Sunteți pe pagina 1din 6

Curs nr. 3 14.05.

2018

Managementul resursei umane în organizaţia şcolară

În orice organizaţie şcolară managementul priveşte următoarele domenii


principale:
- managementul resurselor umane;
- managementul resurselor materiale;
- managementul resurselor financiare;
- managementul de proiect.
Resursa umană are un rol deosebit de important în funcţionarea, dezvoltarea şi
evoluţia organizaţiei şcolare. De aceea orice manager interesat de calitatea
organizaţiei şcolare acordă o deosebită atenţie recrutării personalului, precum şi
comunicării cu personalul din organizaţie.
Planificarea resurselor umane este punctul de plecare pentru încadrarea cu
personal de calitate. Prin planificarea resurselor umane înţelegem totalitatea
acţiunilor prin care se stabileşte necesarul de personal (atât numeric, cât şi calitativ)
pentru realizarea obiectivelor organizaţiei.
În organizaţiile şcolare activează (conform Legii Educaţiei Naţionale,
Titlul ,,Statutul Personalului Didactic’’) următoarele categorii de personal:
- personal didactic de predare (include şi pe cel de instruire practică): profesorii de
toate tipurile, profesori de învăţământ primar, profesori de învăţământ gimnazial,
profesori de învăţământ liceal, profesori de învăţământ postliceal, ingineri, profesori
de discipline tehnice – deoarece predă în licee materie de specialitate, profesor
……….profesor dirijor;
- personal didactic auxiliar (toate şcolile au secretar, administrator financiar-contabil
şef administrator de patrimoniu, laborant, pedagog, informatician, bibliotecar sau
documentarist;

1
- personal administrativ şi nedidactic (îngrijitori, muncitori de întreţinere, fochişti,
paznici, etc).
Conducerea unităţilor de învăţământ se realizează de către Consiliul de
Administraţie, directorul (manager), directorul adjunct (îl înlocuiește pe director
când lipsește, conduce anumite sectoare prin delegare de la director).
Activitatea personalului didactic de predare şi parţial a celui didactic auxiliar
se desfăşoară în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale, activitatea personalului
administrativ este reglementată de Codul Muncii.
Necesarul de personal dintr-o organizaţie școlară se stabileşte în funcţie de
următoarele criterii:
a) strategia organizaţiei;
b) personalul existent;
c) creşterea de forţă de muncă;
d) tehnologia existentă în organizaţie;
e) enigoferta de forţă de muncă .
Recrutarea personalului şi selecţia acestuia sunt activităţi care asigură
satisfacerea cerinţelor de personal. Recrutarea presupune activităţi de căutare şi de
atragere a unui public ţintă din care să fie selectat şi angajat personalul care deţine
calităţile necesare realizării obiectivelor organizaţiei. Selecţia personalului este etapa
prin care o persoană sau mai multe este/sunt alese pentru ocuparea unui post vacant.
Succesul procesului de selecţie este important întrucât:
- organizaţia îşi completează schema de personal;
- justifică cheltuielile realizate pentru selecţie (bani, timp, logistică);
- câştigarea unui nou membru în organizaţie care poate influenţa pozitiv dezvoltarea
acesteia.
Cele mai frecvente tehnici de selectare a personalului sunt :
- CV-ul candidatului ;
- scrisoare de motivare ;

2
- referinţe diverse ;
- interviul ;
- diverse teste (psihologic, grafologic, medical, probă practică, etc).
Aceste modalităţi nu se aplică pentru personalul didactic de predare, ci
numai pentru personalul nedidactic. Excepţie este personalul didactic de predare
asociat (pentru o perioadă scurtă de timp cu un contract de muncă parţial – se
procedeaza fie prin consultarea CV-ului sau interviu).
Selecţia personalului didactic de predare se realizează anual pe baza unei
metodologii cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul
preuniversitar. Metodologia este elaborată de către Ministerul Educaţiei Naţionale
aprobată prin Ordin al Ministrului. În textul acestuia sunt stabilite toate etapele
mobilităţii şi procedurile aferente pentru fiecare etapă.
În învăţământul preuniversitar există 2 categorii de personal didactic de
predare:
a) cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată;
b) cu contract de muncă pe perioadă determinată (1 an şcolar);
Principalele etape ale mobilităţii sunt:
I. Încadrarea cu personal didactic titular a unităţii de învăţământ (realizarea
normelor de predare-învăţare-evaluare pentru profesorii din unităţi {180
ore/saptamână la profesori, învăţători, educatori – 16 sau 20 ore câte sunt în planul
de învăţământ, 24 ore pentru maiştrii instructori/vacantarea posturilor, catedrelor,
orelor libere});
II.
a) Completarea normelor pentru personalul didactic titular;
b) Întregirile de normă;
III.Transferul pentru restrângere de activitate (în cazul în care numărul orelor este
mai mic de 9);

3
IV. Concursul pentru ocuparea posturilor vacante – concurs de titularizare organizat
de Ministerul Educaţiei prin Inspectoratele Şcolare. Cei care promovează concursul
cu note mai mari de 7 pot să obţină un post pe durată nederminată dacă catedra are
valabilitate de cel puţin 4 ani;
V. Pretransferul consimţit între unităţile de învăţământ (transferul de la şcoala X la
şcoala Y);
VI. Detaşările în interesul unităţii şi la cerere;
VII. Continuitate cu contract de muncă pe perioadă determinată;
VIII. Plata cu ora sau profesori asociaţi.
Angajarea (atât cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, cât şi cu
contract de muncă pe perioadă determinată se face de către director pe baza deciziei
de repartizare a Inspectoratului Şcolar General.
În ce priveşte evaluarea personalului precizăm că aceasta se realizează (la
personalul didactic de predare-profesori) pe baza unei fişe de autoevaluare/evaluare
concepută de Ministerul Educaţiei şi avizată de Consiliul Profesoral. La personalul
nedidactic şi auxiliar evaluarea se face prin comisie numită de Consiliul de
Administratie.
Evident ca în evaluarea performanţelor personalului se ţine cont şi de
evaluarea prin observare directă/informală a fiecăruia.
O componentă foarte importantă a managementului resursei umane
vizează/priveşte cariera fiecărui membru al organizaţiei. În învăţământ se numeşte
formare continuă sau dezvoltare continuă profesională. La fiecare interval de 5 ani
toate cadrele didactice trebuie să realizeze prin formare şi dezvoltare profesională
90 credite transferabile. Se consideră forme de dezvoltare profesională și examenul
de definitivat, examenul pentru obţinerea gradului didactic II şi I, obţinerea titlului
de doctor, cursurile postdoctorale.
Managerul unei unităţi de învăţământ are o importanţă deosebită în
formarea/dezvoltarea personalului din unitatea de învăţământ. El are obligaţia să:

4
- asigure personal de calitate pentru unitatea de învăţământ;
- asigure parteneriate educaţionale cu alte instituţii de învăţământ;
- asigure consiliere pentru orientare şi dezvoltare profesională;
- stimuleze atragerea elevilor pentru programe educaţionale;
- coreleze oferta educaţională cu cerinţele de pe piaţa muncii;
- gestioneze resursele financiare, bugetare şi să atragă noi resurse financiare evident
extrabugetare;
- reprezinte unitatea de învăţământ în relaţia cu organismele ierarhic superioare dar
şi în relaţiile cu terţi/similare sau de altă natură.
În literatura de specialitate s-a introdus termenul ,,status'’ al managerului
şcolar. Status-ul înseamnă poziţia pe care o are o persoană în sistemul sau în
subsistemul de învăţământ sau în organizaţia şcolară. Status-ul stabileşte natura
relaţiilor managerului în organizaţie sau în subsistem în relaţii care pot fi de
colaborare, de egalitate sau de subordonare ierarhice.
Rolul managerului şcolar este înţeles ca fiind aşteptările celorlalţi membri ai
organizaţiei cu privire la manager. Așteptările se referă la concordanţa dintre
activitatea managerului şi atribuţiile stabilite prin actele normative şi la concordanţa
dintre rezultatele proiectate şi cele obţinute.
Managerul îndeplineşte mai multe roluri:
- este reprezentant al statului în şcolile publice, deci este obligat să aplice legile
- este reprezentant al comunităţii educative;
- este preşedinte al Consiliului Profesoral şi al Consiliului de Administraţie;
- este ordonator de credite şi gestionar administrativ al bunurilor unităţii;
- este decident (cel care decide cu privire la organizaţia respectivă);
- este organizator al întregii activităţi;
- este mediator între membrii comunităţii;
- este evaluator al activităţii personalului şi al rezultatelor/ţelurilor elevilor;
- este membru al comunităţtii;

5
- este cetăţean;
- este răspunzator de întreaga activitate a unei organizaţii şcolare.

S-ar putea să vă placă și