiectant asupra neconcordanţelor cu prevederile proiectantului de urmărire specială
rezultate pe timpul execuţiei spre a efectua corecturile necesare în documentaţia pentru Cartea tehnică a construcţiei;
d) întocmesc şi predau investitorului şi/sau proprietarului documentaţia necesară pentru Cartea tehnică a
construcţiei;
e) asigură păstrarea şi predarea către utilizator şi/sau proprietar a datelor măsurătorilor efectuate în
perioada de execuţie a construcţiei;
f) în cazul în care execută reparaţii sau consolidări întocmesc şi predau investitorului şi/sau proprietarului
documentaţia necesară pentru Cartea tehnică a construcţiei.
3.4.5. Obligaţiile şi răspunderile utilizatorilor şi administratorilor
Cei ce exploatează construcţia, cea mai mare perioadă din ciclul de viaţă al acesteia, au răspunderi şi obligaţii
importante legate de urmărirea comportării în timp a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea sau în care locuiesc,
astfel:
a) răspund de realizarea obligaţiilor contractuale stabilite cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a
comportării construcţiilor, sub toate formele;
b) asigură întreţinerea curentă a construcţiei;
c) menţin în stare de exploatare normală mijloacele de observare şi măsurare montate pe construcţiile
aflate în utilizare sau administrare;
d) semnalează proprietarului degradările survenite în timpul exploatării construcţiei, pentru luarea de către
acesta a măsurilor de intervenţii necesare pentru reparaţii sau consolidări.
3.4.6. Obligaţiile şi răspunderile responsabililor cu urmărirea comportării în timp a construcţiilor
Responsabilii cu urmărirea comportării în timp a construcţiilor, persoane cu o anumită specializare, cu un anumit

nivel al studiilor, autorizată pentru acest demers de către organele abilitate, au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) cunosc în detaliu conţinutul instrucţiunilor sau a proiectului de urmărire specială a comportării în
exploatare a obiectivului pentru care au fost autorizaţi;
b) cunosc în detaliu Cartea tehnică a construcţiei; întocmesc şi păstrează şi completează la zi Jurnalul
evenimentelor;
c) participă la recepţia şi montarea aparaturii de măsurare şi control conform instrucţiunilor sau proiectului
de urmărire specială;
d) controlează respectarea condiţiilor cuprinse în instrucţiunile sau proiectul de urmărire specială a
comportării în exploatare şi a celor prevăzute în Cartea tehnică a construcţiei;
e) controlează (la intervalele prevăzute şi imediat după orice eveniment deosebit, cutremur, inundaţie,
ploaie torenţială cădere masivă de zăpadă, supraîncărcare accidentală cu materiale, alunecare de teren, incendiu,
explozie, ş.a.) starea tehnică a construcţiei, în scopul punerii în evidenţă a acelor elemente de construcţii care prin starea
de degradare sau prin condiţiile de exploatare reprezintă un pericol pentru siguranţa şi stabilitatea construcţiei;
f) solicită efectuarea unei expertize, a unei inspectări extinse sau a altor măsuri prin firme sau specialişti
autorizaţi, în cazul constatării unor degradări;
g) întocmesc rapoartele privind urmărirea curentă a construcţiei şi participă la întocmirea rapoartelor
privind urmărirea specială a construcţiei;
h) cunosc programul măsurătorilor corelat cu fazele de execuţie sau exploatare;
i) asigură sesizarea celor în drept la apariţia unor evenimente sau depăşirea valorilor de control, pentru a
lua măsurile corespunzătoare.
32
3.4.7. Obligaţiile şi răspunderile executanţilor urmăririi construcţiilor
Principalele obligaţii şi răspunderi a acestei categorii de personal sunt:

a) participă la avizarea proiectului de urmărire specială;
b) cunosc în detaliu conţinutul instrucţiunilor de urmărire curentă sau a proiectului de urmărire specială;
c) cunosc construcţia, caracteristicile generale ale structurii, materialele folosite, dimensiunile,
caracteristicile condiţiile de fundare şi ale mediului, etc.;
d) cunosc obiectivele urmăririi curente sau speciale (caracteristici, fenomene, mărimi, criterii de apreciere,
condiţii de calitate, limite de atenţionare, avertizare şi alarmare, etc.);
e) participă la comanda, recepţia, verificarea şi depozitarea aparaturii de măsurare şi control;
f) cunosc metodele de măsurare stabilite;
g) cunosc detaliile de montaj pentru fiecare punct de măsură şi aparat, precum şi verificările necesare
înainte şi după montare şi realizează montarea aparaturii;
h) cunosc programul măsurătorilor, corelat cu fazele de execuţie sau exploatare;
i) cunosc modul de înregistrare şi de arhivare a datelor (tabele, fişe, programe calculator, ş.a.) acordă
maximă importanţă păstrării şi accesibilităţii datelor;
j) cunosc modul de prelucrare primară şi de comparare cu valorile de control (normale, de atenţie,
avertizare, alarmare) şi efectuează aceste lucrări;
k) asigură sesizarea celor în drept la apariţia unor evenimente sau depăşirea valorilor de control, pentru a
lua măsurile corespunzătoare;
1) întocmesc rapoartele privind urmărirea curentă sau specială a construcţiei.
3.4.8. Atribuţii ale Inspecţiei de Stat în Construcţii
Organul de stat abilitat pentru a gestiona urmărirea comportării în timp a construcţiilor pe teritoriul României
are o serie de atribuţii în acest sens printre care:
a) inspectează, pe şantiere, dacă se respectă în execuţie prevederile Legii nr.10/1995, ale Hotărârii
Guvernului României nr. 766/1997 în conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr. 507/1997;
b) verifică existenţa instrucţiunilor de urmărire curentă şi/sau a proiectului de urmărire specială a
construcţiilor;
c) inspectează în perioada de utilizare, la construcţiile pentru care a fost stabilită, prin norme, instrucţiuni
şi proiecte, urmărirea comportării în exploatare, modul de respectare de către investitori, proprietari, utilizatori sau
administratori a prevederilor elaborate în acest scop;
d) inspectează la proprietarii şi utilizatorii de construcţii respectarea prevederilor legale referitoare la
recepţia, întocmirea, păstrarea şi completarea Cărţii Tehnice a construcţiei, a Jurnalului Evenimentelor, precum şi modul
în care aceştia efectuează urmărirea curentă a stării construcţiilor;
e) inspectează la proprietarii şi utilizatorii de construcţii, existenţa rapoartelor privind urmărirea curentă,
urmărirea specială sau alte inspectării extinse. Verifică dacă s-au luat măsurile de intervenţii, reparaţii sau consolidări
înscrise în aceste rapoarte.
f) constată abaterile de la prevederile legale şi aplică sancţiunile prevăzute de lege.
33
3.5. Fenomenele ce trebuie avute în vedere în cursul urmăririi curente
Se vor urmări, după caz:

a) Schimbări în poziţia obiectelor de construcţie în raport cu mediul de implantare al acestora manifestate
direct, prin deplasări vizibile (orizontale, verticale sau înclinări) sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea
trotuarelor, scărilor, ghenelor şi altor elemente anexă, de soclul sau corpul clădirilor şi apariţia de rosturi, crăpături,
smulgeri);
b) Apariţia de fisuri şi crăpături în zonele de continuitate ale drumurilor şi podurilor în dreptul rostului
tablierelor sau elementelor căii;
c) Deschiderea sau închiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de construcţie, tronsoane de
clădiri, ploturi de baraje, umflarea sau crăparea terenului ca urmare a alunecărilor în versanţii diferitelor amenajări,
ramblee, pe lângă clădirile şi construcţiile speciale;
d) Obturarea progresivă a orificiilor aflate în dreptul nivelului terenului prin scufundarea obiectului de
construcţie;
e) Dereglarea sau blocarea funcţionării unor utilaje condiţionate de poziţia lor (lifturi, utilaje, ş.a.);
f) Schimbări în forma obiectelor de construcţii manifestate direct prin deformaţii vizibile verticale sau
orizontale şi rotiri sau prin efecte secundare ca înţepenirea uşilor sau ferestrelor, greutăţi sau blocare în funcţionarea
utilajelor, distorsionarea traseului conductelor de instalaţii sau tehnologice, îndoirea barelor sau altor elemente
constructive, apariţia unor defecte în funcţionarea îmbinărilor ca forfecarea sau smulgerea niturilor şi şuruburilor,
fisurarea sudurilor, slăbirea legaturilor, ş.a.;
g) Schimbări în gradul de protecţie şi confort oferite de construcţie sub aspectul etanşeităţii, al izolaţiilor
fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, antifoc, antiradiante sau sub aspect estetic, manifestate prin umezirea
suprafeţelor, infiltraţii de apă, apariţia izvoarelor în versanţii barajelor şi digurilor, înmuierea materialelor constructive,
lichefieri ale pământului după cutremure, exfolierea sau crăparea straturilor de protecţie, schimbarea culorii suprafeţelor,
apariţia condensului, ciupercilor, mucegaiurilor neplăcute, efectele nocive ale vibraţiilor şi zgomotului asupra oamenilor
şi vieţuitoarelor manifestate prin stări mergând până la îmbolnăvire, etc.;
h) Defecte şi degradări cu implicaţii asupra funcţionabilităţii obiectelor de construcţie;
i) înfundarea scurgerilor (burlane, jgheaburi, drenuri, canale);
j) Porozitate, fisuri şi crăpături în elementele şi construcţiile etanşe prin destinaţie (rezervoare, bazine,
conducte); dereglări în poziţia şi stabilitatea cailor de rulare ale mijloacelor de circulaţie, pe roti (cale ferata, linii tramvai
si metrou, poduri rulante);
k) Denivelări, şanţuri, gropi în îmbrăcămintea drumurilor, curăţenia şi mobilitatea elementelor de
rezemare ale podurilor, deschiderea rosturilor funcţionale etc.;
l) Defecte şi degradări în structura de rezistenţă cu implicaţii asupra siguranţei obiectelor de construcţie;
fisuri şi crăpături, coroziunea elementelor metalice şi a armăturilor la cele de beton armat şi precomprimat, defecte
manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni, etc.;
m) Flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora întinse;
n) Slăbirea îmbinărilor sau distrugerea lor;
o) Afuieri la pilele podurilor;
p) Scăpări de pe aparatele de reazem;
r) Putrezirea sau slăbirea elementelor din lemn sau din mase plastice în urma atacului biologic etc.
In cadrul activităţii de urmărire curentă se va da atenţie deosebită:
a) Oricăror semne de umezire a terenurilor de fundaţie loessoide din jurul obiectelor de construcţie şi
tuturor măsurilor de îndepărtare a apelor de la fundaţia obiectelor de construcţie amplasate în terenuri loessoide (pante
spre exterior pe cel puţin 10m, etanşeitatea rostului trotuar - clădire, scurgerea apelor spre canalizarea exterioară,
integritatea şi etanşeitatea conductelor ce transportă lichide de orice fel, etc.);
b) încăperilor în care există condiţii de mediu deosebit de agresiv în raport cu materialele din care sunt
alcătuite construcţiile (umiditate ridicată, mediu acid sau bazic, uleiuri, ape moi, degajări mari de temperatură sau
emulsii de soluţii fierbinţi, metale topite, regim criogenie, ş.a.);
34
c) Elementele de construcţie supuse unor solicitări deosebite din partea factorilor de mediu natural sau
tehnologic; terase însorite; mediu marin; căi de rulare funcţionând cu poduri rulante în regim greu; zone de construcţie
supuse variaţiilor de umiditate - uscăciune; locuri în care se pot acumula murdărie, apă, soluţii agresive, ş.a.
d) Modificărilor în acţiunea factorilor de mediu natural şi tehnologic care pot exprima comportarea
construcţiilor urmărite.
35

Notiuni Teoretice "Urmarirea Comportarii in Timp A Constructiilor"

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni Teoretice "Urmarirea Comportarii in Timp A Constructiilor"

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iunie 2018 Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi Constantinescu Marian

 demolarea fizică a clădirii;

1.1. Conţinutul etapei de concepţie şi de proiectare

Investitorul reflectă asupra oportunităţii realizării proiectului de investiţie, a amplasamentului, a implicaţiilor şi

Tabel 1.1. Conţinutul etapei de concepţie-proiectare

Se stabilesc caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului.

- condiţiile financiare de realizare a proiectului;

Proiectarea II.Piese desenate

 memorii tehnice pe specialităţi;

1.2. Etapa de realizare (Execuţia lucrărilor de construcţii)

a) Autorizaţia de construire a obiectivului de construcţie

b) Procesul verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper;

c) Înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul executării lucrărilor precum si

1.3. Etapa de utilizare (exploatare / utilizare / urmărire)

 Degradări grave locale ale structurii de rezistenţă din beton

 Degradarea tencuielilor în proporţie de până la 50% din

 Degradarea până la 50% a pardoselilor care au fost în contact

 Degradarea tencuielilor pe suprafaţa de 80%, care au fost în

1.4. Etapa de post-utilizare

CALITATEA CONSTRUCŢIILOR PE CICLU DE VIAŢĂ

2.1. Factorii participanţi la realizarea unei construcţii

Tabelul 2.1. Factorii participanţi la realizarea unei construcţii

2.1.1. Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor

2.1.2. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor

2.1.3. Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor

2.1.4. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor construcţiilor

2.1.5. Obligaţii şi răspunderi ale administratorilor şi ale utilizatorilor construcţiilor

2.2. Exigenţele de calitate ale unei construcţii

c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;

d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;

e) protecţie împotriva zgomotului;

f) economie de energie şi izolare termică;

g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

Garanţia respectării exigenţelor de calitate precizate o constituie proiectarea, implementarea şi utilizarea în

2.3. Cartea tehnică a construcţiei

Capitolul "A” - Documentaţia privind proiectarea:

Capitolul "B" - Documentaţia privind execuţia:

Capitolul “C" - Documentaţia privind recepţia lucrărilor executate:

Capitolul “D” - Documentaţia privind urmărirea comportării construcţiei în exploatare si intervenţiile

3.1. Terminologie folosită în comportarea în timp a construcţiilor

APTITUDINEA DE UTILIZARE (EXPLOATARE): capacitatea unui produs (serviciu, lucrare, construcţie)

CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI: ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea,

CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIILOR: categorie stabilită pe baza unei grupări de

COMPORTARE ÎN EXPLOATARE: manifestare a modului în care un produs (lucrare, construcţie)

PROGRAM DE ÎNCERCĂRI: document tehnic elaborat în vederea definirii obiectului şi a ansamblului de

URMĂRIREA COMPORTĂRII (ÎN EXPLOATARE) A CONSTRUCŢIILOR: acţiune sistematică de

3.2. Urmărirea curentă a comportării construcţiilor

a. fenomene urmărite prin observaţii vizuale sau cu dispozitive simple de măsurare;

a. deteriorări semnificative semnalate în cadrul activităţii de urmărire curentă;

3.3. Urmărirea specială a comportării construcţiilor

a) construcţii noi de importanţă deosebită sau excepţională stabilită prin proiect;

Obiectivele urmăririi speciale a comportării construcţiilor sunt:

a) asigurarea siguranţei şi durabilităţii construcţiei, prin depistarea la timp a fenomenelor periculoase şi a

Executantul va asigura montarea mijloacelor de observare şi măsurare în conformitate cu proiectul de urmărire

3.4. Obligaţiile şi răspunderile factorilor responsabili pentru urmărirea comportării în timp

3.4.1. Obligaţiile şi răspunderile investitorilor

3.4.2. Obligaţiile şi răspunderile proprietarilor

3.4.3. Obligaţiile şi răspunderile proiectanţilor

3.4.4. Obligaţiile şi răspunderile executanţilor

b) montează mijloacele de observare şi măsurare în conformitate cu prevederile proiectului de urmărire

3.4.5. Obligaţiile şi răspunderile utilizatorilor şi administratorilor

3.4.6. Obligaţiile şi răspunderile responsabililor cu urmărirea comportării în timp a construcţiilor

Responsabilii cu urmărirea comportării în timp a construcţiilor, persoane cu o anumită specializare, cu un anumit