Brexit- Retragerea Regatului Unit din UE

La 23 iunie 2016, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK) a avut
loc un referendum cu privire la apartenența acesteia la Uniunea Europeană.
Rezultatul final al referendumului, anunțat la 24 iunie 2016, a fost de 51,9% din
voturi (17.410.742) în favoarea ieșirii din UE și 48,1% din voturi (16,141,242)
pentru rămânerea Marii Britanii în cadrul UE. Rezultatul referendumului a relevat
divizarea existentă la nivelul societății britanice: Scoția și Irlanda de Nord au votat
în favoarea rămânerii în UE, iar Anglia (cu excepția Londrei) și Țara Galilor au
votat pentru ieșirea din UE;
Un sondaj YouGov pentru Brexit, de joi 23 iunie, prefigurează impactul acestei
decizii politice asupra vieții votanților britanici. Sondajul arată care este numărul
mediu de ani pe care votanții îl au de trăit în urma rezultatului referendumului.
Astfel, cetățenii britanici de peste 65 de ani au votat, potrivit sondajului, în
proporție de 58% pentru ieșirea Marii Britanii din UE, în timp ce la grupele de
vârstă 18-24, 64% au votat pentru rămânere.

Tabel 1. Sursa: http://www.mediafax.ro/externe/brexit-marea-britanie-a-dat-sah-mat-uniunii-europene-o-

istorie-a-regatului-britanic-in-uniune-foto-15506725 . Accesat la data de 02.05.2018, ora 19:23

Procesul de retragere din UE a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de

Nord a început la 29 martie 2017, prin notificarea formală a intenției UK de a
părăsi Uniunea Europeană. Potrivit art. 50 din Tratatul Uniunii Europene (TUE),
negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere a UK pot dura maximum doi
ani.

1
Diplomația, Capacitatea Militara, Uniunea si Ideologia Mării Britanii
Organizarea unui referendum pe problema retragerii Marii Britanii din Uniunea
Europeană este una dintre promisiunile electorale făcute la începutul anului 2013
de către liderul conservator David Cameron. Dacă la momentul respectiv
majoritatea britanicilor erau în favoarea rămânerii în Uniune, iar posibilitatea
referendumului nu-i îngrijora prea tare pe liderii europeni, Brexit este trei ani mai
târziu unul dintre principalele puncte de discuție în Consiliului European.
Marea Britanie este un important jucător diplomatic. Tara dispune de arsenal
nuclear si deține un loc permanent in Consiliul de Securitate al ONU.
Armata britanica se remarca in Uniunea Europeana prin dimensiunea si
capacitatea sa. In cadrul NATO, doar SUA aloca un buget mai mare pentru
apărare decât Marea Britanie.
Marea Britanie sprijină in cadrul UE "un sistem bazat pe o piață deschisa; în
prezent, comerțul beneficiază de zona de liber schimb, însă cu siguranța vor avea
loc renegocieri daca Marea Britanie părăsește UE.

Procesul de negociere
Negocierile de retragere a UK se desfășoară între o echipă a Comisiei Europene,
condusă de Michel Barnier, pe baza unui mandat expres formulat de statele
membre reunite în Consiliul European și în Consiliul UE, și o echipă omoloagă
din UK, condusă de ministrul pentru ieșirea UK din UE (în prezent David Davis,
conservator). Negocierile sunt complexe și fără precedent, atingând întreg acquis-
ul comunitar, adică majoritatea sectoarelor vieții economice, financiare sau
sociale, în plan intern, precum și cvasi-totalitatea domeniilor de relații externe, în
plan internațional.
Negociatorul șef al UE acționează pe baza liniilor directoare aprobate de șefii de
stat și de guvern din Uniune reuniți în cadrul Consiliul European art.50 și în
conformitate cu directivele de negociere, adoptate la nivel de miniștri pentru
afaceri europene (Consiliul Afaceri Generale art.50). Directivele de negociere
sunt detaliate în așa-numitele documente de poziție sectoriale și au o anumită
flexibilitate, putând fi adaptate în funcție de evoluția negocierilor, prin votul celor
27 membri ai Consiliului UE, în baza unei modificări prealabile a liniilor
directoare în Consiliul European.

2
Un calendar orientativ al negocierilor vizează următoarele perioade
decembrie 2017 – toamnă 2018: a doua etapă, în care se va discuta cadrul general
al relației dintre Marea Britanie și UE după Brexit, inclusiv aranjamentele de
tranziție, care trebuie să fie clar definite, limitate în timp și să aibă mecanisme
clare de verificare a aplicării lor.
toamnă 2018 – finalizarea acordului de retragere. Acesta va fi încheiat de către
Consiliu în numele Uniunii și va fi ratificat de către toate Parlamentul European
și de către Parlamentul britanic.

Sumele primite/vărsate la bugetul UE

Comunicarea dintre Regatul Unit și instituțiile UE se desfășoară și
prin reprezentanța permanentă din Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o
„ambasadă” a Regatului Unit – principala sa sarcină este de a se asigura că
interesele și politicile țării sunt luate în calcul într-un mod cât mai eficient în UE.
Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE sunt repartizate în mod
echitabil, în funcție de mijloacele disponibile. Cu cât este mai dezvoltată
economia unei țări, cu atât este mai mare contribuția sa. Bugetul UE nu are
obiectivul de a redistribui bogăția, ci mai degrabă pe acela de a se concentra
asupra nevoilor tuturor europenilor, în ansamblu.
Relația financiară dintre Regatul Unit și UE (2016):
Cheltuielile UE în Regatul Unit: 7,052 miliarde EUR
Cheltuielile UE în Regatul Unit, ca procent din venitul național brut (VNB) al
acestei țări: 0,30 %
Contribuția Regatului Unit la bugetul UE: 12,760 miliarde EUR
Contribuția Regatului Unit la bugetul UE, ca procent din VNB-ul său: 0,55 %
Sumele cu care contribuie Regatul Unit la bugetul UE sunt direcționate către
finanțarea de programe și proiecte în toate țările UE (construcții de drumuri,
granturi pentru cercetători, protecția mediului etc.).

3
Rolul Lirei Sterline în UE
Lira sterlină este una dintre cele mai comercializate valute din piața internațională
după dolarul american și euro. Lira sterlină deține titlul de cea mai veche monedă
din lume, care a mai rămas utilizată până în ziua de azi. Originile lirei datează
începând cu anul 760 în timpul domniei regelui Offa din Mercia. Atunci, regele a
introdus moneda „penny” de argint, care în scurt timp s-a răspândit și prin celelalte
regate anglo-saxone.
Marea Britanie a avut posibilitatea de a alege să adere la zona Euro și să adopte
moneda unică europeană, însă aceasta a luat o decizie curajoasă și foarte
controversată de a-și păstra moneda proprie. Deși valoarea sa fluctuează pentru
că moneda este comercializată pe piața liberă, lira sterlină continuă să rămână cea
mai puternică valută din lume. Păstrarea lirei sterline și refuzul de a adopta euro
reprezintă pentru Marea Britanie nu doar o flexibilitate în crearea politicilor
monetare și al celor fiscale, ci și un simbol al mândriei naționale.
Conform analizei cursurilor de referință ale lirei sterline față de moneda unică
euro și față de dolarul american pentru ultimii 10 ani, putem conclude că cea mai
grea perioadă a lirei a fost după declanșarea crizei financiare economice globale.
Criza financiară declanșată în 2008, a avut un impact masiv asupra valorii lirei
sterline și al economiei regatului.
Lira britanică a înregistrat o scădere dramatică după votul lui Brexit pe 23 iunie
2016 și încă nu a revenit.

Grafic 1. Sursa: http://fingfx.thomsonreuters.com/gfx/rngs/BRITAIN-EU/010040DB0TQ/index.html ,

Accesat la data de 3/05/2018, ora 22:01

4
Inflația

Costurile de import ale firmelor din Marea Britanie au crescut și treptat au trecut
pe acestea către consumatori sub forma unor prețuri mai mari pentru bunurile din
magazine.

Grafic 2. Sursa : https://www.independent.co.uk/news/business/analysis-and-features/brexit-uk-economy-

one-year-gdp-inflation-investment-growth-a8270861.html , Accesat la data de 03.05.2018 , ora: 22.34

Inflația, care a avut loc în jurul valorii de 0,5 la sută la momentul votului, a ajuns
3 la sută la finele anului trecut. Ajustat pentru inflație, salariile vor începe să
crească din nou în următoarele luni, după un an de contracție.

5
Dependența țărilor membre față de Economia Uniunii Europene

Tabel 2. Sursa http://www.zf.ro/business-international/brexit-economia-marii-britanii-este-cel-mai-putin-

dependenta-comercial-de-ue-dintre-toate-statele-membre-15520862. Accesat la data de 03.05.18 ora 23:08

Marea Britanie este statul cel mai puțin dependent de Uniunea Europeană în
contextul în care doar 44,4% din exporturi merg către celelalte 27 de state
membre. În ceea ce privește importurile, britanicii aduc din celelalte tari circa
jumătate din bunurile și serviciile importate.
La polul opus, cele mai dependente tari de UE își bazează 80-85% din schimburile
comerciale pe celelalte tari membre. De altfel, și România este între primele locuri
din top, în contextul în care 73% din exporturile tarii merg către UE, iar 77% din
importuri vin din celelalte 27 țări. Pe primele locuri în top se află țările din Europa
Centrală și de Est și statele de mici dimensiuni, care au schimburi comerciale pe
măsură.

6
Destinații de export
Principalele destinații de export ale Regatului Unit sunt Statele Unite (61,6
miliarde de dolari), Germania (43,8 miliarde dolari SUA), Franța (26,5 miliarde
de dolari), Țările de Jos (25,5 dolari) și Irlanda (22,9 miliarde dolari).

Tabel 3. Sursa: https://atlas.media.mit.edu/en/profile/country/gbr/ Accesat la data de 3.03.2018 Ora: 23.48

Destinații de import
Principalele origini ale importurilor din Regatul Unit sunt Germania (94,1
miliarde de dolari), China (55,7 miliarde dolari), Statele Unite (55,3 miliarde de
dolari), Țările de Jos (40 de dolari SUA) și Belgia (35,4 miliarde de dolari).

Tabel 4. Sursa: https://atlas.media.mit.edu/en/profile/country/gbr/ Accesat la data de 3.03.2018 Ora: 23.51

Este posibil să fie impuse din nou taxe și să se introducă tarife vamale. Comerțul
se va îngreuna. Noul acord comercial între UE și Marea Britanie va trebui ratificat
de fiecare parlament în parte. Din punctul de vedere al României, vor reveni
barierele la schimburile comerciale cu Marea Britanie, dar de data aceasta pentru
că noi suntem în UE și Marea Britanie în afara UE.

7
Efectele actuale ale Brexit-ului (imigrația, economie, piețele)
Imigrația: S-a înregistrat o creștere accelerata a numărului de emigranți care
lucrează în Marea Britanie, dar aceasta s-a stagnat la sfârșitul anului 2016, in
urma deciziei acestei țări de a părăsi Uniunea Europeana ar fi făcut ca țara să fie
mai puțin atractivă ca loc de muncă.

Grafic 3 Sursa:http://fingfx.thomsonreuters.com/gfx/rngs/BRITAIN-
EU/010040DB0TQ/index.html#section/immigration. Accesat la data de 04.05.2018 ora 9:22

Economie: Economia Marii Britanii a respins așteptările că votul lui Brexit din
iunie ar provoca o încetinire imediată, dar există semne de avertizare posibile

Grafic 4. Sursa :http://fingfx.thomsonreuters.com/gfx/rngs/BRITAIN-

EU/010040DB0TQ/index.html#section/economy Accesat la data de 04.05.2018 , ora 9:25

8
Piețele: indicii britanici, băncile și prețurile locuințelor au scăzut drastic după ce
Marea Britanie a votat să părăsească UE pe 23 iunie, însă situația s-a restabilit la
normal in momentul în care procesul Brexit a fost clarificat pentru investitori.

Grafic 5. Sursa: http://fingfx.thomsonreuters.com/gfx/rngs/BRITAIN-

EU/010040DB0TQ/index.html#section/markets , Accesat la data de 04.05.2018 ora 09: 32

Alte efecte ale Brexitului pentru britanici

Călătorii mai scumpe. Costurile unei vacanțe la Marea Mediterană ori în alte zone
turistice majore din UE va însemna cheltuieli cu aproape 230 de lire mai mari
pentru o familie din Regatul Unit, avertiza Cameron luna trecută.
Primul ministru scoțian, Nicola Sturgeon, a declarat că "s-a arătat clar că scoțienii
se văd în continuare ca parte a Uniunii Europene." Predecesorul său, Alex
Salmond a sugerat că un Brexit va genera un al doilea referendum privind
independentă Scoției.
O liră mai slabă? Chiar dacă specialiștii în economie nu sunt de acord, Brexitul
cu siguranță va avea un impact asupra valorii lirei și implicit a monedei Uniunii
Europene, lăsând teren tot mai mult dolarului american.
Britanicii care locuiesc în UE ar trebui să se întoarcă în Regatul Unit. Cel puțin
aceasta era sugestia guvernului britanic înainte de referendum, în cazul în care
Marea Britanie ar vota "Leave", lucru care se pare că s-a și întâmplat.

9
O analiză cu privire la situația post-Brexit în UE

În privința efectului asupra prețurilor post-Brexit, majoritatea experților cred că

inflația va scădea de la rata actuală de peste 3% până la ținta de 2% până în primele
luni ale anului 2020.
Aceasta presupune ca rata bancară să crească până la aproximativ 1,25 % până
atunci — ceea ce va însemna ipoteci și costuri de împrumut mai mari pentru mulți
consumatori îndatorați și proprietari de case.
Un Brexit neașteptat de „dur" ar putea determina o altă scădere a valorii lirei
sterline pe piețe, ceea ce ar însemna din nou prețuri mai mari pentru importuri și
acest lucru va avea un impact asupra prețurilor la toate produsele, de la portocale
la benzină.
Practic, comercianții și investitorii consideră că Regatul Unit va avea nevoie de
prețuri de export mult mai mici pentru a menține o poziție confortabilă în
economia Europeană

Salariile
Dacă salariile nu cresc rapid, iar lucrătorii nu reușesc să obțină salarii mai mari,
atunci nivelul de trai nu se va ridica atât de repede pe termen scurt, dar, în același
timp, acest lucru poate însemna mai multe locuri de muncă pe termen mediu și
lung.
Totuși, salariile ar putea să crească rapid. Cererea globală pentru exporturile din
Regatul Unit în zone precum SUA sau țările din Golf ar putea crește cererea pentru
forță de muncă, determinând și o ofertă mai avantajoasă de salarii.

Mâncarea
Institutul de Studii Fiscale din Marea Britanie a ajuns la concluzia că modificările
cursului de schimb pot avea efecte majore asupra prețului alimentelor, iar
gospodăriile mai sărace, care cheltuiesc proporțional mai mult pe alimente decât
cele mai bogate, ar putea fi cel mai mult afectate dacă rata de schimb scade și
prețurile la bunurile de larg consum cresc. Cei mai săraci 10% dintre locuitorii
țării cheltuiesc 23% din venitul lor pe alimente; în schimb, cei mai bogați 10%
cheltuiesc mai puțin de jumătate din acest procent.
Productivitatea
Susținătorii Brexit spun că o restructurare radicală a economiei britanice va
stimula productivitatea și, astfel, exporturile, creșterea PIB-ului și nivelul de trai.
Cu toate acestea, dacă forța de muncă va deveni relativ scumpă post-Brexit, atunci
productivitatea ar putea crește dacă industria și comerțul vor utiliza mai mulți
roboți, inteligență artificială și software-uri pentru a înlocui oamenii.

10