Sunteți pe pagina 1din 49

Introducere

Înainte de a începe analiza propriu zisă asupra evaluării studiului tehnologic de fabricare
a produselor de panificatie , aș dori să trec în revistă câteva date cu privire la produsele de
panificatie si piata produselor de panificatie .
Încă din cele mai vechi timpuri, pâinea şi produsele de panificaţie au stat la baza
alimentaţiei oamenilor, fie că era vorba de masa de dimineaţă, prânz sau cină, de la cei săraci la
cei bogaţi, pe tot cuprinsul Pământului brutăritul era o îndeletnicire normală în viaţa rurală, iar în
vremurile mai apropiate de noi fiecare gospodărie având cuptor de pâine. În trecut pâinea albă, ce
era făcută din faină albă de calitate superioară, era alimentul bogaţilor, iar cea neagră, era
considerată alimentul săracilor.
În cadrul bunurilor de consum din ţara noastră industria panificaţiei ocupă un loc însemnat,
pâinea constituind alimentul ce se consumă zilnic.
Importanţa produselor de panificaţie în satisfacerea cerinţelor de hrană ale populaţiei este
un factor care determină ca industria de panificaţie din România, alături de celelalte ramuri ale
industriei naţionale, să se dezvolte în ritm accelerat
În concordanţă cu modelele agricole existente în UE, obiectivele industriei româneşti de
panificaţie trebuie să pună accentul pe: asigurarea securităţii alimentare, introducerea tehologiilor
şi proceselor de producţie competitive pe piaţa europeană, armonizarea legii româneşti cu acquis-
ul comunitar şi implementarea sa, alinierea standardelor româneşti la cele europene şi
internaţionale, îmbunătăţirea imaginii şi statutului profesiunilor de morar şi brutar, cât şi creşterea
calităţii pregătirii profesionale.
Astăzi, consumatorii produselor de panificaţie devin din ce în ce mai conştienţi de igiena
pieţei şi a alimentaţiei; pentru ca produsele să fie sigure pentru consum, ei trebuie să respecte atât
norme tehnologice, cât şi sanitare.
Prin analiza principalelor coordonate ale pieţei produselor de panificaţie din România se
observă că această piaţă aspiră la o determinare şi încadrare într-o economie de piaţă funcţională,
caracterizată prin existenţa unei concurenţe dezvoltate şi loiale, un mediu de afaceri conform
cerinţelor, o putere de cumpărare relativ în creştere şi de toate tipurile de competitori.
În lucrarea de fată am realizat studiul tehnologic de obtinere a produselor de panificatie pe
baza Societatii “ Vel Pitar “
Lucrarea este structurată în trei capitole, fiecare avand mai multe subcapitole, urmate de o
serie de concluzii, propunerii şi o lista cuprinzătoare de referinte bibliografice.
În primul capitol sunt prezentate pe scurt aspectele generale privid prezentarea
produselor de panificatie.
In cel de-al doilea capitol am prezentat piata produselor de panificatoe
În al treilea capitol este prezentat pe scurt Studiul de caz pe baza societatii Vel Pitar pe
cele trei activităţii care le deţine şi anume: activitatea de restaurant, catering şi tiparire, difuzare
carte, această ultimă activitate fiind doar enumerată. De asemena în acest capitol au avut o
deosebită atenţie şi prezentarea produselor noi comercializate de Vel Pitar pe
În final sunt prezentate cateva concluzii, precum şi propunerile esenţiale lucrării teoretice.
CAPITOLUL I
PREZENTAREA PRODUSELOR DE PANIFICAŢIE

În cadrul bunurilor de consum din ţara noastră industria panificaţiei ocupă un loc însemnat,
pâinea constituind alimentul ce se consumă zilnic.
Importanţa produselor de panificaţie în satisfacerea cerinţelor de hrană ale populaţiei este
un factor care determină ca industria de panificaţie din România, alături de celelalte ramuri ale
industriei naţionale, să se dezvolte în ritm accelerat.

1.1 Ingrediente

Materii prime şi auxiliare folosite în industria de panificaţie


La fabricarea pâinii şi a celorlalte produse de panificaţie se utilizează următoarele materii
prime şi auxiliare:
 făină de grâu, iar la unele sorturi şi faină de secară (de obicei în amestec cu cea de grâu);
 apă potabilă;
 drojdie comprimată sau în unele cazuri drojdie lichidă;
 sare comestibilă măcinată;
 grăsimi (ulei comestibil de floarea soarelui, unt, margarină);
 produse zaharoase (zahăr, miere, glucoză);
 extract de malţ, ouă, lapte, cartofi, fructe, condimente;
 ameliorator;
 materiale pentru ambalarea produselor (hârtie, carton, polietilenă)

Atât materiile prime cât şi cele auxiliare îşi au rolul bine precizat în procesul tehnologic de
fabricare a produselor de panificaţie
Pentru ca acestea să poată fi utlizate cât mai raţional, cu rezultate care să contribuie la
obţinerea produselor de calitate superioară, trebuie cunoscute compoziţia chimică, însuşirile,
precum şi rolul lor tehnologic în panificaţie.
FĂINA

În industria panificaţiei făina constituie materia primă de bază, întrucât aceasta participă
cu cea mai mare proporţie în componenţa produselor.
Se utlizează în principal făina de grâu şi nu numai pentru unele sortimente, ca adios, făina
de secară.

 Sorturile de făină

La fabricarea produselor de panificaţie se utlizează trei sorturi de făină: neagră, semialbă


(denumită şi intermediară) şi albă.
Făina se obţine prin măcinarea boabelor de cereale (grâu sau secară). Măcinarea are drept
scop separarea şi extragerea părţilor de bob care au o mare valoare nutritivăpentru om. Cea mai
valoroasă parte a bobului este miezul (corpul făinos), iar partea cea mai puţin valoroasă este coaja
(învelişul).

 Proprietăţile fizice ale făinii

Calitatea făinii este în funcţie de proprietăţile ei şi se stabileşte în primul rând pe baza


însuşirilor fizice.
Cele mai principale dintre însuşiri sunt: culoarea, mirosul, gustul, fineţea, umiditatea şi
aciditatea. Parte din acestea se apreciază prin metode organoleptice, iar parte prin determinări de
laborator.
a) culoarea făinii se datoreşte părţilor provenite din corpul făinos al boabelor, care sunt
alb – gălbuie, cum şi tărâţele existente în făină (în cazul celei semialbe şi negre). Făina
de grâu are culoare albă cu nuanţă gălbuie, mergând până la cenuşie deschisă cu nuanţă
albă – gălbuie, conţinând particule de tărâţe.

Făina de secară este de culoare albă cenuşie, cu nuanţă brună deschisă.


Elementul care determină hotărâtor culoare făinii este gradul de extracţie, prin proporţia de
înveliş a bobului de grâu care se regăseşte în ea după măciniş.
Asupra culorii făinii mai poate influenţa şi prezenţa corpurilor străine aflate în cereale
(mălură, neghină, măzăriche, etc) care datorită unui process tehnologic de măciniş incorrect au
pătruns în făină.
În afară de factorii indicaţi, asupra culorii făinii influenţează şi granulaţia ei.
Cu cât făina e mai granulată (bineînţeles, la acelaşi grad de extracţie), cu atât între particule
se creează mai multe goluri umbrite, care îi închid culoarea.
b). mirosul făinii normale trebuie să fie plăcut, specific. Prezenţa mirosului de mucegai,
de încins, de stătut, indică fie faptul că făina a fost obţinută din boabe de cereale vechi sau păstrate
în condiţii necorespunzătoare, fie că făina însăşi s-a alterat. Dintr-o astfel de făină nu se poate
fabrica pâine, deoarece transmite produsului mirosul ei neplăcut.
c). gustul făinii este plăcut, puţin dulceag, characteristic, de cereale. Gustul acrişor denotă
că făina este veche, iar cel acru sau amar indică o făină alterată.
d). fineţea sau granulaţia făinii este de asemenea un important indice de calitate. Acest
indice se referă la mărimea particulelor de făină rezultată în urma măcinării.
Din punct de vedere al granulaţiei se distinge făina fină (moale la pipăit) şi făina grişată
(aspră). Cunoaşterea gradului de fineţe a făinii este necesară pentru conducerea procesului de
panificaţie, întrucât influenţează diverse faze ale acestui proces.
e). umiditatea este o altă caracteristică importantă a calităţii făinii, determinând
comportarea ei în procesul şi randamentul cantitativ în pâine.
După conţinutul in apă se deosebesc:
făină uscată, când are umiditatea sub 14%;
făină cu umiditate medie, când are umiditatea între 14 si 15%;
făină umedă (jilavă), când are umiditatea peste 15%.
De umiditatea pe care o are făina depinde modul în care ea se păstrează, cum şi comportarea
in cursul prelucrării.

 Compoziţia chimică a făinii

Principalii componenţi chimici ai făinii sunt hidraţii de carbon (glucidele), materiile


proteice (protidele), substanţele minerale, grăsimile (lipidele), vitaminele şi enzimele (fermenţii).
a). hidraţii de carbon mai principali sunt amidonul, glucoza, zaharoza şi maltoza.
Glucoza, zaharoza şi maltoza sunt hidraţi de carbon care se găsesc în făinuri alături de
amidon, candtitatea lor variind aproximativ între 2 – 4% raportat la substanţa uscată a făinii.
Întrucât aceste zaharuri iau parte directă în procesul de fermentaţie alcoolică din aluatul
pentru pâine, ele poartă numele de zaharuri fermentescibile.
b). materiile proteice sunt substanţe organice cu proprietăţi coloidale deosebite, absorbind
o mare cantitate de apă, ceea ce prezintă importanţă în procesul de prelucrare a făinii de grâu.
Principalele proteine din făină sunt gliadina şi glutenina – ambele asimilabile – care în prezenţa
apei se umflă puternic, formând o masă legată, elastică, numită gluten.
Făina de secară nu formează gluten, cu toate că bobul de secară conţine gliadină şi
glutenină.
Conţinutul de gluten şi calitatea lui figurează printre caracteristicile de bază luate în
considerare la selecţionarea soiurilor de grâu.
c). substanţele minerale, care în mod curent se cunosc sub denumirea de cenuşă (întrucât
se determină prin calcinarea făinii), reprezintă o serie de elemente ca: fosfor, potasiu sodium,
calciu, etc. conţinutul în substanţe minerale al făinii depinde de natura cerealelor (grâu, secară)
gradul de extracţie şi felul măcinişului (măciniş scurt sau măciniş dezvoltat).
Materiile minerale au rol important în ce priveşte valoarea alimentară a produselor (în
primul rand calciul).
d). grăsimile se găsesc în făină în canităţi variabile, în funcţie de extracţie. Astfel făina albă
de grâu are un conţinut sub 1%, pe când cea neagră, depăşteşte 2%, creşterea fiind oarecum analogă
cu aceea a substanţelor minerale.
În făina de secară conţinutul de substanţe grase variază între 1,2 – 2,1 %.
În condiţiile de păstrare necorescupunzătoare, sub acţiunea umidităţii şi căldurii, grăsimile
din făină se descompun (râncezesc), dând acesteia miros neplăcut şi gust amar.
e). vitaminele, deşi se găsesc în făină în cantităţi mici, ele au un rol important in alimentaţie,
deoarece produsele de panificaţie se consumă zilnic, ele aducând organismului cantităţi importante
de vitamine.
Făina conţine în mod obişnuit vitaminele B1, B2 si PP, cantitatea lor fiind redusă în cazul
făinurilor albe şi se găsesc în cantitate mai mare la produsele care provin din făina de culoare mai
închisă, datorită faptului că vitaminele sunt localizate la periferia bobului.
f). enzimele determină o serie de procese chimice în făină cât ş în decursul prelucrării ei.
Principalele enzime din făină sunt amilazele.

APA

În industria de panificaţie, la prepararea aluatului se foloseşte apă, care trebuie să


îndeplinească următoarele condiţii:
Să fie fără culoare, fără gust particular, fără miros şi limpede (fără particule în suspensie).
Să aibă temperatura normală, între 10 şi 15° C. Înainte de a se folosia la prepararea
aluatului, temperatura apei se potriveşte astfel încât aluatul rezultat să aibă 27 – 30° C. Se interzice
folosirea apei care în prealabil a fost fiartă şi apoi răcită, deoarece prin fierbere se elimină aerul
din apă, datorită cărui fapt se reduce activitatea drojdiilor, care au nevoie de oxigen pentru a
produce fermentarea.
Să nu aibă o duritate prea mare (duritatea este determinată de sărurile de calciu şi magneziu
dizolvate în apă; ea cuprinde duritatea temporară şi duritatea permanentă).
Să fie lipsită de bacterii, întrucât temperatura la care ajunge miezul pâinii în timpul coacerii
este sub 100° C, iar sporii unor specii de bacterii nu sunt distruşi nici la 150° C. Pentru acest
considerent sursa de apă este în permanenţă sub controlul bacteorologic al laboratorului de igienă.

DROJDIA

La fabricarea pâinii se foloseşte drojdia, care prin activitatea sa în masa aluatului produce
fermentaţia alcoolică, în urma căreia rezultă bioxid de carbon, afânănd aluatul.
Drojdiile sunt organisme vegetale de dimensiuni foarte mici, care pot fi văzute numai la
microscop, pentru care motiv se numesc microorganisme.
Forma celulelor de drojdie este ovală, având mărimea de 5 -10 microni.

SAREA

Pentru fabricarea produselor de panificaţie se utilizează sarea de bucătărie. Rolul sării este
în primul rând de a da gust produselor. Pe lângă aceasta sarea îmbunătăţeşte calităţile aluatului,
ceea ce ajută la obţinerea unor produse bine crescute, cu miez elastic şi porozitate bună.
Aluatul fără sare este moale şi are elasticitate mai redusă, lăţindu-se la dospirea finală, ceea
ce face să se obţină pâine necrescută (plată) şi cu porozitate neuniformă.

GRĂSIMILE

Grăsimile constituie o altă grupă de materii prime folosite în panificaţie. Cel mai frecvent
se foloseşte uleiul de floarea soarelui, untul şi margarina.
Adaosul de grăsimi contribuie la formarea gustului produselor, îmbunătăţirea calităţii şi
mărirea valorii alimentare.
Totuşi, adaosul de grăsimi nu poate fi prea mare, întrucât frânează activitatea vitală a
drojdiilor şi deci fermentaţia, datorită acoperirii porilor membranei celulelor.

PRODUSELE ZAHAROASE

La prepararea produselor de panificaţie se foloseşte zahărul cristal (tos) şi pudră (farin),


mierea de albine şi glucoza lichidă.
Rolul acestora este de a îmbunătăţi gustul produselor şi de a le spori valoarea alimentară,
contribuind totodată la rumenirea cojii produselor de panificaţie. Cu toate acestea, cantitatea în
care se folosesc produsele zaharoase este limitată, deoarece peste o anumită doză frânează
fermentaţia aluatului, prin inactivarea drojdiei, datorită fenomenului de plasmoliză.

EXTRACTUL DE MALŢ

Extractul de malţ reprezintă un sirop dens, preparat din făină de malţ active. El conţine o
cantitate mare de enzime şi zaharuri fermentescibile, pentru care motiv se adaugă la prelucrarea
făinurilor albe “tari la foc” (care dau produse cu coaja de culoare deschisă).
Se utilizează extractul de malţ în special la fabricarea pâinii albe şi a produselor de
franzelărie simple, în scopul îmbunătăţirii calităţii, obţinându-se produse bine dezvoltate şi cu o
culoare normală a cojii.
CARTOFI

O mare extindere a luat fabricarea pâinii cu cartofi. Adaosul de cartofi se face sub formă
de pastă, care se prepară fie din cartofi fierţi, curăţaţi de coajă, fie din fulgi de cartofi. Produsele
conţinând cartofi au un gust plăcut, characteristic, miezul moale, elastic şi se păstrează mai mult
timp în stare proaspătă.

AMELIORATOR

Menţine pâinea mai mult timp proaspătă şi afânată.

1.2 Influenţa asupra sănătăţii

Din dorinţa realizării unor produse cu un aspect comercial cât mai atractiv pentru populaţie,
producătorii de produse de panificaţie, datorită marii concurenţe de pe piaţa de profil, au recurs la
diferite metode de realizare a unor produse cât mai bine dezvoltate şi cât mai aspectuoase, fară a
ţine întotdeauna cont de calităţile nutritive ale produselor ori de impactul acestora în timp asupra
organismului uman. Tocmai din aceste considerente au fost introduse anumite reglementări
europene privind ameliorarea calităţii pâinii cu scopul protejării consumatorului, îngrădind astfel
activitatea producătorilor prin anumite direcţii de acţiune pentru creşterea calităţii pâinii.
Pentru ca produsele de panificaţie să crească mai bine, sa fie mai afânate, şi să se menţină
proaspăte mai mult timp, în compoziţia lor se adaugă şi ameliorator. Acest ingrendient nu este
indicat, deoarece dăunează sănătăţii consumatorilor.
Din cauza condiţiilor de depozitare a produselor de panificaţie calitatea acestora scade.
Infectarea pâinii se datorează bacilului mezenteric, care produce boala întinderii. Acesta se
regăseşte în sol, trece pe boabele de grâu şi mai departe în făină, atunci când nu poate fi îndepărtat
în totalitate prin operaţiile de curăţire a grâului, îainte de măciniş.
Semne ale infectării :
o produsul îşi pierde elasticitatea şi capătă un miros neplăcut ;
o la rupere miezul este lipicios şi se întinde la fire subţiri, emanând un miros de fructe
stricate ;
o când infectarea este avansată, mirosul este respingător şi se formează pete brune foarte
lipicioase ;

Măsuri de evitare a infectării :

o mărirea acidităţii (cantitate mai mare de prospătură, adaos de acid acetic) ;


o producerea sortimentelor mici în greutate (max. 1kg) şi coacerea lor prelungită ;
o menţinerea unei curăţenii riguroase în spaţiile de producţie şi depozite ;
o utilizarea în fabricaţie (mai ales în lunile călduroase) a unor adaosuri de substanţe
antiseptice (oţetul) .

Pâinea îmbolnăvită de intindere trebuie arsă pentru distrugerea focarului de infecţie.


Persoanele care consumă pâine infectată, vor suferi de deranjări digestive.

 E-urile şi sănătatea

Industria alimentară românească ne ademeneşte cu bunătăţi de tot felul, dar, cel mai adesea,
acestea sunt asezonate cu aditivi alimentari din belşug.
Cum ne influenţează aceştia organismul este o chestiune căreia merită să-i acordăm toată
atenţia, pentru că este sănătatea noastră în joc
Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi (cunoscuţi sub denumirea generica de "E"-
uri), care conservă, dau culoare, formă, spumează şi mai ales dau aroma în mod artificial, făcând
astfel produsul atrăgător şi vandabil timp îndelungat.
Cercetătorii spun că aditivii alimentari sunt substanţe chimice de sinteză şi, deoarece ele
nu se găsesc în mod natural, nu ar trebui să facă parte din alimentaţia noastră.
Impactul E-urilor asupra organismului este devastator, deoarece ele nu sunt recunoscute şi
acceptate de către acesta. O substanţă străină, nu poate fi administrată timp îndelungat fără a
produce efecte secundare.
Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman
un bombardament asupra organelor interne, provoacă distrugerea sistemului imunitar (acesta
ajunge să producă anticorpi peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism), precum şi o
serie de tumori maligne şi benigne.
De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de răspândirea bolilor cardiovasculare,
ale tubului digestiv şi a alergiilor.
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul populaţiei globului,
cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, după
consumul de droguri şi medicamente şi după accidentele de circulaţie.
Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România cancerul este
într-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune va deveni în scurt timp "boala
mileniului III", împotriva căreia nu există încă premisele că se va descoperi un antidot. Cancerul
este, fără îndoială, o consecinţă.
Chiar dacă nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei boli ucigătoare, cercetătorii
au reuşit să contureze trei dintre acestea: poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urmă, potrivit
unor studii recente, pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de cancer.
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţă care, în mod
normal, nu este consumată ca aliment în sine şi care nu este ingredient alimentar caracteristic având
sau nu o valoare nutritivă şi prin a cărui adăugare intenţionată la produsele alimentare în scopuri
tehnologice, în decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament şi ambalare a unor
asemenea produse alimentare devine o componentă a lor.
În listele internaţionale (ca şi în cea naţională), aditivii sunt clasificaţi în 25 de categorii şi
numerotaţi specific:
 coloranţi - pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182;
 conservanţi- substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor
împotriva alterării produse de microorganisme; E200-E297;
 antioxidanţi - substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejare
împotriva oxidarii (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390;
 emulgatori - asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400-E496;
 săruri de topire E400-E496;
 agenţi de îngrosare- substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor alimentare;
E400-E496;
 agenti de gelifiere- substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400-E496;
 stabilizatori- substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale alimentelor,
agenti de gust (aromatizanti) - se împart in trei categorii:
a) substante aromate naturale - se obţin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice
din materii
prime de origine vegetală sau animală;
b) substanţe identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compoziţiei cu aromele
naturale, componentele fiind obţinute prin sinteză;
c) substanţe artificiale - se obţin prin sinteză, având structura şi compoziţia diferite de cele
naturale; E600-E640
 acidifianţi - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimându-le un gust acru;
E300-E390;
 agenţi antiaglomeranţi - E500-E580;
 amidon modificat - E1400-E1450;
 edulcoranţi (îndulcitori) - substanţe (altele decat zaharul) care se utilizează pentru a da
gust dulce alimentelor; E900-E999;
 substanţe de afânare - substanţe care contribuie la creşterea volumului alimentelor fără
a modifica valoarea energetică; E400-E496;
 antispumanţi- se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500-E580;
 agenţi de suprafaţă şi albire-E900-E999 / E1500-1520;
 agenţi de întărire-afermisanţi - E500-E580;
 umectanţi - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520;
 enzime E1100-E1105 menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496.
CAPITOLUL II
PIAŢA PRODUSELOR DE PANIFICAŢIE

2.1 Evoluţia şi factorii de influenţă

Încă din cele mai vechi timpuri, pâinea şi produsele de panificaţie au stat la baza
alimentaţiei oamenilor, fie că era vorba de masa de dimineaţă, prânz sau cină, de la cei săraci la
cei bogaţi, pe tot cuprinsul Pământului brutăritul era o îndeletnicire normală în viaţa rurală, iar în
vremurile mai apropiate de noi fiecare gospodărie având cuptor de pâine. În trecut pâinea albă, ce
era făcută din faină albă de calitate superioară, era alimentul bogaţilor, iar cea neagră, era
considerată alimentul săracilor.
În ţara noastră se poate vorbi despre producerea la scară industrială a pâinii la sfârşitul
secolului al IX-lea şi începutul secolului XX, aceasta realizându-se în cadrul armatei, în oraşe şi
târguri, în atelierele meşteşugăreşti, care au constituit primele unităţi de producţie de mare
capacitate numite „manutanţe”, dotate cu utilaje la nivelul tehnic al epocii respective. În perioada
imediat următoare primului război mondial s-au constituit primele unităţi mai mari pentru
producerea pâinii, dotate cu cuptoare încălzite cu ţevi cu abur, tip Dampf, şi malaxoare, trecându-
se astfel de la frământarea manuală şi cuptorul de pământ încălzit cu lemne, la primele utilaje
moderne, menite astfel să mărească atât cantitatea cât şi calitatea pâinii şi a produselor de
franzelărie. Astfel, în România anului 1935 funcţionau 36 de brutării mecanizate, cu un număr de
700 salariaţi.
O altă etapă în dezvoltarea industriei panificaţiei în ţara noastră, o constituie perioada
imediat următoare celui de-al II-lea război mondial, aceasta caracterizându-se prin lărgirea
capacităţii de producţie spre a se acoperi pe cale industrială întregul necesar de consum,
mecanizarea tuturor operaţiilor grele, diversificare gamei de sortimente, ajungându-se în prezent
la automatizarea şi computerizarea întregului proces tehnologic.
Procesul tehnologic precum şi sortimentul produselor de panificaţie din ţara noastră au
suferit influenţa specificului vienez de fabricare a pâinii, care s-a transmis şi s-a dezvoltat apoi în
condiţiile proprii gustului populaţiei ţării noastre, mai cu seamă în privinţa produselor de
franzelărie. Pâinea de larg consum produsă în gospodării avea menţine proaspătă mai multe zile în
unele regiuni s-a adăugat pastă de cartofi.
Importanţa produselor de panificaţie în satisfacerea cerinţelor de hrană ale populaţiei este
un factor care determină dezvoltarea industriei de panificaţie din România într-un ritm accelerat.
Astfel, în ultima vreme s-au construit nenumărate fabrici moderne de mare capacitate, parte din
ele alcătuind complexe de morărit ş panificaţie, cu o producţie larg diversificată. Unităţile noi sunt
dotate cu utilaje şi instalaţii de înalt nivel tehnologic şi dispun de un grad avansat de mecanizare a
procesului de fabricaţie, deoarece pe măsura asimilării în producţia indigenă a utilajelor
tehnologice principale, fabricile de pâine au fost înzestrate tot mai mult cu utilaje şi linii
tehnologice moderne.
În acest mod, ponderea unităţilor de capacitate mică (până la 10t/ zi) a scăzut sub 30%.
Unităţile noi sunt dotate cu utilaje si instalaţii tehnologice de înalt nivel tehnic şi dispun de un grad
avansat de mecanizare a procesului de fabricaţie, deoarece pe măsura asimilării în producţia
indigenă a utilajelor tehnologice principale, fabricile de pâine au fost înzestrate tot mai mult cu
utilaje şi linii tehnologice moderne.
În acelaşi timp cu dezvoltarea din punct de vedere tehnic, în industria noastră de panificaţie
se dezvoltă continuu gama de sortimente, pentru satisfacerea consumatorilor cu produse cât mai
variate, gustoase şi cu valoare alimentară sporită. Un interes deosebit se acordă fabricării
produselor dietetice şi a celor pentru copii.
În fabricile recent construite, precum şi în altele care au fost dezvoltate şi reutilate, se aplică
procedee tehnologice noi care situează industria noastră de panificaţie printre industriile moderne.
Astfel de procedee sunt, spre exemplu: transportul şi depozitarea făinii in vrac, pregătirea în flux
a materiilor prime în vederea fabricaţiei, prelucrarea aluatului cu ajutorul liniilor de funcţionare
continuă, coacerea produselor în cuptoare mecanice cu bandă, etc. De asemenea, se aplică metode
avansate pentru controlul calităţii materiilor prime, a produselor finite, precum şi pentru urmărirea
şi optimizarea regimului de fabricaţie. Totodată au crescut în mod însemnat condiţiile igienico –
sanitare la fabricarea produselor.
Modernizarea industriei, cerinţă actuală a progresului, va îmbunătăţi şi mai mult activitatea
tehnico – economică a unităţilor de panificaţie, care sunt chemate să realizeze producţie
diversificată, calitate superioară şi rentabilitate sporită.
2.2 Piaţa produselor

Sub denumirea de produse de panificaţie – care cuprinde pâinea, produsele de franzelărie,


produsele dietetice şi covrigii – unităţile de producţie din industria de panificaţie realizează o serie
întreagă de produse, la fabricarea cărora se foloseşte, în principal, făină de grâu, apă, drojdie şi
sare.
Gama produselor este destul de variată şi continuă să se îmbogăţească cu noi sortimente,
în scopul satisfacerii cerinţelor mereu crescânde ale consumatorilor.
În momentul de faţă, gama produselor de panificaţie cuprinde următoarele grupe:
 pâine neagră (integrală);
 pâine semialbă (intermediară);
 pâine albă;
 produse de franzelărie simple;
 produse de franzelărie cu adaosuri;
 produse speciale de franzelărie;
 produse dietetice;
 covrigi.

Produsele din fiecare grupă se deosebesc printr-un specific de gust şi de aspect, care este
imprimat fie de sortul de făină utilizat, fie de compoziţia aluatului din care se prepară.
Grupa “pâine neagră” cuprinde toate sorturile preparate din făină neagră de grâu cu sau
fără adios de cartofi (sub formă de pastă sau fulgi), drojdie, sare şi apă (potabilă).
Produsele au forma rotundă, ovală sau lungă.
Grupa “pâine semialbă” cuprinde sorturile preparate din făină semialbă (intermediară) de
grâu, cu sau fără adios de cartofi şi pâinea cu făină de secară. La fabricarea acestor produse se
utilizează făină, drojdie, sare şi apă potabilă, iar la pâinea cu făină de secară se adaugă şi chimen.
Pâinea semialbă poate avea formă rotundă, lungă sau paralelipipedică şi se poate coace fie
direct în cuptor, fie în forme (la tavă).
Grupa “pâine albă” cuprinde produsele preparate din făină albă de grâu, cu sau fără adios
de cartofi, drojdie comprimată, sare şi apă. La preparare, în funcţie de calitatea făinii, se mai
adaugă şi extract de malţ.
Pâinea poate avea formă rotundă, lungă (de franzelă crestată sau necrestată), de lipie sau
paralelipipedică.
Grupa “produse de franzelărie simple”, cunoscută în uzul brutăriilor şi fabricilor de pâine
sub numele de specialităţi fără materiale”, cuprinde o gamă variată de produse ca formă şi mărime,
toate fiind preparate însă din făină de grâu, drojdie comprimată, sare si apă, la care se mai adaugă
extract de malţ.
După forma lor, aceste produse de franzelărie se cunosc sub diverse denumiri, ca:
împletituri, chifle, cornuri, franzeluţe, etc
Grupa “produse de franzelărie cu adaosuri”, cunscută şi sub denumirea de “specialităţi
cu materiale”, cuprinde, ca şi specialităţile simple, o gamă foarte variată ca formă şi mărime. La
prepararea acestora se utlizează făină albă de grâu, drojdie comprimată, sare, apă, zahăr, ulei
alimentar, margarină, unt, lapte, ouă, etc. unele din ele se presară la suprafaţă cu susan sau mac.
Denumirea produselor diferă după forma lor: împletituri, franzeluţe, cornuri, batoane,
japoneze, spirale, etc.
Produsele de franzelărie cu adaosuri sunt superioare celor din grupele descries anterior,
datorită adaosului de zahăr şi ulei (în cantitate de 3,6% din fiecare, faţă de greutatea produsului
finit), cum şi de alte materii cu valoare alimentară ridicată.
Grupa “produse speciale de franzelărie” cuprinde cea mai variată gamă de produse. La
fabricarea acestora se aplică reţete care conţin, pe lângă făină de grâu, drojdie, sare apă şi zahăr,
grăsimi alimentare, lapte ouă, fructe confiate, esenţe pentru aromatizat, în cantităţi diferite, în
funcţie de specificul produsului. Astfel, în grupa produse speciale de franzelărie se încadrează
cozonacii, checurile, grisinele şi alte sortimente superioare.
Datorită compoziţiei bogate a aluatului din care se prepară, produsele speciale de
franzelărie sunt superioare, din punct de vedere calitativ, tuturor celorlalte sortimente de
panificaţie.
Unele sortimente se coc direct pe vatra cuptorului, iar altele aşezate pe tăvi sau în forme
din tablă.
Unele dintre aceste produse sunt presărate la suprafaţă cu susan, mac, zahăr farin, parte din
ele ambalându-se în hârtie pergaminată sau celofan.
Grupa “produse dietetice” reprezintă în present o gamă mai restrânsă de sortimente şi este
destinată să satisfacă cerinţele consumatorilor care ţin regim dietetic (bolnavi, copii).
La fabricarea acestor produse se foloseşte în cele mai multe cazuri făină albă de grâu,
drojdie comprimată şi apă, adăugându-se, dupa specificul fiecăruia, făină de graham, calciu,
margarină, lapte, glucoză, miere, etc.
Grupa “covrigi” cuprinde o diversitate de produse de simigerie, preparate în cele mai
multe cazuri din făinăalbă de grâu, drojdie comprimată, sare şi apă, la care se adaugă ouă, zahăr,
ulei, etc. Covrigii se presară de obicei cu sare, susan sau mac (separat sau în amestec).
Forma lor este diferită, în general de inel simplu, inel împletit, sau în formă de 8. Covrigii
sunt produse de panificaţie care se pot conserva timp îndelungat, având umiditate scăzută.
Cei mai importanţi jucători ai pieţei de morărit-panificaţie accelereaza ritmul achiziţiilor.
Premiul cel mare este o piaţă de peste un miliard de euro.
Aşa se face că Vel Pitar şi Boromir s-au luptat la sfârşitul lunii ianuarie pentru cumpărarea
unui jucător de talie medie din Slobozia, Morărit Panificaţie Ialomiţa. Boromir şi-a adjudecat în
final “ţinta” cu 4,4 milioane de lei (1,2 milioane euro).
Grupul Boromir a cumpărat de-a lungul timpului o serie de fabrici de pâine şi mori în toate
regiunile ţării şi a început să dezvolte şi o reţea de magazine proprii.
Vel Pitar a preluat în ultimii ani fabrici de pâine din Bucureşti, Balş, Târgu Jiu, Iaşi şi
Piteşti.
Cei doi grei nu sunt singuri pe piaţa achiziţiilor din sectorul de morărit şi panificaţie.
Com Agro Pan, holdingul fostului arbitru internaţional Adrian Porumboiu, deţine fabrici
de pâine în mai multe oraşe din Moldova.
Cei trei grei, Boromir, Vel Pitar şi Com Agro Pan, s-au confruntat anul trecut pentru
cumpărarea societăţii Plevnei din Bucureşti. Societatea, privatizată prin Mebo, are spaţii de
producţie pe lângă complexul Orhideea, zona unde preţul terenului depăşeşte 250 de euro pe metrul
pătrat.
Vel Pitar
2001- Fuziune Mopariv Ramnicu-Valcea, Berceni Bucureşti, Granpan Tecuci şi Mopariv
Cluj-Napoca
2002-2005 - Preia Libertatea Panificaţie Bucureşti, fabrica de pâine din Balş, Gorjpan
Târgu Jiu, Pangran Iaşi şi Spicul Argeş Piteşti. Finalizează fuziunea prin absorbţie cu societăţile
Panem Giurgiu şi Panificaţie Postăvarul Braşov
2006 - Încercare nereuşită de preluare a societăţii Morărit Panificaţie Ialomiţa
Boromir
2001-2003 - Grupul Boromir deţine deja sau cumpără fabrici de pâine în Buzău, Vâlcea,
Sibiu, Balş şi Mediaş. La acestea se adaugă moara Cibin din Sibiu şi producătorul de paste Extrasib
Sibiu
2004 - S-a luptat cu Vel Pitar şi Com Agro Pan pentru activele societăţii Plevna SA.
Cumpără ProPast Iaşi
2006 - Cumpără societatea Morărit Panificaţie Ialomiţa
Com Agro Pan
2001 - Construieşte o fabrică de pâine la Vaslui
2002 - Cumpără Mopan Suceava, cu filialele de la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc,
Solca, Radauţi şi Gura Humorului
2003 - Construieşte fabrica de la Bârlad
2006 - Patronul Adrian Porumboiu îşi nuanţează planurile de extindere a reţelei de unităţi
de morărit-panificaţie

2.3 Cererea de produse

Pentru satisfacerea cerinţelor cât mai crescânde şi diversificate necesare alimentaţiei


moderne, industria de panificaţie din ţara noastră realizează o mare varietate de sortimente, care
pot fi grupate astfel: pâine neagră, pâine semialbă, pâine albă, produse de franzelărie, produse
dietetice şi produse de covrigărie. În structura producţiei pâinea neagră reprezintă 28%, pâinea
semialbă 30%, pâinea albă 31%, iar produsele de franzelărie şi celelalte sortimente 11%.
Ultimii zece ani au adus o scădere cu zece kilograme a consumului de pâine ca urmare a
schimbării preferinţelor românilor. An de an, pe această piaţă extrem de fragmentată apar
schimbări, segmentul fiind foarte dinamic. Astfel, pâinea nu mai este cumpărată zilnic ci de două-
trei ori pe săptămână, este preferată pâinea ambalată şi feliată în detrimentul celei proaspete, iar
mai nou, nu mai este cumpărată din magazinele de cartier ci din supermarketuri şi hipermarketuri,
ponderea vânzărilor din formatele moderne de comerţ crescând cu 30%.
În acelaşi timp, magazinele specializate în comercializarea produselor de panificaţie deţin
o pondere de numai 6% din vânzări. Evoluţia este considerată normală, acelaşi lucru întâmplându-
se în majoritatea tărilor sărace care merg spre dezvoltare.
Piaţa pâinii înregistrează o cifră de afaceri de peste un miliard de euro iar anual se produc
circa 2,5 milioane de tone de pâine, spun specialiştii din domeniu. Piaţa pâinii se confruntă totuşi
cu numeroase probleme: fiscalitate mare, evaziune şi seceta din vara anului 2007.
Aderarea la Uniunea Europeană a avut ca efect deschiderea graniţelor şi accesul
producătorilor români la cerealele din alte ţări.

2.4 Comportamentul consumatorului de produse de panificaţie

Consumatorul devine tot mai pretenţios şi mai critic în ceea ce priveşte pâinea. Pasul către
alte produse, cum ar fi cerealele, a devenit foarte uşor şi este făcut cu rapiditate. Pentru a menţine
nivelul de interes pentru pâine, elemente precum gustul, varietatea, beneficiile din punct de vedere
al sănătăţii, alături de menţinerea produsului proaspăt pentru o perioada tot mai mare de timp,
trebuie avute în vedere când se urmăreşte inovaţia. Pe lângă ascestea, producerea pâinii trebuie
ţinută la zi cu noile dezvoltări tehnologice şi trebuie să fie cât mai eficientă posibil.
La nemţi, dacă cineva cere pâine în plus într-un restaurant, se uită ospătarul la el să vadă
dacă a păţit ceva. Noi suntem mâncători de pâine, ne place pâinea”.Statisticile Euromonitor arata
ca românii consumă într-un an aproximativ 110 kg de pâine, mai mult decât britanicii sau austriecii
(45kg). În ţările estice consumul mediu este de 83 kg anual, iar în cele vestice este de 66 kg.

Consum de pâine în funcţie de gramaj

 Franzela de 280-300 de grame este căutată în zona Constanţa-Piteşti.


 Pâinea de 500 de grame este consumată în zonele Teleorman, Dolj, Olt, Valcea.
 Pâinea de 500-600 de grame este preferată de consumatorii din zona Moldovei.
 Pâinea de 800 de grame şi până la patru kilograme este consumată în Ardeal şi
Banat.
Preţul pâinii

∞ Pâinea produsă în România este cu 40% mai ieftină decât media europeană.
∞ Preţul pâinii româneşti este apropiat de nivelul celui din Ungaria, Polonia, Cehia.
∞ Cea mai ieftină pâine: în Bulgaria, unde preţul acesteia este cu 60% sub media
europeană.
∞ Cea mai scumpă pâine: în ţările nordice cu 40-65% peste media europeană.
STUDIUL DE CAZ

I . Prezentarea S.C. Vel Pitar S.A.

Grupul Vel Pitar este liderul pietei românesti a


produselor de panificatie si un jucator important în
domeniul productiei si distributiei de biscuiti,
napolitane, specialitati de cofetarie sipatiserie.

Povestea grupului începe în momentul în care


fondul de investitii Broadhurst Investments Limited, administrat în România de catre New Century
Holdings (NCH), achizitioneaza doua mari companii de morarit si panificatie, Mopariv Râmnicu
Vâlcea si Berceni Bucuresti. În decembrie 2001 se formeaza S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a
patru fabrici din industria de morarit si panificatie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucuresti,
Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea.

Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a
divizat în trei societati autonome care au ca obiect de activitate panificatia - S.C. Vel Pitar S.A.,
moraritul - S.C. sapte Spice S.A. si retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activitati s-au
dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiaza de conditiile necesare pentru a
functiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifica mai bine oportunitatile
oferite de piata în domeniile lor, gestioneaza mai bine resursele si utilizeaza în mod direct
veniturile obtinute. Fondul de investitiiBroadhurst Investments Ltd., administratînRomânia de
compania New Century Holdings (NCH), detineaproximativ 80% din
toateceletreifirmerezultateînurmadivizarii.

Înprezent GrupulVel Pitardetine centre de productie în Bucuresti (doua) siîn 10 judete din
România (Vâlcea, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj, OltsiDâmbovita), unitati de
moraritsi o retea de magazine înmarileorase din România.

Grupul Vel Pitar în cifre: 12 fabrici de panificatie, specialitati de panificatie, patiserie,


biscuiti si napolitane; unitati de morarit; o retea proprie de 157 de spatii comerciale în marile orase
din România; acoperire nationala; 4.600 de angaj 151c26b ati; peste 2 milioane de clienti zilnic.
Lunar, în medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificatie, 300 tone biscuiti si napolitane
si 14.000 tone produse de morarit.

Grupul Vel Pitar este liderul pieţei româneşti a produselor de panificaţie şi un jucător
important în domeniul producţiei şi distribuţiei de biscuiţi, napolitane, specialităţi de cofetărie şi
patiserie.
Cu grijă deosebită pentru detalii, păstrând savoarea reţetelor tradiţionale, Vel Pitar
foloseşte materii prime de cea mai bună calitate, ambalaje adaptate cerinţelor de igienă şi păstrării
prospeţimii produselor o perioadă cât mai îndelungată, specialişti calificaţi la standarde europene,
controlul strict al calităţii producţiei - toate pentru a oferi delicatese potrivite gusturilor oricărui
consumator. Dovadă o fac repetatele premii câştigate la diverse concursuri de panificaţie şi
patiserie de către echipele de specialişti Vel Pitar. De exemplu, în cadrul ediţiei 2010/2011 a
Programului Superbrands, competiţie care răsplăteşte performanţa excepţionala în branding, Vel
Pitar a primit trofeul Superbrands.
Sediul societăţii este în România, judeţul Vâlcea, localitatea Rm.Vâlcea, strada Timiş, nr.
22
În prezent Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti (două) şi în 10 judeţe
din România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa), unităţi
de morărit şi o reţea de magazine în marile oraşe din România.
1.2 Forma juridica de constituire si capitalul social
Denumirea societăţii este Societatea Comercială “Vel Pitar“ S.A. Este o persoană juridică
română, având forma juridică de societate deschisă pe acţiuni şi s-a constituit în baza Hotărârii
Adunării Generale Extraordinare din data de 14 decembrie 2001, prin fuziuneaurmătoarelor
societăţi : S.C.Mopariv S.A. Rm.Vâlcea (societate absorbantă), S.C.Berceni S.A.Bucureşti şi
S.C.Granpan Tecuci S.R.L. (societăţi absorbite). A fost înregistrată în RegistrulComerţului
J38/96/1991 şi işi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi actul constitutiv.

VEL PITAR
Cifra de afaceri: 165 mil. Eur (+ 20% pentru 2008, fata de
2007)

Numar de angajati: 4,500

Fabrici de paine detinute: sapte capacitati de morarit si 12 de


panificatie

Numar magazine detinute: 190

Cota de piata: lider pe piata de panificatie proaspata si


ambalata;

Investitii 2008: 20 mil. euro, destinate achizitiei de tehnologie,


modernizarea spatiilor de productie

Obiectul de activitate
S.C. Vel Pitar S.A. desfăşoară activităţi conform cu obiectul de activitate aprobat de către
acţionari, respectiv:
 Producerea şi comercializarea produselor de morărit

 Producerea şi comercializarea produselor de panificaţie

 Comercializarea en-gross şi en-detaille a mărfurilor

 Prestarea de servicii

Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt:


- produse de morărit

- produse de panificaţie

- mărfuri diverse (dulciuri, băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice, cafea, lactate, conserve din
carne)

- prestări servicii (morărit, revizii tehnice periodice, reparaţii mecanice).

Având un obiect de activitate bazat în principal pe producţia de pâine, S.C. Vel Pitar S.A. a
înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor de pâine în ultimii 4 ani.
1.4 Oferta
Gama de produse Vel Pitar

I.Panificaţie ambalată. Datorită creşterii cererii de produse ambalate, S.C. Vel Pitar S.A., şi-a
diversificat an de an gama de produse , venind în sprijinul cumpărătorilor cu produse noi, alături
de cele existente pe piaţă.
La începutul anului 2004, Vel Pitar şi-a propus să devină liderul pieţei pâinii feliate şi ambalate,
dispunând de o tehnologie modernă, complet automatizată.
Tabelul nr. 2.2. Clasificarea produselor de panificaţie ambalată
Denumirea grupei de produse Denumirea subgrupei de produse
Pâine
Specialităţi
Panificaţie ambalată Patiserie
Cofetărie
Semipreparate
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
După cum se observă în tabelul de mai jos anual au apărut noi sortimente de de pâine ambalată.
Tabelul nr. 2.3. Evoluţia sortimentelor de pâine ambalată în ultimii 4 ani
Denumire AniAniAAnul
sortiment 2002 2003 2004 2005
Toast alb
Toast alb Toast alb Toast alb Pâine de secară
Pâine de secară Granatur Silueta
Pâine Pâine de Granatur Silueta Pâine Bios
ambalată secară Pâine Bios Granatur multicereale
Granatur Granatur cu secară
Pâine de Granatur multicereale Pâine Panfibro
secară Silueta Granatur cu Pâine Dieta
secară Graham proteinizat
Pâine Bios Pâine Panfibro Pâine de secară feliată
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
a. Pâinea. Interesul crescând al S.C. Vel Pitar S.A. pentru grupa de produse ambalate, a orientat
tot mai mult cercetările spre produse cu aport caloric, nutriţional crescut, sănătoase, uşor de
consumat şi cu termen mare de valabilitate (produse feliate, ambalate).
Tabelul nr. 2.4. Clasificarea sortimentelor de pâine
Sortimente de pâine Denumirea produselor
Toast alb 500g
Pâine de secară 600g
Pâine din faină albă de grâu Granatur Silueta 400g
Granatur multicereale 400g
Granatur cu secară 400g
Granatur graham proteinizat 400g
Pâine Dieta 250g
Pâine din făinuri speciale Pâine Bios 500 g
Pâine Panfibro 200g
Pâine feliată cu secară 450g
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
b.Specialităţi
Tabelul nr. 2.5. Sortimentul de specialităţi la S.C. Vel Pitar S.A.
Grupa Denumire produse
Chifle graham
Specialităţi Chifle hamburger
Japoneze
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
c.Cofetărie şi patiserie. Cu un efort susţinut permanent în domeniul panificaţiei, S.C. Vel Pitar
S.A. este deja cunoscut ca un producător de referinţă pe piaţa de cozonac şi chec.
Tabelul nr.2.6. Sortimentul produselor de cofetărie şi patiserie
Grupa Denumire produse Masa
Cozonac cu nucă 0,800 kg.
Cozonac de casă 0,800 kg.
Cozonac cu nucă şi cacao 0,800 kg.
Cozonac Diana 0,500 kg.
Cofetărie Cozonac cu rahat 0,700 kg.
Chec cu cacao 0,240 kg.
Chec marmorat 0,250 kg.
Chec cu cacao 0,500 kg.
Chec cuglazură de ciocolată 0,250 kg.
Sărăţele cu mac 0,100 kg.
Patiserie Saleuri 0,300 kg.
Saleuri 0,250 kg.
Saleuri Sora 0,150 kg.
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.

d.Semipreparate. Ca un ajutor în bucătărie, S.C. Vel Pitar S.A. vine în întâmpinarea clienţilor cu
o ofertă de produse uşor de preparat1.
Tabelul nr. 2.7. Sortimentul de semipreparate
Grupa Denumire produs
Blat de tort
Semipreparate Foi plăcintă
Vafe
Blat de Pizza

Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.


II.Panificaţie proaspătă
Tabelul nr. 2.8. Sortimentul de pâine proaspătă
Grupa Felul pâinii Denumire produs Masa
Franzelă Extra 0,280 kg.
Pâine Pâinea Casei 0,330 kg.
proaspătă Pâine albă 0,1000 kg.
din făină Pâine Lotru 0,600 kg.
specială Pâine Spicul 0,280 kg.
Pâine Pâine albă simplă 0,450 kg.
proaspătă Pâine albă 0,350 kg.
Pâine specialitate albă cu tărâţe 0,400 kg.
Pâine Pâine neagră cu tărâţe 0,350 kg.
pentru nutriţie Pâine neagră cu cartofi 0,750 kg.
specială Digesta 0,500 kg.
Panfibro 0,200 kg.
Proteica 0,300 kg.
Pâine Panem fără sare 0,300 kg
Pâine integrală 0,280 kg
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
a. Forme şi varietăţi de specialităţi.

Tabelul nr. 2.9. Forme şi varietăţi de specialităţi


Categorie Denumire produs
Grupa
Japoneze
Batoane
Forme şi Chifle graham
1
www.velpitar.ro
Covrigi vanilaţi, săraţi
Pâine varietăţi de Covrig Aurora
proaspătă specialităţi Cornuri cu Gem
Lipii
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
b.Patiserie şi cofetărie. În ceea ce priveşte produsele de cofetărie, specialiştii de la S.C.Vel Pitar
S.A. s-au întrecut pe ei însăşi în inovaţie şi desăvârşire oferind o gamă diversificată de produse.
Cele mai cunoscute produse de patiserie, prezente de altfel în toate filialele S.C. Vel Pitar S.A.
sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2.10. Sortimentele de patiserie şi cofetărie


Grupa de produse Denumire produse
Pateuri cu brânză şi ciuperci
Patiserie Ştrudel cu mere
Saleuri
Arici cu ciocolată
Cofetărie Specialitate Kassandra
Croissant cu ciocolată, vanilie, caşcaval
Bezele umplute
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
c.Napolitane, biscuiţi şi paste.
Napolitane. Sortimentul de napolitane2 este grupat în funcţie de puterea de cumpărare a
consumatorului şi după modul de ambalare.

Tabelul nr. 2.11. Sortimentul de napolitane


Grupa Denumire produs
Napolitane vrac(cacao, vanilie, feişcă, rom, capuccino)
Napolitane Napolitane ambalate: -Supernapo cu cacao(30g)
- Supernapo cu vanilie(30g)
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Ptar S.A.

Biscuiţi. Gama de biscuiţi oferiţi de S.C.Vel Pitar S.A. este destul de variată, după cum
urmează:

Tabelul nr. 2.12. Sortimentul de biscuiţi


Grupa Categoria Denumire produs
Clopoţel cu vanilie, cacao,
căpşuni şi lămâie
Biscuiţi 5 minute
Biscuiţi ambalaţi Biscuiţi Poieni
Tabiet Biscuiţi digestivi
Biscuiţi Tabiet Biscuiţi graham
2
www.velpitar.ro
Biscuiţi graham
Biscuiţi vrac Biscuiţi digestivi
ambalaţi la cutii Biscuiţi Delicia cu cacao
de 3-6 kg. Delicios cu cremă de cacao
2B+C cu cacao şi lămîie
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Ptar S.A.
Paste făinoase. Pastele făinoase se prezintă pe piaţă sub două aspect:
 Paste făinoase ambalate

 Paste făinoase vrac

Schema nr.2.1. Oferta de paste făinoase a S.C. Vel Pitar S.A.3


Paste făinoase lungi

Paste făinoase simple


Paste făinoase Paste făinoase medii

Paste făinoase cu ou

Paste făinoase scurte

III.Produse de morărit.
Având în cinci locaţii : Tecuci , Rm. Vîlcea , Piteşti , Iaşi şi Tîrgu-Jiu , mori de măcinat
grâu şi porumb, S.C. Vel Pitar S.A. poate să controleze atent întregul drum parcurs de produs de
la faza de materie primă brută până la aşezarea lui pe raft.
Este un proces complex, dar bine stăpânit de către specialiştii care au multă experienţă în
domeniu.
Tabelul nr. 2.13. Sortimentul produselor de morărit
Grupa Denumire produs Tipuri
Făină tip 480
Făină de grâu Făină tip 650
Făină semialbă tip 800
Făină neagră tip 1350
Produse de Făină de porumb Mălai superior
morărit Mălai extra
Gris Gris la pachet de 500 g.

3
Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
Gris sub formă vrac
Tărâţe Tărâţe din grâu sub formă vrac
Tărâţe din porumb sub formă vrac
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.

Evoluţia firmei SC Vel Pitar SA este marcată, în prezent, de amplificarea interdependenţelor cu


mediul în care îşi desfaşoară activitatea.Expresia acestei evoluţii o reprezintă accentuarea
caracterului deschis al organizaţiei concepute ca sistem, reflectat atât pe planul “intrărilor”,
factori de producţie şi informaţii, cât şi pe cel al “ieşirilor” bunuri materiale, informaţii şi
servicii, prin care se integrează in mediul ambient.Luarea în considerare a mediului ambient
reprezintă o condiţie fundamentală a satisfacerii cantitative şi calitative a unei anumite categorii
de trebuinţe, conducând la elaborarea unor strategii şi politici realiste.
Un alt element ce trebuie reliefat în acest context este legat de asigurarea resurselor umane,
materiale, financiare şi informaţionale de care organizaţia are nevoie pentru funcţionarea şi
dezvoltarea sa care nu este posibilă, cantitativ şi calitativ, fără luarea în considerare a factorilor
de mediu.Evoluţia factorilor de mediu constituie o importantă premisa atât pentru asigurarea
unor subsisteme organizatorice şi informaţionale eficace, cât şi pentru adoptarea şi aplicarea de
decizii şi acţiuni care să reflecte necesităţile şi oportunităţile prezente şi de perspectivă ale
mediului ambient.

Clientii Vel Pitar

Pietele de desfacere ale produselor Vel Pitar sunt: judetul Vîlcea cu o pondere de 80% din
totalul vânzarilor societatii. Vânzarile se realizeaza atât prin reteaua proprie de vânzare a societtii
(19 magazine) cât si prin vânzarile realizate catre clientii - persoane juridice pe baza de
contracte, sucursala Bucuresti detine 27 magazine proprii,judetul Cluj are o retea de 11
magazine Vel Pitar, Pitesti si Targu Jiu detin fiecare câte 14 puncte de desfacere Vel Pitar, orasul
Brasov detine 18 magazine Vel Pitar, locatiile Giurgiu si Iasi reprezinta o oportunitate pentru
extinderea Vel Pitar, în prezent existând doar 6, respectiv 7 magazine marca vel Pitar în aceste
orase, iar orasul Tecuci pune la dispozitia clientilor un numar de 12 puncte de desfacere Vel Pitar.
Pe lânga reteau proprie de vânzare a companiilor a caror tinta sunt consumatorii în calitatea
lor de persoane fizice, Vel Pitar are în vedere si piata clientilor persoane juridice, compusa atât
din micii comercianti cât si din marii retaileri.

Furnizorii Vel Pitar

Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale, conducerea managerială a Vel Pitar


recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale auxiliare
de cea mai bună calitate, prin investiţie tehnologică modernă îşi poate consolida şi extinde piaţa
de desfacere.Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii
prime se face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic
de producţie.
În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, firma Vel Pitar analizează o serie de
aspecte legate de:
 calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obţinute se
regăseşte calitatea materiilor prime şi a materialelor folosite ;
 respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare şi facilitarea unor servicii;
 nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de
vânzare
dat fiind faptul că preţul materiilor prime şi materialelor contribuie în mod direct la
formarea costurilor produselor obţinute;
 discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;
Principalii furnizori ai societăţii sunt în general firme cu care S.C. Vel Pitar S.A. are relaţii
tradiţionale şi care nu au creat probleme.

Materialele
comercializate Furnizori Vel Pitar
COMCEREAL Teleorman
COMCEREAL Giurgiu
Grâu COMCEREAL Galați
Producători agricoli individuali

Oua AVICOLA IMPEX S.R.L.


Ambalaje MEGAROLL S.A.
Oțet VINALCOOL Argeș
Drojdie ROMATA București
Zahar AGRANA București
Margarina ORKLA FOODS Iași
Ulei "Solaris" S.A. CONSTANTA
Glucoza TANDAREI , CALAFAT
Esențe TERPENA"S.A. Baia mare ,ROMATA" București

Cacao EXIM PAN București

Principalii furnizori de ambalajele sunt: SC Malvina Com, Impex SRL Pantelimon, SC


Electron SRL Brăila, SC Living Plastic Industry SA Buzău, SC Barleta SRL Bacău, SC Bavost
SRL Buzau. Megaroll S.A., Intermeridian S.R.L, Egerom etc.

Concurenta Vel Pitar

Pe piata produselor de panificatie si patiserie vorbim de o concurenta agresiva, purtata prin


toate mijloacele posibile: publicitate, oferta, reduceri de pret, etc. Pe acesta piata actioneaza la ora
actuala 5 mari jucatori, iar clasamentul s-a modificat in anul 2007, cand Vel Pitar a devenit lider.
Asadar, concurenta directa pentru Vel Pitar vine din randul marilor producatori de produse de
panificatie, concurentul major fiind Boromir, urmat de Galmopan, Titan, Pambac, si altii. Situatia
se prezinta in felul urmator: pe locul 1, în ultimii doi ani se afla Vel Pitar, devansând grupul
Boromir care a fost lider de piata pâna în 2006.
În prezent se înregistreaza o evolutie pozitiva a cotei de piata detinuta de societate în
sensul detinerii a peste 12% din piata. În ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta a atins în 2008
valoarea de 150 de milioane de euro, fata de 130 milioane euro în 2007.

Principalii concurenti ai S.C. Vel Pitar S.A.:

Principaliiconcurenti Cifra de Cota


afaceri de piata

- mil.euro %
-
VEL PITAR 165 15
BOROMIR IND 150 11
GALMOPAN 100 8
TITAN 80 6

Produsele Vel Pitar: Franzele ;Paine cu seminte; French toast: clasica,integrala,


secara,graham; Veltzel; French rolls-clasic si graham; Ruladesiminiprajituri; Multipack mini
prajiturele; Almadolce; Roll4Ever; Biscuiti; NapolitaneAlmadolce;Briose de la
VelPitar;Cozonaci; Patiserie; Faina.
III Matricea BCG a produselor Vel Pitar

Pentru aplicarea matricii BCG în stabilirea strategiilor, firma Vel Pitar trebuie sa
analizeze produsele cele mai reprezentative pe care le comercializeaza, rata de crestere si pozitia
relativa pe piata a acestora. Produsele ce reprezinta obiectul studiului sunt reprezentate în
cadranul matricii, în functie de cele doua caracteristici: cota relativa de piata, rata de crestere a
pietei

Vedete Semne de întrebare

French Toast Pain au Leit


CozonaciVelPitar French Toast Integral
BiscuitiTabiet Faina Vel Pitar

Vaci de muls Pietre de moara

Paine VelPitar Biscuiti Clopotel


AlmaDolce French Rolls
Roll4Ever Biscuiti vrac Vel Pitar
Gama de produse French Toast, cozonacii Vel Pitar si biscuitii Tabiet toate comercializate
sub marca Vel Pitar se încadreaza în categoria stelelor cu un segment de piata important, fiind
oportunitati pentru investitii. Necesita însa un transfer important de resurse financiare pentru
sustinerea pozitiei competitionale si vor genera venituri nete când rata de crestere se va diminua si
nu va mai fi necesara reinvestitia. Strategia recomandata acestor produse este cea de
crestere materializata în investitii în capacitati de productie.
Pentru produsele din categoria vaci de muls, respectiv produsele de panificatie, rulada
Almadolce, prajiturile Roll4Ever care apartin marcii Vel Pitar se recomanda strategii
neutrale, prin care se dreneaza surplusul de resurse financiare si se îmbunatateste productivitatea.
Tratarea semnelor de întrebare, a produselor Pain au Leit, French Toast Integral,
fâina Vel Pitar este mai dificila pentru ca, fiind produse în lansare, unele sunt sortite sa devina
stele, iar altele sunt sortite esecului. Extrapolând însa, putem anticipa ca toate produsele din aceasta
categorie vor deveni stele, însa nu toate vor genera cotele de piata previzionate. Câinii sau pietrele
de moara, biscuitii Clopotel, French Rolls, biscuitii vrac Vel Pitar reprezinta produse în declin ce
impun fie strategii de restrângere, însa acestea pot fi profitabile pentru firma într-un mediu de
piata stabil si predictibil, fie strategii de relansare sutinute de investitii în cercetare si promovare.
2.3 Elementele de macromediu,de marketing cu influentă asupra activității firmei

Evoluţia firmei Vel Pitar este influenţată, în prezent, de mediul în care îşi desfăşoară
activitatea. Luarea în considerare atât a mediului extern cât şi a mediului intern reprezintă o
condiţie fundamentală pentru satisfacerea cantitativă şi calitativă a unor categorii de nevoi
şi dorinţe, conducând la elaborarea unor strategii şi politici de marketing.

Macromediul este format din factorii variabili de mediu, care afectează toate ramurile şi
întreprinderile economice şi nu pot fi stăpâniţi sau preveniţi prin activităţile
întreprinderilor.O întreprindere poate face foarte puţin, aproape nimic pentru a-şi influenţa
macromediul, însă trebuie să-l monitorizeze pentru a se putea adapta eventualelor schimbări.
Aceasta reprezintă atitudinea proactivă , adică abilitatea de a anticipa natura şi dimensiunea
potenţialelor schimbări pentru întocmirea de strategii şi programe de marketing. Analiza
macromediului se face din punct de vedere demografic, tehnologic, economic, socio-cultural,
politico-legal şi contextul internaţional.
1. Mediul demografic

Prin analiza modelelor şi trendurilor în structura populaţiei este posibilă anticiparea


comportametului consumatorilor de pe o anumită piaţă, desigur numai în măsura în care nevoile,
dorinţele şi preferinţele acestora sunt corelate cu caracteristicile demografice ale acestora
2. Mediul economic
Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează capacitatea
întreprinderii de a concura în domeniul său de activitate, dar şi posibilitatea şi disponibilitatea
consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri şi servicii. Între factorii care influenţează
puterea de cumpărare se numără: rata inflaţiei, evoluţia preţurilor, modelele de consum ale
populaţiei, rata şomajului, veniturile reale. Aceste aspecte, legate de mediul economic în care
Vel Pitar îşi desfăşoară activitatea, determină volumul şi structura ofertei de mărfuri, nivelul
veniturilor băneşti, mărimea cererii de mărfuri, mişcarea preţurilor şi nivelul concurenţei.
Această situaţie a condus la scumpirea produselor alimentare cu 6,2%, în această sferă fiind
cuprinse şi produsele de morărit şi panificaţie realizate de firma Vel Pitar. Atât scăderea
veniturilor, cât şi creşterea preţurilor, au determinat modificarea comportamentului
consumatorilor, aceştia reducând cantitatea de produse cumpărate. Astfel, firma SC Vel Pitar
SA a fost nevoită să implementeze noi strategii şi tactici de marketing pentru menţinerea
nivelului veniturilor.
3. Mediul tehnologic
Mediul tehnologic în care operează firma este alcătuit din numeroşi factori ce concură la
realizarea produselor şi serviciilor precum: nivelul tehnic al utilajelor şi echipamentelor,
calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licenţe şi brevete înregistrate,
capacitatea de creaţie-inovaţie- invenţie.
Grupul Vel Pitar a investit în fabricile, morile şi magazinele achiziţionate. Au fost cumpărate
linii tehnologice moderne, unice în România. Clădirile au fost renovate şi adaptate normelor
europene. A fost creat un sistem naţional de distribuţie ce acoperă toată ţara, iar producţia a
fost diversificată pentru a răspunde cerinţelor consumatorilor.
Grupul Vel Pitar a investit în linii tehnologice de ultimă generaţie, complet automatizate,
începând cu operaţia de frământare şi până la procesul de ambalare. Produsele realizate pe
aceste linii sunt de calitate superioară (prospeţime îndelungată, culoare şi forma constante),
iar productivitatea este crescută.
Invesţiile în tehnologii noi au permis ca ambalarea, cât şi întreg procesul de producţie să
utilizeze tehnologia Keine Touch - fără atingere (consumatorul este prima persoană care
atinge produsul).
4. Mediul socio- cultural
Cultura reprezintă un mod de viaţă care face posibilă diferenţierea unuigrup de oameni de un
altul. Din punct de vedere al marketingului culturadetermină dorinţele ca o modalitate de
exprimare a nevoilor.
“Mediul socio-cultural include atitudinile, valorile, normele, credinţele, comportamentul şi
tendinţele demografice asociate, care sunt specifice unei zone geografice date “( Ionescu Gh
Gh ).
Printre aceste tendinţe se remarca schimbările comportamentale în procesul muncii şi în
stilul de viaţă.Astfel, recuperarea fizică a devenit o necesitate pentru cea mai mare parte a
indivizilor, aceasta presupunând o mai mare mobilitate, dar şi un regim alimentar
corespunzător(fără exces de calorii).În acest context, societatea analizată a fost determinată
să vină în întâmpinarea consumatorilor potenţiali cu o gamă de produse pe care aceştia le pot
introduce în regimul alimentar .De asemenea, aceasta oferă sfaturi de nutriţie chiar pe site-
ulhttp://www.velpitar.ro/, prezentând totodată şi produsele necesare a se consuma pentru o
nutriţie corespunzătoare.
Religia şi naţionalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului
consumatorului, aspecte ce trebuie luate în considerare de către firmă.Obiceiurile de consum
şi personalitatea indivizilor este influenşată de tipul de religie, sărbătorile şi tradiţiile fiecărei
etnii.Populaţia vizată de firmă este constituită, în general de români, iar religia cu cea mai
mare pondere este cea ortodoxă.

5. Mediul politico-legislativ

Mediul politico-legal influenţează întreprinderea prin intermediul legislaţiei promovate care


vizează în principal protejarea consumatorilor, protejarea societăţii, dar şi asigurarea
concurentei loiale. Pentru informarea completa şi detaliată a consumatorilor săi, Vel Pitar
prezintă informaţii veridice cu privire la: ingredientele utilizate la fabricarea produsului,
valorile nutritive şi energetice, gramaj, termenul de valabilitate, încadrându-se în acest mod
în standardele de calitate certificate prin ISO 9001.
În domeniul protecţiei concurentei firma analizată se evidenţiază prin tehnologii unice de
fabricare pe piaţa produselor de panificaţie din România şi o gamă de produse originale,
distincte precum: prima pâine 100% integrală din România, French Toast Kids ( aport de
calciu şi fibre ridicat ), Brioşe ( după o reţetă tradiţională ).
Datorită aderării la Uniunea Europeană au crescut exigentele privind siguranţa alimentară,
acest lucru reprezentând un beneficiu pentru consumator.

6. Mediul internaţional
Mediul internaţional include evoluţiile pe pieţele internaţionale care au potenţialul de a
influenţa întreprinderea în conducerea afacerilor sale. Procesul globalizării creează
interdependente între diferitele pieţe naţionale, însă fără a afecta activitatea societăţii Vel
Pitar. Importurile reprezintă o parte infirma din piaţa produselor de panificaţie şi se dezvolta
în special în localităţile aflate în apropierea graniţelor ţării noastre, deci concurenţa se
dezvolta intre Vel Pitar şi producătorii autohtoni.

VI Analizapotentialuluiunuinouprodus- Chestionar
Analizapieței
Datorită faptului că panificația face parte din alimentaţia zilnică a oamenilor, piaţa acesteia
este în continuă creştere. Majoritatea consumatorilor preferă să cumpere pâine de la un anumit
nume de marcă impus pe piaţă, deoarece aceştia asociază în mintea lor produsul cu brand-ul sau
cu marca. Există şi cumpărători care nu aleg produsul în funcţie de marcă sau de brand, însă
numărul acestora este mai mic. Sunt câteva mărci care polarizează vânzările, printre care Boromir,
DobrogeaGroup, Titan sau Pambac acest lucru determinând ca ei să reprezinte concurenţa noastră
directă pe piaţă.
În ceea ce priveşte cererea de panificație, trebuie punctaţi câţiva factori de succes, şi anume:
calitatea, prețul, gustul şi ambalajul. Lucrul pe care piaţa va pune întotdeauna accent este calitatea
produsului. Degeaba scoatem pe piaţă un produs cu ambalaj frumos, destul de scump, dacă este de
calitate proastă. Consumatorii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru a mânca un produsde
calitate superioară, iar la rândul lor, producătorii vor răspunde cererilor consumatorilor.
Segmentare

A segmenta piaţa înseamnă a alege o anumită clientelă, faţă de caracteristicile căreia pot fi
adaptate şi armonizate, în cel mai înalt grad, ofertele şi strategiile de marketing ale întreprinderii.
Dacă în alte domenii, piaţa poate fi văzută şi înţeleasă ca o entitate globală şi nediferenţiată, în
marketing ea este cunoscută ca una structurată pe anumite grupuri de clienţi, omogene sub aspectul
caracteristicilor de consum. Aceste grupuri de clienţi poartă denumirea de segmente de piaţă.
În cazul produsului nostru, segmentarea porneşte de la piaţa panificației şi are ca scop
decuparea acesteia în subansambluri şi găsirea unor oportunităţi pentru produsulpe care urmează
să-l lansăm.
Există mai multe tipuri de segmentare: socio-demografică, socio-culturală, segmentarea
comportamentală şi atitudinală şi segmentarea după avantajele căutate de consumatori, însă noi ne
vom opri asupra segmentării de poziţionare.

Premium (înacest segment de consumatori se încadreazăoamenii cu


veniturifoartemariși cu studiisuperioare cu o vârstăcuprinsăîntre 30-50 de ani.):Vel Pitar,
Boromir
Mediu(profilulconsumatorului din acest segment esteclientul cu
veniturimediișistudiisuperioaresaumedii cu o vârstăcuprinsăintre 20-30 de ani) :DobrogeaGroup,
Titan
Budget(înacest segment intrăconsumatori cu veniturimici, studiimediiși cu o
vârstăcuprinsăîntre 20-30 de anișipensionari):Pambac
Concluzii și premise pentru lansarea produsului nou
Analizând piața panificației din România, am ajuns la concluzia că deși există suficient de
multe produse care se presupune că ar satisface nevoile consumatorilor, se mai pot face
îmbunătățiri. Ceea ce aduce nou produsul este ambalajul etanș care este mult mai practic, este
calitatea neîndoielnică și prospețimea garantată. De aceste avantaje se vor bucura in special
femeile, deoarece nu vor mai fi nevoite să apeleze la alte metode de conservare produsul rezistând
mult mai mult decât in ambalajul convențional folosit in trecut

Dezvoltarea produsului nou


Alegereasegmentului de piaţăsau a nişei
Poziţionarea - Îșipropunesăaducăîn prim plan ideea de
sinceritatedeterminândastfelconsumatorulsăaibă un comportamentpozitivfață de toateprodusele
brand-ului. Obiectivele brand-uluisuntaducerea la cunoștințaconsumatorilorcăproduselesunt de
ceamaibunăcalitate, localizareaconsumatoriloractualișicreștereavânzărilor. În general,
cliențiiasociazăprodusul cu imaginea brand-ului.
A – segment Super Premium; B – segment Premium; C –segment Medium; D –segment
Low
Noulprodus se vaadresasegmentuluimediu de consumatori, cu veniturimedii, astfelîncâtva
fi accesibilunuinumărmai mare de consumatori.
Profilul consumatorului persoane de orice vârstă, active social, interesate de noutăţi şi
sănătate, cu un ritm de viaţă caracterizat ca fiind energic, indiferent de etnie, sex, ocupaţie său
mediu de rezidenţa, cu venituri mari, care au contact cu toate canalele media ( TV, radio, presa).
Aceste persoane cumpăra produse de panificație zilnic, săptămânal consumându-le acasă sau la
serviciu, fie la prepararea sandwich-urilor la micul dejun sau pentru pachetele la locul de muncă.
Avantajele căutate de acest segment de piaţă sunt: gustul bun al produselor, să contribuie
la un regim alimentar sănătos, să poată substitui o masă consistentă, să aibă puţini aditivi sau
compuşi chimici, să respecte reţete tradiţionale, să nu conţină prea multe grăsimi, să poată fi
consumate şi de copii.
După cum se vede, noul produs VelPitar si anume, pâinea 100% integrala este adresata
aceluiaşi segment de piața la un preț accesibil.

Profilul consumatorului din segmentul de panificație se caracterizează:


Demografic - Conform unui studiu de piața prezentat de Rompan:
franzela de 280-300 de grame este mai căutata in zona Constanta-Pitesti,
pâinea de 500 de grame este consumata in zonele Teleorman, Dolj, Olt, Vâlcea,
pâinea de 500-600 de grame este preferata de consumatorii din zona Moldovei.
Franzela de peste 800 de grame si pana la patru kilograme este consumata in Ardeal si
Banat.
Comportamental
Din punct de vedere al comportamentului de consum - 70% din achizițiile de produse de
panificație sunt efectuate in hiper si supermarketuri de către cei cu venituri mari sau medii.
Cei cu venituri mai mici se îndreaptă mai ales către chioșcuri si magazine alimentare mici.
In zonele urbane exista tendința trecerii de la achizițiile zilnice ale coșului de consum la
achiziții pe o perioada mai lunga de timp (4-7 zile), astfel incat se caută produse cu termene de
valabilitate extinse.

VII Metoda pretului psihologic


S.C. Vel Pitar S.A. doreşte să lanseze pe piaţă un nou produs şi anume painea 100%
integrala.
Pentru a stabili preţul noului produs s-a recurs la o cercetare selectivă, desfăşurată pe un
eşantion reprezentativ de 100 de persoane, care au fost rugate să răspundă la următoarele întrebări:
1. Care este preţul maxim pe care sunteţi dispus să-l plătiţi pentru
achiziţionarea acestui produs?
2. Care este preţul minim sub care nu aţi cumpăra acest produs?
Rezultatele obţinute au fost următoarele:
Răspunsuri preţ minim Răspunsuri preţ
PREŢ maxim
Număr % Număr %

Sub 1 ron 56 56 0 0
Între 1-1,5 ron 39 39 0 0
Între 1,5-1,8 ron 0 0 29 29
Sub 2 ron 5 5 48 48
Între 2-2,5 ron 0 0 20 20
Peste 2,5 ron 0 0 3 3
Modul de calcul al preţului psihologic optim este prezentat în tabelul de mai jos:
Răspunsuri preţ minim % Răspunsuri preţ Cumpărători
PREŢ cumulate maxim % cumulate potenţiali
Sub 1 ron 100 3 3
Între 1-1,5 ron 44 23 33
Între 1,5-1,8 ron 5 71 24

Sub 2 ron 0 100 0


Între 2-2,5 ron 0 100 0
Peste 2,5 ron 0 100 0
Conform datelor obţinute din tabel, cel mai mare procentaj de cumpărători potenţiali 33 %
, este obţinut dacă preţul produsului este între 1-1,5 ron.

VIII Fisa de produs


Dimensiunea corporală – atribute, funcții
În ceea ce priveşte dimensiunea corporală a pâinii 100% integrale, ne vom referi la
consistenţa fizică a acesteia. Materia primă pentru fabricarea pâinii 100% integrale este: Faina
integrala obținuta prin măcinarea 100% a boabelor de grâu, datorita folosirii unor tehnologii unice
si performante. La o măcinare de grâu obișnuita, se pierd învelișul si germenele din bobul de grâu,
irosindu-se astfel in jur de 25% din proteinele unui bob, împreuna cu alți 17 nutrienti importanți!
In componenta pâinii sunt prezente toate toate cele 3 parți componente ale cerealelor
integrale: înveliș, miez (endosperm) si germene.
Aspect: se prezintă sub formă de franzela feliata 300-500gr.
Consistenţa: miez elastic si gustos
Culoare: închisa la culoare - uniform
Gust şi miros: plăcut, specific, fără miros şi gust străin.
Pâinea 100% integrala va fi ambalata in noul ambalaj revoluționar care ii prelungește
durata de valabilitate la peste 10 zile cu un sistem de înveliș dublu pentru oxigenare si cu un sistem
de resigilare.
Dimensiunea acorporală – utilitate
produsul lansat de VelPitar doreşte să aducă o serie de beneficii viitorilor consumatori,
astfel prin acestea produsul vrea să câştige un segment important din piaţa ţintă vizată şi să
fidelizeze clienţii prin oferirea unui produs de calitate superioară care păstrează reţeta tradiţională
de fabricare pâinii.
Prin lansarea pe piaţa „panificației”, VelPitar, fiind lider pe acest
segment, va oferi consumatorului încredere în produsul pe care îl va
cumpăra, datorită calităţii impuse de renumele firmei.
Printre beneficiile aduse de pâinea 100% integrala se
număra:
de 6 ori mai multe fibre
cu 15% mai puține calorii
de 5 ori mai multe vitamine naturale
fara E-uri, fara conservanți
Posibil numai prin tehnologia folosită de 7SPICE

Dimensiunea comunicativă – identitate, ambalaj


Numele pe care l-am propus pentru produsul ce va fi lansat este
Grâu Întreg. Acest nume este unul simplu, uşor de reţinut şi pronunţat a
cărui sonoritate duce cu gândul la produs 100% natural, la obiceiurile
păstrate de români în modul de preparare a pâinii 100% integrale.
Ambalajul produsului va avea o culoare transparentă(se doreşte să
asigure vizibilitate mare produsului pentru ca potenţialii consumatori să vadă cum arată acesta),
cu inserții de verde si cu o banda de culoare galbena pe care sunt inserate cele mai importante
beneficii pentru consumatori, afișând in partea de sus numele pâinii „Grâu Întreg”.

Dimensiunea socială – utilitate sociala, motivații de cumpărare specifice


Produsul lansat de compania VelPitar poate fi cumpărat de consumatorii cu venituri medii
spre ridicate, se foloseşte în prepararea sandwich-urilor la micul dejun şi pentru mesele de zi cu
zi, precum şi la diferite reţete tradiţionale.
Datorită proprietăţilor şi a valorii nutritive ridicate, pâinea 100% integrala „Grâu Întreg”
este o pâine apreciată de consumatori, motiv pentru care acest produs va avea un real succes in
rândurile consumatorilor.

IX Lansarea si Promovarea produselor


Produsul se va lansa la nivel naţional, deoarece fiind un bun alimentar am considerat că nu
este potrivită o lansare pe zone. La data lansării, produsul va fi prezent în aproximativ toate orașele
din ţară, pe rafturile magazinelor distribuitoare.
După o lansarea propriu – zisă pe teritoriul României a pâinii 100% integrala “Grâu Întreg”,
se va încerca o extindere ulterioară în ţările din spaţiul UE, principalele ţări vizate fiind Italia,
Spania şi Germania.
La momentul actual VelPitar are cea mai bună distribuţie la nivel naţional în industria
panificației.
Pâinea 100% integrala „Grâu Întreg” VelPitar va fi transportată de la centrele de producţie
localizate în oraşele București, Pitești, Brașov, Iași, Târgu Jiu, Tecuci, Cluj către toate magazinele,
supermarketurile si hipermarketurile din tara.
Distribuţia pâinii 100% “Grâu Intreg” către consumator se va face în mod indirect printr-
un canal scurt, ce conţine trei verigi:

In acest moment, rețeaua Cash & Carry VelPitar cuprinde un număr de 12 puncte
de lucru, răspândite la nivel National, in Ploieşti, Buzău, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Galați, Craiova.
În următorul tabel sunt prezentate principalele magazine unde se va distribui de
asemenea produsul.
Tip de magazin Numele magazinului
Supermarket Billa, Carrefour Express
Auchan, Carrefour, Corra,
Hypermarket Kaufland, Pennz Market XXL, Pic, Profi,
Real.
Cash&Carry Metro, Selgros
Magazin propriu VelPitar
Ca motivaţie a deciziei de a lansa produsul in cantități mai mari într-o primă fază în marile
lanţuri de magazine ar sta şi faptul că astfel de puncte de distribuţie şi vânzare presupun un flux
mare de cumpărători, ceea ce ar duce la o popularizare mai uşoară a pâinii “Grâu Intreg” 100%.
De asemenea un magazin de această talie presupune existenţa unui spaţiu de expunere şi
prezentare la raft mare şi suficient pentru perioadele de desfăşurare a unor promoţii, când se
reclamă anumite elemente de afişaj sau semnalizare. De asemenea este cunoscut faptul că aceste
tipuri de magazine au raioane specializate pentru panificație, ceea ce este un plus pentru produsul
nostru întrucât consumatorii vor şti sigur unde să meargă şi unde să caute pâinea “Grâu Intreg”
100% VelPitar.
Astfel în magazinele Carrefour pe culoarul principal, cel de promoţii în general se va
amenaja un stand în care clienţii interesaţi vor fi invitaţi să intre pentru a putea primi informaţii
despre noul produs pâinea “Grâu Intreg” 100% VelPitar, pliante, broşuri informative, sfaturi din
partea nutriţioniştilor. Tot în interiorul standului vor rula filmuleţe în care persoane avizate,
medici, vor discuta despre avantajele şi dezavantajele consumului unor produse sănătoase, precum
şi filmuleţe prin care cei interesaţi vor putea să se convingă de înalta calitate şi naturaleţea
produsului întrucât vor putea privi imagini din timpul procesului de fabricaţie a acestuia.
Informaţiile vor fi furnizate de consilieri în nutriţie şi reprezentanţi VelPitar,
îmbrăcate în costume specifice evenimentului şi având sigla VelPitar, care în prealabil au
beneficiat de un training pentru a putea cunoaşte cât mai multe lucruri despre produsele bio, istoria
VelPitar, produsul în cauză şi nutriţie.
În plus în interiorul magazinului, la raionul cu produse din categoria panificației, se
vor amplasa afişe şi panouri de semnalizare care să anunţe prezenţa noului produs. Şi aici vor fi
prezenţi reprezentanţi VelPitar dispuşi să ofere informaţii potenţialilor cumpărători.

Pentrutransmitereamesajului de promovare a pâiniiGrâuÎntreg 100% brand-


ulVelPitarvamizapedifuzareaunui spot TV. Am ales acestmediu, deoareceteleviziuneaestecanalul
de comunicare cu ceamai mare pătrundere. Posturile de televiziune,
prinintermediulcăroramesajulva fi transmisconsumatorilorsunt: PRO TV; Antena1; Prima TV.
Înalegereaacestorposturi TV ne-am ghidatdupă rating-ulpe care
îlînregistreazășifaptulcăacesteposturi se
aflăîntopulpreferințeloraudiențeinoastre.Difuzareaspotului se va face de patruoripezi.

Ziarul:Principalelecotidienevizatesunt: JurnalulNațional, CotidianulșiEvenimentulZilei.


Vom merge pe o casetă de 1/8 din suprafațauneipagini de ziarpoziționatăpepagina a treia,
înparteadreaptajos.
Outdoor:Numărulpanouriloramplasatevafiiraportat la suprafațaorașului. Înorașelemari,
precum: Iași, București, Cluj, Timișoara, Craiova, Sibiu, Brașov, Constanța,
vorfiiamplasatecincipanouriînfiecareoraș, excepțiefăcândBucurești-ulîn care vomamplasa 10
panouri. Înorașelemici: Reșița, Pitești, Botoșani, Târgu-Jiu, Bistrița,
Tecucinumărulpanourilorvafii 3. Panourilevorfiipoziționateînprincipaleleintersecțiideoareceele
pot fiiobservateatât de pietoni, câtși de conducătoriiautori careașteaptă la semafor.

IIAnaliza S.W.O.T. a Vel Pitar


Strenghts Vel Pitar
- Vel Pitar este lider pe piata produselor de panificatie si patiserie din România
- Spre deosebire de Boromir detine o retea de magazine proprii foarte dezvoltata,
extinsa la nivel national, ce cuprinde peste 190 de magazine specializate
-modul de organizare bazat pe 3 directii: productie, retail si distributie
- Dispune de o oferta foarte diferentiata de produse de panificatie
- Comercializeaza produsele sub brandul omonim
- Existenta unui site foarte complex, in care se gasesc toate informatiile necesare
consumatorilor
- Oferirea de promotii, reduceri de pret si alte avantaje promotionale pentru clienti
- Vel Pitar a fost prima care a introdus tehnologia Keine Touch pe piata din
România
- Oferirea de promotii, reduceri de pret si alte avantaje promotionale pentru clienti
-Investitii permanante si substantiale in echipamente si tehnologii de ultima
generatie
-Potetial în diversificarea gamei de produse;
- Prin magazinele Vel Pitar, ofera cea mai variata gama de produse de la pâine la
dulciuri si cozonaci
- Mercantizarea produselor Vel Pitar în magazine
- Imagine buna asigurata prin intermediul unei publicitati constante
Weakneses
- preturile peste medie practicate pe anumite segmente
- diversificare mai redusa pe sectorul fainuri in comparatie cu principalii sai
concurenti: Boromir, Dobrogea, Baneasa
Opportunities
- cresterea cererii pentru produse de panificatie mai sanatoase
- extinderea pe pietele internationale
- posibilitatea de a obtine finantari europene pentru cresterea capacitatilor de
productie sau pentru îmbunatatirea tehnologica a firmei
- participarea la targuri si expozitii de profil
- licitatile pentru diferite programe guvernamentale cum ar fi, spre exemplu
programul "Cornul si laptele"
- Listarea la Bursa de Valori Bucuresti
- Potentiala scadere a TVA-ului în cazul produselor de panificatie
Threats
- Modificari în preferintele consumatorilor
- Scaderea consumului de pâine din Romînia
- Scaderea puterii de cumparare a populatiei
- cresterea continua a concurentei, ce poate veni din mai multe directii - concurenti
directi sau marile magazine care si-au dezvoltat brutarii proprii
- actuala criza economica cu toate implicatiile ei
- riscurile operationale ale proiectelor de dezvoltare ale firmei;
- imaginea nefavorabila în rândul consumatorilor a retailerilor care comercializeaza
produsele firmei
Concluzii

Analizând politicile si strategiile de marketing din cadrul companiei Vel Pitar


observam ca aceasta depune eforturi considerabile pentru a gasi cele mai eficiente combinatii ale
mixului, astfel încât sa îsi atinga obiectivele.
În cazul politicilor si strategiilor de produs, este de remarcat faptul ca Vel Pitar a
facut invesitii masive în tehnologii moderne si inovatoare, pentru a oferi clientilor produse de cea
mai buna calitate. Tehnologiile inovatoare precum K. Touch ofera siguranta alimentara si garantia
ca clientul este primul care atinge produsul final. Un alt punct forte al politicilor si strategiilor de
produs îl constituie marea diveristate sortimentala, atât în ceea ce priveste pâinea si produsele de
panificatie, cât si în gama produselor de patiserie, biscuiti, napolitane oferite de cele doua
companii.
În cazul strategiilor de pret am observat ca S.C. Vel Pitar încearca sa implementeze politici
de pret cât mai convenaile pentru clienti, fie ei consumatorii finali, sau clientii en-gros. În acest
sens, compania opteaza pentru preturile joase pentru pâine, produsele de panificatie proaspete si
cele de morarit si preturi mai ridicate pentru produsele nou intrate pe piata, când concureta nu este
mare.
În cadrul strategiilor de pret propun adoptarea politicii de preturi reduse si la intrarea pe
piata a unor produse noi pentru a contribui la cresterea popularitatii acestora înca de la început.
Aceste preturi mai joase, fac produsul mai atractiv si accesibil mai multor clienti. În cazul în care
acest produs este preferat, clientii îl vor cumpara si dupa ce pretul va creste putin.
Referitor la strategiile de distributie am observat ca firma Vel Pitar alaturi de grupul
Boromir reprezinta parteneri importanti al retelelor de retail din România, cuprinzând marile
lanturi de super si hipermarketuri si nu numai.
Referitor la strategiile de promovare am observat ca Vel Pitar utilizeaza o serie larga
de instrumente si de activitati cu scopul de a-si face cunoscute produsele catre consumatori, de a
atrage clienti noi si de a-si îmbunatati imaginea.