UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACUTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT IN AGROTURISM SI CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT

PROF. ÎNDRUMĂTOR, MASTERAND,

PROF. CĂLINA JENICA BRINZĂNESCU ANDREI

CRAIOVA, 2018
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACUTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT IN AGROTURISM SI CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE

VALORIFICAREA
POTENȚIALULUI TURISTIC AL
JUDEȚULUI DOLJ

PROF. ÎNDRUMĂTOR, MASTERAND,

PROF. CĂLINA JENICA BRINZĂNESCU ANDREI

CRAIOVA, 2018
 CAPITOLUL I. – CONSIDERAȚII GEOGRAFICE GENERALE

1.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

In ansamblul teritorial al României județul Dolj are o poziție sudică-sud-vestică, axată pe

cursul inferior al râului Jiu de la care iși trage numele ( Jiul de Jos, sau Doljiu ). Teritoriul
județului se intinde intre 43°43'si 44°42' latitudine nordică și, respectiv, 22° 50'si 24° 16'
longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal și un grad și jumătate longitudinal.
Limite convenționale îl separă de județele: Olt - est, Mehedinti - vest, Gorj - nord, Vâlcea -
nord-est. Numai pe latura sudică limita este naturală, aceasta fiind constituită de cursul
Dunarii care formează aici și granița țării noastre cu Bulgaria. Între aceste limite - a căror
lungime totală depașeste 450 km - teritoriul Doljului are o întindere de 7414 kmp, ceea ce
inseamnă 3,1 % din suprafața țării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7
între unitațile administrativ-teritoriale ale României.

1.2 Căile de comunicație

Infrastructura rutieră
Fiind localizat în partea de sud-vest a României, pe graniţa dintre România şi Bulgaria,
judeţul Dolj este traversat de Coridorul Pan - European IV, care face legătură între Europa
Centrală şi Europa de Sud-Est, din Germania şi Republica Ceha, până în Bulgaria şi Turcia
(Istanbul), via Bratislava, Budapesta, Arad şi Craiova,cu o lungime totală de 3.258 km.

Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RoadCorrIV.pdf
 2 2 2 2 2
012 013 014 015 016
2 2 2 2 2
Drumuri Publice (km), din care: 435 435 436 432 438
8 8 8 8 8
Modernizate (km) 44 44 44 44 51
6 6 6 6 6
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (km) 95 95 95 94 94
2 2 2 2 2
Din totalul drumurilor publice: 012 013 014 015 016
4 4 4 4 4
Drumuri Naţionale, din care: 73 73 73 73 79
4 4 4 4 4
Modernizate (km) 21 21 21 22 28
5 5 5 5 5
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (km) 2 2 2 1 1

Densitatea drumurilor publice per 100 km2 de teritoriu, atingând 29,6 km / 100 km2 sugerează ca
Judeţul Dolj deţine o infrastructură rutieră mai puţin dezvoltată atât decât nivelul naţional cât şi
de cel regional (33,5 şi respectiv 35,8 km / km2). Mai mult, o privire asupra hărţii drumurilor din
judeţul Dolj sugerează că axa infrastructurii drumurilor este dezvoltată în principal în direcţia
nord-est/sud-vest, cu o concentraţie ridicată de rute în partea de nord-est a judeţului, unde este
localizat oraşul principal, în timp ce zonele de sud-est şi de vest/nord-vest ale judeţului sunt
relativ izolate de rutele de transport principale. Mai mult, luând în considerare densitatea
populaţiei, este posibilă identificarea în Regiunea Sud Vest Oltenia, a trei mari zone caracterizate
de sate mici localizate la o distanţă relevantă unul de celălalt şi la 30 km de cel mai apropiat oraş.
Două dintre aceste zone sunt localizate la nord de Bulgaria şi la sud de Craiova, în timp ce
cealaltă se găseşte pe axa Craiova - Râmnicu Vâlcea; toate aceste zone sunt afectate de un deficit
substanţial de infrastructură, în comparaţie cu restul regiunii.
La nivelul graniței cu Bulgaria, a fost construit podul Calafat –Vidin, in colaborare cu autoritățile
de la Sofia. Infrastructura de acces la pod, de pe teritoriul romanesc, a însemnat construirea a 8,7
km de drum, din care 3 km de autostradă cu două benzi până la drumul naţional Craiova-Calafat.
Calea ferată se întinde pe 3,3 km de la capătul podului până la calea ferată existentă Golenti-
Calafat.
 Infrastructura căilor ferate

În judeţul Dolj este localizat Coridorul de Cale ferată IV, cu proiectul prioritar TEN-T 22, Axa
de cale ferată Atena – Sofia – Budapesta – Viena – Praga - Numberg/Dresden. În România,
Coridorul Pan-European IV se împarte în două ramuri, o ramură (în direcţia vest-est) care pune
în legătură Arad, Alba Iulia, Braşov, Ploieşti, Bucureşti şi Constanţa, şi cealaltă ramură (în
direcţia sud-est, Sofia-Salonic, Sofia-Istanbul) care pune în legătură Arad, Timşoara, Craiova şi
Calafat. In contextul extinderii Uniunii Europene, importanţa transportului rapid şi în siguranţă a
pasagerilor şi bunurilor este în creştere continuă şi, în consecinţă, sunt analizate tot mai multe
proiecte vizând dezvoltarea rolului căilor ferate în sistemul de transport de mare viteză (spre
exemplu, există o dezbatere importantă legată de fezabilitatea transportului feroviar de mare
viteză pe ruta Berlin-Budapesta)

Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RailCorrIV.pdf

Infrastructura aeriană
Aeroportul Craiova este singura infrastructură aeriană localizată în Regiunea de
Dezvoltare Sud Vest Oltenia. Aeroportul Craiova se află la 7 km de centrul Municipiului
Craiova, pe ruta Craiova-Bucureşti, într-o zonă de câmpie potrivită în special pentru extinderea
către est şi este administrat de către Consiliul Judeţean Dolj.
Infrastructura aeroportului include o suprafaţă de decolare/aterizare de 2.500 m x 60 m, similară
infrastructurii celor din Bacău şi Baia Mare, în timp ce Aeroporturile din Bucureşti, Băneasa şi
Henri Coandă, au o suprafaţă de decolare/aterizare cu o lungime de 3.200 m şi respectiv 3.500 m.
Aeroportul este echipat adecvat şi deschis atât transportului intern cât şi celui internaţional.
Zborurile derulate pe aeroportul din Craiova acoperă o paletă largă de destinaţii ce vizează mai
multa țări europene.

Porturi
Fluviul Dunărea se întinde pe o lungime totală de 2.845 km din Pădurea Neagră din
Germania până la Marea Neagră. Coridorul Pan-European VII se referă la cursul inferior al
Dunării şi cuprinde Canalul Dunăre - Marea Neagră, braţele Dunării Chitila şi Sulina, cursul
interior care face legătura cu Marea Neagră, canalul Dunăre - Sava, canalul Dunăre -Tisa şi
infrastructurile portuare relevante situate pe aceste cursuri.
Pe teritoriul României Dunărea reprezintă graniţa naturală sudică a ţării, de la Baziaş la
Brăila şi Sulina, cu o lungime totală de 1.075 km, trecând prin 19 oraşe, dintre care, 5 porturi
aparţinând Regiunii Sud Vest Oltenia, în oraşele Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet
şi Corabia. Două dintre aceste porturi, Calafat şi Bechet, sunt localizate în judeţul Dolj.

Sursa: http://www.corridor7.org/
 1.3 CADRUL GEOGRAFIC NARURAL
Relieful
Considerând caracterul predominant al reliefului, judeţul Dolj este un judeţ de câmpie,
încadrându-se în categoria judeţelor dunărene, datorită faptului că Fluviul Dunărea reprezintă
agentul principal care a generat formele de relief în cadrul judeţului. Mai în detaliu, relieful
cuprinde zona de lunca a Dunării, câmpia şi zona de deal, altitudinea crescând de la 30 la 350
m faţă de nivelul mării, din sudul spre nordul judeţului.

Reţeaua hidrografică
Pe teritoriul Judeţului Dolj se află două bazine hidrografice principale: Dunărea (150km) şi
Jiul (140km). Râurile secundare aparţin fie primului fie celui al doilea bazin hidrografic, şi
includ: Balasan, Desnatui, Baboia, Ciutura, Jiet (afluenţi al Dunării), Amaradia, Plosca,
Raznic, Gilort, Meresel şi Mascot (Râul Jiu). O excepţie este râul Teslui, care traversează
Judeţul Dolj pe o distanţa de 73 km şi este afluent al râului Olt.

Principalele fluvii/râuri din județ (lungime, km)

În România În Judeţul Dolj
Dunărea 1075 150
Jiu 339 140
Amaradia 103 34
Desnatui 95 84
Teslui 92 73
Sursa: INS Județul Dolj în cifre (2012-2016)

Cel mai important lac din judeţul Dolj este Lacul Bistreţ, cu o suprafaţă totală de 1.867 ha
şi un volum de 28 milioane de m3. Alte lacuri mai mici sunt Işalniţa (lac de acumulare),
Călugăreni, Rast şi Maglavit, Fântanele, Buzatu, Vârtop, Caraula şi Ripa Rosie.

Tabel 3: Principalele lacuri

Suprafaţă
(ha) Volum (mil. mc)
Bistreţ (lac natural) 1.876,0 28,0
Isalniţa (lac de
acumulare) 180 1,4
Sursa: INS Județul Dolj în cifre (2012-2016)
 Clima

Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa şi caracterul depresionar al
terenului pe care o ocupă în apropriere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină,
în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a ţării.
Temperatura medie anuală este de 11,3°C iar media lunară cea mai scăzută s-a
înregistrat în luna februarie (-3,3°C), iar cea mai ridicată în luna iulie (+23,1°C). Temperatura
maximă absolută anuală a fost în 2005 de 36,8°C la 31 iulie şi 1 august, iar minima absolută de -
24°C la 10 februarie. Din punct de vedere pluviometric, cantitatea anuală de precipitaţii a fost de
809,5 l/m2 în anul 2005 (443,8 l/m2 în 2004 şi 476,9 l/m2 în 2001), date relevate la staţia de
observaţie bazinul Dunării – Calafat.

Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante
modificări ale parametrilor hidrometeorologici şi geo-climatici în majoritatea zonelor geografice
ale planetei, inclusiv în judeţul Dolj.
Aceste perturbări climatice se datorează în mare măsură activităţilor antropice desfăşurate
în cadrul industriilor poluante din economiile naţionale. Emisiile de substanţe acidifiante,
precursori ai ozonului, gazele cu efect de seră şi metalele grele, conduc la o încălzire evidentă a
troposferei, fapt care determină efecte dezastruoase asupra mediului de viaţă terestru, marin şi
aerian. Pentru realizarea unei dezvoltări durabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
promovarea şi valorificarea formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor noi favorabile
protecţiei mediului şi pentru creşterea eficienţei energetice, în anul 1997 a fost întocmit
Protocolul de la Kyoto, la Convenţia- Cadru a ONU, asupra schimbărilor climatice, adoptate la
New York în anul 1992.
România, ca ţară participantă la realizarea protocolului de la Kyoto a ratificat acest
document şi urmăreşte în mod constant, punerea în practică a prevederilor acestuia.

Efectele cele mai evidente ale schimbărilor climatice sunt secetele şi ploile abundente din
ce în ce mai frecvente. Alternanţa între perioade de secetă şi ploi abundente afectează calitatea
culturilor agricole şi favorizează producerea inundaţiilor datorită capacităţii reduse a terenurilor
de a absorbi apa în exces.
Potrivit specialiştilor, încălzirea vremii va afecta tot continentul european, dar zonele cu
risc mare de deşertificare sunt cele din jumătatea sudică a continentului. România, alături de
Spania, Italia şi Grecia, este pe lista zonelor unde schimbările vor fi accentuate, manifestările
urmând a fi vizibile incă din anii 2015 - 2025. În România, principalele regiuni afectate de
deşertificare vor fi Oltenia, Banatul şi Dobrogea.
Cinci la sută din solul Doljului este deja deşertificat.
Prima recunoaştere oficială a procesului de aridizare a Judeţului Dolj a venit din partea
statului roman în 1977, iar în ultimii ani experţii susţin că, în sudul Doljului, clima temperată va
putea fi menţinută cel mult pentru încă 20 de ani, datorită incidenţei secetei şi condiţiilor
pedoclimatice ce favorizează deşertificarea teritoriului. Cea mai afectată zonă este cuprinsă între
Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, zona care are o suprafaţă de 104.600
ha şi este caracterizată de prezenţa solurilor nisipoase, care nu reţin apa. Datele furnizate de
Agenţia de Mediu Craiova arată ca, în judeţul Dolj, în perioada 2000 - 2002, suprafaţa agricolă
afectată de secetă a reprezentat între 79,6 si 87,8 % din totalul suprafeţei cultivate.
Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de împădurire sunt
singurele măsuri posibile pentru a întâmpina problema secetei şi deşertificării. Totuşi, un factor
deosebit de agravant pentru modificarea climei Judeţului Dolj constă în defrişările masive din
ultimele decenii (în 1970, pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în prezent ele nu
depăşesc 7%). Actual, terenurile împădurite de abia depăşesc 5.000 ha, iar suprafaţa puternic
afectată de secetă şi deşertificare este de peste 104.000 ha.
Vegetaţia
Judeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa unor habitate naturale specifice stepei şi
silvostepei.
În partea de nord, colinară, se întâlnesc păduri de cer şi gârniţă (Quercus cerris, Quercus
frainetto), precum şi tipuri de pădure în care este prezent gorunul (Quercus petraea) a cărei arie
de răspândire se plasează pe întreaga jumătate nordică a Podişului Getic. În Judeţul Dolj se mai
găsesc şi numeroase alte specii de foioase specifice dealurilor cu altitudine coborâtă şi câmpiilor.
Partea centrală a judeţului, până la linia Pleniţa-Segarcea-Apele Vii, reprezintă domeniul
pădurilor de cer şi gârniţa, ocupând suprafeţe mai întinse în triunghiul Craiova-Segarcea-Perişor.
Aceste păduri sunt, fie cerato-gârniţe, uneori în amestec cu stejar brumăriu, (Quercus
pedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) indicând asociaţii de Festuca sulcata, Festuca
vallesiaca, Andropogon ischaemum, Chriysopogon gryllus etc..
Câmpia din sudul judeţului este caracterizata de mediul silvostepei, iar azi prezintă numai
câteva rămăşiţe din pădurea poienită de stejar pufos în partea nordică şi mai înaltă a câmpiei şi
de stejar brumăriu (la nord de Bistreţ şi în apropriere de Boureni).
Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificării însemnate, ca urmare a
intervenţiei omului care a defrişat pădurile de pe suprafeţe întinse, determinând despădurirea
câmpiei şi a unei părţi din Piemontul Getic în scopul transformării lor în zone pentru practicarea
agriculturii sau păşunării animalelor.
Lunca Dunării a fost de asemenea afectată de marile transformări precum îndiguirile,
desecările şi irigaţiile.
 Fauna
Fauna Judeţului este specifică zonei de stepă cu elemente de pădure şi baltă.
În linii generale repartiţia faunei urmăreşte mediul specific pădurilor, silvostepei şi
câmpului cultivat, luncilor, zonelor umede şi mediului acvatic propriu-zis.
Pe suprafeţe întinse de culturi trăiesc rozătoare mici (şoarecele de câmp, popândăul),
răpitoare mici (dihor, nevăstuică) precum şi răpitoare mari (lup, vulpe) răspândite în diverse zone
ale judeţului. Păsările de baltă cum ar fi: stârci, corcodei, găinuşe de baltă, becaţine, fluierari,
bâtlani, pescăruşi, raţe sălbatice, berze populează bălţile din Lunca Dunării.
Din clasa păsărilor regăsim: prepeliţa, potârnichea, presura, prigoria, lăstunul (pe malurile
lutoase), iar ca păsări ale zăvoaielor: privighetoarea, mierla, piţigoiul, pitulicea fluierătoare.
Desecările au redus considerabil suprafeţele ocupate de apă, astfel că numai cursul
Dunării şi câteva lacuri au rămas ca mediu piscicol. Dintre speciile cele mai frecvente cu valoare
economică amintim: crap, somn, şalău, ştiucă, caras.
În ceea ce priveşte speciile de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în cadrul
Judeţului Dolj există un număr de 75 de specii de plante şi un număr de 50 de animale rare şi în
pericol de dispariţie.
În sectorul cuprins între km 811 şi 661, Fluviul Dunărea determină existenţa unei zone
inundabile care prezintă caracteristicile naturale ale unui astfel de teritoriu; totuşi, în sectoarele în
care Dunărea a fost îndiguită nu se mai regăsesc ecosistemele caracteristice zonei inundabile.
Existenţa acestor două aspecte reunite într-un spaţiu geografic relativ restrâns poate constitui un
model de reconstrucţie ecologică, pentru întreg sectorul Dunării îndiguite. Pe această suprafaţă
de cca. 100.000 ha, dintre km 811 şi 661, sunt cuprinse o mare diversitate şi tipuri de ecosisteme.
Principalele componente specifice ecosistemelor din zona sunt: lacurile si bălţile (Ciuperceni,
Balta Lata, Manginita, Tarova), gârle (Gârla lui Milu), o serie de mlaştini şi canale. Din punct de
vedere geomorfologic, zona se caracterizează prin terasele Dunării şi prin numeroase ostroave.
Solul
Judeţul Dolj este caracterizat printr-un sol fertil, potrivit pentru culturile agricole.
Tipologiile de sol care se regăsesc în judeţul Dolj includ următoarele:
 soluri argiloase;
 soluri de pădure brun şi roşu-brun;
 sol tip cernoziom;
 soluri neevoluate;
 soluri aluviale;
 soluri nisipoase.

Totuşi, în toată Regiunea Sud Vest Oltenia calitatea solului este grav afectată de o
gestionare a deşeurilor nu întotdeauna corespunzătoare (ex. depozitarea neconformă a deşeurilor
industriale şi municipale contaminează solurile, apa de suprafaţă şi apa subterană), ceea ce
afectează compoziţia chimică a solurilor (concentraţia de nitraţi, azoturi, metale grele şi
substanţe organice nedescompuse), precum şi de depozitele din activităţile industriale. Mai mult,
judeţul Dolj se confruntă cu un îngrijorător proces de deşertificare, fiind cel mai afectat judeţ din
România.

Subsolul
În ceea ce priveşte resursele subsolului din cadrul Judeţului Dolj, acestea cuprind
următoarele: zăcăminte de ţiţei, în Melineşti, Brădeşti, Almăj, Şimnicu de Sus, Gherceşti,
Pieleşti, Coşoveni, Malu Mare, Cârcea; gaze naturale, la Işalniţa, Gherceşti, Simnicu de Sus,
Pieleşti şi Coşoveni.
Ca materiale de construcţii, subsolul judeţului Dolj este bogat în argile, luturi argiloase şi
balast, care pot fi găsite în diferite localităţi din judeţ, inclusiv Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele,
Lipov, Işalniţa.
Pe de altă parte, ape minerale se află la Urzicuţa şi Gighera

1.4 CADRUL SOCIO ECONOMIC

Populatia
Conform recensământului din 2011, populația judetului Dolj era de 635589, comparativ cu
anul 1990, cand jutetul avea o populație totală de 776161 de mii de locuitori.

Unităţi administrativ-teritoriale
În Judeţul Dolj identificăm 7 oraşe (Craiova, Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni,
Segarcea şi Filiaşi) dintre care 3 (Craiova, Calafat şi Băileşti) sunt municipii, 104 comune şi 378
sate.
 Sursa: http://www.cjdolj.ro/assets/images/harta-dolj.jpg

Potenţialul rural al judeţului

Potenţialul rural al judeţului Dolj se bazează atât pe bogăţia resurselor naturale şi

culturale existente cât şi pe varietatea activităţilor economice posibile în cadrul judeţului,
inclusiv agricultură, activităţile tradiţionale, cum ar fi cele meşteşugăreşti, dar şi alte activităţi
non agricole, cum ar fi turismul. Premisa pentru valorificarea acestui potenţial este îmbunătăţirea
infrastructurilor, dezvoltarea resurselor umane, promovarea incluziunii sociale şi, în general,
crearea condiţiilor necesare pentru diversificarea economiei rurale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii
a populaţiei.

Activităţile agricole, ce stau la baza economiei rurale din judeţul Dolj, oferă un potenţial
important de dezvoltare al spaţiului rural în condiţiile în care:
 productivitatea producţiei agricole va fi îmbunătăţită prin promovarea cooperării între micii
producători agricoli şi prin promovarea comasării exploataţiilor agricole individuale de
subzistenţă;
 produsele agricole locale vor fi valorificate şi promovate;
 mecanizarea producţiei agricole va fi îmbunătăţită;
 sistemul de irigaţii va fi modernizat şi extins;
 produsele agricole vor fi integrate în circuitul agro-alimentar formal, deja existent şi aflat
într-o fază de creştere continuă în judeţul Dolj.
 În ceea ce priveşte cultura tradiţională rurală şi tradiţiile folclorice din judeţ, acestea sunt
exprimate cel mai bine în cadrul sărbătorilor folclorice, care păstrează tradiţiile populare ale
diferitelor zone şi reprezintă o resursă culturală majoră a tuturor zonelor rurale ale României.
Sărbătorile populare din regiunea Oltenia se ţin pe parcursul întregului an. Spre exemplu, în a
două jumătate a lunii mai, în localitatea Pleniţa (judeţul Dolj) se petrece Sărbătorea Bujorului. În
locuri special amenajate în apropierea acestor plante sălbatice, oamenii petrec toată ziua,
împletesc coroniţe din bujori şi consumă preparate tradiţionale pregătite cu această ocazie.
Sărbători ale bujorului există în mai multe localităţi din sudul ţării, unde această plantă creşte
spontan pe arii importante. Un alt exemplu este Sărbătoarea teiului, care se petrece în comuna
Carpen, satul Cleanov, judeţul Dolj; această manifestare aminteşte de o activitate tradiţională
pentru regiune, apicultura.

Mai mult, printre activităţile meşteşugăreşti tradiţionale, trebuie amintite atelierele care
produc covoarele olteneşti la Bechet: lucrate manual, şi ţesute la război, respectând modelul
tradiţional, moştenit din moşi-strămoşi, având culori temperamentale, motive geometrice sau
florale, covoarele de la Bechet reflectă tradiţia şi spiritul oltenesc.

Pe lângă tradiţiile populare, se remarcă patrimoniul cultural şi religios, reprezentat de

numeroase monumente arhitectonice, inclusiv mănăstiri şi biserici, amplasate în mediul rural
(pentru detalii, a se vedea secţiunea „Cultură”).

Pe de altă parte, bogăţia resurselor naturale, cum ar fi fluviul Dunărea, ariile protejate şi
apele termale de la Gighera, reprezintă, în condiţiile unei amenajări corespunzătoare, un potenţial
relevant pentru dezvoltarea turismului de nişa (eco-turism, turism balneo-climateric, turism
sportiv pentru pescuit etc).
În scopul promovării dezvoltării comunităţilor rurale la standarde europene s-au constituit
Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei (APSO) şi Asociaţia Primăriilor din Nordul Judeţului
Dolj (NORDDJ), în anul 2005 şi respectiv 2006.
Membri ai APSO sunt 17 primării din judeţul Dolj: Primăria Giurgiţa, Primăria Cerăt,
Primăria Bârca, Primăria Goicea, Primăria Cârna, Primăria Bistreţ, Primăria Măceşu de Sus,
Primăria Măceşu de Jos, Primăria Catane, Primăria Gighera, Primăria Gangiova, Primăria Valea
Stanciului, Primăria Drănic, Primăria Urzicuţa, Primăria Afumaţi, Primăria Siliştea Crucii şi
Primăria Lipovu.
Membri ai NORDDJ sunt 11 primării din judeţul Dolj: Primăria Goieşti, Primăria
Şimnicu de Sus, Primăria Melineşti, Primăria Fărcaş, Primăria Tălpaş, Primăria Almăj, Primăria
Brădeşti, Primăria Filiaşi, Primăria Murgaşi, Primăria Mischii şi Primăria Bulzeşti.
 Ambele asociaţii îşi propun ca obiective organizarea activităţilor legate de: dezvoltarea
rurală; serviciile sociale şi publice; socio-economice; stimularea liberei iniţiativei prin înfiinţarea
unor centre de acordare de asistenţă tehnică pentru proiectele programelor co-finanţate de către
UE; activităţi cultural-artistice, de etnografie şi folclor; dezvoltarea şi diversificarea obiectivelor
prin finanţarea unor centre de consiliere şi reprezentare juridică privind apărarea drepturilor
fundamentale ale omului şi copilului, protecţia mediului prin activităţi de conservare a naturii;
activităţi sportive.

Activităţile legate de dezvoltarea rurală includ:

 Sprijinirea activităţilor de producere şi comercializare a produselor agricole;
 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
 Sprijinirea investiţiilor în companiile cu profil agricol;
 Dezvoltarea resurselor umane şi diversificarea activităţilor economice;
 Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu instituţii şi organizaţii specializate în programe
de dezvoltare rurală;
 Crearea de asociaţii familiale şi susţinerea acestora;
 Crearea unor cooperative în vederea susţinerii lucrărilor agricole;
 Înfiinţarea de puncte turistice în mediul rural şi identificarea de resurse pentru dezvoltarea
agroturismului;
 Dezvoltarea şi diversificarea turismului rural – înfiinţarea pensiunilor în zonă.

Activităţile legate de servicii sociale şi publice includ:

 Dezvoltarea unui sistem complet de asistenţa socială în zonă;
 Formarea de specialişti în asistenţă socială care să corespundă standardelor internaţionale;
 Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii specializate în
programe sociale;
 Înfiinţarea unor centre de consultanţă şi informare apropriate de nevoile tinerilor;
 Instruirea personalului aferent nevoilor de servicii sociale;
 Înfiinţarea unui spital / unor centre de asistenţă şi consiliere socială, medicală şi
farmaceutică, servicii de consiliere prin linie telefonică gratuită;
 Dezvoltarea resurselor umane prin conversie şi reconversie profesională / dezvoltarea
măsurilor active de ocupare a forţei de muncă / dezvoltarea măsurilor de sprijin pentru
integrare socială a grupurilor dezavantajate;
 Dezvoltarea măsurilor sociale având ca rezultat crearea de centre sociale, de integrare socială
a grupurilor dezavantajate.
 Activităţile social – economice includ:
 Înfiinţarea unor centre socio-economice care să sprijine dezvoltarea următoarelor domenii de
activitate: ateliere de confecţionare manuală a covoarelor olteneşti; ateliere de confecţionat
obiecte de artizanat specifice zonei; ateliere de pictură pe sticlă şi lemn cu caracter
tradiţional; ateliere de tipografie şi fotocopiere; studiouri de înregistrări audio, video,
fotografie; agenţie de impresariat artistic, reclamă şi publicitate; agenţie de turism (rural)

Stimularea liberei iniţiative prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţa tehnică pentru
proiectele programelor UE includ:
 Înfiinţarea unor centre de traduceri autorizate;
 Ateliere de design interior şi exterior;
 Revigorarea vechilor meşteşuguri tradiţionale;
 Case de ajutor reciproc;
 Service - auto şi vulcanizare.

Activităţile cultural – artistice, de etnografie şi folclor includ:

 Organizarea de expoziţii, saloane, simpozioane, târguri, spectacole, concerte;
 Susţinerea ansamblurilor folclorice din zonă;
 Tabără de creaţie artistică;
 Tabără naţională de creaţie populară;
 Înfiinţarea unor biblioteci pe suport electronic;
 Creşterea consumului cultural în rândul tinerilor;
 Integrarea artei româneşti tradiţionale în circuitul european;
 Dezvoltarea şi diversificarea ofertei educaţionale;
 Promovarea relaţiilor culturale cu comunităţi locale din state ale UE şi din alte state.

Activităţile sportive se referă la cele cu caracter de masă şi la cercuri sportive de

performanţă şi includ:
 Înfiinţarea unor baze sportive adecvate pentru tenis, baschet, hanbal, gimnastică, fotbal,
fotbal de sală etc.;
 Înfiinţarea unor centre de fotbal de copii.
 Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo
climateric

Judeţul Dolj deţine o varietate de resurse din patrimoniul natural şi construit care ar putea
fi valorificate pentru dezvoltarea sectorului turistic.
Resursele naturale ale Judeţului Dolj includ arii protejate şi habitate naturale care, în
condiţiile creării unor structuri de gestionare a zonelor adecvat cu nevoile de protecţia mediului,
ar putea sta la baza dezvoltării turismului ecologic de nişă. Pe de altă parte, izvoarele subterane
din zonele Urzicuţa şi Gighera, în partea de sud a judeţului, unde caracterul mineralizat al apei
este folosit de către populaţia locală în scop terapeutic, ar putea fi valorizate în condiţiile unor
amenajări corespunzătoare sub raportul igienico-sanitar şi a altor dotări, pentru dezvoltarea
turismului balneo-climateric.

Turismul cultural şi religios ar putea fi promovat atât în mediul rural cât şi în mediul
urban (pentru mai multe detalii, a se vedea secţiunea dedicată Culturii). În ambele cazuri,
turismul cultural şi religios ar putea fi dezvoltat prin integrarea resurselor din Judeţul Dolj în
circuitul turistic regional care promovează tradiţia culturală şi etnografică tipică din regiunea
istorică Olteniei. De asemenea, turismul rural în general ar putea fi dezvoltat prin valorificarea
activităţilor meşteşugăreşti (cum ar fi covoarele olteneşti din Bechet etc..) şi promovarea atât a
tradiţiilor folclorice (inclusiv festivalurile şi serbările populare, cum ar fi Sărbătoarea Bujorului)
cât şi produselor etno-gastronomice locale (spre exemplu vinul din Segarcea etc..).
În mediul urban, turismul cultural se îmbină cu turismul de afaceri, care atrage din ce în
ce mai mulţi turişti străini în judeţul Dolj, în special, în Municipiul Craiova, datorită condiţiilor
economice favorabile investiţiilor străine.

Atractii turistice

Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervatie forestiera, cu salcâmi bătrâni,

apreciată pentru conţinutul lemnos şi dimensiunile arborilor, unici în Europa. Rezervaţia
forestieră se află pe partea dreaptă a drumului naţional Calafat – Bechet – Cernavodă, la circa 5
km de comuna Poiana Mare. Pădurea de salcâm care formează rezervaţia are o vechime de peste
90 de ani şi se întinde pe o suprafaţă de 8 ha.

Punctul fosilifer Bucovăţ - În comuna Bucovăţ se întinde pe o suprafaţă de 4 ha, un

important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluşte, care datează din
Paleolitic, descoperit în anul 1949. Datorită cercetărilor şi studiilor publicate despre fauna
fosiliferă de moluşte existentă aici, zona este ocrotită de lege.
 Rezervaţia ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În apropiere de
comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafaţă de 500 ha un colţ de luncă care a fost declarată
rezervaţie ornitologică în anul 1971. Aici traiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre
care se numără barza neagră, egreta mică, raţa pestriţă, lişiţa, codobatura albă, stârcul roşu etc.
Este singurul loc din lunca Dunarii care a rămas neîndiguit.

Rezervaţia de bujori sălbatici de la Pleniţa - Este unică în Romania.

Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum sunt cele de la Coşoveni
(o zonă de vanatoare de căpriori şi fazani la 10 km de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de
Craiova) sau de la Branişte (cu stejar brumăriu).

Parcul Nicolae Romanescu din Craiova - Realizat după planurile arhitectului francez
E.Redont între anii 1900 – 1903, este unul dintre cele mai mari parcuri din ţară (cu o suprafaţă de
90 ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui şi un frumos pod suspendat.

Casa Băniei din Craiova, cea mai veche clădire din oraş şi una dintre cele mai vechi de
acest gen din ţară. A fost construită în 1699 din iniţiative domnitorului Constantin Brâncoveanu.
În prezent adăposteşte Muzeul de Etnografie şi Artă Populară. Casa Glogoveanu din Craiova,
clădire din sec. XVIII care a aparţinut boierilor Glogoveni, în care a locuit o perioadă şi Tudor
Vladimirescu. Casa Jianu din Craiova, se presupune că ar fi fost ridicată la sfârşitul sec. XVIII de
familia Jianu. Fântâna Popova din Craiova, construită de voievodul Matei Basarab (sec. XVII).
Fântâna Odobescu situată la bariera Severinului, pe DN 6, construită în 1774. Fântâna Jianu din
Craiova (1800). Tradiţia menţionează că aici a poposit vestitul haiduc Iancu Jianu. Alte vestigii
istorice: Cula Poenarilor de la Almăj (sec. XVIII), Casa Coţofenilor de la Coţofenii din Faţă
(1653), Ruinele Castrului roman de la Răcari (sec I - III d.Hr.), Vestigii arheologice din Neolitic
şi Epoca bronzului la Coţofenii de Jos (din cultura Coţofeni).

Mănăstirea Bucovăţ (la 5 km vest de Craiova pe DN 55), interesant monument de artă

medievală construit între 1506 - 1512, cu refaceri ulterioare. Deţine o cronică murală care este un
unicat în ˚ara Românească. Biserica Domnească „Sf. Dumitru” din Craiova, cel mai vechi
monument de arhitectură al Craiovei, ctitorie a lui Matei Basarab între 1651 - 1652, pe locul
uneia mai vechi, din sec. XV. Mănăstirea Sadova, ctitorită de boierii Craioveşti (sec. XV),
refăcută de Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Jitianu, în comuna suburbană
Podari, monument din sec. XV, rezidit de Doamna Bălaşa în 1655. Alte edificii religioase:
Mănăstirea Segarcea (sec. XVI), Biserica „Sf Ilie” din Craiova (1720), refăcută de Gh.
Tăttărescu, Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din Craiova (1755), Biserica „Sfinţii Împăraţi” din
Craiova (1753), Biserica Madona Dudu din Craiova, construită în 1929 pe locul uneia mai vechi
din 1758.

Muzeul de artă din Craiova, instalat în Palatul lui Dinu Mihail, construcţie din 1867, după
planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Operele expuse aparţin unor renumiţi pictori şi
scupltori români şi străini (Th. Aman, N. Grigorescu, Gh. Tăttărescu, O. Băncilă, {t. Luchian, I.
Jalea, D. Paciurea). Un loc de seamă îl ocupă operele marelui maestru Constantin Brâncuşi
(şapte scuplturi, printre care şi celebrul „Sărut”). Muzeul Olteniei din Craiova, înfiinţat în 1915,
dispune de valoroase exponate în cele trei secţii ale sale (istorie, etnografie şi ştiinţele naturii).

Monumentul 1877 de la Calafat, aminteşte de Războiul de Independenţă, de pe malul

Dunării (de lângă Calafat), unde au fost trase primele salve de tun asupra Vidinului. Monumentul
Cobuz de la Calafat, în cinstea eroilor Războiului de independenţă. Monumentul 1907 din
Craiova, în Parcul Romanescu, în amintirea ţăranilor care s-au jerfit pentru o viaţă mai bună.
Alte monumente şi statui: Statuia lui Tudor Vladimirescu din Craiova, în memoria
conducătorului Revoluţiei de la 1821, Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Craiova.

Asociatia de Turism Oltenia a identificat 12 forme de turism cu potential de dezvoltare

in judetul Dolj: turism dunarean, turism rural, agroturism, turism viticol, turism cultural (cu
referire la traditii, mestesuguri, gastronomie, dansuri traditionale, porturi populare, arta,
elemente etnografice, institutii de cultura, etc), rezervatii si monumente ale naturii, vanatoare si
pescuit, turism educational, turism de afaceri, turism de tranzit, turism istoric, turism ecumenic.

· Turism istoric - obiective turistice

Centrul istoric al Craiovei contureaza nucleul cel mai vechi al urbei, a carui evolutie
sa „calat” în jurul vechii cismele din perimetrul vechii piete Elca, dezvoltarea sa continua
facilitând extinderea sa ulterioara. Perimetrul sau actual este delimitat de strazile Matei
Basarab, StirbeiVoda, C. Izlaz, Madona Dudu, Brândusa, Libertatii, Brestei, Dumbraveni,
Iancu Jianu, N. Titulescu, G. Enescu, Amaradia, C. Brâncusi, Avram Iancu, Serban Voda,
Paltinis, Principatele Unite si calea Bucuresti.

Acesta reprezinta actualmente nu doar “inima” sociala si administrativa a orasului, ci si

principalul pol de atractie pentru turistii (rezidenti sau provenind din exterior) care cauta sa îsi
satisfaca nevoia de cunoastere si îmbogatire a cunostintelor prin accesarea, gratie concentrarii
în acest
perimetru si în imediata sa vecinatate a celor mai reprezentative obiective turistice de
factura civila, culturalistorica, religioasa si de interes comunitar, care confera o personalitate
inconfundabila municipiului Craiova, în care aspectul general de cetate burgheza de provincie
poate fi usor intuit si recompus. Edificate, în majoritate, începând cu secolul al XVIIIlea si
continuând pe toata durata secolului al XIXlea, acestea au grade diferite de conservare sau
reabilitare si apartin unui conglomerat de stiluri arhitecturale.

Cele mai reprezentative edificii sau constituit în principalele puncte si arii de polarizare
pentru evolutia edilitarurbanistica a vechiului târg al Craiovei si pentru zonarea activitatilor la
nivelul breslelor si a concentrarii spatiilor comerciale (grupate initial în jurul Pietei vechi, la
Podisor, în zona Fântânii cu Parul si a pârâului Tabacilor, extinderea lor ulterioara
producânduse treptat).

Casa Baniei - A fost construita in 1699, la initiativa domnitorului Constantin

Brancoveanu si reprezinta cea mai veche constructie civila din oras si unul dintre cele mai vechi
monumente de arhitectura de acest gen din tara. Constructia acestui monument, a fost facuta pe
locul unui edificiu mai vechi (ce dateaza din secolul al XV-lea), care apartinea marii familii
boieresti a Craiovestilor. In 1750, aici a functionat prima scoala romaneasca din Craiova. In
prezent, adaposteste Muzeul de Etnografie si Arta Populara.
Casa Glogoveanu - Data constructiei acestei cladiri nu se cunoaste cu exactitate, dar se
stie ca exista in 1783. Este o cladire construita pe plan dreptunghiular, cu elemente traditionale
specifice si o arhitectura sobra, apartinand boierilor Glogoveni. In aceasta casa a locuit o vreme
si Tudor Vladimirescu, care devenise omul de afaceri al boierului Glogoveanu. Cladirea a fost
restaurata in anii 1801 si
1840. Intre 1913 -1949 aici a avut sediul Primaria orasului Craiova, iar in prezent se afla
Tribunalul judetean Dolj.

Casa Jianu - A fost construita la sfarsitul sec. XVIII (nu se cunoaste anul), de familia
Jianu. Casa a fost construita pe plan dreptunghiular pe doua niveluri, iar in 1918 a fost refacuta
pe fundatiile celei vechi.

Fantana Popova - Fantana a fost construita in 1613 dupa un plan patrat, pe fiecare latura
avand cate o nisa, iar pe laturile de S si de V au mai fost efectuate doua inscriptii, una cu litere
latine si una cu litere chirilice. In 1651 a fost atribuita lui Matei Basarab, acesta refacand-o, de
unde mai poarta si numele de „Fantana Basarabestilor”.

Cula Poenaru -A fost construita in perioada 1750-1764 in satul Almaj, din judetul Dolj.
In 1896 a fost modificata, incaperile fiind decorate cu picturi in fresca, inspirate din fabulele lui
Esop.

Fântâna Baba Lupa - situata în nordul orasului, pe malul Dunarii.

Toponimul Baba Lupa, fântâna în zona localitatii Calafat, si toponimul Acalia, denumirea
unui ostrov la 20km aval de localitatea Calafat, ne aduc informatii despre practicarea cultului lui
Hercule în spatiul respectiv. Aceasta fantana înca mai reprezinta pentru multi localnici o sursa
alternativa de alimentare cu apa potabila

Hanurile craiovene au o îndelungata traditie, primele edificii de acest tip aparând înca
din

secolul al XVIIIlea si dezvoltânduse (numeric si arhitectonic) în secolul urmator (Hurez,

Nicolita Brailoiu, Ceausului, Ciolacului, Dumba, Hagi Dumitrache, Nicula Guliman, Nicola
Dumitriu, Dimitrie Pana Pavlu Solomon, Poroineanu, Brailoiu etc.). Stilul arhitectonic autohton,
vechimea si ineditul lor fac din hanuri obiective turistice de o certa valoare atractiva, mai ales în
conditiile în care îsi pastreaza functia initiala, majoritatea acestora fiind transformate în
locuinte): hanul Baloi (mijlocul sec. XIX), Hanul Putureanu (mijlocul secolului XIX, extins în
1898), hanul Chintescu (mijlocul secolului XIX), hanul Hurez (ridicat la 1700, în prezent în
ruina) si hanul Cocor (sfârsitul sec. XIX) – toate aflate pe lista monumentelor istorice. În spatiul
periurban al municipiului Craiova, aceasta categorie de
obiective se regaseste doar în satul Satul Cotofenii din Dos (2 hanuri construite în
secolul al XIXlea).
 · Turism ecumenic

Manastirea Maglavit - Zidirea bisericii a inceput in anul 1935, prin osirdia

credinciosilor din Maglavit, dar a ramas neterminata. In anul 1990 s-au reluat lucrarile la
biserica si a inceput si constructia de chili.

Manastirea Bucovat - A fost construita in perioada 1506-1512, fiind apoi refacuta in

1571-1572 de banul Stefan si fiul sau Parvu si pictata in 1574. Biserica manastirii poarta hramul
„Sfantul Nicolae”, a fost pustiita in 1781, iar in 1834 apele Jiului au daramat clopotnita.
Constructia manastirii a fost facuta din caramida si are un plan treflat si un altar heptagonal. La
11 ianuarie 1838, a cazut in ruina, din cauza unui cutremur, fiind refacuta mai apoi. A fost
restaurata si reinfiintata ca manastire, dupa primul razboi mondial de catre Comisiunea
Monumentelor Istorice. In prezent, in incinta manastirii functioneaza Seminarul Teologic al
Arhiepiscopiei Craiovei.

Biserica Domneasca „Sfantul Dumitru” - Aceasta biserica este o ctitorie a lui Matei
Basarab si dateaza inca din perioada 1651-1652, fiind ridicata pe locul uneia mai vechi.
Constructia bisericii s-a facut dupa un plan in forma de cruce greaca, avand un pridvor deschis, o
turla pe naos si doua pe pronaos. A suferit mari stricaciuni dupa cutremurul de la 11 ianuarie
1838, fiind refacuta intre 1885 -1889 dupa planurile arhitectului francez Emile Lacomte de
Nouy. In 1906 si 1933 a fost renovata, tot atunci fiind executate si picturile murale interioare, de
catre pictorii
francezi Menipot si Bories. In prezent, este Catedrala Mitropolitana a Olteniei, aici fiind depuse
moastele Sfintei Mucenite Tatiana.

Manastirea Sadova - Ctitorita de boierii Craiovesti, in jurul anilor 1500 si mentionata

documentar in 1530. Biserica manastirii, construita in 1633 pe locul vechii biserici, poarta
hramul „Sfantul Nicolae”. A fost refacuta de Matei Basarab si Constantin Brancoveanu.
Pastreaza fragmente de picturi murale originare din 1792, unele fiind refacute in 1852 si 1903.

Manastirea Jitianu - Manastirea Jitianu, este o manastire de calugari si a fost construita

intre anii 1654 -1658 (pe locul alteia mai vechi, ctitorie a lui Mircea cel Batran) la insistentele
vistiernicilor Ghinea Bratasanu si Udriste. Aceasta manastire a suferit reparatii succesive, intre
anii 1701 - 1932. In prezent, manastirea adaposteste o colectie valoroasa de icoane executate pe
lemn si pe sticla, iar in curte se afla o plantatie de duzi, ce dateaza din timpul lui Alexandru Ioan
Cuza si care a fost declarata monument istoric.
 Biserica Sfintii Împarati Constantin si Elena (numita si biserica Obedeanu, datorita
situarii sale în incinta complexului fostei manastiri Obedeanu), ridicata de paharnicul Petre
Obedeanu între 17481753, modificata succesiv în timp, edificiul gazduind în trecut si un
asezamânt spitalicesc si o prima scoala româneasca din Oltenia (în care a învatat Tudor
Vladimirescu);

· Turism de afaceri

Judetul Dolj ofera numeroase oportunitati de afaceri si tentatii pentru investitorii straini,
dintre cele mai diverse.

- Pentru turismul de afaceri, un obiectiv de investitie determinant este Parcul Industrial

Craiova realizat pe platforma Avioane Craiova pe un teren extravilan totalizand 10,4 Ha.
Aceasta investitie majora va avea ca prim impact atragerea investitorilor straini si
autohtoni, formarea de capital in sectorul privat si cresterea gradului de ocupare a fortei
de munca precum si:

- resurse existente: materii prime, industrie, pielarie, textile etc.

- domenii specializati in domenii cum ar fi electrotehnic, auto, industria lemnului,

confectii, industria alimentara, etc

- manifestari expozitionale cu caracter economic, organizate anual, care se bucura de o

participare nationala si internationala (târgurile: Electroutil, Agrotex, Agraliment).

- Usor accesibil deoarece dispune de: aeroport international, statie CFR moderna si port la
dunare in municipiul Calafat, o bogata retea de drumuri comunale, judetene si nationale

· Turism de tranzit

Este favorizat de construirea coridorului de transport pan-european IV si de

construirea podului Calafat-Vidin care vor intensifica tranzitul de marfuri si persoane in
regiune.
 Bechet este un oras din judetul Dolj, Oltenia, România. Este situat în sudul judetului,
fiind unul dintre cele doua porturi dunarene ale judetului Dolj, alaturi de Calafat. La Bechet
exista un punct de trecere a frontierei catre Bulgaria. Trecerea se face cu bacul între Bechet si
Rahova - Oreahovo (Bulgaria).
Bechet este un nod rutier pe aici trecând drumurile nationale Craiova - Bechet, Calafat -
Bechet si Bechet - Corabia. Din orasul port Bechet se poate ajunge relativ repede la Sofia si de
aici în Grecia, acesta fiind unul din traseele preferate de catre majoritatea transportatorilor,
precum si de agentiile de turism, pentru a tranzita Bulgaria si a se îndrepta spre Grecia sau
Turcia. Aeroportul International Craiova – O poarta catre Europa.

Exista urmatoarele grupuri tinta:

- turistii care pleaca spre destinatii interne si externe;

- oamenii de afaceri care calatoresc in interes de serviciu;

- persoane care pleaca la munca in strainatate;

- tineri cu burse de studii in strainatate;

- alte categorii profesionale care efectueaza deplasari in Bucuresti si alte orase ale tarii.

· Turism rural

Paduri întinse de tei sau salcâm, poieni nesfârsite de bujori sau târguri de olari si
covoare oltenesti. Toate acestea, învesmântate în muzica populara româneasca si servite,
taraneste, pe stergare cusute de mâna, în mijlocul satului, pot deveni principalul obiectiv al
unei vacante de neuitat în mediul rural.

Nu doar pensiunile si hotelurile de patru-cinci stele atrag turistii în Dolj. Sarbatori

folclorice vechi de zeci de ani, care pastreaza traditiile populare ale diferitelor
regiuni, pot foarte bine concura cu cele mai pretentioase servicii oferite de agentiile
turistice. Si cum îti poti cunoaste mai bine acest neam daca nu vazându-l plamadind oale din lut,
tesând covoare la razboi sau jucând si petrecând la el acasa, în vatra satului, îmbracat în hainele
populare si ospatând mâncaruri traditionale.

Toate aceste sarbatori - din care multe sunt organizate în inima satului - reprezinta un
obiectiv de interes si, mai ales, unul de vacanta, atat pentru românii crescuti la oras cat si pentru
turistii straini. Apreciind la adevarata lor valoare obiceiurile traditionale, muzica populara si
mestesugurile vechi românesti, acestia se întorc an de an, pentru a gusta mamaliga olteneasca, a
învata pasul repezit al sârbei si pentru a respira aerul curat de tara. Pentru ei, câteva zile la tara
sunt o adevarata vacanta!

· Agroturism

Pensiunea Cristian - Perisor

In aceasta casa te simti confortabil, desi esti la tara si poti servi din bunatatile bucatariei
oltenesti, preparate ecologice obtinute din gradina proprie, tuica de casa si vinuri specifice
zonei.

Pensiunea “La izvoare”

Gândita deopotriva pentru turistii autohtoni cât si cei occidentali, pensiunea este amplasata pe
locul unde au fost vestitele izvoare Beharca. Acestea sunt acum captate langa pensiune.
Finisajele alese si decoratiunile exterioare fac din Pensiunea " La Izvoare" un loc in care se
regaseste si se respecta stilul rustic
romanesc autentic, alegerea perfecta pentru cei care cauta o atmosfera relaxanta si linistea
dominata de peisajul pitoresc si aerul curat.

Aici mai putem enumera si: Pensiunea Trandafirul Galben – Pielesti; Vila Vanatorului –
Bratovoiesti; Hotel Bechet – Bechet; Hotel Banie – Bucovat; Hanul ; Preajba – Preajba;
Pensiunea “Carul din Stele” – Beharca.

· Ecoturism

Ecoturismul reprezinta una dintre formele turistice cu cea mai mare tendinta de crestere
în ultimii ani, cu precadere în ariile protejate. Prin promovarea acestei forme de turism, multe tari
ale lumii care considera ca ariile protejate sunt o parte esentiala a ofertei turistice, au facut ca
turismul în natura si ecoturismul sa reprezinte elemente importante ale industriei turistice.

Aplicarea ecoturismului ca model de dezvoltare a turismului, cu deosebire în zonele

protejate si a principiilor sale are o dubla tinta: pe de o parte valorificarea integrata a resurselor
naturale si culturale de exceptie, cu îmbunatatirea calitatii vietii în comunitatile locale, iar pe de
alta parte satisfacerea motivatiilor si cerintelor turistilor în concordanta cu conservarea mediului
pentru generatiile viitoare.

Dezvoltarea ecologica a turismului în zone protejate vizeaza în principal patru planuri:

- economic, prin cresterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai putin
cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate;

- ecologic, prin asigurarea utilizarii rationale a tuturor resurselor, reducerea si eliminarea

deseurilor, reciclarea lor, asigurarea conservarii si protectiei mediului,
scaderea procesului de sustragere a terenurilor agricole si forestiere din circuitul agricol si
silvic;

 social, prin sporirea numarului de locuri de munca, mentinerea unor meserii traditionale,
atragerea populatiei în practicarea diferitelor forme de turism;

 cultural prin valorificarea elementelor de civilizatie, arta si cultura deosebite, care

exprima o anume identitate culturala si dezvolta spiritul de toleranta.

Pe teritoriul judetului Dolj se gasesc o varietate de astfel de rezervatii ale naturii printre
care putem enumera:

Parcul Romanescu - A fost realizat dupa planurile arhitectului francez E. Redont, in

perioada 1900 -1903 si este unul dintre cele mai mari si mai frumoase parcuri din tara (se intinde
pe cca. 90 ha.). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui, colt zoologic si un superb
pod suspendat.

Gradina botanica - Craiova, cuprinde elemente floristice caracteristice Olteniei, o

gradina italiana si o gradina chinezeasca; Gradina Botanica a fost amenajata din initiativa
botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca baza de studiu pentru studentii
facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de agrement. Gradina cuprinde o
suprafata de 17 ha si este delimitata pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha),
sistematic, flora globului, economic.

Parcul Sf. Dumitru (Gradina Baniei) este un exemplu de integrare a unor obiective
apartinând sitului istoric al Craiovei (Casa Baniei, Catedrala Mitropolitana Sf. Dumitru)
întrun ansamblu cu spatiu verde amenajat sub forma unei gradini publice pe 23 800 mp. În
cadrul acestuia se remarca si spatiul cu trandafiri, precum si grupul statuar al fratilor Buzesti.

Gradina Unirii (English Park), evidentiaza modalitatea de armonizare, pe un areal

limitat, patrulateric a unui ansamblu emblematic de cladiri ale Craiovei (Primaria, Prefectura
s.a.), cu o combinatie reusita cu linii riguroase cuprinzând plante ornamentale, arbusti si copaci
înglobând statuia domnitorului Al. I. Cuza si arteziana.

Parcul Teatrului National se detaseaza prin solutia dezvoltarii în trepte, valorificând

versantul scurt cu expozitie nordica, prin alei, boscheti, grupari de arbori si arbusti, statui si
grupuri statuare, integrat ansamblului format din cladirea Universitatii, Teatrul National si
blocul “ Lumea copiilor”.

Padurea Ciurumela - Este o rezervatie forestiera amplasata in comuna Poiana Mare,

judetul Dolj. Este formata dintr-o padure de salcami batrani, apreciata pentru continutul lemnos
si dimensiunile arborilor, unici in Europa.

Parcul Teatrului National se detaseaza prin solutia dezvoltarii în trepte, valorificând

versantul scurt cu expozitie nordica, prin alei, boscheti, grupari de arbori si arbusti, statui si
grupuri statuare, integrat ansamblului format din cladirea Universitatii, Teatrul National si
blocul “ Lumea copiilor”.

Padurea Ciurumela - Este o rezervatie forestiera amplasata in comuna Poiana Mare,

judetul Dolj. Este formata dintr-o padure de salcami batrani, apreciata pentru continutul lemnos
si dimensiunile arborilor, unici in Europa.
 Rezervatie paleontologica – Bucovat. Rezervatia este situata in apropiere de Craiova,
intr-un loc unde se gaseste si un important punct fosilifer, cu o bogata fauna fosila de cochilii de
moluste, ce dateaza din Paleolitic.

Rezervatia de bujori salbatici-Plenita (la 59 km de Craiova), un unicat in peisajul Romaniei;

Padurea-Cosoveni (la 10 km vest de Craiova pe DN 6), este o zona de vanatoare de fazani si

capriori;

Padurea-Radovan (la 30 km de Craiova pe DN 56);

Padurea-Braniste, cuprinde stejar brumariu.

O categorie distincta o formeaza parcurile de mare extensiune situate în zona periferica a

municipiului . Dintre acestea, Lunca Jiului se remarca prin potentialul peisagistic forestier
completat, pentru vizitare si agrement, cu drumuri, alei, terenuri sportive, camping, opere de arta
sculpturale. Parcurile Craiovita si Cornitoiu au raspuns unei duble necesitati si anume,
asanarea unor teritorii mlastinoase insalubre, dar si crearea unor spatii verzi absolut necesare
unor cartiere de locuit de tip blocuri lipsite de acest component absolut necesar. În cazul
parcului Hanul Doctorului a fost realizata o contrapondere, în partea estica la amenajarile de
spatii verzi existente de mai mult timp în vestul si sudvestul municipiului, aici remarcânduse mai
ales modalitatea de regularizare hidrografica si realizarea cascadei de mici lacuri, devenite si
stranduri.

O alta resursa naturala importanta o reprezinta bogatia apelor de suprafata, calitatea

deosebita a solului, padurile, pasunile si fânetele naturale. La Gighera si Urzicuta exista izvoare
minerale provenite din straturile pliocene ale Câmpiei Romane, cu un însemnat potential curativ
atestat prin studii hidrogeologice complexe.

·
·
·
·
 · Turism cultural (cu referire la traditii, mestesuguri, gastronomie, dansuri
traditionale, porturi populare, arta, elemente etnografice, institutii de cultura, etc)

În contextul unei concurente deosebite pe piata turismului european, potentialul turistic în

ansamblul sau al regiunii Oltenia poate fi pus în evidenta si valorificat, apreciem, prin abordarea
ingenioasa a potentialului de turism cultural.

În acest sens la nivelul regiunii Oltenia, exista:

Edificii Culturale

Casa Vorvorenilor - actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat realizat dupa
planurile arhitectului D.Maimarolu; el prezinta influenta mai tarzie a Renasterii franceze,
caracterizata prin acoperisuri mansardate, multitudinea de ornamentari si stucaturi interioare
bogat decorate.

Universitatea, fostul Palat de Justitie, a fost proiectata, in 1890, de arhitectul Ion

Socolescu si este o ilustrare a neoclasicismului in arhitectura.
O alta constructie deosebita este cladirea fostei Banci a Comertului, acum sediul
Primariei Craiovei. Proiectata de arhitectul Ion Mincu, este terminata in 1916 de catre elevul
sau Constantin Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri
venetiene si grilaje de fier forjat. O constructie interesanta, viguroasa, cu caractere
arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astazi sediul Prefecturii si Consiliului
Judetean Dolj. Opera a arhitectului Petre Antonescu, aceasta cladire a fost realizata intre anii
1912-1913.
Dupa primul razboi mondial, pe plan stilistic se continua stradania de afirmare a
elementelor nationale in arta. In Craiova acestei perioade se construieste asa-numita Casa Alba
(pe una din laturile gradinii centrale - English Park - realizata in stilul unui scuar londonez),
dupa planurile arhitectului Constantin Iotzu. Dintre realizarile contemporane trebuie sa amintim
noul edificiu al Teatrului National, inaugurat in 1973.
Muzeul de arta-Craiova, instalat in Palatul lui Dinu Mihail, constructie din 1867, dupa
planurile arhitectului francez Paul Gottereanu. Operele expuse apartin unor renumiti pictori si
scupltori romani si straini (Th.Aman, N.Grigorescu, Gh. Tattarescu, O.Bancila, st.Luchian,
I.Jalea, D.Paciurea. Un loc de seama il ocupa operele marelui maestru Constantin Brancusi
(sapte scuplturi, printre care si celebrul "Sarut");
 Muzeul Olteniei-Craiova, 1 aprilie 1915, Constantin N. Pop, prefectul judetului Dolj,
dispunea "infiintarea in chiar localul Palatului administrativ, a unui Muzeu Regional de
Antichitati si Etnografie" numindu-l director pe entuziastul profesor de istorie Stefan Ciuceanu.
Muzeul va cuprinde: "monumente epigrafice din epoca daco-romana, antichitati preistorice daco-
romane, barbare si romanesti aflate in judetul Dolj si la riguare si din celelalte tinuturi oltene,
antichitati religioase romanesti, colectiuni de documente vechi, fotografii, colectiuni de medalii
romanesti, de monede dacice, grecesti, romane si romanesti alcatuind laolalta Sectiunea
arheologica. De asemenea, va colectiona si expune materialul etnografic aflat prin comunele
acestui judet precum: chilimuri vechi oltenesti, costume taranesti, unelte de gospodarie din lemn,
artistic sculptate". Inca din primul an al existentei sale, muzeul a intreprins o investigatie ampla
in teren pentru depistarea tuturor monumentelor istorice din Oltenia, efectuand o serie de
periegheze si sapaturi arheologice in comunele si satele Olteniei. Perioada care a urmat fauririi
statului national unitar roman a fost, si pentru muzeele Craiovei, o perioada de dezvoltare si
afirmare. Din 1928 Muzeul Regional de Antichitati si Etnografie se uneste cu Muzeul de Istorie
Naturala devenind Muzeul Regional al Olteniei. Muzeul Olteniei isi desfasoara in prezent
activitatea in patru sectii: Sectia de Etnografie, Sectia de Arheologie si Istorie, Sectia de Stiintele
Naturii si Laboratorul de Restaurare-Conservare.

Mestesuguri populare si artizanat

Doljul reprezinta una din zonele în care firele de borangic au cunoscut multiple
întrebuintari : de la marame si ciupage la cearsafuri de pat. O valoare deosebita în realizarea
decorului pieselor de port au avut-o arniciul, lânita-procurata din comert si firul metalic (utilizat
cu predilectie în satele din nordul Doljului).
Mestesugul prelucrarii papurei prezinta interes prin tehnica arhaica si materia prima
folosita. Utilizând papura ce se gaseste din abundenta în baltile de la Dunare, dar si în baltile mai
mici din interiorul zonei, rogojinaritul s-a practicat ca mestesug casnic în satele de pe valea
Dunarii - Negoi, Bistret, Dunareni-dar si în centre specializate ca : Bailesti, Segarcea, Sadova.

Produsele principale ale mestesugului au fost rogojinile si papornitele de diferite marimi

si forme, folosite la transportul alimentelor
În satele din nordul Doljului mobilierul era confectionat concomitent cu locuinta, de catre
aceiasi mesteri. Un aspect similar îl întâlnim si la locuintele din pamânt batut, în satele de pe
linia Dunarii, unde dulapurile din lemn încastrate în perete erau confectionate de mesterii
constructori.
 Ca o exceptie, în Muzeul din Bailesti, se afla azi bardace, linguri, fuse de tors, darace,
pipteni din lemn cu un decor original, confectionate în comuna Cioroiasi.

Confectionarea instrumentelor muzicale populare (fluiere, cavale, cimpoaie) a fost

frecventa în judetul Dolj. Cofectionarea ocarinelor si drâmbelor în comuna Terpezita prezinta
interes prin modul cum a evoluat traditia mestesugurilor populare din zona. Cei doi creatori de
instrumente muzicale si interpreti - Ion Popescu-Baraianu (ocarine) si Dumitru Meca (drâmbe)-
reprezinta exemple tipice ale pasiunii proprii unor mesteri care au pus în diverse epoci istorice
bazele a ceea ce formeaza azi traditiile mestesugurilor populare.
Produsele de artizanat cuprind lucrari artistice în lemn, sticla si ceramica; icoane în lemn
si sticla; covoare de lâna si bumbac din tesaturi traditionale de mâna cu motive florale din
Oltenia.

-tesut covoare oltenesti la Bechet, impletit in rafie/ nuiele la Bailesti, olarit la Terpezita,
impletituri din par de capra in satul Leordeasa, comuna Argetoaia, cioplit in lemn, prelucrarea
rachitei si papurei (Sadova), confectionat costume populare, cojocarie, confectionat instrumente
muzicale, etc;

Sarbatori populare si festivaluri – vacante de neuitat

Sarbatorile populare ale oltenilor se tin lant tot anul. Ne oprim acum la câteva, respectate
de localnici cu sfintenie, de zeci de ani, în diferite comune si orase. Astfel:

Mai

- Sarbatoarea Teiului, în comuna Carpen, satul Cleanov, judetul Dolj, la 20 kilometri sud de
Craiova. Toate aceste sarbatori legate de apicultura se explica prin prezenta, în sudul Olteniei, a
unor paduri masive de salcâm si tei, parfumând aerul pe întinderi mari.
- În a doua jumatate a lunii mai, în Plenita-Dolj, localnicii joaca si petrec de Sarbatoarea
Bujorului. În locuri special amenajate în apropierea acestor plante salbatice, oamenii chefuiesc
cât e ziua de lunga, împletesc coronite din bujori si manânca preparate traditionale pregatite cu
aceasta ocazie. Sarbatori ale bujorului exista în mai multe localitati din sudul tarii, unde aceasta
planta creste spontan pe arii importante.
 Iulie

- Sarbatoarea Folclorului Traditional, la începutul lunii, la Strehaia, pe drumul dintre Craiova si

Drobeta Turnu Severin

August

-Sarbatoare Câmpeneasca, Ostroveni, judetul Dolj

 În portul Bechet se organizeaza anual serbarea zilei Marinei, la 15 august, unde au loc
diverse jocuri marinaresti, plimbari pe Dunare, precum si serbari câmpenesti.
-În apropierea orasului Bechet se afla Manastirea Sadova si padurea seculara de la Zaval, unde
în fiecare an, în prima duminica a lunii august se organizeaza un frumos festival.

Septembrie

- Festivalul de muzica populara ‘Corabia de Aur‘, ce se tine pe malurile Dunarii

Octombrie

Festivalul "Zilele Craiovei" (Localitatea Craiova; Judetul Dolj)

Desfasurat anual la sfarsitul lunii octombrie, asa cum se obisnuieste in fiecare an, cu
prilejul sarbatorii ortodoxe Sfantul Dumitru, partonul spiritual al orasului, Festivalul "Zilele
Craiovei" capata, cu fiecare editie, o amploare din ce in ce mai mare.
Festivalul s-a desfasurat intre 22 si 27 octombrie, cinci zile in care orasul Craiova a fost
in sarbatoare. Festivalul a debutat cu "Targul mesterilor populari",editia a XVII-a manifestare
concurs care a oferit prilejul mesterilor cei mai vestiti din toata tara sa-si etaleze talentul
mestesugului autentic. Au fost prezenti mesteri consacrati din Oltenia, din Banat, din Moldova,
din Transilvania, precum si din regiunea Vidin (Bulgaria). "Zilele Craiovei" au oferit si un regal
de muzica usoara si populara, prezenti fiind interpreti si grupuri consacrate ale ambelor genuri.
Un car alegoric a traversat orasul, evocand personaje si momente din istoria orasului. Serile
muzicale au fost colorate de focuri de artificii. Sarbatoarea orasului a implicat locuitorii de toate
varstele ai orasului, organizandu-se si manifestari dedicate copiilor si interpretate de copii :
concurs de biciclete, concurs de role, precum si manifestari organizate pentru adulti, cum ar fi
"Concursul de pescuit sportiv" desfasurat pe lacul din Parcul "Nicolae Romanescu". Festivalul "
Zilele Craiovei " a prilejuit momente autentice de arta si cultura, dar si momente de relaxare si
buna dispozitie, in spiritul efervescent al oltenilor.

Festivalul „Targul Mesterilor Populari” (Localitatea Craiova; Judetul Dolj)

Aparut initial ca un eveniment in cadrul Festivalului “Maria Tanase”, “Targul Mesterilor

Populari” si-a facut simtita prezenta, in anii din urma si in cadrul altor evenimente asa cum sunt
Festivalurile „Zilele Craiovei” si „Cantecele romanilor de pretutindeni”, la Turnu - Severin sau
Festivalul „Calusului Romanesc” de la Caracal, devenind practic un festival itinerant cu
organizatori diferiti, de format si amploare diferite. Formatul consacrat este insa cel care se
desfasoara la Craiova, acum in cadrul Festivalului „Zilele Craiovei”, organizat la sfarsitul lunii
octombrie, cand participa aici mesterii populari cei mai vestiti din Romania, recunoscuti in artele
olaritului, lemnului, tesaturilor, impletiturilor sau cojocaritului. Avand un caracter expozitional,
dar si unul competitiv, „Targul Mesterilor Populari” este un adevarat spectacol al traditiilor si
creativitatii romanesti, sectia de Etnografie a Muzeului de Istorie din Craiova, organizatorul
principal al evenimentului, conferind acestuia rigoarea stiintificã si garantia unei manifestari de
certa valoare internationala
Festivalul Vinului – comuna Leu. Puctul de atractie al sarbatorii va fii bineinteles
expozitia de vinuri si concursul "CEL MAI BUN VIN", la care jurizarea va fii asigurata de
degustatori specialisti, dar evenimentul va mai fii punctat si cu alte premii si concursuri inedite.
Specatacolul va fii sustinut in aer liber si se spera ca se va bucura atat de participarea intregii
comunitati Leu cat si a zonelor invecinate comunei.
Decembrie

Festivalul "Floare De Ger" (Localitatea Calafat; Judetul Dolj)

Inaugurat in luna decembrie a anului 1995, Festivalul "Floare de ger" este un eveniment
artistic dedicat muzicii folk. Manifestarea aduna folkisti consacrati sau in prag de afirmare, din
toate colturile tarii, veniti sa-si etaleze talentul. Manifestarea, devenita traditionala, reuneste
interpreti individuali si grupuri de muzica folk de maxim 5 persoane, precum si creatori de
poezie, motto-ul acestui festival fiind poezia "Floare de ger", pe versurile poetului Adrian
Popescu. Personalitatile artistice prezente aici, de-a lungul editiilor trecute, au oferit prin
recitalurile lor momente de arta autentica, in care muzica s-a imbinat fericit cu poezia.
 Gastronomie

Legatura de sânge, istoria comuna si apropierea geografica ce au facut ca românii din

Muntenia si Oltenia sa formeze vreme de secole un singur regat, au determinat asemanarile
existente între obiceiurile culinare ale locuitorilor acestor doua mari regiuni. Cu toate ca exista
similitudini evidente între cele doua bucatarii, în Oltenia s-au pastrat si multe obiceiuri, produse
si chiar tehnologii specifice acestei regiuni, cum este spre exemplu tehnica pregatirii bucatelor
"la test" în oale de pamânt sau pregatirea saramurii de pui, care aici este o supa cu carne de pui
prajita la gratar.

În bucataria olteneasca se prepara foarte multe ciorbe de pui, legume, praz, loboda sau
stevie, se foloseste adesea carnea de porc sau peste si, ceva mai rar, carnea de vita si vânatul.
Sunt apreciate ciorbele acrite cu zeama de varza sau suc de rosii, iar verdeturile folosite
cu predilectie sunt patrunjelul si leusteanul. Ciorba de burta este preferata aici cu hrean si otet,
fara usturoi.

Preparate specifice bucatariei oltenesti: ciulama de pui cu mamaliguta, rosiile umplute cu

carne sau numai cu orez, tochitura olteneasca, malai la test, jumari de porc, mâncare de praz,
cârnaciori oltenesti, gutui cu piept de pui, mititei, sarmale, purcel la tava, pomana porcului,
saramura de peste. Masa este precedata de un pahar de tuica (udde, prune, corcoduse etc.) iar
bucatele sunt insotite de vinuri specifice.
Turismul vitivinicol

Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic din sectorul rural.

Vinurile produse in regiunea Oltenia se bucura, prin calitatea lor, de o buna reputatie. Aici
turistii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor, a urmari imbutelierea
vinului si, desigur, a degusta produsul finit.

Judetul Dolj este reprezentat de podgoriile Sadova, Dabuleni, Bechet, trei podgorii de-a
lungul Dunarii, Segarcea, Banu Maracine, Bradesti sau Brabova, la 25 kilometri vest de
Craiova, Plenita.

Podgoria SEGARCEA este situata în sudul României, în împrejurimile orasului Craiova.

Desi nu se întinde pe o suprafata foarte însemnata, solul si microclimatul propriu permit
podgoriei sa produca vinuri rosii de înalta clasa, cum ar fi: Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare,
Cabernet Sauvignon, dar si câteva vinuri albe. Segarcea este cunoscuta, de asemenea, pentru
productia de struguri de masa, dintre care varietatile de Chasselas galben si rosu, Muscat
Hamburg si Muscat de Adda sunt foarte apreciate.
Podgoriile si vinurile renumite produse in judetul Dolj pot constitui o atractie pentru
turistii straini. Aceasta forma de turism poate fi combinata cu turismul gastronomic. Astfel, un
vin bun de Dolj poate fi degustat alaturi de mîncaruri specific oltenesti: tochitura, cîrnaciori
oltenesti, saramura de peste, etc. Daca gazdele va pregatesc o musaca, acompaniati-o cu un Pinot
Noir de Sadova sau cu un Merlot de Bradesti.

În judetul Dolj, unde solul este foarte nisipos, se pot vizita podgoriile:

- Sadova, Dabuleni, Bechet, unde puteti degusta: Pinot Noir, Rosioara

- Bradesti: Merlot

- Plenita, la sud de drumul între Brabova si Vânju Mare: Burgund Mare

Daca gazdele din Oltenia va pregatesc o musaca, acompaniati-o cu un Pinot Noir de

Sadova sau cu un Merlot de Bradesti.

Degustari:

· Cervina Segarcea SA, strada Unirii 4, Segarcea, acces pe drumul judetean la 28 kilometri
sud de Craiova

· Centrul de cercetari viticole Dabuleni, acces pe DN55, pâna la podgoria Bechet la 65

kilometri sud de Craiova plus 10 kilometri pe DN54. Solicitati de asemenea Rkatiteli (alb)
si Sangiovese
 · Turism dunarean
·
Municipiul Calafat s-a plamadit si dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru
geografic natural excelent, deteminat de prezenta apelor batrânului Danubiu, pe al carui mal
stâng este amplasata asezarea. Calafatul, orasul rozelor, al castanilor si stejarilor seculari, al
holdelor aurii, si industriei moderne, dar si al falnicelor monumente istorice, este situat în
extremitatea sud–vestica a judetului Dolj, pe malul stâng al Dunarii.

Asezarea sa pe malul Dunarii a oferit posibilitatea amenajarii unor spatii de cazare si

alimentatie unde turistii pot beneficia de cele mai bune conditii de petrecere a timpului liber. Un
obiectiv turistic principal este Muzeul de arta si etnografie din palatul Marincu.
Portul cultural „La Cetate“, amplasat in apropierea localitatii Maglavit de langa portul
Calafat, este renumit prin taberele de sculptura organizate in ultimii ani.

De asemenea, in cadrul complexului s-a organizat un catun „neolitic“, unde se pot

consuma produse ecologice pregatite la fata locului si se poate participa direct la realizarea
vaselor de ceramica specifice culturii Cucuteni.

În portul Bechet se organizeaza anual serbarea zilei Marinei, la 15 august, unde au loc
diverse jocuri marinaresti, plimbari pe Dunare, precum si serbari câmpenesti. În apropierea
orasului Bechet se afla Manastirea Sadova si padurea
seculara de la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminica a lunii august se organizeaza
un frumos festival.
Bechet este un nod rutier pe aici trecând drumurile nationale Craiova - Bechet, Calafat -
Bechet si Bechet - Corabia. Din orasul port Bechet se poate ajunge relativ repede la Sofia si de
aici în Grecia, acesta fiind unul din traseele preferate de catre majoritatea transportatorilor,
precum si de agentiile de turism, pentru a tranzita Bulgaria si a se îndrepta spre Grecia sau
Turcia.

Comuna Maglavit este la 10 kilometri nord de Calafat. Denumirea satului ar

proveni fie din moglo vite – multe vite, fie de la magla vit – ceata groasa.

Un ciobanas sarac si cu vorba stricata a fost vizitat de o viziune vreme de trei zile, asa
cum ii sta bine unei minuni. “Mosu’“, cum i-a spus Petre Lupu, l-a vizitat pe oierul gangav si i-
a transmis din tainele lumii, iar vestea a adus in Maglavit puhoaie de oameni, dar si puternicii
zilei.Pe locul unde i s-a aratat Dumnezeu lui Petrache Lupu a inceput sa se construiasca o
manastire, dar dupa venirea comunistilor s-a sistat orice constructie, fundatia ramanand in
paragina pana in 1992. Biserica are clopotnita de 38 de metri, in stilul Renasterii italiene, cea
mai inalta de acest tip din Romania. Hramul bisericii este la 8 septembrie de Sfanta Maria si in
vinerea de dupa Pasti. Adevarat, nimeni nu va veni sa caute printre buruienile din cimitir
mormantul ciobanasului care l-a primit in stana sa pe “Mosu’“, dar nisipul fin de pe malul
Dunarii poate oricand concura litoralul.

· Turism de vanatoare si pescuit

Fondul Cinegetic Sadova (Localitatea Sadova; Judetul Dolj)

Fondul cinegetic se afla in apropierea localitatii Sadova, la 50 km distanta de municipiul

Craiova.

Pe acest fond a fost vanat un exemplar de cerb comun al carui trofeu, medaliabil cu
bronz, a obtinut 222,71 puncte CIC, conform cataloagelor nationale. Intr-un concurs desfasurat la
Plovdiv, in Bulgaria, Romania s-a clasat pe locul I ca numar de medalii, la cerb comun, urmata
indeaproape de tara gazda. O parte dintre trofeele medaliate provin din fondul Sadova.

Fondul Cinegetic Bratovoiesti/Dalga (Localitatea Bratovoiesti; Judetul Dolj)

Fondul cinegetic este situat in apropierea localitatatii Bratovoiesti, la 25 km distanta de

municipiul Craiova.

Recordul national la cerb lopatar este de 199,48 puncte CIC, fiind medaliat cu aur si
obtinut la Sohodor, in judetul Arad. Urmatoarele doua locuri la nivel national sunt ocupate de
trofee obtinute la Bratovoiesti cu 195,30 respectiv 191,62 pct CIC. In clasamentul celor mai
vestite 23 de trofee la cerb lopatar din Romania, judetul Dolj detine 10 trofee medaliabile cu aur
si argint, toate obtinute la Bratovoiesti si Dalga.

Aici exista o densitate excelenta a vanatului si numeroase drumuri de acces.

 Fondul Cinegatic Panaghia (Localitatea Panaghia; Judetul Dolj)

Este situat la 17 km distanta de municipiul Craiova. In anul 1971, judetul Dolj, ocupa
locul III la nivel national, cu un trofeu de 201,92 puncte CIC la caprior, dobandit pe acest fond
de vanatoare. Intr-un clasament al celor mai valoroase 69 de trofee nationale la caprior din toate
timpurile, judetul Dolj detine 5 trofee.

Padurea Perisor (Localitatea Perisor; Judetul Dolj)

Padurea Perisor se afla in apropierea comunei Perisor, la 35 km distanta de municipiul

Craiova.

Rezervatie cinegetica, adaposteste un fond de vanatoare deosebit: mistreti, caprioare,

fazani, iepuri. Pot fi intalmite specii de arbori ca: stejarul, salcamul, dar si plantatii de nuci
canadieni, duglas - folosit si la ambientarea exterioara a Parlamentului Romaniei.

Fluviul Dunarea

Bogatia faunei piscicole este reprezentata printr-o mare varietate de pesti între care
amintim: somnul, crapul, salaul, stiuca, platica, carasul, linul, obletul, tiparul, ghigortul si, mai
rar, chiar cega.

Lacul Bistret (Localitatea Bistret; Judetul Dolj)

Situat in judetul Dolj, lacul se afla in apropierea comunei Bistret, la 72 km distanta de

municipiul Craiova. Este un lac de lunca, cu o suprafata de 1867 ha, al doilea ca dimensiune din
tara, unde se pot pescui exemplare de crap si cteno, intre 3-15 kg.

Lacul Geormani (Statiunea Victoria; Judetul Dolj)

Situat intr-un cadru natural pitoresc, Lacul Geormani se afla la iesirea din comuna Teasc,
la 18 km distanta de municipiul Craiova. Rcordul la capturi este de 22 kg. Cel mai bun loc pentru
pescuitul de crap este partea opusa intrarii de la sosea, iar pentru somn coada baltii. In zona se
gaseste si un mini-hotel.
 Lacul Fantanele (Localitatea Radovan; Judetul Dolj)

Se afla in judetul Dolj, in localitatea Radovan, la 30 km distanta de municipiul Craiova,

cu bun acces auto, exceptand zilele cu ploi abundente. Ihtiofauna : crap, caras si fitofag.

Raul Jiu

Se afla in partea de Sud - Sud-Vest a Romaniei. Este afluent al Dunarii si se varsa in

aceasta pe teritoriul comunei Gighera din judetul Dolj. Afluentii principali ai Jiului sunt:
Tismana, Motru, Gilort si Amaradia. Pe cursul sau exista numeroase zone unde se poate practica
pescuitul.

· Turism educational

Turismul educational in judetul Dolj se remarca prin organizarea si desfasurarea

actiunilor de si pentru tineret, a actiunilor culturale, artistice, distractive, educative, turistice
interne si internationale, sportive si de agrement pentru copii si tineri precum:

Tabere

- Tabara Nationala de Muzica FOLK, - Calafat - Singura tabara de muzica folk din România
(din anul 2000 participa si invitatii din Bulgaria, Serbia, Moldova, Rusia)

- Educatia pentru mediu – Dabuleni - Parcul orasului - Sesiune de referate, Actiune de plantare
a florilor si arbustilor.

- Tabara “Cutezatorii” - In localitatea Breasta, intr-o padure de fag si ulm, in parcul “C.
Argetoianu”

- Tabara “Danubiu” - Este situata in localitatea Calafat, pe malul stang al Dunarii, intr-o
padure de stejar

- Scoala de vara "Mircea Radina" – Segarcea - Activitatea se desfasura pe doua sectiuni: -limbi
straine -geografie/istorie
 Prioritatile de Dezvoltare pentru Turism – judetul Dolj

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism este prima prioritate a

regiunii. Turismul ofera cea mai buna, si în multe cazuri singura perspectiva realista pentru
dezvoltarea economica. De aceea, pentru valorificarea acestui potential, sunt necesare investitii
pentru cresterea atractivitatii si accesibilitatii unor zone cu potential turistic, promovarea lor
adecvata fiind o preconditie pentru stimularea investitiilor private. Se considera necesara
promovarea dezvoltarii serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de sprijin pentru investitiile în
infrastructura turistica si în zonele turistice atractive. Dezvoltarea si diversificarea industriei,
imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict conditionate
de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicatii si nu numai. Pentru
punerea in valoare a obiectivelor turistice se doreste asigurarea accesibilitatii la reteaua aeriana,
feroviara si rutiera prin dezvoltarea si modernizarea aeroporturilor existente, modernizarea cailor
rutiere si extinderea retelelor telefonice la nivelul tuturor localitatilor prin utilizarea de tehnologii
adecvate.

Acesta prioritate vizeaza reducerea deficitului infrastructurii, urmarind cresterea

competitivitatii turismului românesc si cresterea veniturilor realizate prin atragerea turistilor.

A doua prioritate regionala pentru turism este sprijinirea societatilor care activeaza
in turism. Se doreste astfel dezvoltarea, stimularea si sustinerea unor societati care sa actioneze
in domeniul turismului prin cresterea calitatii serviciilor si prin promovarea produselor turistice.
Se considera ca aceasta prioritate ar putea contribui la dezvoltarea sectorului de întreprinderi
mici si mijlocii si modernizarea si diversificarea activitatilor economice, dar si la crearea de
locuri de munca.

A treia prioritate este cresterea vizibilitatii regiunii, dezvoltarea marketingului

regional. Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic sa creasca semnificativ, sunt
necesare actiuni conjugate de promovare, care sa aiba ca tinta utilizarea integrala a obiectivelor
turistice dispuse pe intreaga suprafata a regiunii. Pe langa investitiile de reabilitare si
modernizare a acestui sector, este necesara o reclama turistica bine dirijata si sustinuta, care sa
aiba drept efect cresterea vizibilitatii regiunii prin dezvoltarea, diversificarea si promovarea
ofertei turistice.

 A patra prioritate regionala pentru turism este dezvoltarea resurselor umane din
sectorul turistic. Strategia regionala vizeaza cresterea capacitatii de angajare si ocupare prin
adaptarea fortei de munca la necesitatile pietei muncii si societatii si economiei bazate pe
cunoastere. Masurile din cadrul acestei prioritati isi propun instruirea, perfectionarea
personalului si a celor care activeaza in turism in vederea asigurarii unor servicii de calitate,
precum si dezvoltarea invatamnantului pre-universitar si de nivel superior in acest domeniu.

Calitatea resurselor umane in turism

Sectorul turistic este o industrie complexa, ce implica o investitie substantiala în capitalul

uman. Preferinta pentru mobilitate, nevoia de siguranta, confort, servicii turistice autentice sunt,
printre altele, principalele asteptari ale turistilor

Relatia dintre turism si capitalul uman este complexa, de interconditionare, fiecare dintre
cele doua elemente având deopotriva rolul de cauza si efect.

Perspectivele de crestere spectaculoasa a industriei de turism si hoteliere, precum si

contributia ei semnificativa la PIB nu se regasesc, din pacate, si in calitatea personalului
specializat si, respectiv, a serviciilor oferite de acest sector.

Resursele umane sunt cheia problemei

In industria turismului, se cauta toate specializarile de la agent de turism, agent de

ticketing sau ghid national sau international intr-o agentie de turism, pana la receptioner sau
ospatar. Bineinteles, singura functie care nu poate fi accesibila unui nivel entry level este cea de
manager.
Agentiile de turism au nevoie de agenti de ticketing si de turism, dar si de ghizi
specializati pe anumite limbi (germana, japoneza, spaniola). Din ce in ce mai multe agentii
angajeaza reprezentanti de PR si marketing, intelegand din ce in ce mai bine rolul promovarii
intr-o piata competitiva.
 OPORTUNITATI DE DEZVOLTARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL
JUDETULUI DOLJ

Judetul Dolj are de promovat un potential turistic de o mare diversitate, care ofera
posibilitatea practicarii unei largi game de forme de turism si pe toata durata anului. Promovarea
sectorului turistic va contribui la realizarea de investitii pentru modernizarea infrastructurii
turistice si în consecinta a calitatii si diversitatii serviciilor turistice oferite.
Valorificarea atractiilor turistice din diferitele zone ale judetului poate contribui la
cresterea economica a unor centre urbane sau zone rurale periferice, prin favorizarea aparitiei si
dezvoltarii firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economica scazuta în zone
atractive pentru investitori. Activitatea turistica creeaza cerere pentru o gama larga de bunuri si
servicii, achizitionate ulterior de turisti si companii de turism, inclusiv bunuri si servicii produse
de alte sectoare economice (comert, constructii, transporturi, industria alimentara, confectii si
încaltaminte, industria mica si de artizanat).
Dezvoltarea turismului va tine cont de principiile dezvoltarii durabile, în sensul
conservarii si protejarii patrimoniului natural si cultural, dar si al reducerii presiunii antropice
asupra mediului, inerenta în conditiile practicarii turismului pe scara larga.
Pe baza conditiilor geografice, climatice si istorice existente in judetul Dolj exista
posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte
considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca.
Turismul rural si agroturismul

Turismul rural se defineste prin petrecerea vacantei in spatiul rural. Aceasta forma de
turism este motivata de dorinta de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale si
presupune sederea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica) sau intr-un han,
pensiune sau hoteluri rustice. Turistul poate fi implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile
traditionale ale respectivei zone sau gospodarii. Astfel, el poate participa la recoltarea strugurilor,
la mulsul oilor sau la culesul merelor.

Pentru a fi favorabile agroturismului, localitatile rurale trebuie sa fie situate într-un mediu
fara factori poluanti, detinatoare a unor valori etnofolclorice, culturale si traditii satesti, cu un
bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate si
personalizate, satisfacând motivatiile turistilor (recreere, tratament, sport, vânatoare, pescuit,
artizanat, muzee si case memoriale, situri arheologice, fenomene carstice, ocupatii traditionale,
pastorit, viticultura, pomicultura, apicultura etc.) care, în afara functiilor administrative
economice si
 culturale proprii, asigura servicii pentru turisti, din tara si strainatate. Satul turistic este
definit ca asezare rurala, pitoreasca, situata intr-un cadru natural nepoluat, pastratoare de traditii
si un bogat trecut istoric care indeplineste functia de primire si gazduire a turistilor pentru
petrecerea unui sejur de durata nederminata. Avantajele acestei forme de turism sunt costurile
mici comparativ cu alte forme de vacanta, originalitatea calatoriilor, absenta aglomeratiei,
stimularea economiei zonelor rurale, crearea de noi locuri de munca, mai ales pentru femei,
obtinerea de venituri din valorificarea excedentului de produse agricole, protejarea mediului si
conservarea traditiilor.

Turismul rural si agroturismul sunt doua domenii care pot fi dezvoltate prin amenajarea
unor centre de odihna, de agrement, de vanatoare (tinand cont de fondul cinegetic diversificat),
statiuni balneoclimaterice (datorita efectului terapeutic al apelor minerale), a unor tabere de
copii, pensiuni, etc.
Turism balneoclimateric

Judetul Dolj are un potential balneoclimateric foarte important, dar pentru exploatarea lui
sunt necesare investitii mari. Un exemplu elocvent este sudul comunei Ghighera, care poseda un
însemnat potential curativ. La Gighera si Urzicuta exista izvoare minerale provenite din straturile
pliocene ale Câmpiei Romane, cu un însemnat potential curativ atestat prin studii hidrogeologice
complexe.

Turismul, ca oricare alt domeniu de activitate, are nevoie pentru a evolua de un cadru
institutional corespunzator, un ansamblu de verigi cu atributii bine definite, un sistem de relatii
functionale intre acestea, un sistem informational adecvat etc.

Pentru a putea vorbi despre o dezvoltare a turismului in Judetul Dolj trebuie luate unele
masuri:

- imbunatatirea organizarii turismului, creand o “agenda” de activitati, festivaluri,

expozitii etc. care pot fi partial sponsorizate de conducerile locale, stimuland noi idei si resurse;
- imbunatatirea promovarii judetului Dolj atat pe plan national, cat si international.
Acesta trebuie sa fie un program integrat constand in oferirea de informatii (brosuri, pliante),
retele de stimulare, prezenta la expozitii internationale, atragerea de organizatii turistic etc.;
- stimularea initiativei private pentru a crea posibilitati de cazare turistica la cele mai
inalte standarde;
 - insotirea numelui judetului Dolj de un brand, identidicarea/crearea unei identitati
judetene;

- identificarea unui numar de jucatori – cheie din diverse sectoare de activitate ale
judetului, capabili sa promoveze judetul Dolj in afara acestuia ( “Ambasadori” ai judetului Dolj).

SURSE DE FINANTARE PENTRU DOMENIUL TURISM

1) Programul Operational Regional

Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

Obiective

Aceasta axa prioritara vizeaza în principal valorificarea si promovarea durabila a

patrimoniului cultural si a resurselor naturale cu potential turistic, precum si îmbunatatirea
calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement, în vederea cresterii atractivitatii regiunilor,
dezvoltarii economiilor locale si crearii de noi locuri de munca.
Principalele domenii de interventie:

Ø Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea

infrastructurilor conexe

Ø Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a

resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice

Ø Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea

atractivitatii României ca destinatie turistica
 Aceste domenii de interventie au ca scop sprijinirea valorificarii unor importante
categorii de resurse turistice: culturale si resursele naturale.

Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea

infrastructurilor conexe

Operatiuni orientative:

· Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural mondial (Bisericile cu picturi

murale din nordul Moldovei, Manastirea Hurezi, Satele cu biserici fortificate din Transilvania,
Cetatile dacice fortificate, Centrul istoric Sighisoara, Ansamblul de biserici de lemn din
Maramures, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) si modernizarea infrastructurii conexe

· Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si modernizarea

infrastructurii conexe, cu potential turistic important (restaurarea cladirilor cu elemente
arhitectonice traditionale, reteaua de strazi, centre culturale, muzee, parcari, drumuri, etc.) în
vederea introducerii lor în circuite turistice.
· Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediul urban.

Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a

resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice

Operatiuni orientative

· Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane, chei, pesteri,

lacuri glaciare, etc)

· Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii necesare:

reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele obiective turistice naturale,
refugii alpine, marcarea traseelor turistice, panouri informative, platforme de campare,
posturi Salvamont etc.
Planul National de Dezvoltare Rurala

Motivatia sprijinului

Turismul rural este considerata o activitate alternativa ce va putea fi dezvoltata datorita

frumusetii peisajelor, a unei parti substantiale a teritoriului rural ce se pastreaza în stare semi
naturala si a pastrarii unor importante traditii si obiceiuri, reflectate în modul de viata traditional.

Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute

Sprijinul prin acesta masura vizeaza:

a) investitii în infrastructura de primire turistica;

b) investitii în activitati recreationale;

c) investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de

marcaje turistice, etc.

d) dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Descrierea tipului de operatiuni acoperite

Prin aceasta masura pot fi acoperite urmatoarele operatiuni:

Pentru componenta a):

 i. constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistica (structuri
agro-turistice si alte tipuri de structuri de primire turistica realizate de o micro-
întreprindere) având pâna la 15 camere

 Pentru investitii în structuri de primire turistica altele decât cele de agro-turism,

nivelul de confort si calitatea serviciilor prestate trebuie
sa fie echivalent cu minimum 3 margarete (definite în conformitate cu
legislatia nationala);

§ Pentru investitiile în agro-turism structura de primire turistica trebuie sa atinga

nivelul de confort si calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1
margareta (definite în conformitate cu legislatia nationala).

ii. construirea si modernizarea infrastructurii aferente capacitatilor de cazare precum sisteme

de apa/apa uzata, achizitionare de echipamente de producere a energie din surse
regenerabile, etc

Pentru componenta b):

i. investitii legate de activitati recreationale precum ex: alei pentru plimbari, spatii de
campare, plimbari cu mijloace de transport traditionale, adaposturi pentru vreme
nefavorabila etc.;

ii. investitii legate de activitati sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee
pentru echitatie inclusiv prima achizitie de cai (cu exceptia celor de cursa) în scop
turistic si asigurarea adaposturile acestora (ca parte din valoare eligibila a proiectului),
rafting, alpinism, etc.

Pentru componenta c):

 construirea, modernizarea si dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare si

vizitare turistica, etc.

 dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;

iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice 1 de interes public etc.

iv. investitii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu
ecartament îngust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan
inclinat etc.), reconditionarea echipamentelor si utilajelor;

v. investitii legate de înfiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”,

„al olaritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.)
 Pentru componenta d):

i. elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor în scopul

promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare, etc.

De asemenea, pentru toate tipurile de actiuni, vor fi sustinute cheltuielile cu

achizitionarea de utilaje si echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare si
montaj si costurile generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitectii si
inginerii, consultanta, studii de fezabilitate, achizitia de patente si licente, în limita unui procent
de 10% din valoarea totala a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevad constructii în
limita a 5%.
 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.cemt.org/online/infrastr03/RoadCorrIV.pdf
2. http://www.cemt.org/online/infrastr03/RailCorrIV.pdf
3. http://www.corridor7.org/
4. http://www.cjdolj.ro/assets/images/harta-dolj.jpg
5. https://dobdell.wordpress.com/2013/01/30/valorificarea-potentialului-turistic-al-
judetului-dolj/
6. https://www.scribd.com/document/37128920/Dolj-Studiu-Turism-Varianta-19-
Noimebrie
7. http://www.innoturism.ro/downloads/5_Explorarea%20necunoscutului.pdf
8. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/valorificarea-potentialului-turistic-in-
judetul-dolj-97925.html