Studiu CASIMCEAelectricom

S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.
CONSULTANTA, PROIECTARE, LABORATOR ANALIZE
Sediu social: Str. Popa Nicolae nr. 23, Bl. 10, Sc. B, Apart. 42, Parter, Sector 2, Bucuresti
Punct de lucru: Str. Mehadiei nr. 41, Sector 6, Bucuresti, Reg. Com.: J40/11122/2006, CF: RO 18833542
Cont: RO22RNCB0073054800010001 – Banca: B.C.R. Sector 2
Tel/fax: 021/655.13.11, Fax: 031/815.62.08, Tel. 0745.09.89.77, e-mail: ligia.milea@gmail.com
Completare
RAPORT
la
STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI
PRIVIND CONSTRUIRE PARC EOLIAN 5
TURBINE A DRUMURILOR DE ACCES LA
PARCUL EOLIAN SI A RACORDULUI
ELECTRIC PENTRU EVACUAREA PUTERII
IN SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL (LES,
LEA)
S.C. ELECTRICOM S.A.

– str. Calea 13 Septembrie nr. 90, Camera 2.05., Biroul
1 in incinta Grand Offices, Etaj 2, Sector 5, Bucuresti –
Bucuresti, ianuarie 2011

Aceasta documentatie poate fi folosita in exclusivitate pentru scopul pentru care este in mod specific furnizata si nu poate fi
reprodusa, copiata, imprimata sau intrebuintata integral sau partial, direct sau indirect in alte scopuri, fara permisiunea prealabila a
proprietarului, acordata legal in scris.
Cpmpletare RAPORT la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
privind Construire parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul eolian si a racordului electric
pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES, LEA)
– S.C. ELECTRICOM S.A. Bucuresti –
Pagina: 2 / 110
COMPLETARE
RAPORT la STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
privind CONSTRUIRE PARC EOLIAN 5 TURBINE, DRUMURI DE ACCCES LA

PARCUL EOLIAN SI A RACORDULUI ELECTRIC PENTRU EVACUAREA PUTERII
IN SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL (LES, LEA)
S.C. S.C. ELECTRICOM S.A. Bucuresti
S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Bucuresti
________________________
Ligia Milea
DIRECTOR GENERAL
Colectiv de lucru:
Coordonator proiect:
Dipl. Ing. Maria Macau
________________________
Coordonator lucrare – Persoana fizica atestata
Ligia Milea
_________________________
ianuarie 2011
Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Completare RAPORT la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Pagina: 3 / 110
Capitolul 1. INFORMATII GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului
Obiectivul de investitii pentru care se solicita emiterea acordului de mediu il

reprezinta “Construire parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul eolian si
a racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES,
LEA)”.
1.2. Durata estimata de functionare a parcului eolian
Perioada de functionare a parcului eolian este nedeterminata, iar perioada de

viata a turbinelor eoliene este de minim 50 ani.
1.3. Amplasamentul obiectivului si adresa
Obiectivul este amplasat in extravilanul comunei Casimcea (sat Corugea, sat

Cismeaua noua), identificat prin F12 – tarla T 54, parcela P 514, tarla T 58, parcela P
515, De 520, De513, De522/1, De522, ca urmare a previziunilor de dezvoltare rezultate
din investitia ce va fi realizata de S.C. ELECTRICOM S.A. prin construirea unui parc
eolian cu 5 turbine, a drumurilor de acces la parcul eolian si a racordului electric pentru
evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES, LEA).
Amplasamentul se afla in vecinatatea unui parc eolian propus de catre ENEL –

S.C. BLUE LINE IMPEX S.R.L. (devenit intre timp ca subsidiare ENEL – S.C. BLUE
ENERGY S.R.L. si S.C. ENEL GREEN POWER Romania S.R.L.), pentru care este
depusa documentatie in vederea avizarii si de care s-a tinut cont in amplasarea noilor
turbine T6 – T10.
Conform Adresei nr. 7724/04.08.2010 transmisa de Agentia pentru Protectia
Mediului Tulcea, amplasamentul propus se situeaza, astfel: (Anexa nr. 2)
– se suprapune partial peste amplasamentul parcului eolian Blue Energy
Corugea – 36 turbine (cele mai apropiate turbine aflandu-se fata de
turbinele Blue Energy Corugea la aprox. 200 m);
– parc eolian Electricom I – 5 turbine, la circa 150 m;
– parc eolian Beta Wind Sud I – 12 turbine, la circa 2.100 m;
– parc eolian Beta Wind Nord III – 7 turbine, la circa 2.400 m;
– parc eolian Alpha Wind Nord III – 20 turbine, la circa 2.900 m;
– parc eolian Beta Wind Nord II – 35 turbine, la circa 4.900 m;
– parc eolian Intertrans Karla – 3 turbine, la circa 4.040 m;
– parc eolian Beta Wind Sud II – 12 turbine, la circa 4.200 m;
– parc eolian Energowind – 11 turbine, la circa 6.000 m;
– parc eolian Alpha Wind Sud I – 22 turbine, la circa 6.100 m;

Pagina: 4 / 110
– parc eolian CAS Sud II – 33 turbine, la circa 6.600 m;

– parc eolian Premium Management – 25 turbine, la circa 6.800 m;
– parc eolian Beta Wind Sud III – 11 turbine, la circa 7.200 m;
– parc eolian Beta Wind Nord I – 22 turbine, la circa 7.900 m;
– parc eolian Eolica Ca II – 17 turbine, la circa 7.900 m;
– parc eolian Alpha Wind Nord II – 27 turbine, la circa 8.500 m;
– parc eolian CAS Sud III – 3 turbine, la circa 8.700 m;
– parc eolian Alpha Wind Nord I – 21 turbine, la circa 9.300 m;
– parc eolian DMS Wind – 20 turbine, la circa 10.000 m;
– parc eolian Eolica Be V – 17 turbine, la circa 9.900 m;
– parc eolian Romwind – 20 turbine, la circa 12.000 m.
In baza Certificatului de Urbanism nr. 5595/14.12.2009 (Anexa nr. 3), S.C.

ELECTRICOM S.A., realizarea unui parc eolian cu 5 turbine, ce include: fundatii, trasee
de cablu, drumuri forestiere de acces, statie de transformare daca este cazul, conform
P.U.G. aprobat prin Hotararea consiliului Local al Comunei Casimcea nr. 9/30.03.2001,
pe un areal cu urmatoarele date de identificare:
F12 – tarla T 54, parcela P 514, tarla T 58, parcela P 515, De 520, De513,
De522/1, De522 din extravilanul comunei Casimcea (sat Corugea, sat Cismeaua Noua)
(Anexa nr. 4), cu urmatoarele regimuri:
Regimul juridic: - amplasament: extravilan Comuna Casimcea, conform
P.U.G.
- tipul de proprietate: privata a comunei Casimcea si
domeniul public ce interes local.
Regimul economic: - folosinta actuala: teren agricol (islaz) si drumuri de
exploatare, conform incadrarii cadastrale.
- destinatia prpusa: confor P.U.G. aprobat, teren
agricol (islaz) si drumuri de explotare.
Regimul tehnic: Conform P.U.G. amplasamentul se afla in extravila,
comuna Casimcea, pe teren cu destinatie agricola.
Pe amplasament se afla retele de irigatii, retele electrice si tumuli.
Pe teritoriul comunei sunt situri Natura 2000.
Conform P.U.G. aprobat, autorizarea executarii constructiilor pe terenurile
agricole situate in extravilanul localitatii este permisa pentru functiunile si in
conditiile stabilite de lege. In extravilan se pot amplasa constructii pe
terenuri avand clasa i si II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrari de
imbunatatiri funciare sau pe terenuri plantate cu vii si livezi.
Conform art. 32 al Ordonantei nr. 27/2008, care modifica su completeaza
Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismului, in cazul
in care se solicita o modificare a prevederilor P.U.G. aprobat, se poate
elabora P.U.Z. prin care sa se demonestreze posibilitatea interventiei
urbanistice solicitate. Prin P.U.Z. se vor analiza modul optim de integrare a
noii functiuni in relatie cu vecinatatile, accesul, distantantarea turbinelor fata
de limitele terenului, solutionarea utilitatilor, problemele de mediu.
P.U.G. va analiza su relatia cu vecinatatile, cu caile de circulatie, retelele
existente, alte centrale existente.
P.U.Z. ca fi intocmit cu respectarea prevederilor Ordonantei nr. 27/2008.

Pagina: 5 / 110
Accesul la amplasament se va face prin drumurile de expoatare exuistente

in zona: De520, De513, De554, De522/1, De522, ce vor fi reamenajate pe
cheltuiala beneficiarului investitiei.
In zona nu exista retea de alimentare cu apa, dar exista retea de alimentare
cu energie electrica.
In cazul accesului pentru executie, intretinere, interventie, traversarea unor
retele electrice, a organizarii de santier pe terenurile altor titulari, se va
solicta acordul legal al acestora.
Se vor evita orice lucrari de terasamente care pot provoca scurgerea apelor
pe parcele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor
meteorice.
Lucrarile de oragnizare de santier su stationarea utilajelor se va face in
incinta proprie.
Documnetatia P.U.Z. va fi redactata pe suport topografic, receptionat de
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea si va cuprinde material
fotografic pentru zona analizata si imprejurimi.
Documentatia Proiectului pentru Autorizarea Executarii Lucrarilor de
Construire va fi corelata cu regimul seismic si eolian al zonei, va fi adoptata
unor posibile amplificari si intensitatii vanturilor si efectelor distructive create
de torenti ce se pot forma pe ravenele din zona, respectandu-se
prevederilor Legii nr. 10/1995 privind siguranta in exploatare a constructiilor.
Documentatia va avea la baza avizul geotehnic si ca fi verificata conform
legislatiei.
Prin lucrarile propuse nu vor fi aduse daune bunurilor altor titulari,
respactandu-se prevederilor Codului civil si legislatiei specifice.
Amplasarea placului eolian se va face cu respectarea prevederilor Ordinului
nr. 4/2007 al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si
a Hotararii de Guvern nr. 540/2004.
Se vor respecta prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007.
Dezvoltatorul va notifica persoanele fizice su juridice, posibil afectate,
asupra realizarii capacitatii energetice.
Dezvoltatorul are obligatia se a face informarea la sediul autoritatilor publice
locale in care se va preciza su incadrarea cadastrala a terenului posibil
afectat prin realizarea capacitatii energetice.
Amenajarile propuse nu vor produce modificari ale scurgerilor torentiale.
Vor fi protejate bornele topometrice su cele topografice ce pot exista pe
amplasament.
Racordul electric se va realiza in baza unui proiect elaborat de un proiectant
autorizat.
P.U.Z. si Documentatia tehnica pentru Autorizarea Executarii Lucrarilor de
Construire vor cuprinde planul de situatie/incadrare in zona vizat spre
neschimbare, anexa la certificatul de urbanism.
P.U.Z. si Documentatia tehnica pentru Autorizarea Executarii Lucrarilor de
Construire vor cuprinde dovada detinerii legale a terenului su nu face
obiectul unui litigiu aflat pe rolul unor instante judecatoresti.
Pentru T54, Pp514 Consiliul Judetean Tulcea a mai emis pentru S.C.
ELECTRICOM S.A., Certificatul de urbanism nr. 113/3382/05.05.2008

Pagina: 6 / 110
Proiectul in vederea construirii parcului eolian cu 5 turbine, a drumurilor de

accces la parcul eolian si a racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul
energetic national (LES, LEA) s-a realizat pe baza strategiei de dezvoltare a comunei
Casimcea, corelata cu bugetul si programele de investitii publice ale Iocalitatii, in
vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica si avand la baza
Actul constitutiv a unui drept de uz (Anexa nr. 5) pe o perioada de 49 ani (patruzeci si
noua ani), ce include folosinta propriu-zisa si dreptul de executare a lucrarilor de
constructie pe terenurile mentionate in actul mentionat anterior, care sunt libere de orice
sarcini, conform prevederilor Contractului de Asociere in Participatiune nr.
1545/04.04.2007 si a actelor aditionale la acesta, pentru realizarea Parcului Eolian in
Comuna Casimcea (amplasament turbine, drumuri de acces, statie electrica, punct de
racord electric si constructii accesorii).
Terenurile pe care vor fi amplasate turbinele eoliene – atat cele 5 noi turbine din
etapa II, ce fac obiectul acestui proiect, cat si pentru primele 5 turbine din etapa I, deja
aprobata – impreuna cu drumurile interioare de acces la acestea reprezinta un total
13.110 mp.
Aceste terenuri sunt in proprietatea S.C. ELECTRICOM S.A. conform

Contractului de schimb nr. 671/04.05.2010 incheiat de S.C. ELECTRICOM S.A. cu
Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna Casimcea – persoana juridica de drept public
– Primaria Casimcea si sunt identificate astfel: (Anexa nr. 6)
0,1551 ha situate in Tarlaua 58/Parcela 551/Lot 2/2 din extravilanul
Comunei Casimcea, proprietate a S.C. ELECTRICOM S.A. urmare aplicarii
prevederilor Contractului de Schimb nr. 671/04.05.2010 (Incheiere O.C.P.I.
Tulcea nr. 18586/21.05.2010, extras de CF 30480), pe care este
amplasata turbina T 10.
amplasata turbina T9.
Tulcea nr. 18584/21.05.2010, conform rectificarii notariale nr.
1824/03.06.2010 la actul de dezmembrare si nr. 2132/21.06.2010 la
contractul de schimb extras de CF 30483), pe care este amplasata turbina
T8.
0,1087 ha situate in Tarlaua 56/Parcela 535/lot 4 din extravilanul Comunei
Casimcea, proprietate a S.C. ELECTRICOM S.A. urmare aplicarii
Tulcea nr. 18574/21.05.2010, extras de CF 30224) pe care este amplasata
Statia Electrica de Conexiuni de 20 Kv.
Tulcea nr. 18581/21.05.2010, extras de CF 30292), pe care va fi

Pagina: 7 / 110

amplasata turbina T5 din etapa I impreuna cu T 6 din actuala etapa.
Pentru aceste terenuri in Anexa nr. 7 sunt prezentate incheierile O.C.P.I. si

extrasele de carte funciara.
Pentru T4 amplasata pe 0,725 ha din T54/P514/lot 4, Inscrisa in CF nr.

30293, comunicata cu Incheierea O.C.P.I. Tulcea nr. 18580/21.05.2010;
Pentru T3 amplasata pe 0,699 ha din T56/P536, Inscrisa in CF nr. 30123,
comunicata cu Incheierea O.C.P.I. Tulcea nr. 18579/21.05.2010
comunicata cu Incheierea O.C.P.I. Tulcea nr. 18577/21.05.2010;
Pentru T1 amplasata pe 0,1218 ha. din T56/P535,Inscrisa in CF nr. 30222,
comunicata cu Incheierea O.C.P.I. Tulcea nr. 18578/21.05.2010.
Pentru restul de teren necesar zonelor de protectie si de siguranta impuse de

normativele A.N.R.E. – circa 109 ha – exista semnat cu Primaria Casimcea Contractul
de superficie cu drept de uz nr. 569/21.04.2010 incheiat cu S.C. ELECTRICOM S.A.,
derivat al Contractului de Asociere in participatiune incheiat cu Consiliul Local al
Comunei Casimcea, pentru urmatoarele parcele:
– P 514 in suprafata de 52,36 ha conform Actului Aditional nr. 1/10.10.2007 la
Contractul de Asociere in Participatiune nr. 1545/04.04.2007;
– P 535 in suprafata de 6,96 ha conform Contractului de Asociere in
Participatiune nr. 1545/04.04.2007;
– P 536 in suprafata de 1,38 ha conform Contractului de Asociere in
– P 551/Lot 2 in suprafata de 50,13 ha conform Actului Aditional nr.
2/10.08.2009 la Contractul de Asociere in Participatiune nr. 1545/04.04.2007.
S.C. ELECTRICOM S.A. mai detine prin cumparare de la persoane private un
numar de parcele dupa cum urmeaza:
– 2,07 ha – sola 57 parcela 546 sat Corugea, comuna Casimcea, jud. Tulcea
proprietate a S.C. ELECTRICOM S.A. provenita de la Serban Vasile, conform
Contractului de vanzare cumparare nr. 53 din 12 ianuarie 2010, CF 30184 nr.
cadastral 1668, pe este amplasata Linia Electrica Subterana LES 20 kV de
evacuare a puterii din Statia electrica de Conexiuni);
– 2 ha – sola 55 parcela 524 sat Corugea, comuna Casimcea, jud. Tulcea de la
Gioada Marin conform Contractului de vanzare cumparare nr. 1223 din 05
mai 2010, CF 30192 cu nr. cadastral 1461;
Gioada Cornel conform Contractului de vanzare cumparare nr. 1222 din 05
Fogoros Gheorghe conform promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare nr.
896 din 27 noiembrie 2007 CF 1412/N nr. cadastral 1664;

Pagina: 8 / 110

Damian Virgil conform promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare nr. 770
din 25 octombrie 2007;
de la Mocanu Vasile conform promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare nr.
777 din 25 octombrie 2007.
Deliminarea amplasamentului:
− S – pasune, sat Corugea;
− E – drum de exploatare DE 540, pasune, sat Razboieni;
− V – pasune, drum judetean DJ 22 E;
− N – pasune, sat Casimcea Noua.
S-au identificat vecinatatile din zona din imediata vecinatate a turbinelor:
Tabel nr. 1. Vecini turbina T6
Nr. crt. Vecin N, E, S, V

1. Pasune C.L. Casimcea E, V, N
2. Belu Victoria V
Nr.crt. Vecin N, E, S, V
1. Pasune C.L. Casimcea E, V
2. Dumitru Petre 25.200,00 mp S
3. Popa Jana 10.150,00 mp S
4. Sarateanu Gheorghe 12.650,00 mp S
5. Sarateanu Dumitru 12.650,00 mp S
6. Tudor Victor 8.650,00 mp S
7. BABONEA CONSTANTIN 17.200,00 mp S
8. Tilinca Gh. Ion 25.200,00 mp S
9. Tilinca Gheorghe 12.650,00 mp S
10. Ungureanu Gheorghe 12.650,00 mp S
11. Simion Victor 6.600,00 mp S
12. Trandafir Ion 5.100,00 mp S
13. Comanici D. Dumitru 6.100,00 mp S
14. Oancea Ion 20.200,00 mp S
15. Babonea Niculae 17.201,23 mp S
16. SBURATURA ION S = 2,50 ha S
17. BOSOI GHEORGHE S = 1,00 ha S
18. GHERMAN MARIA S = 1,00 ha S
19. most. ICHIM MIU S = 1,00 ha S
20. most. LASCAR BUCUR S = 1,00 ha S
21. CRISTIAN ANETA S = 2,00 ha S
22. BECIU STEFANA S = 1,00 ha S
23. PRECUP V. ION S = 2,50 ha S

Pagina: 9 / 110
Nr. crt. Vecini N, E, S, V

1. Albu Ion V
2. Cristian Ion V
3. Nita Elena V
4. BOSOI GHEORGHE S = 1,00 ha V
5. GHERMAN MARIA S = 1,00 ha V
6. most. ICHIM MIU S = 1,00 ha V
7. most. LASCAR BUCUR S = 1,00 ha V
8. CRISTIAN ANETA S = 2,00 ha V
9. BECIU STEFANA S = 1,00 ha V
10. PRECUP V. ION S = 2,50 ha V
11. most. CONSTANTIN ORTENZIA S = 2,50 ha V
12. PRECUP VASILE S = 1,5 ha V
13. NITA ELENA S = 2,00 ha V
14. CRISTIAN ION S = 1,00 ha V
15. ALBU ION S = 1,00 ha V
16. PASCU SILVIA + DOXCAN FINETA V
17. NEAGU ANA S = 1,67 ha V
18. TANASE ION S = 1,6 ha V
19. most. BACESCU DUMITRA S = 1,00 ha V
20. most. CRISTIAN DUMITRA S = 1,5 ha V
21. TRIFU CONSTANTIN S = 2,25 ha V
22. CAZACU NICOLAE S = 2,00 ha V
23. MUNTEANU VASILE S = 2,00 ha V
24. CHIRU SUSANA S = 2,00 ha V
25. BOLOVAN VASILE S = 0,98 ha V
26. CIOCAN GHEORGHE S = 1,24 ha V
27. CRISTIAN V S = 1,00 ha V
28. FOCSA ION S = 0,77 ha V
29. most. BUCUR VASILE S = 1,0 ha S
30. SMADU CONSTANTIN S = 0,5 ha S
31. SBURATURA ION S = 1,00 ha S
32. Tirlugeanu Dtru S
33. SERBAN ION S = 1,25 ha S
34. CAZACU DUMITRU S = 1,00 ha S
35. MOST CONSTANTIN ORTENZIA S = 2,00 ha S
36. PRECUP ION S = 2,88 ha S
37. PRECUP VASILE S = 3,00 ha S
38. NITA ELENA S = 3,41 ha S
39. MOST. CONSTANTIN GH. S = 1,00 ha S
40. CRISTIAN ION S = 1,00 ha S
41. T58 P551 Lot 1 – Primaria Casimcea N
42. T54 P514 Lot 1 – Primaria Casimcea N
43. A553 S

Pagina: 10 / 110
Nr. crt. Vecin N, E, S, V

1. PRECUP ION S = 2,88 ha S
2. PRECUP VASILE S = 3,00 ha S
3. NITA ELENA S = 3,41 ha S
4. MOST. CONSTANTIN GH. S = 1,00 ha S
5. CRISTIAN ION S = 1,00 ha S
6. SERBAN VASILE S = 2,00 ha S
7. MOST. ION FRATOLA S = 2,00 ha S
8. NEAGU ION S = 1,06 ha S
9. MOST. ICHIM MIU S = 1,00 ha S
10. GHERMAN MARIA S = 1,00 ha S
11. MOST. LASCU BUCUR S = 1,00 ha S
12. T58 P551 Lot 1 – Primaria Casimcea N, E
13. A553 S
14. A560 S
Nr. crt Vecin N, E, S, V

1 CRISTIAN ION S = 1,00 ha S
2 SERBAN VASILE S = 2,00 ha S
3 MOST. ION FRATOLA S = 2,00 ha S
4 NEAGU ION S = 1,06 ha S
5 MOST. ICHIM MIU S = 1,00 ha S
6 GHERMAN MARIA S = 1,00 ha S
7 MOST. LASCU BUCUR S = 1,00 ha S
8 T58 P551 Lot1 – Primaria Casimcea N,E
9 A553 S
Pentru acestia s-au identificat zonele de protectie si de siguranta prezentate in

Anexa nr. 8.
Pentru amplasarea turbinelor au fost necesare a fi scoase din circuitul agricol

urmatoarele suprafete:
Tabel nr. 6. Suprafetele scoase din circuitul agricol
Deciziz
Aviz O.C.P.I. Documentatia
Suprafata Amplasament D.A.D.R.
Tulcea Pedologica
Tulcea
4.057 mp (din care
3257 mp drum) – T54, P514 31/04.03.2010 32/09.03.2010 26/12.01.2010
Turbina T6
1.229 mp (din care
T54, P514 32/04.03.2010 33/09.03.2010 27/12.01.2010
829 mp drum) –

Pagina: 11 / 110
Deciziz
Aviz O.C.P.I. Documentatia
Suprafata Amplasament D.A.D.R.
Tulcea Pedologica
Tulcea
Turbina 7
1.338 mp (713 mp (drum)
352/10.08.2010 353/19.08.2010 439/28.97.2010
drum) – Turbina 8 T58/P551/Lot2/5
792 mp (din care 147
mp drum) – Turbina T58/P551/Lot2/3 353/10.08.2010 354/19.08.2010 438/28.07.2010
T9
1.551 mp (din care
826 mp drum) – T58/P551/Lot2/2 351/10.08.2010 352/19.08.2010 437/28.07.2010
Turbina 10
804 mp pentru Statia
T56, P536 62/09.07.2009 62/23.07.2009 226/23.06.2009
Electrica
Conform P.U.G. aprobat prin Hotararea Consiliului Local al Comunei Casimcea

nr. 9/30.03.2001, amplasamentul de afla in extravilanul comunei Casimcea, pe teren
neproductiv. In vecinatatea amplasamentului sunt pozate retele electrice, retele de
irigatii si o statie de pompare. Amplasamentul se afla in vecinatatea unor parcuri
eoliene propuse, pentru care s-au emis certificatele de urbanism nr. 85/3484 din
3.05.2007 si nr. 3386/2007.
Fig. nr. 1 – Incadrarea in zona si amplasamentul terenului
Perimetrul studiat se gaseste pe terenuri apartinand comunei Casimcea

(suprafata totala 109,0208 ha – pentru ambele parcuri eoliene, din care pentru parc
eolian II, fiind de 76,26 ha) conform contractelor de asociere in participatiune si pe
terenuri proprietate privata a S.C. ELECTRICOM S.A. (suprafata totala de 19,097 ha,
din care 8,94 ha in primul parc eolian si 10,157 ha pentru al doilea parc analizat).
Terenul este in folosinta – pasune si este invecinat tot cu pasune in cea mai mare parte,
restul cu teren arabil. Cea mai apropiata localitate este satul Cismeaua Noua (aprox. 1
km, N), traversat in partea nordica de Valea Osambei.

Pagina: 12 / 110
Amplasamentul se afla situat integral in Aria de Protectie Speciala Avifauna

ROSPA 0100 „Stepa Casimcea” si integral in Situl de Importanta Comunitara ROSCI
0201 „Podisul Nord Dogrogean”. (Anexa nr. 9)
Cele arii naturale protajate nu au custode sau structura de admistrare, conform

Adresei nr. 125973/MLM/04.08.2008. (Anexa nr. 10)
Distanta de la DJ 222 E Rahmanu – Corugea la amplasament este de circa 2,5

km, nord fata de drum.
Pe directiile N-S si E-V terenul este traversat de 2 linii electrice dezafectate . De

asemenea in zona sunt lucrari de irigatii (retele, canal, SP) dezafectate.
La circa 3 km este amplasata o statie TRAFO din extravilanul Cismeaua Noua

(Corugea).
Drumul principal de legatura este DJ222E.
Obiectivul: Construirea unui parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul

eolian si a racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national
(LES, LEA) in Comuna Casimcea, Judet Tulcea prevede conform studiului de solutie
I.S.P.E. privind racordarea la SEN avizat in sedinta CTE a ENEL Distributie sub nr.
9/4/18.05.2010, realizarea a 5 turbine eoliene cu putere totala instalata la 10 MW (2
MW/turbina), amplasate astfel: (Anexa nr. 4)
− 2 turbine pe amplasamentul T 56;
− 3 turbine pe amplasamentul T 58
din vecinatatea comunei Casimcea, judetul Tulcea, precum si o serie de lucrari de
construire a fundatiilor, realizarea de noi trasee de cabluri si de dezvoltarea
infrastructurii prin realizarea drumurilor de acces, avand ca obictiv dezvoltarea sociala
si economica a zonei, de protectia mediului. Planul urbanistic zonal include atat
obiectivele propriu-zise ale proiectului, cat si regulamentul de urbanism pentru
amplasarea facilitatilor necesare desfasurarii activitatilor industriale.
1.4. Titularul activitatii
Titularul activitatii este S.C. ELECTRICOM S.A., societate comerciala pe

actiuni, cu sediul in Romania si inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa
Tribunalul Bucuresti, nr. de ordine in Registrul Comertului J40/3026/1991, cod unic de
inregistrare RO 3147317.
S.C. ELECTRICOM S.A. are sediul social in: Bucuresti, Calea 13 Septembrie
nr. 90, Camera 2.05., Biroul 1 in incinta Grand Offices, Etaj 2, Sector 5.
Telefon/Fax: 021.240.78.63/021.240.47.35
Email: comercial@electricom.ro

Pagina: 13 / 110
S.C. ELECTRICOM S.A. are ca activitate principala: Comert cu ridicata

nespecializat (cod CAEN 4690).
Societatea este organizata si dispune de dotarea tehnica necesara pentru

dezvoltarea proiectelor in vederea obtinerii energiilor neconventionale.
DESCRIERE PROIECT:
Proiectul va fi dezvoltat de catre S.C. ELECTRICOM S.A. care detine Avizul

favorabil al ANCOM nr. SC-DEMC-18120/21.06.2010 (Anexa nr. 11) pentru instalarea a
5 turbine eoliene, a caror coordonate geografice sunt prezntate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 7. Coordonate geografice
1. Turbina nr. 6 amplasata in parcela nr. 514 44N47'17.06" 28E21'52.80"

2. Turbina nr. 7 amplasata in parcela nr. 514 44N46'52.88" 28E22'12.40"
3. Turbina nr. 8 amplasata in parcela nr. 551 44N46’52.87” 28E22’12.41”
Coordonate Stereo 70:

1. Turbina 6: y = 766313; x = 370933;
2. Turbina 7: y = 766775; x = 370205;
3. Turbina 8: y = 766774; x = 370205;
4. Turbina 9: y = 767427; x = 370888;
5. Turbina 10: y = 767281; x = 370556.Principalele faze ale activitatii sunt:
In principal modificarile ce decurg din planul pe toata durata etapelor sunt cele
legate de excavarea si fundarea terenului si construirea propriu-zisa a turbinelor.
Se disting 3 etape de implementare a planului:

perioada de construire;
perioada de operare;
perioada de inchidere, dezafectare, demolare;
Principalele faze ale activitatii sunt:
Faza de constructie:
− fundarea si realizarea bazei;
− prinderea turnului;
− ridicarea turnului.
Faza de exploatare:
Dispunerea turbinelor eoliene se va face astfel:

Pagina: 14 / 110

− 3 turbine pe amplasamentul T 58.
Lucrari de baza
Pe teren se vor instala 5 turbine eoliene, cu urmatoarele caracteristici:
− vor avea un diametru al rotorului de pana la 50 m;
− se vor monta pe cate un pilon avand o inaltime de 110 m;
− se vor racorda la Anvelopa de Beton amplasata pe T54/P423/Lot 2 situata
langa DJ 222E in apropierea unui stalp LEA 20 KV 11003 existent la
aproximativ 3 Km prin retea aeriana.
Fiecare instalatie eoliana va consta dintr-un tub metalic alcatuit din tronsoane
conice cu diametre si grosimi variabile ale peretelui pentru structura. Pe ultimul tronson
va fi montat generatorul si elicea. Elicele sunt fabricate din material compozit.
Dezafectarea turbinelor eoliene necesita urmatoarele lucrari:

− dezmembrarea grupurilor generatoare eoliene si pilonului cu recuperarea si
valorificarea metalelor si in general a materialelor refolosibile;
− demolarea fundatiilor si utilzarea betonului concasat pentru diferite
amenajari (platformele drumurilor, diverse umpluturi);
− recuperarea si valorificarea cablurilor electrice;
− umplerea/nivelarea gropii fundatiei si refacerea covorului vegetal.
Inlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi necesita mai putine

interventii.
Se poate constata ca volumul lucrarilor genereaza modificari fizice in
amplasament este foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.
1.5. Constructii
1.5.2. Conectari electrice interioare parcului eolian
Principalele lucrarile necesare in parcul eolian conform P.U.Z. aprobat sunt.
Lucrari energetice de constructii:
a. Realizarea unei linii electrice subterane (LES) de 20 kV prin pozarea

subterana a cablurilor de medie tensiune intre turbine si statia electrica de
20 kV de conexiuni;
b. Realizarea unei linii electrice subterane (LES) de 20 kV prin pozarea
subterana a cablurilor de medie tensiune intre statia electrica de 20 kV de
conexiuni si Punctul de Racord materializat in Anvelopa de beton;
c. Realizarea reconductorarii si reechiparii LEA 20 kV 11004 care are ca
suport aceiasi stilpi ai LEA 20 kV 11003 unde se face evacuarea puterii
pentru primul Parc Eolian Casimcea de 10 MW.

Pagina: 15 / 110
Lucrari de constructii de telecomunicatii:
a. Realizarea retelei de comunicatii pe fibre optice intre turbine si punctul de

gestionare a parcului eolian - statia electrica de 20 kV de conexiuni;
b. Realizarea retelei de comunicatii pe fibre optice intre statia electrica de 20 kV
de conexiuni si Punctul de Racord materializat in Anvelopa de beton
c. Realizarea retelei de comunicatii pe fibre optice intre Punctul de Racord
materializat in Anvelopa de beton si Statia Electrica Cismeaua Noua care
apartine operatorului de retea pe stilpii LEA existenti;
d. Instalare hardware si software pentru managementul parcului eolian;
e. Realizarea inerconectarii sistemului SCADA.
Traseul LES 20 KV
De la cele 5 turbine – T6, T7, T8, T9 si T10 la Statia Electrica de Conexiune de

20 KV propusa in proiectul din prima etapa, ce se va construi in P535 conform
Autorizatiei de Cosntruire nr. 43/11156/06.11.2009, traseul este pe domeniul public de
exploatare existente ce se vor amenaja in baza autorizatie de construire ce se va
solicita pentru acest proiect si apartin Comunei Casimcea conform Registrului Cadastral
al parcelelor din 1990 si Procesului Verbal al Comisiei din 08.08.2006, preluate cu
H.C.L. nr. 47/16.10.2009.
Conform identificarilor facute prin Planul de situatie General, acestea sunt:

Pentru evacuarea puterii de la cele 10 turbine la Statia Electrica de
Conexiune de 20 KV din T54/P535: De520, De554, De552, De552/1,
De542, De532, De428;
Pentru evacuarea puterii din Statia Electrica de Conexiune de 20 KV
amplasata in T54P535 la Anvelopa de Beton amplasara pe T54/P423/Lot 2,
situata langa DJ 222E: De552, De715, De715/2 si De428 partial. (partial
LES 20 KV de la Statia Electrica de Conexiune este amplasata pe suprafata
de teren din T57/P546 care este proprietate S.C. ELECTRICOM S.A.
conform extras CF 30184/2010).
Anveloparea de Beton ce materializeaza Punctul de Racord la SEN
Pentru cele 5 turbine eoline Anvelopa de Beton este amplasata pe

T54/P423/Lot 2 situta langa DJ 222E in apropierea unui stalp al acestei linii, care
urmeaza a fi echipat cu al doilea circuit ce se va numi LEA 20 KV 11004.
Pentru toata suprafata de teren a parcelei 423 de 3.300 mp exista Contract de

asociere in participatiune, iar pentru cea aferenta amplasarii anvelopei se incheie un
contracr de superficie si servitute.
Stalpii Liniei Electrice Aeriene de 20 KV ai ENEL – sunt existenti
Traseul liniei aeriene este amplasat pe domeniul public si urmareste DJ 222E

pana la Statia Electrica Cismeaua Noua, pe ei fiind amplasati circuitul liniei 11003.
Acesti stalpi se vor utiliza si pentru noua linie electrica aeriana 11004 care
urmeaza se echipa pentru evacuarea puterii Parcului Eolian Casimcea 2.

Pagina: 16 / 110
Parcul eolian Casimcea va fi format din 5 grupuri generatoare cu putere

instalata totala de 10 MW (5 x 2 MW).
Din punctul de vedere al conducerii operative CEE Casimcea 10 MW este

asimilata cu un grup nedispecerizabil (CEEND) si va trebui sa respecte toate cerintele
impuse de Codul tehnic RET/RED pentru grupuri nedispecerizabile.
Evacuarea puterii electrice se va face conform prevederilor Avizului Tehnic de

Racordare nr. 4375/30.06.2010 emis de Enel Distributie Dobrogea prin racordarea
C.E.E. Casimcea la reteaua electrica de distributie de 20 kV prin LEA 20 kV L11004, ce
se va reconductora cu capatul in statia 110/20 kV Cismeaua Noua, unde se va realiza
echiparea cu o celula de linie si o celula de cupla.
In prezent, in baza avizului tehnic, S.C. ELECTRICOM S.A. a achitat partial

taxa de racordare si a incheiat cu ENEL–U.T.R. Tulcea Contractul de racordare la
retea.
Prin proiect se prevede realizarea unei noi retele electrice pe terenul

beneficiarului pana la un drum de exploatare existent in zona si apoi pe un drum de
exploatare pana la reteaua electrica existenta pe drumul DJ 222 E, urmand ca pe stilpii
existenti ai LEA 20 KV 11003 sa se mai monteze un al doilea circuit care devine LEA 20
KV 11004 precum si cablul de Fibra Optica pana in Statia Electrica 110/20 kV
Cismeaua Noua, unde se va realiza echiparea cu o celula de linie si o celula de cupla.
Transmiterea de energie intre turbine se va realiza printr-o retea de linii

electrice subterane (LES) amplasate pe terenurile proprietate Electricom si pe drumurile
de exploatare dintre parcele conform plansei cu retele propuse si conform studiului de
solutie nr. 55/PSP/6676/23.04.2010 intocmit de I.S.P.E. si avizat in CTE Enel nr.
9/4/12.05.2010.
Pentru realizarea pe domeniul public a acestei retelei electrice respectiv a

racordului electric la SEN este incheiat un Contract de Constituire a unui drept real de
superficie, folosinta si servitute nr. 7/24.03.2009 incheiat cu Consiliul local al Comunei
Casimcea, incheiat si in forma autentica in fata notarului sub nr. 1468/16.04.2009.
Racordarea la reteaua electrica de 20 KV a noului utilizator se va realiza printr-

o LEA 20 KV 11.004, ce se va realiza pana in statia 110/20 kv Cismeaua Noua, printr-o
LEA 20 kv prin conductor cu sectiunea de 120 mp si lungimea de 3,0 km – retea
aeriana, conform avizului tehnic de racordare nr. 4375/30.06.2010 emis de Enel
Distributie Dobrogea.
Drumurile de acces la turbinele eoliene se vor amenaja cu pietris si balast astfel

incat sa poata sustine deplasarea camioanelor si a autovehicolelor pentru transport
marfa agabaritica (cca. 37 ÷ 67 t), conform proiectului intocmit de S.C. Fil Construct
S.R.L. Tulcea si a Hotaririi Consiliului Local Casimcea nr. 29/13.07.2009 de aprobare a
amenajarii drumurilor de exploatare din domeniul public de acces la Parcul Eolian
Casimcea.

Pagina: 17 / 110
In cazul descoperirilor arheologice intamplatoare lucrarile de construire se vor

intrerupe si va fi anuntat DJCCPCN. La acesta data este semnat Contractul de
supraveghere arheologica nr. 109/27.12.2010.
In urma analizei suprafetelor de teren necesare realizarii proiectului Parc

eolian cu o capacitate totala instalata 10 MW, compus din inca 5 turbine, cu o
putere nominala de 2,0 MW fiecare au reiesit urmatoarele valori:
Suprafata totala, estimata a viitorului parc eolian
Defalcat, pe fiecare turbina eoliana in parte suprafetele de teren sunt

urmatoarele:
• Teren arabil: 250 mp;
• Statia de transformare (daca este necesar): 40 mp.
• Suma loturi = 86,157 ha, din care: 76,26 ha apartinand comunei
Casimcea si 10,157 ha apartinand S.C. ELECTRICOM S.A.
Pentru evacuarea puterii turbinelor eoliene in sistemul energetic national,

respectiv in Enel Distributie Dobrogea, se vor folosi:
statia electrica de conexiune din interiorul parcului eolian (P535), pe o
suprafata de 800 m2, din care 150 m2 ocupati de cladirea de comanda;
traseele electrice subterane ce se vor realiza intre turbinele eoliene si statia
electrica de conexiuni (retelele electrice vor urmari traseele drumurilor
existente ce se vor reamenaja si traseul cailor de acces la turbine);
reteaua electrica subterana cu o lungime de 4,7 Km pentru racordul electric
al parcului la LEA 20 KV L11003 din vecinatatea DJ222; traseul acesteia va
urmari drumurile de exploatare pentru accesul in parc;
statia electrica de predare/primire ca se realizeaza in anvelopa, in
apropierea DJ222 si ocupa o suprafata de 40 m2;
Drumuri de acces la turbine, statii, platforme tehnologice. etc.
Majoritatea lucrarilor sunt de constructii-montaj, dupa terminarea acestora,

terenul efectiv ocupat va fi de 11.126.52 mp, din care:
– Drumuri de acces: 10.066,95 mp;
– Platforme: 720 mp;
– Total arie construita, piloni: 165,82 mp.
– Total trotoare si alei: 137,75 mp,
Conform prevederilor P.U.G., a rezulta urmatorul Bilant Teritorial:
Tabel nr. 8. Bilant teritorial
Suprafata totala, din care: EXISTENT (%) Propus (%)

Pasune
99,23 98,411
Suprafata construita 0,285 0,422
Drum acces 0,485 1,167

Pagina: 18 / 110
Tabel nr. 9. Procent de ocupare a terenului
Suprafata aferenta Suprafata ocupata

Numar tubina P.O.T (%)
teren (ha) (ha)
T6 si T7 50,30 0,5193 0,010
T8, T9 si T10 50,13 0,9169 0,018
1.6. Capacitatea instalatiei tehnologice, informatii generale asupra

materiilor prime si finite
Construirea parcului eolian presupune 5 turbine de cate 2 MW fiecare,

insumand tot 10 MW instalati.
Centrala eoliana este realizata din 5 grupuri generatoare fabricate de firma

VESTAS, cu un factor de putere variind intre 0,96 capacitiv si 0,98 inductiv, debitand la
tensiunea de 480 ÷ 690 V si racordate la reteaua sistemului de distributie prin
transformatoare de ± 2 x 2,5%/MT (6 ÷ 33 kV).
Generatorul este asincron cu dubla alimentare, cu echilibrare a puterii in rotor

prntr-un convertor de frecventa.
Caracteristicile tehnice ale unitatii eoline sunt urmatoarele:

− puterea activa nominala: 2.000 kW;
− variatia de tensiune admisibila: 690 V ± 10%;
− transformatorul de racordare la etea are puterea nominala de 2.100 kVA;
− tensiunea medie nominala: la alegere – 6 kV pana la 33 kV;
− tensiunea joasa tensiune: 690 V;
− tensiunea de scurcircuit (raportata la puterea nominala): uscc = 8%;
− puterea de 10 MW (5 unitati x 2 MW) corespunde ~ 10,4 MVA.
Noua CEE Casimcea 2 – 10 MV va fi amplasata la aproximativ 3 Km de

Cismeaua Noua. (Anexa nr. 12)
Amplasamentul centralei este situat la cca. 4,7 Km de axul LEA 20 kV 11003

Casimncea. LEA 20 kV 11003 formeaza dublu circuit cu LEA 20 kV 11004 (inactiva,
intreruptorul deschis in statia Cismeaua Noua 20 kV). (Anexa nr. 13)
Cele 5 turbine eoliene se vor amplasa pe locatiile stabilite prin aplicarea

prevederilor programului WASP, ca urmare a monitorizarii parametrilor vantului, astfel:
Pentru aceasta putere s-au intocmit documentatiile si studiile necesare pentru

obtinerea avizului tehnic de racordare la reteaua electrica a obiectivului energetic.

Pagina: 19 / 110
Au fost stabilite trei variante de realizare a racordului, prin analiza regimurilor

stationare, solicitarilor la scurtcircuit, calitatii energiei electrice si sigurantei in
functionare.
In prezent, circuitul corespunzator linieo 20 kV 11004 este demontat.
Din informatiile de la ENEL Drogrogea, pentru utilizarea LEA 20 kkV 11004 sunt
necesare lucrari de inlocuire a conductoarelor.
Centrala eoliana de 10 MV este amplasata in zona RED 110 V Tulcea (fig. 2), in
Comuna Casimcea, Judet Tulcea.
Fig. nr. 2 – Schema RED 110 V Tulcea (etapa 2014)
Zona RED Tulcea este alimentata in prezent prin reteaua de transport prin cele
2 transformatoare 400/110 kV de 250 MVA din Statia Tulcea Vest, alimentate la randul
lor prin cele 2 linii 400 kV Constanta – Tulcea si Isaccea – Tulcea.
In studiul de solutie CEE Casimcea 2, elaborat de I.S.P.E. in mai 2009, a fost

avizat de catre ENEL Dobrogea (Anexa nr. 14), cu urmatoarele precizari:
1. Racordarea CEE Casimcea 2 – 10 MW se va realiza in varianta 1 si anumein

derivatie pe LEA 20 kVA 110.04 alimentata din statia Cismeaua Noua, printr-o
conexiune de tip ENEL conform DK 5740 si LEA noua de aproximativ 4,7 Km. In cadrul
acestei variante este necesara efectuarea unor lucrari de intregire a LEA 20 Kv 110.04.
2. Solutia de racordare pentru CEE Casimcea 2 – 10 MW consta in:

Pagina: 20 / 110
− montarea instalatiei de conexiune de tip ENEL, conform DK 5740, in

apropierea LEA 20 kV 110.04 si racordarea acestuia in axul liniei, pe
portiunea cu sectiune 120 mmp;
− realizarea de lucrari de intregire LEA 20 kV 110.04;
− racordarea LEA 20 kV 110.04 la o bara de 20 kV noua, in statia Cismeaua
Nooua, separata de bara 20 kV existenta printr-o cupla cu intrerupator. Din
bara evacuarea energiei in reteaua 110 kV se va realiza printr-un
transformatir 25 MVA 110/20 kV.
3. Pentru racordarea CEE Casimcea 2 – 10 MW sunt necesare lucrari de

intarire a retelei:
− montare celula de linie si celula de cupla in statia de conexiuni 20 kV;
− montare modul hibrid 110 kV (aferent celulei transformatorului de putere);
− extindere incinta statie 110 kV Cismeaua Noua.
Intrucat amplasarea statie de 20 kV a CEE nu este stabilita se considera ca

lungimea de racord ar putea varia, in plus sau in minus fata de cea considerata.
Fig. nr. 3 – Varianta 1 de racordare pentru CEE Casimcea 2 – 10 MW
In fig. 4 este prezentata schema de racordare a statiei 110/20 kV Cismeaua

Noua.

Pagina: 21 / 110
Fig. nr. 4 – Schema de racordare a statiei 110/20 kV Cismeaua Noua
Instalatiile electrice de evacuare a puterii electrice produse prin forta vantului

vor fi racordate la reteaua electrica existenta, la medie tensiune, respectiv racordare in
LEA 20 kV nr. 11003 din statia Cismeaua Noua, intr-un punct convenabil, printr-o LEA
20kV de 3 km – reteaua aeriana (paralela cu cea existenta), cu sectiunea de 95 mm2.
In statia Cismeaua Noua sunt celule de rezerva de 20 kV.
Solutia de racordare presupune montarea unei anvelope langa stalpul 43 din

LEA 20 kV nr. 11003, care va contine o celula de linie cu separator de sarcina si CLP, o
celula de masura cu nisa, unde se monteaza contorul electronic si kit-ul de telecitire si o
incapere utilizator, prevazuta cu celula cu intrerupator si protectii aferente.
Masurarea energiei produse se va efectua la medie tensiune, pe 20 kV.
Grupul de masura va fi prevazut cu un contor electronic clasa 0,5, cu curba de

sarcina si interfata seriala RS 485, cu cutie de comunicatie cu convertor RS 485 si
modem GSM pentru transmisia automata a datelor inregistrate in sistemul de
telegestiune al operatorului de retea local.
Tot prin avizul tehnic de racordare sunt stabilite cerintele privitoare la

monitorizarea datelor, integrarea in retea, echipamentele de telecomunicatii, regimul de
functionare a protectiilor si automatizarilor, timpii de deconectare, conducerea
operativa, verificari si teste inainte de PIF.
Din punct de vedere tehnic, respectiv al regimurilor stationare, al solicitarilor la

scurtcircuit, al calitatii energiei electrice si al sigurantei in functionare, functionarea
centralei eoliene nu ridica probleme.

Pagina: 22 / 110
1.6.1. Materiile prime
MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE
Nu s-a realizat un deviz al lucrarilor de constructie si a materialelor utilitate

realizare investitiilor, ci se cunosc doar echipamentele ce se vor monta.
In perioada de executie a parcului eolian, principalele materiale folosite sunt

urmatoarele:
– Excavatii la fundatii: 3.602,53 mc;
– Betoane: 3.412,92 mc;
– Confectii metalice: 1.665 t;
– Balast pentru platforme: 143,75 mc;
– Balast pentru drumuri: 3.856,25 mc;
– Piatra sparta pentru drumuri de acces: 5.141,25 mc.
In tabelul urmator se face o prezentare a materiilor prime si materialelor utilizate

la construirea parcului eolian, facandu-se mentiuni asupra clasificarii si etichetarii
acestora din punct de vedere al periculozitatii.
Tabelul nr. 10. Informatii privind materiile prime utilizate
Denumirea Clasificarea si etichetarea substantelor sau a

materiei prime a preparatelor chimice
Cantitatea
substantei sau a Categorie Periculozitate Faze de risc
anuala
preparatului Periculoase/
chimic Nepericuloase
Betoane 3.412,92 mc (P/N)
N - -
Confectii metalice 1.665 tone N - -
Balast pentru
platforme 143,75 mc N - -
Balast pentru 3.856,25 mc N - -
drumuri
Piatra sparta 5.141,25 mc
N - -
(drumuri)
1.6.1.1. Descrierea echipamentelor
La parcul eolian analizat se vor utilizeaza tot cinci turbine VESTAS de tip V80, a
caror caracteristici sunt identice cu cele montate in prima etapa, si anume: diametru al
rotorului de 50 m, montate pe cate un pilon avand o inaltime de 110 m si vor fi
racordate la anvelopa de beton. Conform specificatiilor tehnice ale producatorului
Vestas, o turbina eoliana are urmatoarele componente:

Pagina: 23 / 110
a. Rotorul
Rotorul consta din trei pale, butucul rotorului, coroanele de orientare si sistemul
de actionare pentru orientarea palelor. Palele rotorului sunt confectionate din materiale
compozite sau plastice de inalta calitate armate cu fibre de sticla. Fiecare pala a
rotorului este comandata si actionata hidraulic independent de celalalte. Sistemul de
orientare al palelor actioneaza continuu pentru pozitionarea acestora in functie de
intensitatea vantului, pentru maximizarea productiei de energie si minimizarea nivelului
de zgomot. Palele sunt prevazute cu un sistem de paratraznet cu electrozi de captare,
care dirijeaza fulgerul la butuc.
Diametru: 50 m;
Suprafata acoperita: 5027 m2;
Turatia: 16,7 rotatii/min;
Numar de pale: 3;
Lungimea unei pale: 39 m;
Greutatea unei pale: 6.500 kg.
b. Turnul
Instalatia de producere a energiei electrice se monteaza pe un turn tubular din

otel, avand diferite inaltimi in functie de zona de vant.
Inaltime turn (max): 110 m;
Tip: tubular, conic;
Material: S 355 J2G3/NL;
Tratarea suprafetei: vopsire;
Clasa de protectie la coroziune: C4 (ISO 12944-2)/exterior; C3 (ISO 12944-
2) interior;
Diametru la varf: 2,3 m;
Diametru la baza: 4,0 m;
Numar de tronsoane: 4;
Prinderea piciorului turnului: constructie de ancorare tip colivie, betonata in
fundatie.
c. Generatorul
Generatorul este o masina electrica asincrona cu dubla alimentare. Generatorul

este controlat de VCS (Vestas Converter System) si este mentinut la temperatura
optima de functionare cu ajutorul unui circuit de racire.
Tip: asincron cu sistem OptiSpeed, cu rotor bobinat, inele colectoare si
convertor;
Puterea nominala: 2000 kW;
Putere aparenta: 2083 kVA la cosφ = 0,96;
Tip: asincron cu rotor bobinat, inele colectoare si convertor;
Tipul de protectie: IP 54;

Pagina: 24 / 110
Tensiunea nominala stator: 690 V;

Tensiunea nominala rotor: 480 V;
Frecventa: 50 Hz;
Numar de poli: 4;
Conexiunile infasurarilor statorice: Y/D;
Randamentul, cu convertor: 96%;
Turatia nominala: 1.680....2.016 rot/min;
Factor de putere: 0,98 capacitiv...0,96 inductiv;
Curent maxim la 20 kV: 58/60 A (cosφ =1/0,96);
Functionare 50 Hz/60 Hz/690 V.
d. Suprafetele echivalente fundatiilor: 20,0 x 20,0 x 2,5 m
Conditiile terenului de amplasament:

Pentru o raza de 100 m in jurul turbinei, inclinarea maxima 10o;
Pentru o raza de la 100 ÷ 500 m in jurul turbinei , inclinarea maxima 15o.
e. Date de functionare:
Vant anclansare: 4 m/s;

Viteza vant nominala (2.000 kW): 15 m/s;
Viteza vant intrerupere: 25 m/s
f. Greutate(toleranta + 3%)
Tabel nr. 11. Caracteristici tehnice echipamente
IIA DIBt II
Tip
IEC Germania
78 m 100 m
Turn 190 t 200 t
Nacela 67,5 t 68 t
Rotor 37,2 t 38 t
Total 288,4 t 329,4 t
In conditiile aplicarii elementelor de mai sus la conditiile concrete din Casimcea,

suprafata de teren ocupata de fundatiile turbinelor s-a considerat a fi un patrat cu latura
de maxim 20 m. Fundatia unei turbine va ocupa maxim 400 m2 de teren. Conform
premizelor de mai sus, urmatoarea turbina nu va putea fi amplasata la mai putin de 300
m. Acest lucru duce la concluzia ca pe un cerc cu raza de minim 310 m nu se va mai
putea amplasa alta turbina. Practic unei turbine trebuie sa i se afecteze din punct de
vedere tehnologic cel putin o suprafata de teren de 3,0190 ha.

Pagina: 25 / 110
1.6.2. Resurse enegice necesare desfasurarii procesului tehnologic
PRODUCTIE SI RESURSE ENERGETICE:
1.6.2.1. Descrierea solutiei si regimul tehnic al obiectivului
Se propune realizarea CEE formata din 5 turbine eoliene cu putere totala

instalata de 10 MW (2 MW/turbina), amplasate in extravilanul localitatii Casimcea si
racordarea acestota la reteaua electrica – Enel Distributie Dobrogea.
Energia de origine eoliana face parte din categoria energiilor regenerabile.

Aerogeneratorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena generatorul
rotorului sau. Aceasta energie este transformata in energie mecanica, care la randul ei
este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat la eoliana moderna.
Acest cuplaj se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de
acelasi ordin de marime, fie se poate determina prin intermediul unui multiplicator de
viteza.
Activitatea propusa cuprinde o faza de constructie a turnurilor si a anvelopei
de racordare, cu durata relativ restransa in timp si o faza de exploatare propriu-zisa, in
care turbinele eoliene vor produce energie electrica.
Unitatile generatoare aferente noii CEE, de tip V 80, fabricate VESTAS,

debiteaza la tensiunea de 690 V si au puterea activa nominala de 2.000 kV, factorul de
putere variabil, intre 0,98 capacitiv si 0,96 inductiv. Racordarea acestora la reteaua de
20 kV a sistemului de distributie se realizeaza prin transformatoare de putere 2,100
kVA, grupa de conexiuni Dyn.
Noile 5 turbine, cu putere de 2MW fiecare, vor avea o inaltime de maxim 160
m si o greutate maxima totalizand 288,4 t, distribuita astfel: nacela: 68 t, rotor: 38 t, turn:
190 t.
Fig. 5 – Schema unei turbine eoliene (1 – Pale, 2 – Pilon, 3 – Nacela, 4 –

Frana, 5 – Sistem de orientare, 6 – Multiplicator, 7 – Echipamente de masurare, 8 –
Generator)

Pagina: 26 / 110
Solutia de racordare la Sistemul Energetic National va implica urmatoarele

lucrari in instalatiile operatorului de distributie:
montarea unei anvelope in apropierea LEA 20 kV, nr. 11003, pentru
racordarea turbinelor eoliene. Anvelopa este prevazuta cu:
→ o incapere ENEL Distributie Dobrogea, echipata cu o celula de linie cu
separator de sarcina si CLP si o celula de masura cu nisa, pentru
masurarea energiei electrice;
→ o incapere pentru utilizator, prevazuta cu o celula cu intrerupator si
protectiile aferente pentru limitarea extinderii defectelor din reteaua
utilizatorului in reteaua operatorului de distributie;
realizarea racordului dintre LEA 20kV, nr. 11003 si anvelopa.
Instalatia de legare la pamant va respecta prevederile STAS 12604/5/90.
Lucrari de baza
Sunt prevazute 5 turbine de 2 MW, cu urmatoarele caracteristici:

vor avea un diametru al rotorului de 50 m.
se vor monta pe cate un pilon avand o inaltime de 110 m.
se vor racorda la transformatorul de 660V/20kV amplasat intr-o cutie
metalica cu anvelopa de beton.
Fiecare instalatie eoliana va consta dintr-un tub metalic alcatuit din
tronsoane conice cu diametre si grosimi variabile ale peretelui. Pe ultimul
tronson va fi montat generatorul si elicea. Elicele sunt fabricate din material
compozit.
Lucrari electromecanice
Parcul eolian este compus din mai multe turbine eoliene independente VESTAS
V80 – 2 MW, dispuse si conectate corespunzator amplasarii acestuia. Fiecare
generator este independent din punct de vedere geografic, structural si electric.
Totodata este independent in ceea ce priveste functiile de control si de protectie.
Turbinele eoliene sunt conectate intre ele la Statia Electrica de Conexiuni de 20

KV. In aceeasi statie este situat si sistemul de monitorizare, control, masurare si
supraveghere (MCM) al parcului eolian, care va permite evaluarea de la distanta,
functionarea si performanta globala in scopul gestionarii acestora.
Pentru introducerea in retea a energiei produsa de turbinele eoliene, acestea

vor fi conectate prin intermediul cablurilor subterane de medie tensiune (20 kV), care
includ mai multe linii, cu scopul de a reduce la minimum pierderile cauzate de scaderea
tensiunii.
Traseul cablurilor pentru conexiunile din parcului eolian este planificat de-a
lungul drumurilor publice si cailor existente. Traseul are o distanta de aproximativ 4,7
km pe drumurile publice pentru conexiunea la Statia Electrica de Conexiuni si 1,2 km
in interiorul parcului eolian. Traseul de cabluri intre turbinele eoliene se va realiza de
asemenea de-a lungul drumurilor publice si cailor existente pe o lungime de 4 km, din
care 2,5 km in interiorul parcului.

Pagina: 27 / 110
1. Cabluri MT
Pentru conectarea generatoarelor in interiorul parcurilor vor fi folosite cabluri

unificate Enel utilizate predominant pentru linii electrice subterane de tip tripolar, cu
conductori din aluminiu, cu izolatie extrudata (HEPR sau XLPE), cu ecran de cupru (DK
5310). Sectiunea maxima a cablului, utilizata, cu caracteristicile electrice este descrisa
in tabelul urmator.
Tabel nr. 12. Caracteristici cabluri subterane
Cabluri subterane
Sectiune Rezistivitate la 20 °C Reactanta
Materiale Curent nominal (A)
(mmp) (Ω/km) (Ω/km)
Aluminiu 185 324 0,164 0,115
Caracteristicile cablurilor subterane
In ceea ce priveste pozarea cablurilor se va prevedea o rezerva de cablu pentru

compensarea deformarilor si pentru a permite inlocuirea cutiilor terminale si a
mansoanelor in urmatoarele cazuri:
la toate mansoanele cablurilor, indiferent de locul de pozare, tensiunea
nominala sau tipul cablului;
la capetele traseului cablurilor cu tensiunea nominala de 20 kV si mai mare
indiferent de tipul cablului.
Liniile de caburi vor fi protejate impotriva curentilor de suprasarcina si de

scurtcircuit cu sigurante fuzibile sau cu instalatii de protectie prin relee, conform
normativelor I 7 si PE 501.
Legarea la pamant a invelisurilor metalice ale cablurilor (cu asigurarea
continuitatii pe traseu) se face conform STAS 12604.
Adancimea de pozare „ H” a cablurilor in santuri va fi dupa cum urmeaza:
in cazul cablurilor cu tensiunea nominala pana la 20 kV inclusiv – 0,7 ÷ 0,8
m;
in cazul cablurilor cu tensiunea nominala peste 20 kV – 1 ÷ 1,2 m.
Adancimea de pozare va putea fi redusa la 0,5 m in incinta statiilor de conexiuni

si de transformatoare, pe portiuni scurte (sub 5 m lungime), iar intrarea cablurilor in
cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie.
Adancimea de pozare a cablurilor pe trasee paralele sau in zona de intersectie
cu linii electrice aeriene 110 kV ÷ 750 kV se poate mari (pana la 1,5 m) daca va rezulta
necesarul pentru reducerea influentelor.
Cablurile se pozeaza in santuri intre doua straturi de nisip de circa 10 cm
fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (de exemplu, benzi avertizoare si/sau
placi avertizoare) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate
corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor).

Pagina: 28 / 110
Intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune (de
aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant (la distante intre ele de pana la 10 cm), se vor
monta distantiere amplasate pe traseu la intervale minime prescrise intre cabluri.
Trecerea cablurilor din pamant prin peretii cladirilor, canalelor, galeriilor, va fi
protejata prin tuburi incastrate in constructii. Cablurile cu functiuni diferite se vor instala
in tuburi diferite.
Cablul electric va fi ingropat la o adancime de 1,20 m, inglobat intr-un strat de
nisip de 60 de cm.
Cablul va fi protejat in conformitate cu normele in vigoare.
Se stie ca la trecerea curentului electric trifazic, chiar printr-un cablu neprotejat,
nu se creeaza camp electromagnetic sau electrostatic, intrucat datorita defazarii
campurile se anihileaza reciproc (fig. nr. 6).
Fig. nr. 6 – Camp electrostatic
Fig. nr. 7 – Izolatia cablurilor va fi de forma

Pagina: 29 / 110
In aceleasi transee, deasupra cablului electric, va fi pozat cablul de comunicatii

care transmite toate datele asupra functionarii centralei eoliene la un calculator de
procesare si prin radio la o unitate de control unde se monitorizeaza buna functionare a
instalatiei.
Impamantarea
Toate instalatiile, inclusiv turbina transformatorului, structura metalica, armatura

fundatiei, vor fi impamantate prin intermediul unui fir de cupru cu diametrul de 50 mm
prevazut cu dispersori laterali.
Statie Electrica de Conexiune
Statia electrica de conexiune, necesara pentru conectarea energiei eoliene la

reteaua de transport de inalta tensiune este amplasata intr-o zona adiacenta liniei
aeriene si este realizata din prima etapa a parcului eolien avizat.
Zona dedicata statiei de transformare, cu o suprafata de aproximativ 2.400 m2

(60 x 40 m), ce va fi delimitata de un gard cu o inaltime totala de 2,50 m, ce consta
dintr-un perete de beton format din panouri prefabricate sau din gratar metalic
galvanizat si vopsit.
Interconectarea parcurilor eoliene
Parcul eolian Casimcea 2 va fi interconectat cu reteaua de distributie apartinand

Enel Distributie Dobrogea, la 20 kV prin statie electrica de conexiune deja avizat in
prima etapa proiectului de parc eoliene Casimcea, cu legatura de tip intrare – iesire pe
linie deja existenta, montata paralel.
Raportul la studiul de evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat conform

Ordinului M.A.P.M nr. 863/2002 si H.G. nr. 445/2009.
Localizare geografica si administrativa a amplasamentului
Obiectivul de investitii este amplasat in extravilanul extravilanului comunei

Casimcea (sat Corugea, sat Cismeaua noua), identificat prin F12 – tarla T 54, parcela P
514, tarla T 58, parcela P 515, De 520, De513, De522/1, De522.
Amplasamentul se gaseste pe terenuri apartinand comunei Casimcea

(suprafata totala 76,26 ha) conform contractelor de asociere in participatiune si pe
ternuri proprietate privata a S.C. ELECTRICOM S.A. (suprafata totala 10,157 ha).
Terenul este in folosinta – pasune, este invecinat tot cu pasune in cea mai mare parte,
restul cu teren arabil. Cea mai apropiata localitate este satul Cismeaua Noua (aprox. 1
km, N), traversat in partea nordica de valea Osambei.

Pagina: 30 / 110
Comuna Casimcea este situata la limita sudica a judetului Tulcea, delimitata de

urmatoarele teritorii comunale:
− la Nord – teritoriul administrativ al comunei TOPOLOG;
− laVest si Nord-Vest – teritoriul administrativ al comunei DAENI;
− la Sud siSud-Vest – teritoriul administrativ al judetului CONSTANTA;
− la Est-teritoriul administrativ al comunei STEJARU si al comunei BEIDAUD;
− pe directia Nord-Est este strabatuta de: DN22A; DJ222E; DC30; DJ223;
DC31.
Fig. nr. 8 – Plan de incadrare in zona
Distanta dintre Tulcea si CASIMCEA este de 85 km.
Satele componente ale comunei sunt:

• CASIMCEA – resedinta de comuna;
• RAHMANU – situat la 15 km fata de resedinta de comuna;
• CORUGEA – situat la 3 km fata de resedinta de comuna;
• RAZBOIENI – situat la 7 km fata de resedinta de comuna;
• CISMEAUA NOUA – situat la 14 km fata de resedinta de comunna;
• HAIDAR – situat la 11 km fata de resedinta de comuna;
• STINCA – situat la 7 km fata de resedinta de comuna.
Suprafata administrativa a comunei este de 20.447,0 ha.

Pagina: 31 / 110
Fig. 9 – Harta geografica a comunei
Distanta de la DJ 222 E Rahmanu – Corugea la amplasament este de circa 3

km, nord fata de drum.
Pe directiile N-S si E-V terenul este traversat de 2 linii electrice dezafectate. De

asemenea in zona sunt lucrari de irigatii (retele, canal, SP) dezafectate.
La circa 3 km este amplasata o statie TRAFO din extravilanul Cismeaua Noua

(Corugea) – fig. 10. – Plan de amplasare si Anexa nr. 13 – Plan incadrare in zona, la
care suprafata de teren ocupata de o cele 5 turbine eoliane este de 0,989 ha.
Fig. 10 – Plan de amplasare a turbinelor

Pagina: 32 / 110
Accesul se propune pe DJ222E, pe drumuri de exploatare. Acestea din urma

reprezinta drumuri de pamant (sleauri) care, in linii mari, urmaresc curbele de nivel. In
buna parte acestea vor fi selectate si amenajate pentru drumurile de acces la turbinele
eoliene, pentru a nu dezafecta alte spatii si pentru a afecta cat mai putin biodiversitatea
Incadrarea in planurile de amenajare a teritoriului si in peisaj
Arealul pe care este propusa implementarea proiectului ce face obiectul P.U.G.

sau a unor facilitati aferente acestuia, include teritoriul ce apartine unitati administrative
si anume: comuna Casimcea (sat Corugea, sat Cismeaua Noua).
In vederea asigurarii cadrului legal de realizare a prevederilor din cadrul P.U.Z.-

ului obiectivului: Construire parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul eolian si a
racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES, LEA) in
comuna Casimcea, judet Tulcea este necesara includerea acesteia in planurile
urbanistice generale, in vederea aprobarii de catre autoritatile administratiei publice
locale si de alte autoritati responsabile.
In ceea ce priveste comuna Casimcea, pe teritoriul careia se afla

amplasamentul analizat, Planul Urbanistic General a fost aprobat in baza in baza
Hotararii Consiliului Local al Comunei Casimncea cu nr. 9/30.03.2001 si a fost avizat de
Consiliul Judetean Tulcea prin Avizul nr. 143/02.12.2010.
P.U.Z.-ului obiectivului pentru proiectul apartinand S.C. ELECTRICOM S.A. –

Documentatia Tehnica pentru Autorizarea Executarii Lucrarilor de Construire si
Regulamentul Local de Urbanism a comunei Casimcea, judet Tulcea a fost aprobat si
avizat cu Hotararii Consiliului Local al Comunei Casimncea cu nr. 9/30.03.2001 si pentru
care s-a emis Certificatul de Urbanism nr. 5595/14.12.2009, iar P.U.Z.-ul analizat este
in etapa de avizare.
S-a demarat procedura in vederea stabilirii procedurii de realizare a evaluarii de

mediu pentru planuri si proiecte, conform prevederilor H.G.R. nr. 1076/2004.
S-a realizat etapa de anunt public de instiintare a publicului interesat de

necesitatea efectuarii evaluarii de mediu si de dezbatere publica pentru pentru
Construire parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul eolian si a racordului
electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES, LEA) si s-a
intocmit documentatia necesara si s-a obtinut Avizul de mediu nr. 1/29.11.2010.
Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala.

Propunerile de dezvoltare sunt corelate cu elemente din Planul Urbanistic General
(P.U.G. – Municipiul Tulcea) si Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (P.A.T.J.
Tulcea).
Conform Certificatului de Urbanism nr. 5595/14.12.2009 emis de Primaria

comunei Casimcea, judetul Tulcea, se certifica lucrarile de investitii pentru „Construire
parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul eolian si a racordului electric pentru
evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES, LEA)””.

Pagina: 33 / 110
Prin Planului de situatie – Proiect nr. 39, rev./februarie 2010 (Anexa nr. 4)
reglementeaza interventiile ulterioare in ceea ce priveste:
Regimul juridic: - amplasament: extravilan Comuna Casimcea, conform

P.U.G.
- tipul de proprietate: privata a comunei Casimcea si
domeniul public ce interes local
Regimul economic: - folosinta actuala: teren agricol (islaz) si drumuri de

exploatare, conform incadrarii cadastrale
- destinatia prpusa: confor P.U.G. aprobat, teren
agricol (islaz) si drumuri de explotare
Regimul tehnic: Conform P.U.G. amplasamentul se afla in extravila,
comuna Casimcea, pe teren cu destinatie agricola
Pentru „Construire parc eolian cu 5 turbine, drumuri de acces la parcul eolian si

a racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES, LEA)”
in comuna Casimcea, judetul Tulcea exista urmatoarele acte de reglementare:
• Aviz favorabil al ANCOM nr. SC-DEMC-18120/21.06.2010; (Anexa nr. 11)
• Aviz A.N.I.F. R.A. nr. 3322/21.06.2010; (Anexa nr. 15)
• Aviz nr. 7010/268/07.04.2010 emis de Autoritatea Aeronautica Civila Romana;
(Anexa nr. 16)
• Proces verbal de receptie nr. 57/15.02.2010 nr. 1566/2010 emis de Ministerul
Administratiei si Internelor – O.C.P.I. Tulcea; (Anexa nr. 17)
• Aviz C.T.E. nr. 37/2/27.07.2009 emis de ENEL DISTRIBUTIE Dobrogea;
(Anexa nr. 14)
• Aviz de amplasament favorabil nr. 3151/26.06.2010 emis de ENEL
DISTRIBUTIE Dobrogea. (Anexa nr. 18)
Pana la aceasta data, nu exista alte planuri de amenajare a teritoriului, care sa

cuprinda si zona de amplasare a perimetrului de exploatare, prin urmare
amplasamentul obiectivului studiat nu intra in contradictie cu planul de urbanism sau cu
planul de amenajare a teritoriului.
Amplasamentul se afla situat integral in Aria de Protectie Speciala Avifauna

ROSPA 0100 „Stepa Casimcea” si integral in Situl de Importanta Comunitara ROSCI
0201 „Podisul Nord Dogrogean”. (Anexa nr. 9)
Cele arii naturale protajate nu au custode sau structura de admistrare, conform

Adresei nr. 125973/MLM/04.08.2008. (Anexa nr. 10)
In zona amplasamentului propus, nu se afla zone de recreere sau peisaj si nici

resurse ale subsolului care sa justifice exploatarea pentru valorificare.
In zona amplasamentului, nu se afla obiective geologice valoroase, protejate.

Pagina: 34 / 110
Suprafata de teren ocupata
Tabel nr. 13. Bilant teritorial
Suprafata totala, din care: EXISTENT (%) Propus (%)

Pasune
99,23 98,411
Suprafata construita 0,285 0,422
Drum acces 0,485 1,167
Tabel nr. 14. Procent de ocupare a terenului
Suprafata aferenta Suprafata ocupata

Numar tubina P.O.T (%)
teren (ha) (ha)
T6 si T7 50,30 0,5193 0,010
T8, T9 si T10 50,13 0,9169 0,018
Realizarea si functionarea obiectivului
Faza de constructie a unui turn si a anvelopei de racordare prevede o durata

restransa temporal – doua saptamani pana la maxim 1 luna.
Realizare propriu zisa a investitiei se face in 36 luni. (Anexa nr. 19)
Timpul si programul de functionare
Regimul de lucru: 24/24 h; 7 zile/saptamana; 365 zile/an.
Scop si necesitate
Scopul proiectului sau al activitatii
Directiva 2001/77/CE a Parlamentului si Consiliului European privind

promovarea energiei electgrice produse din surse de energie regenerabile pe piata
interna, reprezinta prima actiune la care s-au angajat autoritatile prin ratificarea
Protocolului de la Kyoto. Aceasta directiva porneste de la premiza ca atingerea
obiectivelor (tintelor) nationale nu se poate face fara existenta unor scheme de
sustinere a promovarii producerii energiei din surse regenerabile (scheme existente in
unele tari la data aparitiei Directivei, sau necesar a fi introduse acolo unde acestea nu
exista).

Pagina: 35 / 110
Promovarea surselor regenerabile de energie depinde de:

existenta unor scheme suport – mecanisme financiare care sa asigure
suportarea unei parti din investitiile noi sau a unei parti din costurile de
productie in perioada de exploatare, prin exceptie de la regulile economiei
de piata clasice;
un cadru de reglementare adecvat si stabil care sa sustina aplicarea
schemelor suport pe o durata medie/lunga de timp, pentru a atrage si a
mentine increderea investitorilor.
Adoptarea unor scheme suport si a unui cadru de reglementare adecvat trebuie
sa asigure urmatoarele:
atragerea si mentinerea interesului si increderii investitorilor pe o durata de
timp de 7 ÷ 10 ani;
compatibilitatea cu mecanismele pietii interne de energie si cu principiile
pietei generale de capital;
costuri cat mai reduse pentru consumatorii de energie electrica. Chiar daca
aceste cheltuieli se vor dovedi ulterior eficiente, astazi ele sunt percepute ca
si cheltuieli suplimentare (neeconomice);
promovarea simpla si imediata a lucrarilor de valorificare a potentialului
surselor regenerabile de energie.
Avand in vedere aceste angajamente asumate si de Romania, in special in

ceea ce priveste cresterea productiei de energie electrica utilizand surse
neconventionale (pentru diminuarea fenomenelor nefavorabile generate de productia
clasica de energie), dar si tinand cont de celelalte angajamente internationale la care
tara noastra este parte, se doreste producerea de energie electrica nepoluanta.
Astfel scopul proiectului urmareste indeplinirea urmatoarelor deziderate:

alinierea la tendintele mondiale si in special a celor europene de
diversificare a surselor de energie;
contributia la cresterea pe termen mediu a independentei energetice a tarii;
reducerea si pe aceasta cale a emisiilor de poluanti ai industriei energetice
romanesti, ca o componenta a contributiei Romaniei la angajamentul luat in
aplicarea protocolului de la Kyoto.
Scopul proiectului sau al activitatii
In trei ani Romania trebuie sa creasca utilizarea de energie regenerabila cu

patru procente, de la 29% din consumul total, la 33%.
Ministrul Mediului, Attila Korodi, a amintit estimarile Agentiei Internationale
pentru Energie, potrivit carora sursele de petrol se vor epuiza in 40 de ani, cele de gaze
naturale in 60 de ani iar cele de carbune in 200 de ani. Combustibilii fosili reprezinta la
ora actuala 80% din energia utilizata in intreaga lume. Astfel productia de energie
regenerabila devine o prioritate in contextul actual.
Pentru productia de energie, in faza de functionare a turbinelor eoliene se

preconizeaza urmatoarea evolutie a puterii:

Pagina: 36 / 110
Tabel nr. 15. Pentru producator:
Situatie Situatie in primii 5 ani Situatie

existenta 2008 2009 2010 2011 2012 finala
Putere
2.000/ 4.000/ 10.000/ 10.000/ 10.000/ 10.000/
aprobata -
2.040,8 4.081,6 10.204,1 10.204,1 10.204,1 10.204,1
(kW/kVA)
Tabel nr. 16. Pentru consumator:
Situatie Situatie in primii 5 ani

Situatie finala
existenta 2008 2009 2010 2011 2012
Putere
24,6/ 49,2/ 123/ 123/ 123/ 123/
aprobata -
28,9 57,9 129,5 129,5 129,5 129,5
(kW/kVA)
Anvelopa de racordare este instala astfel incat accesul la aceasta sa fie realizat
din domeniul public, si anume pe T54/P423/Lot 2 situta langa DJ 222E in apropierea
unui stalp al acestei linii, care urmeaza a fi echipat cu al doilea circuit ce se va numi
LEA 20 KV 11004
Pentru toata suprafata de teren a parcelei 423 de 3.300 mp exista Contract de

asociere in participatiune, iar pentru cea aferenta amplasarii anvelopei se incheie un
contracr de superficie si servitute.
Posibilitati de dezvoltare ulterioara
Activitatea industriala existenta pe teritoriul comunei Casimcea este slab

dezvoltata, lipsa marilor investitori care ar putea revigora economia locala fiind puternic
resimtita. In acest sens, pentru ridicarea nivelului de trai al locuitorilor si pentru
dezvoltarea socio-economica a comunei, administratia locala si-a propus sa colaboreze
cu eventualii investitori.
De asemenea, in zona studiata exista programe aprobate la nivel local cu care

obiectivul poate relationa (P.U.Z., P.U.G.), acest lucru fiind confirmat de proiectele
cuprinse in Strategia de dezvoltare a comunei Casimcea si propuse spre realizare. In
capitolul Infrastructura, se regaseste proiectul “Construire parc eolian 5 turbine, drumuri
de accces la parcul eolian si a racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul
energetic national (LES, LEA) in comuna Casimcea, judet Tulcea” pentru realizarea
dublarii capacitatii parcului eolian apartinand S.C. ELECTRICOM S.R.L. de la 5 avizat
in prima etapa la 10 turbine, a drumurilor de acces la parcul eolian si a racordului
electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES, LEA)“ (pozitia 24).

Pagina: 37 / 110
Printre proiectele cuprinse in Strategia de dezvoltare a comunei Casimcea si

propuse spre realizare se regaseste, la capitolul Infrastructura, proiectul “Construire de
parcuri de producere a energiei eoliene“ (pozitia 24). Acest proiect se completeaza cu
cel privitor la “Initierea si derularea de programe de educatie ecologicǎ si protectie a
mediului”, aflat la pozitia 4 in capitolul “Protectia mediului”din Strategia de dezvoltare a
comunei Casimcea. Ambele proiecte au ca termen de desfasurare perioada cuprinsa
intre anii 2009 si 2013.
Dezvoltarea proiectului de producere a energiei electrice utilizand forta vantului

nu numai ca raspunde obiectivelor cuprinse in strategia de dezvoltare locala, dar va
aduce beneficii comunitatii locale prin contributia la diversificarea activitatilor de natura
economica. In prezent activitatile se desfasoara in proportie de peste 80% in domeniul
agriculturii si cresterii animalelor. Dezvoltarea proiectului va conduce de asemenea si la
crearea de noi locuri de munca atat in perioada de construire a parcului eolian cat si
dupa punerea in functiune, redarea terenurilor din jurul turbinelor activitatilor agricole,
dezvoltarea activitatilor de tip instructiv si de cunoastere pentru populatia de varsta
scolara din zona, dar si din alte zone, asigurarea alimentarii cu energie electrica a
diverselor obiective din localitatea Casimcea din productia rezultata prin functionarea
turbinelor aferente parcului eolian.
Investitia in valorificarea resurselor regenerabile de energie va favoriza

dezvoltarea mediului economic si social in zona. Mediul de afaceri se va diversifica prin
prezenta S.C. ELECTRICOM S.A. Bucuresti in zona, dar si prin angrenarea autoritatilor
locale in procesul de valorificare a resurselor regenerabile
In zona studiata exista planuri sau programe aprobate cu care obiectivul poate
relationa (P.U.Z., P.U.G.), acest lucru fiind confirmat atat de arhitectul care a realizat
P.U.Z.-ul cat si de autoritatea locala prin primarul comunei Casimcea.
Mentionam ca in evaluarea de mediu s-a tinut cont de existenta la o distanta de

aproximativ 2,10 km a P.U.Z. „CONSTRUIRE PARC EOLIAN” (12 centrale eoliene),
aflat in curs de avizare, precum si de existenta centralelor eoliene de inaltime medie ce
se suprapune partial peste amplasamentul parcului eolian Blue Energy Corugea – 36
turbine (cele mai apropiate turbine aflandu-se fata de turbinele Blue Energy Corugea la
aprox. 200 m) pe directia NE (Anexa nr. 20) si primul parc eolian ELECTRICOM situat
la o distanta aproximativa de 150 m pe directia S.
Analizand efectul cumulat al centralelor eoliene din NE locatiei analizate cu

posibila existenta a parcului eolian aflat la nivel de plan in curs de avizare, reiese faptul
ca nu se va crea un efect de bariera stanjenitor in calea rutelor de migrare (directia
nord-sud), deoarece distantele dintre parcuri, masurate pe directia vest-est sunt
suficient de mari permitand libera trecere a pasarilor prin culoarul format.
De asemenea, chiar si dispunerea turbinelor eoliene din cadrul parcului ii ofera

acestuia o orientare de ansamblu pe directia nord – sud, orientare favorabila pasarilor.

Pagina: 38 / 110
Evaluarea alternativelor
ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE”
Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care

se compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale Proiectului „Construire
parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul eolian si a racordului electric pentru
evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES, LEA)” ce face obiectul planului
urbanistic zonal analizat.
Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

• pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca (estimate la 20 ÷ 50
angajari directe in etapa de preconstructie si in etapa de constructie, 5 in etapa de
operare, la care se adauga angajari suplimentare indirecte);
• pierderea investitiilor efectuate pana in prezent, avand ca rezultat pierderea
interesului investitorilor privati, bancilor comerciale si al institutiilor internationale de
finantare cu privire la proiectele de dezvoltare industriala viitoare in regiune si in
Romania;
• pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalatii moderne, conforme
reglementarilor.
Cea mai favorabila situatie pentru zona Casimcea ar fi:

• sa dispuna de solide oportunitati economice si de locuri de munca;
• impactul asupra mediului si cel social generat de activitatea ce se va dezvolta
si de celelalte dezvoltari economice majore sa fie minim;
• sa aiba capacitatile si resursele tehnice necesare pentru remedierea aparitiei
unor poluarii.
Pentru a realiza aceasta (si a preveni impactul socio – economic negativ
generat de neimplementarea proiectului) este necesara o resursa economica viabila,
capabila sa genereze oportunitati pentru locuri de munca in numar semnificativ si
suficiente venituri pentru a permite rezolvarea problemelor de mediu.
In cele prezentate mai se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra
mediului corespunzatoare alternativei „zero” cu cele ale implementarii proiectului.
Neimplementarea programului propus va conduce la neatingerea

obiectivelor, relevand o serie de efecte negative:
• nepromovarea energiei regenerabile, care au la baza potentialul eolian,
corelate cu propunerile Guvernului Romaniei si U.E.;
• neaplicarea Directivei 2001/77/CE a Parlamentului si Consiliului European
privind promovarea energiei electrice produse din surse de energie
regenerabile pe piata interna, reprezinta prima actiune la care s-au angajat
autoritatile prin ratificarea Protocolului de la Kyoto. Aceasta directiva
porneste de la premiza ca atingerea obiectivelor (tintelor) nationale nu se
poate face fara existenta unor scheme de sustinere a promovarii producerii
energiei din surse regenerabile (scheme existente in unele tari la data
aparitiei Directivei, sau necesar a fi introduse acolo unde acestea nu exista);

Pagina: 39 / 110
• neutilizarea de energie regenerabila cu cele patru procente, de la 29% din

consumul total, la 33% pe care Romania si le-a asumat in negocierile cu
U.E.
ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PROIECTULUI
Varianta propusa conduce la urmatoarele avantaje:

− valorifica potentialul eolian al suprafetelor de teren aflate pe raza comunei
Casimcea, judetul Tulcea;
− prezinta si utilitate publica majora prin crearea conditiilor tehnice de
realizare a parcului;
− crearea de noi locuri de munca;
− cresterea veniturilor la bugetele comunei Casimcea si a judetului Tulcea;
− amenajari de infrastructura.
In cazul planului de fata in s-au avut in vedere :

Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa a P.U.Z.-ului de
construire a unui parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul eolian si
a racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national
(LES, LEA) prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor
si in mod similar costurile de intretinere sunt mai reduse.
Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile P.U.Z.-ului
obiectivului: Construire parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul
eolian si a racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic
national (LES, LEA) prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al
protectiei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localitatilor
riverane este semnificativ.
Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile P.U.Z.-
ului obiectivului: Construire parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la
parcul eolian si a racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul
energetic national (LES, LEA) prezinta efecte negative minime asupra
peisajului, solului, apei, poluarii aerului si asupra patrimonului cultural, in
special pe termen lung, respectiv in perioada de exploatare a acestuia.
Propunerile de lucrarile proiectate din P.U.Z.-ului obiectivului: Construire parc

eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul eolian si a racordului electric pentru
evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES, LEA) satisfac normele tehnice in
vigoare. Nici o alta varianta de proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu
suplimentare comparativ cu varianta aleasa.
Materialele de constructie vor cuprinde materiale simple, in general utilizate in

astfel de lucrari. Se anticipeaza ca se vor folosi materiale si tehnici de constructie
avansate, desi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Solutiile tehnice
propuse ulterior vor trebui sa tina cont de:
− conditiile de mediu;
− tipul si natura lucrarilor;
− utilitatea tehnica, functionala si securitatea dezvoltarii propuse;

Pagina: 40 / 110
− dotarile, caracteristicile functionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice,

institutionale ale zonei;
− vecinatatile existente.
Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de

echipamente si utilaje moderne care sa fie conforme cu prescriptiilor tehnice, precum si
cu normele europene practicate actual in domeniul protectiei mediului.
Se va face recomandarea ca acolo unde spatiile de lucru sunt limitate sa fie

folosite cu precadere munca manuala pentru a reduce la minim impactul lucrarilor de
executie.
Masurile propuse pentru compensarea, reducerea si prevenirea impactului

asupra mediului au fost elaborate conform rezultatelor studiului preliminar de impact
asupra mediului, respectiv observatiilor facute la fata locului privind factorii de mediu
posibil a fi afectati de constructia si functionarea turbinelor eoliene.
Evaluarea s-a facut prin cartare de teren, prelevare de probe de sol si
observarea biodiversitatii in zona.
Alegerea zonei Casimcea pentru amplasarea turbinelor eoliene s-a datorat pe

de o parte rezultatelor analizei factorilor socio-economici si pe de alta parte printr-o
corecta evaluare a conditiilor naturale (biodiversitate, clima, caracteristici ale subsolului,
etc.).
Printre factorii socio-economici nominalizam:

slaba dezvoltare economica a zonei, in care terenurile sunt utilizate doar
partial si cu slabe randamente in agricultura si la cresterea unor animale
domestice;
lipsa unor zacaminte de substante minerale utile;
lipsa locurilor de munca;
necesitatea aprovizionarii cu energie electrica;
imbunatatirea retelei de drumuri;
neafectarea localitatilor cu vibratii, zgomote sau radiatii vatamatoare.
Printre conditiile naturale amintim:

ariditatea deosebita a arealului;
climatul secetos dar cu vanturi favorabile turbinelor eoliene;
slaba reprezentare a speciilor de fauna si flora;
adancimea mare a nivelui freatic;
lipsa efectelor negative asupra aerului, solului si subsolului;
slaba densitate de migratie a pasarilor prin zona.
Pentru a raspunde prevederilor O.U.G. nr. 57/2007, completata si modificata cu

O.U.G. nr. 154/2008, mentionam ca desi microarealul propus de S.C. ELECTRICOM
S.A. pentru constructia parcului eolian se afla in reteaua “Natura 2000”, acesta nu
adaposteste in mod exclusiv un habitat sau o specie prioritara, acestea gasindu-si o
larga raspandire in toata stepa Casimcea si/sau in Podisul Nord Dobrogean.

Pagina: 41 / 110
Mai mult decat atat, restrictionarea unei suprafete de 0,14% din arealul studiat
nu implica, prin natura utilizarii , o divizare a habitatului si/sau o extinctie a unei singure
specii, ci doar o stramutare cu maxim 100 m a zonei de nutritie, cuibarit, acuplare sau
traversare folosita initial. In schimb, avantajele castigate in sanatatea si siguranta
publica precum si in protectia generala a mediului sunt de o importanta majora.
Astfel:
a. Implementarea programului, asa cum a fost el stipulat in conventia cu
primaria Casimcea asigura alimentarea cu energie electrica gratuita a
principalelor institutii publice: primarie, gradinita, scoala, casa de cultura,
sediul politiei, iluminatul public. Toate acestea inseamna un plus de apa
potabila, igiena personala si publica, nivel de educatie sporit, inclusiv in
probleme de conservare si protectie a mediului, siguranta civila (iluminatul
public si a spatiilor sociale).
b. Prin utilizarea sistemelor de productie a energiei electrice din surse
regenerabile, castigul adevarat este reprezentat prin protectia mediului
deoarece:
− se reduce extractia combustibililor fosili gaze, titei, carbune;
− se reduce ocuparea terenurilor destinate halelor de zguri si cenusi;
− se reduce poluarea apei, solului si aerului;
− se pot mari rezervele de apa in lacurile de acumulare a le
hidrocentralelor;
− prin variatia mai mica a nivelului de apa in lacurile de acumulare ca
urmarea a exploatarilor hidroenergetice se diminueaza substantial
abraziunea malurilor si riscul de producere a alunecarilor de teren;
− se reduce suprafata excavata pentru extragerea carbunelui din cariere;
− se reduc suprafetele necesare acoperirilor cu lacuri de acumulare si se
conserva arii importante pentru agricultura si silvicultura.
Desigur, cel mai mare castig – care apartine umanitatii in general – este legat
de emisia de CO2, care se reduce substantial. Reamintim faptul ca utilizarea unei
singure turbine eoliene instalata intr-un loc propice genereaza aproximativ 280.000
MWh in 20 de ani, salvand mediul de cca. 230.000 tone de CO2 generate de o centrala
pe baza de combustibili fosili.
La acest castig adaugam alte trei semnificative:

− pretul de cost al energiei produse pe baza eoliana variaza intre 4 ÷ 6
eurocenti/kWh, cu mult sub pretul energiei obtinute prin sisteme devenite
clasice;
− integrarea in cerintele Uniunii Europene de reducere a emisiei gazelor cu
efect de sera cu 20%, cresterea ponderii energiilor regenerabile cu 20% si
reducerea consumului de energie si imbunatatirea eficientei energetice cu
20%, toate pana in anul 2020 (Directiva 2003/87/CE);
− largirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect
de sera.
Aceste toate aspecte ne-au indreptatit sa solicitam avizul favorabil al Agentiei

Regionale pentru protectia mediului Galati pentru P.U.Z. la in zona Casimcea, care s-a
obtinut in luna noiembrie.

Pagina: 42 / 110
In acest context amintim punctul de vedere al Institutului de Cercetare -

Dezvoltare Delta Dunarii – septembrie 2005 (http://www.ddbra.ro/ – site-ul Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii – Tulcea – informatii publice) cu privire la Energii
neconventionale in RBDD – din Master Plan – Rezervatia Bioseferei Delta Dunarii
– citam (cu privire mai ales asupra subiectului analizat in prezentul raport):
“Din punct de vedere al energiilor neconventiale folosite (energia eoliana,

solara si, deloc neglijabila, cea hidraulica – pentru ca au existat si mori de apa) se
poate spune ca, in intreaga Dobroge (implicit in Delta Dunarii), dintre toate tipurile cea
mai folosita a fost cea eoliana, pentru instalatiile de macinat. Morile de vant au cunoscut
cea mai mare raspandire – lucru firesc daca luam in considerare conditiile geografice
deosebite de aici. Vanturile nu inceteaza aproape tot timpul anului, ceea ce explica de
ce Dobrogea, in trecut, era numita “tara morilor de vant”.
Marele geograf, Constantin Bratescu, spunea ca “Dobrogea este ‘drumul

vanturilor’.3Gratie permanentei vanturilor, peisajul dobrogean se caracterizeaza si prin
multimea morilor de vant, care la marginea satelor isi invartesc greoi enormele aripi.”1
Exista preocupari atat la nivel mondial, cat si la noi in tara, pentru utilizarea in
special a energiei eoliene, care poate fi folosita in Delta Dunarii cu mari succese. In
anul 1995, la Expozitia Internationala de Inventica din anul 1999, inginerul roman Ion
Popescu din Ramnicu Valcea, a primit un valoros premiu pentru Turbina Eoliana (cu ax
vertical, palete oscilante, deci fara socuri, cu posibilitatea stocarii energiei electrice in
energie chimica, potential termica)2.
Dam mai jos cateva date privind potentialele de energie eoliana, solara si
hidraulica in teritoriul Deltei Dunarii, cu intrebarea de ce nu se incurajeaza folosirea
acestor energii nepoluante, exploatate in decursul istoriei de localnici, dar astazi,
din pacate, complet neglijate.
Energia eoliana
Principalele zone favorabile din punct de vedere a energiei eoliene, sunt: partea
nordica a litoralului Marii Negre, cu viteze medii multianuale ale vantului de Vm = 5 ÷ 7
m/s; zonele de dealuri si podisuri din Dobrogea de Nord, cu Vm = 5,5 m/s. In aceste
zone au fost identificate amplasamente favorabile, in special in zona interioara a
deltei (atat pe grinduri, cat si in zone acoperite cu apa) si in zonele limitrofe litoralului
Marii Negre, unde ar putea fi instalate capacitati energetice de cca. 1.200 ÷ 1.500 MWe,
pe terenurile neproductive agricol.
Folosirea energiei eoliene ar conduce atat la economia de combustibili fosili
superiori cat si la diminuarea aferenta a emisiilor poluante in mediul ambiant.”
1
“Dobrogea – 50 de ani de viata romaneasca, 1878-1928” (Cap. Clima Dobrogei, p.72), Cultura Nationala,
Bucuresti, 1928.
2
Lucrarea a fost publicata si beneficiaza de protectie internationala. A primit oferte din Coreea de Nord, Canada, si
mai ales din SUA, pentru proiect si tehnologie in ideea construirii prototipului.

Pagina: 43 / 110
Capitolul 2. PROCESUL TEHNOLOGIC, EMISIILE CATRE MEDIU,

BILANTUL DE MATERIALE, UTILAJELE FOLOSITE
2.2. Activitati de dezafactare
La luarea deciziei de inchiderea a activitatii antropice care se va desfasura in

platforma obiectivului se va avea in vedere derularea urmatoarelor activitati:
1. Activitati preliminare pentru incetarea activitatii;
2. Incetarea activitatii instalatiei;
3. Activitati de conservare;
4. Activitati de demontare utilaje si echipamente din cadrul instalatiei fabricii;
5. Activitati de dezafectare;
6. Activitati de demolare;
7. Activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului.
1. Activitati preliminare pentru incetarea activitatii
Acestea sunt:
- elaborarea unor studii preliminare pentru stabilirea impactului tehnic, social
si economic al deciziei de inchidere a activtatii;
- elaborarea proiectului de inchidere a activitatii, cu masurile P.S.I. si
securitatea muncii, care include dezafectarea instalatiilor, echipamentelor,
precum si dezmembrarea utilajelor si demolarea constructiilor;
- elaborarea Bilantului de Mediu Nivel I si II, necesare pentru inchiderea
activitatii.
In urma elaborarii acestor documentatii tehnico – economice se va stabili timpul
si modul in care vor fi eliminate efectele datorate activitatii desfosurate in timp, precum
si costul inchiderii.
2. Incetarea activitatii instalatiei
Cuprinde urmatoarele activitati:

- se opresc turbinele eoliene, respectand cu strictete procedurile din
regulamentul de functionare.
3. Activitati de conservare
- se vor conserva acele echipamente precum si/sau constructiile, care nu se

doresc a fi dezafectate/demolate in prima etapa pana la o decizie de
valorificare/redistribuire, functie si de viitoarea activitate desfasuratp pe
amplasament;
- se vor conserva, temporar in conditii de securitate adecvate, toate
echipamentele care nu au fost instrainate de pe amplasament.

Pagina: 44 / 110
4. Activitati de demontare echipamentelor din cadrul parcului eolian
- dupa ce toate echipamentele sunt oprite, se trece la demontarea propriu

zisa a acelor ce au o marime relativ mica si se vor demonta ca atare si se
vor elimina succesiv de pe amplasament;
- se vor valorifica ca atare echipamentele care sunt in stare buna, iar
echipamente care nu se mai pot utiliza, se vor valorifica ca aliaj feros vechi,
vanzandu-se la firme specializate autorizate;
- echipamentele metalice mari care nu se pot valorifica ca atare se vor
dezmembra in afara amplasamentului in locatii din afara zonei Casimcea si
se vor vinde la firme specializate si autorizate.
5. Activitati de dezafectare
- se va deminta si valorifica aparatura A.M.C. din instalatie;

- se vor demonta cablurile electrice si se vor valorifica;
- dupa decuplarea de la retea, se vor demonta instalatiile electrice;
- materialele metalice rezultate de la demontarea instalatiei electrice
(conductorii de cupru, etc.) se vor elimina succesiv si apoi valorificate prin
firme specializate.
6. Activitati de demolare
- daca se va hotari demolarea si demontarea constructiilor aferente parcului

eolian, materialele metalice rezultate se vor valorifica ca fier vechi, prin
eliminare succesiva, iar molozul rezultat se va elimina succesiv la halda de
gunoi a comunei, in vederea depozitarii finale, definitive;
- lucrarile se vor executa numai cu personal calificat si instruit in probleme de
P.S.I. si securitatea muncii;
- pe tot parcursul procesului de dezafectare se va asigura paza continua a
obiectivului, in vederea impiedicarii furturilor.
7. Activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului
- se vor indeparta controlat si se vor conduce spre destinatii bine definite, in

corelatie cu legislatia in vigoare, toate materialele rezultate din
demontare/demolare si care au fost depozitate temporar pe amplasament;
- se va decoperta si suprafata betonata si se va acoperii cu pamant de
calitate, specific zonei, nepoluat, corespunzator solurilor normale din punct
de vedere al nutrientilor;
- daca se va constata ca unele suprafete ale solului din imediata vecinatate a
platformei betonate este poluat cu produse care au fost folosite in activitate,
aceste suprafete se vor supune bioremedierii cu ajutorul enzimelor;
- se va reproiecta intreaga zona, in functie de utilizarea viitoare a
amplasamentului.

Pagina: 45 / 110
Capitolul 3. DESEURI
Proiectul nu are nevoie de instalatii pentru depozitarea deseurilor, deoarece

deseurile rezultate in urma realizarii investitiei se vor elimina succesiv, fara a fi
depozitate in cadrul amplasamentului prin fime abilitate.
Organizarea se santier va fi comuna pentru cele 2 proiecte apartinand

ELECTRICOM.
I. Deseuri rezultate in faza de functionare (deseuri rezultate din activitatea

personalului muncitor)
Tabel nr. 17. Deseuri generate
Cod deseu
Nr. Cantitatea Starea
conf. HG Denumire Mod de depozitare
crt. t/an fizica
856/2002
1. 20 03 01 Deseuri Solida Container inchiriat de
< 3,0
menajere la firma de salubritate
2. 13 02 06* Ulei uzat Lichid Recipient metalic
asigurat de firma de
0,1 mentenanta si se va
elimina imediat de pe
amplasament
Societatea va incheia contract de prestari servicii pentru preluarea

deseurilor menajere.
Service-ul si mentenanta dupa punerea in functiune vor fi asigurate de catre
ELECTRICOM S.A., iar valorificare uleiurilor uzate se va face prin firma
specializata.
Din procesul de functionare al centralelor eoliene, deseurile rezultate sunt

sporadice si provin de la intretinerea periodica.
Din moment ce nu se proceseaza nici un material brut sau reciclat, in timpul
montarii turbinelor eoliene se produc foarte putine deseuri.
Trebuie mentionat insa, ca din activitatile de reparatii pot apare subansamble
sau piese metalice uzate/defecte care au fost inlocuite. Acestea se colecteaza de catre
echipele de intretinere in vederea reconditionarii sau valorificarii ca deseuri metalice.
Specificul lucrarilor proiectate nu presupune generarea de deseuri toxice si
periculoase in perioada de exploatare.
II. Deseuri rezultate in faza de constructie
Din procesul de amenajare a zonei obiectivului, sunt generate deseuri ce

rezulta din urmatoarele actiuni:
• decopertarea pentru realizarea constructiilor si a zonelor de acces de
circulatie;

Pagina: 46 / 110
• excavatii in vederea realizarii fundatiilor;

• pregatirea in vederea instalarii punctelor de transformare si a anveloapei de
beton si/sau statiei de transformare;
• manipularea materialelor pentru montaj.
Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste obligativitatea
pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau
juridice, de a tine evidenta gestiunii deseurilor.
Conform listei mentionate, deseurile rezultate din activitatea de construire a
centralei electrice eoliene si racordului electric aferent se clasifica dupa cum urmeaza:
17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice;
17.02.01 lemn;
17.02.03 materiale plastice;
17.04 metale inclusiv aliajele lor;
17.05 pamant si materiale excavate;
17.09.00 deseuri amestecate de materiale de constructie;
17 04 11 cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10.
In faza de constructie vor rezulta deseuri inerte. Acestea vor fi eliminate in baza
contractului de prestari servicii incheiat.
Din activitatile de excavatii necesare pentru realizarea fundatiilor grupurilor

generatoare eoliene rezulta deseurile de pamant si materiale excavate, resturi vegetale,
piatra si sparturi de piatra.
Din activitatiile de constructii montaj al grupurilor generatoare eoliene rezulta

deseurile amestecate de materiale de constructie, capete de cabluri si amestecurile
metalice.
Lucrarile vor fi realizate dupa normele de calitate in constructii astfel incat
cantitatile de deseuri rezultate sa fie limitate la minim.
De la personalul muncitor angajat pentru lucrarile de constructie vor rezulta

deseuri menajere care vor fi preluate prin intermediul societatii de salubritate care preia
si restul deseurilor menajere de amplasament.
Deseurile menajere generate de personalul angajat in perioada de executie vor

fi estimate dupa cum urmeaza:
– 0,50 kg om/zi x 22 zile lucratoare lunar = 11 kg/om/luna
Cantitatea totala de deseuri produsa se determina functie de numarul total de

persoane angajate pe santier si durata de executie a lucrarilor.
Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special
amenajate in incinta de santier, selectate si evacuate periodic la depozitele existente
sau, dupa caz, reciclate. Organizarea de santier comuna pentru cele 2 proiecte si va
cuprinde facilitati pentru depozitarea controlata, selectiva a tuturor categoriilor de
deseuri.

Pagina: 47 / 110
Pe durata executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate toalete ecologice

intr-un numar suficient, raportat la numarul mediu de muncitori din santier. Se prevede o
toaleta ecologica la fiecare grup generator eolian in constructie.
Antreprenorul are obligatia, conform Hotararii de Guvern mentionate mai sus,

sa tina evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si
depozitarii definitive a deseurilor.
Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de

constructii se incadreaza in prevederile cuprinse in H.G. nr. 856/2002.
Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O

parte a acestor deseuri, respectiv cele provenite de la excavatii vor fi reciclate in
umpluturi, nivelari si ca material inert.
Tabelul nr. 18. Cantitati estimate de deseuri
Cantitatea Codul Managementul deseurilor –

Nr. Denumirea prevazuta Starea Codul privind cantitatea prevazuta a fi
crt. deseului a fi fizica deseului proprietatea Ramasa
Valorificata Eliminata
generata periculoasa in stoc
1. Pamant si 140.170 solida 17.05. - 140.170 - -
materiale mc mc*
excavate
2. Deseuri 396 kg solida 20.03.01 - - 36 kg
menajere
din
executie**
*se propune valorificarea prin utilizarea ca material de umplutura in cadrul unor
lucrari de constructii (drum tehnologic) precum si pentru nivelarea unor zone afectate
natural sau antropic (ravinari, gropi de imprumut, cariere, etc.).
** cantitatea deseurilor menajere este evaluata pe intreaga perioada a executiei
Ca deseuri toxice si periculoase rezultate in activitatea de montare a grupurilor

generatoare eoliene, racodului electric aferent, a drumurilor de acces si drumurilor
interioare, se mentioneaza cele provenite de la intretinerea utilajelor la frontul de lucru,
numai in caz de urgenta:
– uleiuri uzate de motor;
– piese metalice uzate.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de

functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere
specializate.
Aceeasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare
acumulatori etc.
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate

de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.

Pagina: 48 / 110
Activitatile din santier vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei

mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatohu gestiunea deseurilor.
III. Sfarsitul functionarii
Turbinele eoliene sunt confectionate din materiale metalice care vor fi evacuate
conform procedurilor stabilite.
Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, o parte din materiale

pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi reciclate.
Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate sau incinerate.
Toate reziduurile si resturile provenite din utilizarea acestui spatiu vor fi

indepartate in mod ecologic asa cum solicita regulile de urbanizare a unor astfel de
zone.
Acest lucru asigura conservarea aerului, apei si solului.
Vor fi amenajate spatii de depozitare ecologica a ambalajelor (indiferent de

natura lor) si vor fi transportate la cele mai apropiate spatii de incinerare sau de
depozitare.
Totusi, modul de evacuare a paletelor de rotor alcatuite din fibra de sticla (GRP)
nu a fost pe deplin lamurita. Topirea pare cea mai adecvata metoda.
In general se presupune ca majoritatea componentelor turbinei pot fi reciclate.
Daca se evita fabricarea de materiale noi, reciclarea acopera sau evita toate
efectele asupra mediului descrise anterior.
In afara acestor cantitati mici de deseuri (menajere si cele rezultate din

activitatea de intretinere), pe teritoriul obiectivului nu se produc si nici nu vor fi
depozitate alte tipuri de deseuri.
In vederea controlarii nivelului de poluare a solului, se recomanda:

− colectarea selectiva a deseurilor menajere si a deseurilor de ambalaje, in
vederea valorificarii (carton, hartie, plastic, metal);
− reducerea aportului de poluanti in sol, proveniti din depozitarea direct pe sol
a unor deseuri;
− valorificarea tuturor tipurilor de deseuri;
− amenajarea zonelor de depozitare a tuturor deseurilor rezultate din
activitatea de productie (menajere) si eliminarea sistematica a celorlalte
tipuri de deseuri industriale.
Depozitarea controlata a deseurilor de tip menajer rezultate se va face in spatii

special amenajate, in containere si recipienti metalici standardizate, selectiv pe tipuri,
compozitie si mod de valorificare (conform tabelelor de mai sus).

Pagina: 49 / 110
Deseurile rezultate din excavatii nu se vor depozita in zona amplasamentului, ci

vor fi eliminate la spatiile de depozitare ale Comunei Casimcea.
In ceea ce priveste sistemul de management al deseurilor, se recomanda

inventarierea tuturor materialelor valorificabile si a deseurilor rezultate si eliminate de pe
amplasament.
Evidenta gestiunii deseurilor se va realiza in conformitate cu cerintele Hotararii

de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor.
Managementul deseurilor
Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de executie a lucrarilor

proiectate se prezinta sintetic in cele ce urmeaza:
Tabelul nr. 19. Managementul deseurilor.
Amplasament Tip deseu Mod de colectare/evacuare Observatii

Santier Menajer In interiorul incintei se vor organiza Se vor elimina la
sau puncte de colectare prevazute cu depozite de
asimilabile containere de tip pubela. Periodic (cel deseuri pe baza
putin saptamanal) acestea vor fi golite. de contract cu
firme specializate.
Deseuri Se vor colecta temporar in incinta de Se valorifica
metalice santier, pe platforme si/sau in containere obligatoriu prin
specializate. unitati
specializate.
Deseuri Din punct de vedere al potentialului Se vor elimina la
materiale contaminant, aceste deseuri sunt inerte, depozite de
de fiind constituite din steril si resturi de deseuri pe baza
constructii beton. In ceea ce priveste valorificarea si de contract cu
eliminarea lor, in functie de contextul firme specializate.
situatiei se propune utilizarea
materialului pentru umpluturi, nivelari.
Ueiuri Materiale cu potential poluator asupra Vor fi gestionate de
uzate mediului inconjurator. Se vor realiza unitatile de
operatiile numai in ateliere specializate recuperare
specializate.
Anvelope In cadrul spatiilor de depozitare pe Deseuri tipice
uzate categorii a deseurilor va fi rezervata o pentru organizarile
suprafata anvelopelor. Se recomanda ca de santier. Se
in cadrul caietelor de sarcini, recomanda
antreprenorului sa-i fie solicitata interzicerea in mod
prezentarea cel putin a unei solutii expres prin
privind eliminarea acestor deseuri catre o acordul de mediu
unitate economica de valorificare. a arderii acestor
materiale.

Pagina: 50 / 110
CONCLUZII:
Prin modul de gospodarire, deseurile rezultate din cadrul noii investitii nu vor
constitui surse de poluare zonala si nu vor afecta personalul sau populatia din zona.
Deseurile rezultate din cadrul investitiei, atat cele din faza de constructie
cat si cele din faza de functionare vor fi depozitate conform cu legislatiei de
mediu si evacuate controlat pentru a nu afecta calitatea factorilor de mediu.
Societatea va incheia contract pentru eliminarea deseurile rezultate din

activitate respectiv constructie.
Se considera ca deseurile generate in cadrul noii investitii nu constituie

surse de poluare sau disconfort.
Deseurile rezultate din activitatea desfasurata vor fi gestionate

corespunzator, astfel incat vehicularea/stocarea/eliminarea lor sa se faca in
conditii de siguranta, iar impactul generat se va situa in domeniul nesemnificativ.

Pagina: 51 / 110
Capitolul 4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A
ACESTORA
S-a realiza o harta dispersiei speciilor.
4.1. Biodiversitatea
Amplasamentul analizat se gaseste sub incidenta sistemului european de

protectie a biodiversitatii si habitatelor Natura 2000 – siturile SPA Stepa Casimcea si
SCI Podisul Nord Dobrogean.
4.1.1. Vegetatia
Vegetatia naturala a Dobrogei, in zona analizata, oglindeste conditiile

orohidrografice si climatice ale acestui teritoriu. Astfel, vegetatia actuala este de doua
tipuri – vegetati ierbacee spontana de stepa si plante agricole cultivate.
Vegetatia spontana de stepa cuprinde: Ceratocarpus arrenarius, Thymus

zygoides si Agropyron brandzae, Artemisia austriaca.
Dintre plantele agricole cultivate s-au observant culturi de porumb.
4.1.2. Fauna
Zona studiata este o pasune pe care nu s-au regasit cuiburi de pasari si nici nu
a fost traversata de pasari in timpul verificarii.
In mod teoretic se cunoaste existenta in zona a urmatoarelor specii de pasari:

Falco cherrug – soim dunarean, Hieraaetus pennatus – acvila mica, Falco naumanni –
vanturelul mic, Acvila heliaca – acvila de camp, Buteo rufinus – sorecar mare.
Speciile de flora si fauna vor fi tratate in extenso in cele ce urmeaza si pentru

care s-a realizat si Studiul de biodiversitate si Studiul de evaluare adecvata.
4.1.3. Ecologia acvatica
Factorul predominant il reprezinta curentul apei, care determina principalele

caracteristici fizico-chimice si adaptarea organismelor care traiesc in cursul de apa.

Pagina: 52 / 110
In apa raurilor din zona, apar doua tipuri de asociatii de organisme:

− biocenoze pelagice: organisme care isi desfasoara toata viata sau o parte a
sa in masa de apa;
− biocenoze bentonice: organisme care traiesc in/sau pe substrat ori pe
vegetatia care creste pe fundul cuvetei.
a. Plante acvatice:
− alge verzi (Filom chlorophila): matasea broastei;
− ferigi (Filum pteridophyta): coada calului;
− plante cu flori (Filum angispermae): galbenele, lasnicior.
b. Animalele acvatice si ihtiofauna

− clasa crustacei (Crustacea): purici de apa, lataus;
− clasa insecte (Insecta): calul dracului, tantar;
− clasa pesti (Ostericlichtyes): crap, caras, platica, rosioara etc.
Starea factorului de mediu vegetatie nu sufera modificari majore si nu este

afectata de surse de poluare majore.
Biodiversitatea reprezinta o particularitate specifica a planetei noastre care

asigura functionalitatea optima a ecosistemelor, existenta si dezvoltarea biosferei in
general. In acest context, mentinerea biodiversitatii este necesara nu numai pentru
asigurarea vietii in prezent, dar si pentru generatiile viitoare, deoarece ea pastreaza
echilibrul ecologic regional si global, garanteaza regenerarea resurselor biologice si
mentinerea unei calitati a mediului necesara societatii.
Vegetatia naturala a Dobrogei, in zona analizata oglindeste conditiile
orohidrografice si climatice ale acestui teritoriu. Astfel, vegetatia actuala este de doua
tipuri – vegetatie ierbacee spontana de stepa si plante agricole cultivate
Vegetatia spontana de stepa cuprinde: Ceratocarpus arrenarius, Thymus

zygoides si Agropyron brandzae, Artemisia austriaca. Acestea sunt specii adaptate
vanturilor relativ puternice din zona, drept pentru care instalarea turbinelor eoliene nu le
pot afecta evolutia normala.
Fig. nr. 11 – Vegetatia spontana de stepa
Dintre plantele agricole cultivate s-au observat rare culturi de porumb, de

floarea soarelui, rapita, grau.

Pagina: 53 / 110
Pentru fiecare din turbine, flora de pe terenul destinat amplasarii este

reprezentata de: de pasune si teren agricol, vegetatie arbustiva, sub forma de indivizi
izolati si intr-un numar destul de redus. O concentratie de arbusti este evidentiata in
extremitatea amplasamentului turbinelor, reprezentata de Rosa canina(maces),
Quercus pubescens, Crataegus monogyna si de cateva exemplare salbatice de Pyrus
communis. In zonele necultivate agricol si pe marginea drumurilor de acces existente
se intalnesc exemplare de Thymus zygioides, Festuca Filiformes, Carex pilosa,
Ornithogallum pannonicum, Achillea pyreniana, Euphorbia nicaeensis, Campanula
romanica; Centaurea jankae, Himantoglossum caprinum; Potentilla emilii-popii
(Buruiana cu cinci degete), Agropyron pectinatum, Falcaria vulgaris, Poa sp., Eryngium
planum, Crambe tatarica., adaptate tipului de sol pietros si conditiilor de seceta.
Fig. nr. 12 – Pasune
Impactul asupra vegetatiei si faunei, produs de activitatea de functionare a

parcului eolian din cadrul perimetrului Comunei Casimcea, judetul Tulcea, se rezuma la
suprafetele de teren scoase din circuitul agricol si care nu mai pot fi readuse la starea
initiala.
Sub aspectul vegetatiei, zona Casimcea apartine zonei de stepa, unde

vegetatia perena a fost inlocuita cu culturi agricole.
Sub influenta activitatii umane, flora zonei este mult redusa ca numar de specii,
aparand, in schimb, arbori si arbusti alohtoni.
Pentru executarea lucrarilor de realizarea a investitiei, se vor executa lucrari de

indepartare a stratului de coperta si lastaris, care apare pe suprafete reduse.
In conditii de exploatare normale, activitatile desfasurate nu afecteaza

semnificativ vegetatia si fauna zonei.
Perturbatiile se limiteaza la suprafata fundatiilor turbinelor si se extind numai pe

parcursul executiei acestora.

Pagina: 54 / 110
Pentru reducerea impactului potential asupra vegetatiei si faunei terestre,

amenajarea drumurilor de acces, desfasurarea lucrarilor de realizare a noii investitii se
vor organiza si realiza astfel incat sa se evite, pe cat posibil, deteriorarea terenurilor
invecinate.
In perioada de functionarea a parcului eolian din Comuna Casimcea, judetul

Tulcea, nu sunt generate emisii de poluanti atmosferici care sa influenteze
componentele biologice din zona analizata.
In timpul excavatiei fundatiilor si transportului echipamentelor, va exista un

impact redus asupra vegetatiei (din zonele apropiate obiectivului), prin praful depus pe
frunzele plantelor (in mici cantitati), care va diminua intr-o mica masura procesul de
fotosinteza.
In perioada de executie a lucrarilor pentru noua investitie, vor aparea situatii, de

scurta durata, ce vor determina un impact chimic asupra vegetatiei, prin impurificare cu
NOx.
Poluantii generati de utilaje prin arderea combustibililor lichizi si praful ridicat

vara, prin circulatia mijloacelor auto de transport, pot afecta vegetatia din zonele
invecinate perimetrului amplasamentului parcului eolian, dar afectarea este de mica
amploare si strict limitata ca arie.
In ceea ce priveste ihtiofauna Vaii Osambei, aceasta nu este afectata in nici un

fel de lucrarile de exploatare.
Impactul asupra ecosistemelor locale in timpul constructiei obiectivului se va

manifesta in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor si a
drumurilor de acces, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita zgomotului
produs de utilajele folosite.
Pe perioada lucrarilor de santier se apreciaza o dislocare a mamiferelor (in
special rozatoare) si partial a pasarilor din cadrul arealului initial, urmand ca intr-un
interval de timp relativ scurt sa fie in mod natural repopulat dupa incetarea lucrarilor si
refacerea terenului. Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in
afara celor prevazute in proiect.
Drumurile de acces produc o sectionare a arealului initial al mamiferelor, insa
acestea nu reprezinta bariere care sa opreasca circulatia indivizilor.
De asemenea, trebuie mentionat faptul ca o mare parte din efectele asupra
biodiversitatii locale au un caracter temporar si sunt reversibile, manifestandu-se doar
pe perioada de constructie.
In timpul functionarii, parcul eolian nu are impact asupra biodiversitatii,

neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite. De asemenea este bine
cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie prima” face parte din categoria
energiilor regenerabile. Singurele riscuri care se pun in discutie sunt posibilele
coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest aspect fiind tratat pe larg in cadrul
raportului.

Pagina: 55 / 110
Distantele masurate in linie dreapta, de la locul amplasarii parcului eolian, pana

la cele mai importante puncte de interes biogeografic sunt:
6,34 km pana la Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;
39,81 km pana la Marea Neagra;
18,86 km pana la Muntii Macin.
Distanta masurata in linie, intre cea mai apropiata turbina eoliana si localitatea
Agighiol este de aproximativ 3,8 km.
Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece suprafata

de teren construita va fi mica (0,14%) in raport cu totalul suprafetei studiate. Astfel se
apreciaza ca peste 99% din totalul suprafetei studiate isi pastreaza disponibilitatea
initiala. Cel mai serios impact biologic al unei ferme eoliene este ciocnirea pasarilor
mari, migratoare cu palele turbinelor. Asa cum s-a observat in timpul monitorizarii
anterioare, distributia pasarilor in zona este limitata.
Se estimeaza ca circumstanta cu cel mai mare risc de producere a ciocnirilor

este cea a vanatorii (urmarirea rozatoarelor). Acest risc se refera la specile de Buteo
sp., Falco sp., Hieraaetus sp.,Acvila sp., insa poate afecta doar unii indivizi fara
influenta reala asupra populatiei totale a acestor specii.
Datorita conditiilor fizice si geomorfologice, in zona propusa pentru amplasarea

fermei eoliene, fauna si flora sunt doar sporadice (litosol sarac format pe sisturi verzi
care de multe ori afloreaza la zi).
Asa cum se arata in Capitolul I, punctul 2 (date de amplasament) si Tabel nr. 9.

Procent de ocupare a terenului reducerea spatiului vital provocata de parcul eolian va fi
foarte limitata. Pierderea totala de habitat va afecta mai putin de 0,1% din fauna si flora
prezenta pe areal la momentul actual.
De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din
energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in aval
de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului
duce la cresterea locala a umiditatii relative a aerului cu cateva procente, favorizand
dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.
Se apreciaza ca efectul de umbrire cumulat cu scaderea vitezei vantului,

datorita prezentei si functionarii centralelor eoliene, este sensibil pozitiv pentru
cresterea umiditatii in aceasta zona caracterizata prin precipitatii scazute.
Analizand in ansamblu zona localitatii Corugea reiese faptul ca obiectivul

studiat in corelare cu parcurile eoliene existente si cu cele aflate in faza de plan in curs
de avizare, nu creaza un efect de bariera stanjenitor in calea rutelor de migrare (directia
suficient de mari permitand libera trecere a pasarilor prin culoarul format. De asemenea
chiar si dispunerea turbinelor eoliene din cadrul parcului ii ofera acestuia o orientare de
ansamblu pe directia nord-sud.

Pagina: 56 / 110
Starea factorului de mediu vegetatie nu sufera modificari majore si nu

este afectata de surse de poluare majore.
Conform formularului standard Natura 2000, aria de protectie speciala

avifaunistica ROSPA 0100 „Stepa Casimcea” gazduieste:
28 de specii din Anexa I;
37 de specii migratoare, listate in conventiile asupra speciilor migratoare
(Conventia de la Bonn);
specii periclitate la nivel global.
Pentru a respecta H.G. nr. 1284/2007, art.2, alin. (2), prezentam in ceea ce
urmeaza toate speciile de pasari de interes comunitar din situl luat in discutie, pentru a
caror conservare a fost desemnata Aria de protectie Speciala Avifaunistica ROSPA
0100 “stepa Casimcea”.
Tabel nr. 20. Specii pasari Aria de protectie Speciala Avifaunistica ROSPA
0100 “stepa Casimcea”
Cod Specie Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
A402 Accipiter 3÷4p 30 i A A C A
brevipes
A255 Anthus 3600 ÷ C A C B
campestris 5000 i
A404 Aquila heliaca 1p A A B A
A089 Aquila 1p 100 ÷ C B C B
pomarina 300 i
A133 Burhinus 45 ÷ 50 C B C B
oedicnemus p
A243 Calandrella 600 ÷ C A C B
brachydactyla 700 p
A080 Circaetus 9 ÷ 10 p B A B A
gallicus
A082 Circus cyaneus 90 ÷ 100 150 ÷ D B C B
i 200 i
A083 Circus 60 ÷ 70 i C B C B
macrourus
A084 Circus 120 ÷ B A B A
pygargus 150 i
A231 Coracias 60 ÷ 70 C A C B
garrulus p
A429 Dendrocopos 70 ÷ 80 C C B
syriacus p
A379 Emberiza 10 ÷ 20 D B C B
hortulana p
A511 Falco cherrug 1÷2p A A B A
A103 Falco 4i C B C B
peregrinus
A097 Falco 29 ÷ 36 i 200 ÷ C B C A
vespertinus 300 i
A321 Ficedula 200 i D B C B
albicollis
A092 Hieraaetus 30 ÷ 40 i C B C A
pennatus
A338 Lanius collurio 400 ÷ C B B A

Pagina: 57 / 110
Cod Specie Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
500 p
A339 Lanius minor 210 ÷ C B B A
240 p
A246 Lullula arborea 300 ÷ D A C B
350 p
A242 Melanocorypha 220 ÷ C A C B
calandra 2500 i
A073 Milvus migrans 2÷3p C A B A
A533 Oenanthe 4 ÷ 20 p C A C B
pleschanka
A403 Buteo rufinus 20 ÷ 24p B A C A
Mentionam insa ca, datorita suprafetei mici pe care a fost proiectata realizarea
fermei eoliene propusa de catre S.C. ELECTRICOM S.A., monitorizarea efectuata de
de la inceputul demararii proiectului a condus doar la identificarea speciilor descrise in
raport. (Anexa nr. 21 – Monitorizare aprilie 2007 ÷ septembrie 2008 si Anexa nr. 22 –
octombrie 2008 ÷ noiembrie 2010)
Desi observatorul angajat de S.C. ELECTRICOM S.A. nu a identificat stoluri de

pasari migratoare, mici sau mari, zone de cuibarit sau de nutritie cu caracteristici
perene, pentru reducerea unui eventual impact asupra mediului (dovedit a fi mai mult
teoretic decat real) s-a redus numarul centarlelor propuse de la 7 la 5, din propria
initiativa a beneficiarului. Avand in vedere ca posibilitatea de impact a pasarilor cu
palele elicelor este de 0,003% asa cum a fost demonstrat – mai ales ca avem de a face
cu specii avifaunistice solitare si de dimensiuni mici – masurile de conservare si/sau
compensatorii – isi reduc din importanta.
Totusi se prevede ca in afara ariei ocupate de turbine (in timpul constructiei sau
exploatarii acestora) sa se prevada, sa se amplaseze si sa fie alimentate mici
“rezervoare” cu seminte adecvate care sa atraga pasarile in exteriorul fermei eoliene. In
aceasta maiera vor fi atrase in afara ariei chiar si speciile rapitoare care eventual ar
putea traversa zona. Aceste rezerve, impreuna cu rezervoare de apa, vor fi
realimentate constant de observatorul nostru.
In aceasta maniera si avand in vedere instinctul de autoaparare si de
conservare/continuitate a speciilor, care caracterizeaza populatia de zburatoare a
sitului, este exclusa posibilitatea extinctiei acestora in zona luata in discutie.
In acelasi context, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 98 bis/7.02.2008,

in lista tipurilor de habitate si a speciilor de intreres comunitar pentru care a fost
declarat fiecare sit de importanta comunitara (Natura 2000), pentru Podisul Nord
Dobrogean au fost stabilite 10 tipuri de habitate, 6 specii de mamifere, doua specii de
amfibieni si reptile, 4 specii de nevertebrate si 5 specii de plante.
La momentul de fata nu exista plan de management si nici

custode/administrator al zonei conform comunicarii transmise de Ministerul Mediului si
al Dezvoltarii Durabile.
In urma monitorizarilor efectuate s-au identificat urmatoarele efective de fauna:

Pagina: 58 / 110
Speciile de mamifere identificate in arealul studiat sunt: Mesocricetus newtoni

(Grivan mic, Hamster romanesc – 2 ex.); Mustela eversmannii (Dihor de stepa – 2 ex.);
Sicista subtilis (Soarece saritor de stepa – 2 ex.); Spermophilus citellus (Popandau,
Suita – 31 ex.); Vormela peregusna (Dihor patat – 1 ex.).
Pe parcursul monitorizatii realizate pe perioada de 43 luni, mai exact intre 1

aprilie 2007 si noiembrie 2010 nu au fost identificate prezenta speciilor de chiroptere.
Speciile de amfibieni si reptile intalnite in arealul studiat sunt: Lacerta viridis –

guster (27 ex.); Rana dalmatina – broasca rosie de padure (5 ex.).
Speciile de nervertebrate reprezentative in areal sunt: Bolbelasmus unicornis

(Carabusul cu corn – 1 ex); Cerambyx cerdo (Croitor mare – 2 ex); Lycaena dispar (6
ex.); Morimus funereus (Croitorul cenusiu), Saga pedo,(cosas – 150 ex), Gryllus
campestris (greier – 20 ex.).
Speciile de pasari identificate pe amplasament:
Tabel nr. 21. Speciile de pasari identificate pe amplasament
Tip rezidenta
Specia Regim trofic
SE P OV OI
Falco tinnunculus (vanturelul rosu) X PR
Streptopelia decaocta (gugustuc) x VEG
Streptopelia turtur (turturica) x VEG
Merops apiaster (prigonie) x INS
Upupa epops (pupaza) x INS
Galerida cristata (ciocarlan) x INS
Pica pica (cotofana) x ZOO
Corvus monedula (stancuta) x MIXT
Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x MIXT
Sturnus vulgaris (graur) x MIXT
Passer montanus (vrabie de camp) x MIXT
Passer domesticus (vrabie de casa) x MIXT
Anser albifrons – Garlita mare x VEG
Perdix perdix – Potarniche x MIXT
Coturnix coturnix – Prepelita x MIXT
Aquila pomarina – Acvila tipatoare mica x PR
Buteo buteo– Sorecar comun x PR
Falco subbuteo– Soimul randunelelor x PR
Cuculus canorus – Cuc x INS
Coracias garrulus – Dumbraveanca x INS
Melanocorypha calandra – Ciocarlie de x INS
Baragan
Galerida cristata – Ciocarlan x INS
Alauda arvensis – Ciocarlie de camp x INS
Hirundo rustica - Randunica x INS
Corvus corone – Cioara griva x MIXT
Corvus corax – Corb x ZOO
Sylvia communis c – Silvie de campie x INS
Anthus campestris – Fasa de camp x INS
Motacilla flava– Codobatura cu cap negru x INS
Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic x INS

Pagina: 59 / 110
Tip rezidenta
Specia Regim trofic
SE P OV OI
Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra x INS
Parus major – Pitigoi mare x INS
Carduelis carduelis – Sticlete x MIXT
Carduelis chloris muehlei – Florinte x MIXT
Emberiza calandra – Presura sura x INS
Fringilla coelebs – Cinteza x x MIXT
* (abrevierile utilizate au urmatoarea semnificatie: Regim de trafic: SE = specie sedentara, OV =
oaspete de vara, P = specia de pasaj, OI = oaspete de iarna; Regimul trofic: PR = specii pradatoare
MIXT = specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu
nevertebrate), INS= Specii insectivore)
Tabel nr. 22. Specii de pasari enumerate in Anexa I a Directiei consiliului

79/409/CEE, identificate in zona centralelor eoliene
Dinamica populatiei Numar

Specia indivizi Regim trofic
Sedentare Pasaj Cuibarit Iernat
monitorizati
Anthus 3.600 ÷ 3 INS
campestris (Fasa 5.000 i
de camp)
Aquila pomarina 100 ÷ 1p 7 PR
(Acvila tipatoare 300 i
mica)
Buteo rufinus 20 ÷ 24 p 8 PR
(Sorecar mare)
Coracias garrulus 60 ÷ 70 p 3 MIXT
(Dumbraveanca)
Lanius collurio – 400 ÷ 500 5 INS
Sfrancioc rosiatic p
Lanius minor – 210 ÷ 240 1 INS
Sfrancioc cu p
frunte neagra
Melanocorypha 220 ÷ 2 INS
calandra – 2500 i
Ciocarlie de
Baragan
Totusi, prin analiza efectuata in zona destinata realizarii proiectului, numarul

celor inventariate de noi este mult mai mic si oarecum diferit de cele nominalizate.
In zona amplasamentului nu s-au identificat specii protejate, specifice

habitatului de stepa ponto-sarmatica, de aceea afirmam ca nu exista un impact asupra
speciilor protejate inscrise in formularul standard Natura 2000.
Zona studiata este o pasune pe care nu s-au regasit cuiburi de pasari si nici nu
a fost traversata de stoluri de pasari migratoare in timpul verificarii. Precum s-a dovedit
in raportul de mediu, putinele pasari identificate au un risc extrem de mic de a fi lovite
de palele turbinelor (0,003%). In nici un caz nu se pune problema extinctiei unei specii
sau de afectare a cailor de migrare a pasarilor calatoare care au alte trasee.
In mod teoretic se cunoaste existenta in zona a urmatoarelor specii de pasari:

Falco cherrug – soim dunarean;

Pagina: 60 / 110
Hieraaetus pennatus – acvila mica;

Falco naumanni – vanturelul mic;
Acvila heliaca – acvila de camp;
Buteo rufinus – sorecar mare.
Impactul asupra ecosistemelor locale in timpul constructiei obiectivului se va

manifesta in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor si a
drumurilor de acces, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita zgomotului
produs de utilajele folosite.
Pe perioada lucrarilor de santier se apreciaza o dislocare a mamiferelor (in

special rozatoare) si partial a pasarilor din cadrul arealului initial, urmand ca intr-un
interval de timp relativ scurt sa fie in mod natural repopulat dupa incetarea lucrarilor si
refacerea terenului. Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in
afara celor prevazute in proiect.
Drumurile de acces produc o sectionare a arealului initial al mamiferelor, insa
acestea nu reprezinta bariere care sa opreasca circulatia indivizilor.
De asemenea, trebuie mentionat faptul ca o mare parte din efectele asupra

biodiversitatii locale au un caracter temporar si sunt reversibile, manifestandu-se doar
pe perioada de constructie.
Datorita conditiilor fizice si geomorfologice, in zona propusa pentru amplasarea

fermei eoliene, fauna si flora sunt doar sporadice (litosol sarac format pe sisturi verzi
care de multe ori afloreaza la zi). Reducerea spatiului vital provocata de parcul eolian
va fi foarte limitata. Pierderea totala de habitat va afecta mai putin de 0,1% din fauna si
flora prezenta pe areal la momentul actual.
De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din
energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in aval
de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului
duce la cresterea locala a umiditatii relative a aerului cu cateva procente, favorizand
dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.
Se apreciaza ca efectul de umbrire cumulat cu scaderea vitezei vantului,

datorita prezentei si functionarii centralelor eoliene, este sensibil pozitiv pentru
cresterea umiditatii in aceasta zona caracterizata prin precipitatii scazute.
Analizand in ansamblu zona localitatii Corugea reiese faptul ca obiectivul

studiat in corelare cu parcurile eoliene existente si cu cele aflate in faza de plan in curs
de avizare, nu creaza un efect de bariera stanjenitor in calea rutelor de migrare (directia
suficient de mari permitand libera trecere a pasarilor prin culoarul format.
De asemenea chiar si dispunerea turbinelor eoliene din cadrul parcului ii ofera

acestuia o orientare de ansamblu pe directia nord-sud.
AEM – Agentia Europeana de Mediu, plaseaza arealul Casimcea in

zona/regiunea stepica conform caracteristicilor climatice, geomorfologice, si a
biodiversitatii (Rameasu et al., 2000).

Pagina: 61 / 110
Precizam ca nu exista la momentul de fata plan de management si nici

custode/administrator al zonei conform comunicarii transmise de Ministerul Mediului si
al Dezvoltarii Durabile.
Prezentem in continuare habitatele prioritare, pentru a caror conservare a fost

declarat situl de importanta comunitara ROSCI 0201 “Podisul Nord Dobrogean”.
• Numele sitului: Podisul Nord Dobrogean
Tipuri de habitate prezente in sit:
Tabel nr. 23. Tipuri de habitate
Sup.
Cod Denumire habitat % Reprez. Conservare Global
Rel.
8230 Comunitati pioniere din Sedo- 1 B A B B
Scleranthion sau Sed albi-
Veronicio dilleni pe stancarii
silicioase
*
40CO Tufarisuri de foioase ponto- 2 A A B B
sarmatic
91x 0 Paduri dobrogene de fag 0,01 B A B B
62CO* Stepe ponto-sarmatice 27,9 A A B A
8310 Pesteri in care accesul 0,001 C C B C
publicului este interzis
9110 Vegetatie de silvostepa 17,1 A A B A
eurosiberiana cu Quercus spp.
91 Paduri balcano-panonice de 2,25 A B A A
MO cer si gorun
91 YO Paduri dacice de stejar si 24,7 A B B A
carpen
92AO Zavoaie cu Salix alba si 23,6 A B B A
Populus alba
0,02 C C B C
Tipuri de habitate identificate in zona studiata:
62C0* – Stepe ponto-sarmatice – Habitatul cuprinde pajistile stepice vest-

pontice din Romania; include fitocenoze din aliantele: Festucion valesiacae, Stipion
lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi.
Acest habitat este reprezentat de pajisti xerice, situate pe diverse expozitii ale
dealurilor din zonele de stepa si silvostepa.

Pagina: 62 / 110
6250 – Pajisti stepice panonice pe loess – habitat de interes conservativ

prioritar este reprezentat de comunitati de pajisti bogate in ierburi perene de depozite
de loess. Plantele caracteristice acestui tip de habitat sunt Artemisia pontica (pelin),
Astragalus vesicarius, A. austriacus, A.onobrychis – cosaci, Crambe tatarica, Nonea
pulla, Salvia nemorosa, Ornithogallum pannonicum, Agropyron pectinatum (pir crestat),
Phlomis tuberosa, Bromus inermis – obsiga; Festuca rupicola - paius, Falcaria vulgaris,
Peucedanum alsaticum, Elymus hispidus, Chamaecytisus supinus, Achillea pannonica.
40C0* – Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice – tufarisuri pe substrat

calcaros.
8230 – Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-

Veronicion dilleni pe stancarii silicioase , se regasesc pe soluri nisipoase, pietrisuri si
aluviuni luto-nisipoase in curs de fixare.
Speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE
Tabel nr. 24. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE
Populatie: Repro- Sit Izola- Glo-

Cod Specie lernat Pasaj Conserv
Rezidenta ducere Pop re bal
1304 Rhinolophus P C B C B
ferrumequinum
1335 Spermophilus RC A A C A
citellus
2021 Sicista subtilis P B B A B
2609 Mesocricetus R A B A B
newtoni
2633 Mustela V A B B B
eversmannii
2635 Vormela V A B B B
peregusna
Specii de mamifere identificate in zona analizata in Studiu:
2609 – Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster romanesc); 2633 – Mustela

eversmannii (Dihor de stepa); 1304 – Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu
potcoava); 2021 – Sicista subtilis (Soarece saritor de stepa); 1335 – Spermophilus
citellus (Popandau, Suita); 2635 – Vormela peregusna (Dihor patat)

Pagina: 63 / 110
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

921431CEE
Tabel nr. 25. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE
Populatie: Reprodu- Sit Izola- Glo-

Cod Specie lernat Pasaj Conserv
Rezidenta cere Pop re bal
1188 Bombina P D
bombina
1219 Testudo RC A B B A
graeca
1279 Elaphe V B B A B
quatuor-
lineata
Specii de amfibieni si reptile identificate in zona analizata in Studiu:
Lacerta virilis – guster; Rana dalmatina – broasca rosie de padure.
Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92143/CEE
Tabel nr. 26. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE
Populatie: Reprodu- Sit Cons- Izo- Glo-

Cod Specie lemat Pasaj
Rezidenta cere Pop erv lare bal
1088 Ceram- P B B C B
byx
cerdo
1089 Morimus P A B B B
funereus
1060 lycaena RC B B C B
dispar
4011 Bolbe- R B B C B
lasmus
unico-
mis
Specii de nevertebrate identificate in zona analizata in Studiu:
4011 – Bolbelasmus unicornis (Carabusul cu corn); 1088 – Cerambyx cerdo

(Croitor mare); 1060 – Lycaena dispar; 1089 – Morimus funereus (Croitorul cenusiu).

Pagina: 64 / 110
Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92143/CEE
Tabel nr. 27. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE
Populatie: Reprodu- Sit Cons- Izo- Glo-

Cod Specie lemat Pasaj
Rezidenta cere Pop erv lare bal
2125 Potentilla emilii- P?
popii
2253 Centaurea P?
jankae
2079 Moehringia V A A A A
jankae
2236 Campanula R A A A A
romanica
2327 Himantoglossum R A B C B
caprinum

Pagina: 65 / 110
Alte specii importante de flora si fauna
Tabel nr. 28. Alte specii de plante care se regasesc pe lista rosie sau sunt
amintite in conventii internationale cu privire la biodiversitate
Cat. Specia Populatie Motiv

P Achillea clypeolata R A P Achillea ochroleuca R A
P Agropyron cristatum ssp. P C P Anacamptis R A
brandzae pyramidalis
P Asparagus verticillatus C A P Asphodeline lutea V A
P Astragalus ponticus R A P Asyneuma V A
anthericoides
P Celtis glabrata V A P Cephalanthera rubra R A
P Corydalis solida ssp. C A P Crocus chrysanthu's R A
slivenensis
P Crocus flavus R A P Dianthus nardiformis R C
P Frilillaria orientalis V A P Gagea bulbifera V A
P Gagea szovitsii R A P Galanthus plicatus R A
P Globularia bisnagarica V A P Goniolimon collinum R A
P Gymnospermium altaicum R A P Himantoglossum V A
hircinum
P Lactuca viminea R A P Lathyrus pannonicus R A
P Limodorum abortiwm V A P Lunaria annua ssp. V A
pachyrhiza
P Mercurialis ovata C A P Muscari neglectum C A
P Myrrhoides nodosa C A P Nectaroscordum C
siculum ssp.
bulgaricum
P Neottia nidus-avis V A P Ononis pusilla R
P Orchis morio R A P Omithogalum R
amphibolum
P Paeonia peregrina C A P Paeonia tenuifolia V
P Platanthera chlorantha R A P Rumex tuberosus C A
P Salvia aethiopis R A P Satureja coerulea R A
P Scorzonera mollis R A P Scutellaria orientalis R A
P Silene compacta R A P Spiraea hypericifolia R A
P Stachys angustifolia R A P Tanaeetum C A
millefolium
P Thymus zygioides C A P Veratrum nigrum R A
Specii de plante identificate in zona analizata in Studiului:
2236 – Campanula romanica (Clopotel dobrogean); 2253 – Centaurea jankae

(Vinetele, Dioc, Zglavoc); 2327 – Himantoglossum caprinum (Ouale popii); 2079 -
Moehringia jankae (Merinana); 2125 -Potentilla emilii-popii (Buruiana cu cinci degete).

Pagina: 66 / 110
Descrierea sitului
Tabel nr. 29. Descriere sit
Cod % CLC Clase de habitate

N09 6 321 Pajisti naturale, stepe
N12 5 211-213 Culturi (teren arabil)
N14 10 231 Pasuni
N16 71 311 Paduri de foioase
N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Din acest punct de vedere Zona Casimcea pe care S.C. ELECTRICOM S.A. isi
propune sa amplaseze inca 5 turbine in Parcul de 5 turbine eoliene avizat se
incadreaza la “Pajisti naturale, stepe“
Tipuri de habitate identificate in zona studiata, inclusiv speciile

reprezentative pentru fiecare tip de habitat, ce pot fi afectate.
Elemente din tipul de habitat de Stepe ponto-sarmatice – Habitatul

cuprinde pajistile stepice vest-pontice din Romania; include fitocenoze din aliantele:
Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion
zygioidi.
Acest habitat este reprezentat de pajisti xerice, situate pe diverse expozitii ale
dealurilor din zonele de stepa si silvostepa.
Specia dominanta identificata pentru acest tip de habitat este Thymus zygioides
in proportie de 86%.
Neidentificandu-se specii din acest tip de habitat nu putem afirma ca in zona de

amplasare a turbinelor se gasesc tip de habitat.
Elemente de tipul Pajisti stepice panonice pe loess – habitatul este

reprezentat de comunitati de pajisti bogate in ierburi perene de depozite de loess.
Plantele caracteristice acestui tip de habitat sunt Artemisia pontica (pelin), Astragalus
vesicarius, A. austriacus, A.onobrychis – cosaci, Salvia nemorosa, Ornithogallum
pannonicum, Agropyron pectinatum (pir crestat), Phlomis tuberosa, Bromus inermis –
obsiga; Festuca rupicola – paius, Falcaria vulgaris, Peucedanum alsaticum, Elymus
hispidus, Chamaecytisus supinus, Achillea pannonica, Achillea pyrenaica, Campanula
romanica; Centaurea jankae, Himantoglossum caprinum; Potentilla emilii-popii
(Buruiana cu cinci degete.
Specia dominanta pentru acest tip de habitat este Festuca rupicola in proportie
de 65% si Agropyron.
Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice – tufarisuri care se dezvolta pe pe

substrat calcaros.

Pagina: 67 / 110
Speciile caracteristice pentru acest tip de habitat sunt reprezentate de Quercus

pubescens (stejar pufos), Paeonia tenuifolia, in asociatie cu vegetatie de tip arbustiva
reprezentata de Ctrataegus monogyna (paducel).
Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-

Veronicion dilleni pe stancarii silicioase, se regasesc pe soluri nisipoase, pietrisuri si
aluviuni luto-nisipoase in curs de fixare. Speciile identificate sunt reprezentate de:
Sedum anglicum, Festuca filiformes, Festuca valesiaca, Sedum album, Aira
caryophyllea. Speciile dominante pentru acest tip de habitat sunt Festuca Filiformes si
Sedum album in proportie de 62,3%.
In ceea ce priveste impactul acestor activitati asupra arealului zonal se poate

vorbi de un impact pe termen scurt, doar in faza de constructie, iar pierderea din
suprafata arealului zonal este de 0,00329%, care nu este raportat la habitatul de stepa
ponto-sarmatica. In zona de amplasare a turbinelor nu au fost identificate elemente de
tip stepa ponto-sarmatica, deoarece nu au fost identificate specii care sa apartina
acestui tip de habitat. Suprafata din habitatul ponto-sarmatica ocupata este zero ha si
procentul ce se va pierde din suprafata habitatului prioritar va fi de 0%.
Constatam ca suprafata din habitat zonal ocupata temporar prin implementarea

planului este foarte redusa si in consecinta impactul asupra integritatii habitatului este
nesemnificativ.
Mentionam faptul ca in zona de amplasare a turbinelor nu s-au identificat

specii de flora care apartin tipului de habitat stepe ponto-sarmatice prin urmare, nu se
poate afirma ca suprafata de habitat de interes prioritar se reduce.
Aceasta apreciere este motivata si de faptul ca implementarea planului nu este
insotita de poluanti chimici care sa se disperseaze in zona invecinata si sa mareasca de
fapt aria de impact.
Impactul asupra habitatelor speciilor de plante locale in zonele de amplasare a

parcului eolian se va manifesta in timpul constructiei obiectivului, in special datorita
decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor si a drumurilor de acces, a prafului
produs de lucrarile de santier si datorita zgomotului produs de utilajele folosite.
Acesta este foarte mic deoarece suprafata de teren construita va fi mica
(0,14%) in raport cu totalul suprafetei studiate. Astfel se apreciaza ca peste 99% din
totalul suprafetei studiate isi pastreaza disponibilitatea initiala.
In perioada constructiei, datorita sapaturilor, se pot produce distrugeri mici,

locale ale plantelor gasite pe amplasament. Nu exista posibilitatea modificarii populatiei
de plante. Vegetatia spontana de stepa cuprinde: Ceratocarpus arrenarius, Thymus
zygoides si Agropyron brandzae, Artemisia austriaca. Acestea sunt specii adaptate
vanturilor relativ puternice din zona, drept pentru care instalarea turbinelor eoliene nu le
poate afecta evolutia normala.
Nu vor fi specii afectate definitiv, deoarece dupa incheierea lucrarilor de

constructii ale turbinelor eoliene si dupa operatiunile de refacere a solului, se
aproximeaza ca intr-un interval de 2 ani vegetatia se va putea reface la forma initiala.

Pagina: 68 / 110
In perioada de constructie impactul asupra ariei protejate are cele mai

importante componente negative din fazele de implementare ale planului, manifestate
prin:
− indepartarea stratului vegetal din amplasamentul drumurilor, platformelor
tehnologice si fundatiile grupurilor generatoare electrice eoliene, totalizand o
suprafata de 1,135 ha ocupata temporar.
Dupa finalizarea lucrarilor si refacerea ecologica, suprafata ocupata definitiv din

arealul zonal va fi 0,9961 ha. Din habitatul de stepa ponto-sarmatica nu va reduce nici o
suprafata.
Implementarea proiectului nu determina fragmentarea habitatelor de interes

comunitar din zona intrucat nu se produce divizarea habitatului la stepe ponto-
sarmatice.
Drumurile de acces care pot produce separarea arealelor zonale vor fi

mentinute functionale pentru activitatile de mentenanta, pe perioada de operare a
centralelor electrice eoliene care este de 25 ani.
Cote de protectie – valoare ecologica
Tabel nr. 30. Cote de protectie – valoare ecologica
Probleme
Principalele Cota de
Particularitati de Prioritate de actiune
habitate fragilitate
rezolvat
Stepe ponto- pajisti xerice, situate
-
sarmatice pe zonele de stepa
Pajisti stepice pajisti bogate in
panonice pe loess ierburi perene de -
depozite de loess
Tufarisuri de tufarisuri pe substrat
foioase ponto- calcaros -
sarmatice;
Comunitati se regaseste pe
pioniere din Sedo- soluri nisipoase,
Scleranthion sau din pietrisuri si aluviuni -
Sedo albi- luto-nisipoase in curs
Veronicion dilleni de fixare
Legenda – Cota de fragilitate: - ridicata; - moderata; - scazuta;
Prioritate de actiune - - termen scurt; - termen moderat; -termen lung

Pagina: 69 / 110
Specii de animale(inclusiv pasari) identificate in regiunea studiata
Specii de mamifere:
Speciile de mamifere identificate in arealul studiat sunt: Mesocricetus newtoni

(Grivan mic, Hamster romanesc – 2 ex.); Mustela eversmannii (Dihor de stepa – 2 ex.);
Sicista subtilis (Soarece saritor de stepa – 2 ex.); Spermophilus citellus (Popandau,
Suita – 31 ex.); Vormela peregusna (Dihor patat – 1 ex.).
Mesocricetus newtoni (Grivan mic)
Animal exclusiv de stepa cultivata sau cu vegetatie spontana bogata, ocupand

biotopuri atat cu coline, cat si in plin ses, construindu-si galeriile, de obicei, in terenuri
intelenite, nesupuse lucrarilor agrotehnice. Activitatea cea mai intensa are loc in primele
ore ale serii si dimineata inainte de rasaritul soarelui.
Traieste izolat, in galerii construite la 60 ÷ 80 (rar 150) cm adancime, cu o
galerie mai simpla si separata pentru pui, captusita cu ierburi moi.
Prima reproducere are loc prin aprilie-mai, urmeaza apoi alte 2 ÷ 3 generatii de
pui (2 ÷ 10), orbi (ochii se deschid dupa 15 zile), nuzi, cu dinti. Puii din generatia a treia
ierneaza cu parintii. Traieste 2 ÷ 3 ani. Este exclusiv ierbivor, nedaunator.
Fig. nr. 14 – Mesocricetus newtoni
Spermophilus citellus (Popandau)
Traieste pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, etc.

nedepasind altitudinea de 300 m. Isi sapa galerii lungi de 30 ÷ 40 (uneori 150) m adanci
de la 80 cm pana la 4 ÷ 6 m, unde isi aduna provizii pentru iarna. Hrana variaza in
raport cu anotimpul si regiunea respectiva; vara mananca tot felul de seminte, radacini,
boabe de cereale, fiind direct daunator culturilor agricole si indirect, prin distrugerea
digurilor din sistemele de hidroameliorare si orezarii, datorita galeriilor sale; rar
consuma si hrana animala. Inmultirea primavara (martie-aprilie); gestatia 27 ÷ 29 zile.
Femela naste o data sau de doua ori pe an, cate 3 ÷ 8 pui. Prin septembrie-
octombrie intra in hibernare.

Pagina: 70 / 110
Fig. nr. 15 – Spermophilus citellus
Specia dominanta intalnita pe amplasament este Spermophilus citellus

(Popandau), numarul de indivizi este de 31 exemplare.
Masurile de protectie care trebuie luate in faza de constructie pentru protejarea
exemplarelor de popandau:
− respectarea intervalului de reproducere (martie – aprilie), prin reducerea
spre minim a lucrarilor ce se vor desfasura pe amplasament spre a nu
deranja specia respective;
− excavarea pamantului astfel incat sa nu fie derajata reteaua de galerii pe
care o utilizeaza indivizii ca si adaposturi de hrana si reproducere.
In ceea ce priveste populatia de Chiroptere de pe amplasament, pe lista de
specii protejate pentru Podisul Nord Dobrogean apare prezenta speciei Rhinolophus
ferrumequinum.
Mustela eversmannii (dihorul de stepã)
Descriere: Are aspect caracteristic mustelidelor, avand o lungime de 35 ÷ 38

cm, si o coada de 12 ÷ 16 cm. Este asemanatoare cu dihorul de casa dar are blana mai
deschisa la culoare, spatele fiind cafeniu-galbui, iar pieptul, picioarele si varful cozii sunt
negricioase. Sub ochi prezinta o pata mai intunecata.
Mod de viata: Asemanator celorlalte mustelide, insa este o specie care traieste
in zone de stepa.
Fig. 16 – Mustela eversmannii

Pagina: 71 / 110
Vormela peregusna (dihorul patat)
Descriere: Are o lungime de 32 ÷ 38 cm, coada de 15 ÷ 28 cm, stufoasa,

cenusie, si poate avea o greutate de 0,5 ÷ 1,2 kg. Urechile sunt destul de mari si
rotunjite la varf, pe margini fiind albe. Deasupra ochilor are o fasie transversala alba.
Tot alb este si pe laturile gurii. Capul este roscat intunecat, iar abdomenul negricios. Pe
spate are o serie de pete albicioase. Mod de viata: Este un animal de stepa, ocolind
terenurile arate. Se hraneste cu rozatoare, pasari si soparle.
Raspandire: La noi a fost semnalat in Dobrogea, fiind rar intalnit pe vaile
raurilor, pe langa asezari omenesti, gradini sau hambare.
Fig. 17 – Vormela peregusna
Liliacul mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum)
Este cel mai mare dintre Rhinolophidae, partea superioara a sei este scurta si
rotunjita, iar cea inferioara are un profil ascutit. Corpul fara coada are lungimea de 57-
71 mm, antebratul are peste 53 mm lungime si prezinta o greutate de 17-34 g. Spatele
are o culoare gri-maroniu sau fumurie cu nuante caramizii, iar burta este gri-albui sau
alb-galbui. In pesteri formeaza colonii mari de hibernare, de sute de exemplare, iar
coloniile de reproducere se formeaza cel mai adesea in poduri. In tara noastra are
populatii relativ mari.
In urma monitorizarilor efectuate in zona de amplasare a viitorului parc eolian
nu au fost identificate specii de Chiroptere si nici trasee de harnire sau colonii
maternale ale acestora. Au fost cercetati arborii care erau susceptibili de gazduirea
acestei specii. Pentru protectia speciilor de chiroptere exte interzisa taierea necontrolta
a arborilor care prezinta galerii in scorburi sau alte semen ale existentei unui eventual
cuib.
Specii de amfibieni si reptile:
Speciile intalnite in arealul studiat sunt: Lacerta viridis – guster (27 ex.); Rana
dalmatina – broasca rosie de padure.(5 ex.)

Pagina: 72 / 110
Lacerta viridis (guster)
Destul de comun in zona studiata. Alearga, se urca si sare foarte iute. Este
vanat de nevastuici, pasari salbatice, serpi si parsi. Ierneaza din noiembrie pana in
februarie-aprilie in crapaturi de stanci, printre pietre, sub radacinile arborilor sau sub
frunzar putred.
Acuplarea are loc primavara, iar prin mai-iunie, femela depune cate 6 ÷ 12 oua
in nisip sau pamant moale, ponta putandu-se repeta la cateva saptamani. Ouale albe-
murdar, lungi de 15 ÷ 18 mm si cu diametrul de 8 ÷ 11 mm.
Clocirea variaza, in functie de caldura si umiditate, de la 2,5 la 3,5 luni. Puii
dorsal cenusii-verzi sau cafenii intunecat cu reflexe metalice, cu 4 dungi longitudinale,
din care doua dorso-laterale si doua discontinue pe flancuri.
Ventral galbeni-verzui sters cu reflexe metalice. Se reproduc dupa 3 ani, rar
dupa 2. Desi in natura sunt foarte agresivi, in captivitate se imblanzesc usor. Traiesc
pana la 10 ani.
Fig. nr. 18 – Lacerta viridis
Rana dalmatina (broasca rosie de padure)

Este o specie terestra, indivizii fiind foarte agili. Este activa atat ziua cat si
noaptea. Ziua se ascunde pe sub frunzele moarte. Se hraneste cu insecte. Sexele
ierneaza separat (femelele in frunzisul mort, masculii pe fundul apelor), din octombrie
pana in februarie ÷ martie. Se reproduce foarte devreme, incepand cu sfarsitul lui
februarie, pana in aprilie.
Fig. 19 – Rana dalmatina

Pagina: 73 / 110
Specii de nevertebrate:
Speciile de nervertebrate reprezentative in areal sunt: Bolbelasmus unicornis

(Carabusul cu corn – 1 ex); Cerambyx cerdo (Croitor mare – 2 ex); Lycaena dispar (6
ex.); Morimus funereus (Croitorul cenusiu), Saga pedo,(cosas – 150 ex), Gryllus
campestris (greier – 20 ex.).
Fig. nr. 20 – Lycaena dispar
Fig. nr. 21 – Saga pedo
Fig. nr. 22 – Gryllus campestris
Specii de pasari:
In urma programului de monitorizare realizat asupra pasarilor din zona unde se

vor amplasa turbinele eoliene, rezulta urmatorul inventar al speciilor identificate:

Pagina: 74 / 110
Tabel nr. 31. Inventar al speciilor identificate
Tip rezidenta
Specia Regim trofic
SE P OV OI
Falco tinnunculus (vanturelul rosu) X PR
Streptopelia decaocta (gugustuc) x VEG
Streptopelia turtur (turturica) x VEG
Merops apiaster (prigonie) x INS
Upupa epops (pupaza) x INS
Galerida cristata (ciocarlan) x INS
Pica pica (cotofana) x ZOO
Corvus monedula (stancuta) x MIXT
Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x MIXT
Sturnus vulgaris (graur) x MIXT
Passer montanus (vrabie de camp) x MIXT
Passer domesticus (vrabie de casa) x MIXT
Anser albifrons – Garlita mare x VEG
Perdix perdix – Potarniche x MIXT
Coturnix coturnix – Prepelita x MIXT
Aquila pomarina – Acvila tipatoare mica x PR
Buteo buteo– Sorecar comun x PR
Falco subbuteo– Soimul randunelelor x PR
Cuculus canorus – Cuc x INS
Coracias garrulus – Dumbraveanca x INS
Melanocorypha calandra – Ciocarlie de x INS
Baragan
Galerida cristata – Ciocarlan x INS
Alauda arvensis – Ciocarlie de camp x INS
Hirundo rustica - Randunica x INS
Corvus corone – Cioara griva x MIXT
Corvus corax – Corb x ZOO
Sylvia communis c– Silvie de campie x INS
Anthus campestris – Fasa de camp x INS
Motacilla flava– Codobatura cu cap negru x INS
Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic x INS
Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra x INS
Parus major – Pitigoi mare x INS
Carduelis carduelis – Sticlete x MIXT
Carduelis chloris muehlei – Florinte x MIXT
Emberiza calandra – Presura sura x INS
Fringilla coelebs – Cinteza x x MIXT
* (abrevierile utilizate au urmatoarea semnificatie: Regim de trafic: SE = specie sedentara, OV =
oaspete de vara, P = specia de pasaj, OI=oaspete de iarna; Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT
= specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu nevertebrate),
INS= Specii insectivore)

Pagina: 75 / 110
Tabel nr. 32. Specii de pasari enumerate in Anexa I a Directiei consiliului

79/409/CEE, identificate in zona centralelor eoliene
Dinamica populatiei Numar

Specia indivizi Regim trofic
Sedentare Pasaj Cuibarit Iernat
monitorizati
Anthus 3.600 ÷ 3 INS
campestris (Fasa 5.000 i
de camp)
Aquila pomarina 100 ÷ 1p 7 PR
(Acvila tipatoare 300 i
mica)
Buteo rufinus 20 ÷ 24 p 8 PR
(Sorecar mare)
Coracias garrulus 60 ÷ 70 p 3 MIXT
(Dumbraveanca)
Lanius collurio – 400 ÷ 500 5 INS
Sfrancioc rosiatic p
Lanius minor – 210 ÷ 240 1 INS
Sfrancioc cu p
frunte neagra
Melanocorypha 220 ÷ 2 INS
calandra – 2500 i
Ciocarlie de
Baragan
Anthus campestris (fasa de camp)
Lungime 16 cm. Fasa de camp cuibareste in regiuni deschise, aride si

nisipoase cu vegetatie joasa. Colorit pal, slab dungat atat deasupra cat si dedesubt, de
dimensiuni mari, care o deosebesc de celelalte fase din Europa.
Spranceana pala, in general bine conturata, tectrice alare de culoare inchisa, cu
varfuri deschise in penaj proaspat. Juv. este dungat deasupra si patat pe piept ca fasa
asiatica, dar se deosebeste prin ciocul mai fin, lorum mai inchis, picioare si gheara din
spate mai scurte si in primul rand prin strigat. Strigat foarte asemanator cu al vrabiei de
casa, “cep”, cu unele variatii. Cantec: “ciur-i-li” (repetat), emis in zbor descendent sau
de pe sol. Exista si variatii, de exemplu un fel de tremur vibratoriu care scade in
intensitate: “sri-i-u”
Fig. nr. 23 – Anthus campestris

Pagina: 76 / 110
Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica)
Lungime 57 ÷ 64 cm, anvergura 145 ÷ 170 cm. Cuibareste in Estul Europei in

paduri de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase. Adultul maro-inchis, cu
supraalarele mici si mijlocii de o nuanta evident mai deschisa, chiar maro-galben-sura,
cap maro deschis, o pata deschisa deasupra bazei remigelor primare interioare (aripa
deschisa) si o culoare deschisa pe supracodale.
Juv. putin mai inchis, in special pe cap, dar prezinta un contrast asemanator
intre supraalare si restul aripii. Mai putin patat decat specia anterioara juv., are o dunga
foarte ingusta de-a lungul varfurilor supraalarelor. O pata mica deschisa pe ceafa
(vizibila doar de aproape). Silueta si zbor asemanatoare cu ale acvilei tipatoare mari.
Subalare de o culoare ciocolatie, in mod normal mai deschise si niciodata mai inchise
decat remigele (cf. acvila tipatoare mare). Penajul gambei mai putin abundent. Strigate
nu atat de sonore ca cele ale acvilei tipatoare mari.
Fig. nr. 24 – Aquila pomarina
Buteo sp. (sorecarii)
Sunt rapitoare cu dimensiuni de peste 50 cm. Au un colorit brun pe spate, la

unii putand fi de culoare mai deschisa. Au pe partea inferioara a aripilor doi “epoleti”
bruni sau o banda mai inchisa la culoare.
Cea mai raspandita specie este Buteo buteo (sorecarul comun), care este o
specie sedentara larg raspandita in Romania.
Fig. nr. 25 – Buteo buteo

Pagina: 77 / 110
Coracias garrulus (Dumbraveanca)
Destul de rara – raspandita in Sudul si Estul Europei, in regiuni deschise cu

copaci mari, scorburosi. Dumbraveanca cuibareste in scorburi, uneori pe darapanaturi,
etc.
Albastrul pal de pe corp si aripi are un anumit luciu, astfel ca la lumina puternica
a soarelui pare albastru ultramarin, iar seara albastru verzui. Spate maro castaniu
deschis, cotul aripii si partea inferioara a tectricelor alare de un albastru-violet intens.
Juv. are un colorit mai sters si mai maro, gatul si pieptul fiind slab dungate cu maro-
cenusiu. Se observa stand frecvent pe sarme telegrafice sau pe crengi sau cioturi de
copaci, zboara in jos spre sol si prinde insecte mari comportandu-se ca sfranciocul
rosiatic.
Zbor asemanator cu cel al stancutei, dar mai rapid, cu batai mai viguroase de
aripi. Zborul nuptial consta dintr-o plonjare pe durata careia se inclina dintr-o parte in
alta (rotiri pe jumatate), ca nagatul. Strigate: “cioc-cioc” (ca cele de cotofana si
stancuta), alaturi de: “rrac, rrac” (ca cele produse de gaita).
Fig. nr. 26 – Coracias garrulus
Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic
Lungime 18 cm. Cuibareste in regiuni deschise, cu tufisuri si in luminisuri.

Masculul are spate maro-castaniu, crestet si ceafa gri-cenusii, coada neagra cu alb,
partea inferioara a corpului alb-rozie. Femela si juv. sunt maro cu linii transversale
semilunare pe spate si pe piept.
Ocazional, femelele pot avea un colorit mai contrastant si pot fi chiar foarte
asemanatoare cu masculii, totusi, partea inferioara a corpului prezinta intotdeauna liniile
caracteristice, iar coada este maro cu putin alb la baza bordurii rectricelor externe.
Strigat scurt, dur: “zec” sau chiar “chec”. Cantecul nuptial de slaba intensitate, cu imitatii
dupa cantecul altor pasarele.

Pagina: 78 / 110
Fig. nr. 27 – Lanius collurio
Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra
Lungime 20 cm. Cuibareste in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri.

Deseori sta pe fire de telegraf. Se deosebeste de sfranciocul mare prin dimensiunile
mai mici, coada proportional mai mica, o tinuta mai dreapta si fruntea neagra (ad.); pata
alba de pe aripa scurta. Juv. nu are negru pe frunte, iar partea superioara a corpului
este cafeniu-dungata. Glas ca un fluierat. Cantec asemanator cu cel al sfranciocului cu
cap rosu, dar cu o intonatie mai puternica si un tempo mai lent.
Fig. nr. 28 – Lanius minor
Melanocorypha calandra (Ciocarlie de Baragan)
Sunt pasari putin mai mari decat o vrabie, in general avand un colorit modest:
spatele si aripile brune, burta alba cu pete.
Unele dintre aceste specii au penajul mai deosebit, astfel: ciocarlia neagra este
in intregime neagra, cu putin alb sub forma de striuri pe spate (masculul), ciocarlia
urecheata (masculul) are doua smocuri de pene mici, pe cap, semanand cu doua
cornite negre. Calandrella brachydactyla este oaspete de vara si cuibareste mai ales in
Dobrogea.

Pagina: 79 / 110
Fig. nr. 29 – Melanocorypha calandra
Arboretul se afla la o distanta de aproximativ 150 m fata de locul unde va fi

amplasata fundatia turbinei.
⇒ Conservarea habitatului pasarilor
In ce priveste utilizarea energiei eoliene, ca efect asupra mediului a fost

raportata interferenta cu hranirea si repaosul pasarilor, impactul asupra zborului si
migratiei pasarilor.
Pasarile care se odihnesc au tendinta sa ocoleasca orice tip de turbina eoliana

si de obicei pastreaza o distanta de cateva sute de metri de acestea. In ce priveste
acest aspect, anumite pasari (de exemplu ploierii mari, gugustiucii) sunt mult mai
sensibili decat pescarusii.
Pentru majoritatea pasarilor nu s-a pus in evidenta vre-o deosebire esentiala in
ce priveste eolienele. Insa, au fost raportate si observatii contrare; de exemplu, berzele
albe suntmult mai sensibile in apropierea locurilor de cuibarire. In principiu diferitele
tipuri de pasari reactioneaza diferit la turbinele eoliene. In timp ce nu se observa nici o
interferenta intre nagat si scoicar si turbinele eoliene, impactul asupra sitarului rosu si
negru nu poate fi neglijat.
In ce priveste turbinele eoliene, caderea pasarilor a fost observata ocazional,

probabil datorita sunetelor rotorului si este de mica importanta in comparatie cu efectele
cauzate de cladiri si de traficul rutier. In ce priveste moartea si caderea pasarilor au fost
luate sub observatie (la inceput) noua locatii eoliene timp de doi ani inregistrandu-se in
sapte locatii 32 de victime din 15 specii de pasari.
In general, daca anumite zone sunt excluse in totalitate pentru utilizarea

energiei eoliene (de exemplu rezervatiile naturale, habitatele cu fauna si flora (FFH)),
impactul negativ a utilizarii energiei eoliene asupra vietii pasarilor este redus aceasta
devenind o practica comuna pentru pozitionarea centralelor eoliene.

Pagina: 80 / 110
Tabelul nr. 33. Date privind populatia speciilor enumerate in Anexa I a

Directivei, conform formualarului standard Natura 2000
Suprafata Nr.
Locul Populatia Densitatea
Denumirea specie din sit care indivizi in
de conform fisei specie in sit
de cuibarit revine zona
cuibarit Natura 2000 (indivizi/km2
individul Casimcea
Anthus campestris Vegetatie - - 243.337 ha 3
(Fasa de camp joasa
Aquila pomarina (Acvila In copaci 100 ÷ 300 i 0,33 608 ha 7

tipatoare
mica)
Buteo rufinus (Sorecar In copaci 20 ÷ 24 p 0,24 156 ha 8
mare)
Coracias garrulus In mal 60 ÷ 70 p 0,68 356 ha 3
(Dumbraveanca)
Lanius collurio – In copaci 400 ÷ 500 p 4,11 24 ha 5

Sfrancioc rosiatic
Lanius minor – In copaci 210 ÷ 240 p 2,05 9 ha 1
Sfrancioc cu frunte
neagra
Melanocorypha In copaci 220 ÷ 2500 i 2,15 11 ha 2
calandra – Ciocarlie de
Baragan
Constatam ca densitatea speciilor protejate din sit care au fost indetificate si in

zona studiata este foarte redusa, pentru trei specii fiind sub un individ/km2, pentru
sorecarul mare fiind de 9 indivizi/km2.
Suprafata care revine individului specie este foarte mare, intre 9 ha si 608 ha.
Pentru implementarea planului suprafata alocata planului nu apartine habitatului

de tip stepe ponto-sarmatice, iar suprafata redusa fiind zero ha.
Dupa implementarea planului suprafata habitatului stepe ponto-sarmatice este

zero ha.
Se va diminueaza suprafata arealului zonal cu 0,9961 ha din suprafata totala a

zonei habitatului zonal alocat investitiei analizate, astfel ca suprafata din habitat care
revine indivizilor specie se reduce intre 0,1% si 3%.
Rezulta ca procentul din suprafata arealului habitatului zonal ocupata temporar

in perioada de implementare a planului este 0,00329%.
Aceasta diminuare are un impact nesemnificativ asupra speciilor de interes

comunitar din zona studiata.

Pagina: 81 / 110
Constatam ca suprafata din habitat zonal ocupata temporar prin implementarea

planului este foarte redusa si in consecinta impactul asupra integritatii habitatului este
nesemnificativ
Din punct de vedere al folosintei habitatului pentru cuibarit nici o specie de

interes comunitar nu cuibareste in zona de amplasament al grupurilor generatoare
electrice eoliene si a drumurilor de acces.
Speciile ca are au fost identificate in zona planului cuibaresc in copaci, in stuf

sau in galerii la malul apelor, astfel ca diminuarea habitatului specie cu 0,1% are un
impact nesemnificativ.
Mentionam faptul ca in zona de amplasare a turbinelor nu s-au identificat specii

de flora care apartin tipului de habitat stepe ponto-sarmatice prin urmare, nu se poate
afirma ca suprafata de habitat de interes prioritar se reduce
Aceasta apreciere este motivata si de faptul ca implementarea planului nu este

insotita de poluanti chimici care sa se disperseaze in zona invecinata si sa mareasca
de fapt aria de impact.
⇒ Posibile efecte asupra faunei
Constructia si exploatarea instalatiilor de energie eoliana – pot influenta in mod

direct structura ecosistemului.
Site-ul activitatilor de pregatire, masini mari, transportul de elemente turbina, si

"linii" feeder"," linii de transport care conduc din facilitatea de eoliene de energie la
reteaua de electricitate, toate pot duce la indepartarea de vegetatie, perturbari, si
compactarea solului, a eroziunii solului, si schimbari in caracteristicile hidrologice. Desi
multe dintre aceste activitati sunt relativ locale si pe termen scurt in practica (de
exemplu, constructiile), pot avea efecte semnificative asupra calitatii habitatului pentru o
varietate de organisme. Aceste modificari vor fi probabil in detrimentul unele specii si
beneficiari pentru altii.
Avantul de dezvoltare a energiei, care este axat pe caracteristicile specifice
topografice (de exemplu, culoarele de vant), care reprezinta elementul cheie a
habitatului pentru unele specii pot avea un impact disproportionat negativ asupra
speciilor respective, care depind sau sunt strans asociate cu aceste habitate.
Raspunsul pasarilor la schimbarile in structura de vegetatie variaza in functie de

specie, precum si modificarile care afecteaza in mod negativ unele specii pot fi pozitive
pentru altii.
Modificari in habitatul asociate cu instalatii eoliene de energie pot fi relativ
minore in anumite situatii, cum ar fi putea fi cazul in culturilor agricole. In mediile
impadurite, cu toate acestea, modificarea habitatului in instalatiile eoliene de energie ar
putea fi considerabile. In plus fata de modificarile care rezulta din prezenta a turbinei in
sine, modificarea rezultatelor habitatul pasarilor din constructia si intretinerea
drumurilor, cladiri si structuri asociate cu turbine, precum si liniile electrice asociate cu
instalatii eoliene de energie.

Pagina: 82 / 110
Manipularea de vegetatie, inclusiv crearea si mentinerea poienilor jurul turbine,

de-a lungul marginea drumurilor, si de-a lungul liniei de putere a drepturilor de trecere,
probabil, sunt cele mai importante in modificarea habitatului pasarilor asociate cu vantul
ce poate induce energie in tubine electrice, facilitati de modificare care pot creste
activitatea de pasarilor la aceste site-uri.
Modificarea vegetatiei asociate cu facilitati eoliene de energie ar putea influenta
pasarile in doua moduri. In primul rand, schimbari in vegetatie asociate cu instalatii
eoliene de energie ar putea influenta calitatea de habitat pentru pasari, astfel,
influenteaza capacitatea de suport a zonei, si care influenteaza in cele din urma
abundenta populatiei. Alternativ, schimbari in vegetatie ar putea modifica
comportamentul de pasarilor, schimband astfel riscul de coliziune cu lame turbinei.
Influenta globala a modificarii habitatului pe pasari la instalatiile de energie eoliana este,
asadar, o functie de factori care influenteaza relativa a schimbarilor in abundenta
populatiei si comportament.
Pana in prezent, in cadrul ariei mari de locuri investigate nu au fost observate

efecte asupra zborului insectelor migratoare.
Nici nu au fost raportate perturbatii deosebite ale vietii si faunei salbatice (cum
ar fi iepurii de camp, caprioarele, vulpile rosii, potarnichile gri, ciorile).
Astfel, potentialele efecte asupra faunei sunt reduse.
In tabelul nr. 47 s-a prezentat densitatea populatiei de indivizi a speciilor de

interes comunitar identificate in zona Casimcea.
Se constata ca densitatea in habitat a indivizilor de interes comunitar este
redusa (este o specii au densitatea sub un individ/km2 si o specie cu 9 indivizi/km2).
Aceste date se confirma si prin rezultatele activitatii de monitorizare efectuate in zona.
(Anexa nr. 21 si Anexa nr. 22)
De asemenea pentru pasari reducerea habitatului este data atat de reducerea

suprafetei de hranire prin construirea fundatiilor turbinelor cat si a a suprafetei de zbor
corespunzatoare palelor turbinelor.
In Romania nu exista baza de date statistica pentru a confirma aceste date.
Una dintre cele mai cuprinzatoare studii de perturbare la ferme eoliene a fost
realizata in Danemarca de catre Larsen si Madsen (2001). Ei au studiat efectele unui
numar mare de turbinele eoliene (61) privind distribuirea hranei de iernat la gastele roz
de iarna. Ei au descoperit ca aceste pasari tinute la distanta de aproximativ 200 m de
grupuri de turbine, efectul de perturbare a magnitudine este similara cu alte structuri din
peisajul local, cum ar fi gardurile vii, drumuri si cladiri.
Aceste informatii pot fi foarte utile in planificarea altor eoliene in situatii similare,
prin: localizarea turbinelor in zone care sunt deja afectate, si care pot reduce efectiv
impactul acestora.
In aceste studii pe pasari, acestea au gasit mai degraba zone de hranire in
zona din imediata amplasare a turbinelor si ca aceste pasari vor evita zonele din
apropierea parcurilor eoliene. In cazul in care nu exista alternative de alimentare de
habitat in zona, acestea se vor muta mai aproape alte zone de hranire atunci cand
aceste resursele alternative sunt mai rare.

Pagina: 83 / 110
De asemenea, s-a constata ca mortalitatea prin coliziunea cu palele rotorului

nu se confirma cu datele culese din teren in perioada de monitorizare de peste doi ani.
In concluzie nu se prevad modificari in densitatea populatiei prin
implementarea planului.
Comentariile recente din literatura de specialitate disponibile au documentat in

mod clar un impact direct de turbine eoliene la pasari si lilieci (GAO 2005; Barclay si
Kurta 2007; Kunz et al. 2007), inclusiv moartea de la coliziunea cu lamele turbinei.
Asa cum se va discuta mai jos, se cunosc foarte putine despre imprejurarile
care contribuie la decese, dar probleme cum ar fi inaltimea si proiectarea turbinei,
viteza rotorului, numarul si dispersia de turbine, amplasarea a turbinei asupra peisajului,
precum si abundenta, migratia, si caracteristicile comportamentale ale fiecarei specii
prezente sunt de natura sa influenteze ratele de fatalitate. In plus, organismele non-
zbor poate fi afectata de constructia si functionarea turbinei, din cauza modificarii
habitatului si a evaziunii comportamentale, probabil din cauza zgomot, vibratii, miscare
de turbine, sau simpla lor prezenta in peisajul.
Putem face trei predictii generale cu privire la impactul pe scara larga si pe

termen lung a deceselor individuale.
In primul rand, teoria de viata, istoria prezice ca caracteristicile ale populatiilor

de specii afectate pot stabili consecintele unei cresteri ale mortalitatii: organisme ale
caror populatii sunt caracterizate de rata scazuta a natalitatii, durata de viata
indelungata, ratele de mortalitate natural scazute, un nivel trofic ridicat, si variatiile
geografice mici sunt susceptibile de a fi cele mai sensibile la efectele cumulative,
impactul pe termen lung privind marimea populatiei, diversitatea genetica si, in final,
viabilitatea populatiei (de exemplu, McKinney 1997; Purvis et al. 2000).
Liliecii sunt neobisnuite in randul mamiferelor cu privire la istoria lor de viata,
pentru ca ei au de obicei dimensiuni mici, dar corpul se intinde pe durata lunga de viata
(Barclay 2003), si probabilitatea de extinctie la lilieci a fost legata de mai multe dintre
aceste caracteristici (Jones si colab. 2003). Acest tip de specie nu este specific zonei
Casimcea. S-a facut numai referire la acest tip de specie, datorita datelor cunoscute la
nivel international. La nivel national nu exista o baza de date legate de mortalitatea
acestei specii.
In al doilea rand, efectele unui declin la o singura specie pe intregi comunitati

biotice este determinata de rolul acestei specii in contextul mai larg: pierderi de specii
Keystone, organisme care au un impact disproportionat de mare asupra functionarii
ecosistemului (Power et al. 1996), si cele care furnizeaza servicii importante legate de
ecosistem (zilnic et al. 1997) sunt cea mai periculoasa.
In cele din urma, nu stim cum modele de migratie ale speciilor afectate vor
influenta mortalitatii la scara regionala; noi, de asemenea, nu cunoastem consecintele
deceselor ale acestor specii migratoare pentru populatiile locale din care provin. Din
pacate, acest tip de informatii este aproape imposibil de obtinut.
Influentele ecologice a instalatiilor de energie eoliana sunt complexe, si pot varia
in functie de scara spatiala si temporala, locatie, sezon, vreme, tipul ecosistemului,
specii, si de alti factori.

Pagina: 84 / 110
In plus, multe dintre influentele sunt susceptibile cumulative, si influentele

ecologice pot interactiona in moduri complexe la instalatiile eoliene de energie si la alte
site-uri asociate cu practicile schimbat de utilizare a terenurilor si alte tulburari
antropice. Datorita acestei complexitati, evaluarea influente ecologice de dezvoltare a
energiei eoliene este o provocare si se bazeaza pe intelegerea factorilor care sunt
insuficient studiate. In ciuda acestui fapt, mai multe modele au inceput sa iasa din
informatiile disponibile in prezent. Cresterea de cercetare prin metode stiintifice
riguroase vor fi critice pentru acoperirea lacunelor existente la informatii si
imbunatatirea fiabilitatii predictii.
Noi oferim o evaluare a efectelor anticipate ale dezvoltarii viitoare in regiunea

Casmincea, pe baza informatiilor disponibile in prezent limitate.
In cele din urma, vom oferi o privire de ansamblu asupra metodelor curente si
metrice pentru monitorizarea impactului ecologic al instalatiilor eoliene de energie, si
care sa propuna si prioritatilor de cercetare de monitorizare.
Efectelor unor proiecte eoliene de energie pe structura ecosistemului, precum si

in habitate special pentru diverse specii, depinde de vegetatie si alte componente de
peisaj rezidente si a speciilor migratoare care exista inainte de constructie.
In rezumat, intretinere drumuri si zone inchise pentru instalarea turbinelor

poate duce la o diversitate de influente asupra speciilor de padure. Din pacate, nu
exista studii empirice care au investigat impactul drumurilor asociate cu instalatii
eoliene de energie asupra proceselor ecologice in zona, si relativ putine studii au
examinat impactul ecologic de drumuri in baza datelor detinute in cadrul
amplasamentelor parcurilor eoliene. Ca urmare, in masura in care aceste efecte se
manifesta la orice site special, nu sunt cunoscute, precum si consecintele la nivel de
populatie, de asemenea, sunt incerte.
Informatii privind decese de pasari si lilieci asociate cu facilitati de energie
eoliana in zona Casimcea si in Romaniaeste limitat, in mare parte datorita cantitatii
relativ mici de dezvoltare a energiei eoliene in regiune pana in prezent, investitiile
modeste in monitorizarea si colectarea datelor, precum si in unele cazuri, accesul limitat
la instalatiile eoliene de energie pentru cercetare si de monitorizare.
Aceasta lipsa de informatii necesita utilizarea de informatii din alte parti ale
lumii, in special, din Statelor Unite (si in alta parte).
O prima intrebare care rezulta din considerente de decese la pasarile actuale si
prognozate cumulat de turbine eoliene este daca si in ce masura ele sunt ecologic
semnificativ.
Intrebarea este cum numarului de decese cauzate de turbine pasare se

compara cu numarul de decese cauzate antropic tuturor pasarilor in Statele Unite.
Comitetul se apropie de raspunsul la intrebarea din urma cu mare ezitare, pentru patru
motive.
In primul rand, acuratetea si precizia datelor disponibile pentru a raspunde la

intrebarea sunt sarace. Desi este clar ca mai multe pasari sunt ucise de alte activitati
umane decat de turbinele eoliene, atat rata mortalitatii naturale pentru multe specii si de
decese care rezulta din mai multe tipuri de activitati umane sunt slab documentate.

Pagina: 85 / 110
In plus, diferite surse de decese umane cauzate nu afecteaza toate speciile de

pasari in aceeasi masura.
In al doilea rand, consecintele demografice ale ratelor de mortalitate diferite

sunt greu de inteles pentru majoritatea speciilor de pasari, astfel cum sunt factori, cum
ar fi calendarul de decese si de sex sau varsta prejudecata a numarului de decese
rezultate din diferite cauze antropice, care ar putea avea o varietate de impacturi
demografice.
Mai mult decat atat dat fiind considerarea importantei demografice si ecologice
de orice rata a mortalitatii este relativa la marimea populatiei, care este putin cunoscuta
pentru cele mai multe specii.
In al treilea rand, toate speciile impreuna dintr-o gruparea intr-o estimare

furnizeaza informatii care nu sunt relevante punct de vedere ecologic. De exemplu,
consecintele si implicatiile ecologice de conservare a deceselor de 10.000 grauri
(Sturnus vulgaris) sunt mult diferite de cele din decesele de 10.000 vulturi chel
(leucocephalus Haliaeetus).
In cele din urma, luarea in considerare a accidentelor mortale de pasari

agregate pe teritoriul Statelor Unite din orice cauza, inclusiv cele cauzate de instalatii
eoliene de energie, nu este o scara adecvata spatiale pentru a aborda problema de
interes. Regiunea cu informatii specifice cu privire la efectele demografice de orice
cauza de mortalitate la speciile de interes ar fi mult mai informativ.
Astfel, de exemplu, este mai important sa stim cum de multe pasari dintr-o
specie speciala, sunt ucise de turbine si alte surse de mortalitate umana intr-o anumita
regiune decat este sa stim cat de multe pasari sunt ucise la nivel national.
Acestea fiind spuse mai sus, oferim aici estimari rezumate de Erickson et al.
(2005) estimari si raportate de catre U.S. Fish and Wildlife Service (USFWS 2002a).
Aceste surse subliniaza incertitudinea in estimarile, dar numerele sunt atat de mari incat
acestea nu sunt acoperite chiar de incertitudine.
Coliziunile cu cladiri ucide 97 la 976 milioane de pasari anual; coliziunile cu linii
de inalta tensiune ucid cel putin 130 de milioane de pasari, poate mai mult de 1 miliarde
de euro; coliziunile cu turnuri de comunicatii ucid intre 4 si 5 milioane pe baza "estimari
conservatoare", dar ar putea fi fel de mare ca 50 milioane euro; masina poate ucide 80
milioane de pasari pe an, iar coliziunile cu turbine eoliene ucis o valoare estimata de
20.000 pana la 37 de mii de pasari pe an, in 2003, dar cu toate cele 9.200 de decese
survenite in California.
Cu toate acestea, trebuie sa se tina seama de faptul ca majoritatea migratiilor
pasarilor avea loc la inaltimi mult peste 150 de m de faptul ca este cu siguranta mai sus
turbine eoliene de operare. Aceasta trebuie sa fie, de asemenea, amintit ca influenta
energiei eoliene asupra mortalitatii pasarilor, in comparatie cu alte forme de activitate
umana este destul de mica.

Pagina: 86 / 110
Tabel nr. 34. Date comparative privind mortalitatea
Motivele pentru care mortalitatea pasarilor in 10000 de cazuri

Turbine eoliene <1
Turnuri de telecomunicatie 250
Pesticide 700
Vehicule 700
Linii electrice de inalta tensiune 880
Alte forme de activitate umana 1.000
Pisici 1.000
Cladiri 5.500
mortalitatii in SUA – colective rezultate
Vehicule 60 ÷ 80 mil.
Cladiri/ferestre 98 ÷ 980 mil.
Linii electrice face 174 mil.
Turnuri de telecomunicatie 4 ÷ 50 mil.
Turbine eoliene 10 ÷ 40 tys.
Produse chimice toxice, inclusiv pesticidele, ucid mai mult de 72 de milioane de

pasari in fiecare an, in timp ce pisicile domestice sunt estimate pentru a ucide sute de
milioane de pasari cantatoare si alte specii in fiecare an. Erickson et al. Erickson et al.
(2005) estimeaza ca mortalitatea totala pasare cumulat in Statele Unite "pot aborda cu
usurinta un miliard de pasari pe an."
In mod evident, decese cauzate de pasare turbine eoliene sunt o fractiune fata
de activitatile antropogene totale comparativ cu pasarile decedate – mai putin de
0,003% in 2003, pe baza estimarilor Erickson et al. (2005).
Lipsa estimarilor actuale privind dimensiunile populatiei si a altor parametrilor
populatiei pentru pasari si lilieci, precum si lipsa de studii multianuale la instalatiile
eoliene de energie existente face dificila pentru a trage concluzii generale despre modul
in care turbinele eoliene si caracteristicile populatiei interactioneaza pentru a influenta
mortalitate la pasari si lilieci. In plus, lipsa de replicare a studiilor pe mai multi ani face
imposibila evaluarea variabilitatii naturala, in special la evenimentele neobisnuite
episodice, in legatura cu decesele si pentru a anticipa efectele potentiale ale populatiilor
viitoare.
Unele dintre aceste de informatii sunt dincolo de domeniul de aplicare al
oricarui dezvoltator individual (de exemplu, starea populatiilor de specii afectate).
Prin urmare, o colaborare ar trebui sa fie initiata de agentiile de finantare pentru

cercetariile necesare ce ar trebui abordate pentru a se putea raspunde la aceste
intrebari cu caracter generale si la care toti dezvoltatorii sa participe cu partea
financiara. Alte informatii ar putea fi dezvoltate ca parte a procesului de autorizare.

Pagina: 87 / 110
Factorii de decizie ar putea solicita proprietariilor si dezvoltatoriilor de la fondul

de cercetare studii de monitorizare de catre cercetatorii calificat la facilitatile propuse de
vant pentru obtinerea de energie; dezvoltatorii si operatorii ar trebui sa ofere acces
deplin (in functie de siguranta si se refera numai la proprietate) la cercetatori de la
instalatiile existente de energie eoliana. Cercetare ar trebui sa se desfasoare in mod
deschis si protocoalele si rezultatele trebuie sa fie supuse publicului.
Impactul asupra rutelor de migrare
Dar studiile realizate de Osborn et al. Osborn et al. (1998) a raportat ca erau
pasari mai putine si mai putine specii au fost in zona instalatiilor eoliene de energie
(Buffalo Ridge) in parcele turbina decat la parcele de referinta, si a concluzionat ca
pasarile zboara evitata zonele cu turbine.
In timp ce evitarea de turbine eoliene similare nu a fost documentat pentru alte

specii de prerie stadiu de conservare, cum ar fi multe specii de prerie-cocosul de
munte, studii de impact de alte tulburari ale omului, la puii de preerie si cocosul de
mesteacan salvie indica faptul ca pasarile evita zonele perturbate. Este posibil ca
aceste specii sa se fi deplasate de dezvoltare eoliene de putere, desi amploarea
deplasarea este necunoscuta.
In figurile 20a si 20b se prezinta schitele cu rutele de migratie automnala si

vernala pe teritoriul Romaniei elaborate de I.N.C.C.D.D. (Institul National de Cercetare-
Dezvoltare „Delta Dunarii”) pe baza studiilor realizate de ornitologi in decursul a cca.
150 ani.
Fig. 20a. Principalele directii de migratie urmate de pasari in perioada

pasajului de toamna pe teritoriul Romaniei

Pagina: 88 / 110
Legenda:
1 – drumul estelbic; 2 – drumul pontic; 3 – drumul sarmatic (in sens strict); 4 – drumul sarmatic
(in sens larg); 5 – drumul carpactic; 6 – ruta (secundara) de migratie de pe valea Oltului: B – ruta
(secundara) de migratie de pe valea Bistritei; S drumul “sudului”; zona hasurata – principalele locuri de
hranire si aglomerare a speciilor de pasari perioada de migratie de toamna (sursa: Victor Ciochia, 1984)
Fig. 20b. Principalele directii de migratie urmate de pasari in perioada

pasajului de primavara pe teritoriul Romaniei
Legenda:
1 – drumul estelbic; 2 – drumul pontic; 3 – drumul sarmatic (in sens strict); 4 – drumul sarmatic
(in sens larg); 5 – drumul carpactic; 6 – ruta (secundara) de migratie de pe valea Oltului: B – ruta
(secundara) de migratie de pe valea Bistritei; S drumul “sudului”; zona hasurata – principalele locuri de
hranire si aglomerare a speciilor de pasari perioada de migratie de primavara (sursa: Victor Ciochia,
1984)
Conform acestor harti, amplasamentul centralei electrice eoliene de la

Casimcea este situat la limita de vest a drumului pontic de migrare.
In figura 21 este prezentata posibila localizare a unor perimetre cu centrale

electrice eoliene in zona centrala a Dobrogei, care sa respecte urmatoarele
recomandari:
Amplasarea celor mai estice centrale eoliene este posibila in zonele situate la
vest de drumul national Constanta – Tulcea (Aceasta conditie este indeplinita de
amplasamentul studiat).
Urmatorul grup ar putea fi amplasat la 10 km de linia de centrale eoliene situate
langa soseaua nationala constanta Tulcea.

Pagina: 89 / 110
Fig. 21. Modul de amplasare darita a centralelor electrice eoliene in zona

centrala a platoului continental dobrogean
Legenda:
Cerc rosu – zone de hranire pentru grupurile dominate de garlite mari si gaste cu gat rosu, care
folosesc lacul Sinoe ca loc de odihna si dormit; Cercuri verzi – zone potential eliginile pentru realizarea
de parcuri eoliene; Sageti galbene – zone lipsite de perimetre in care exista grupuri masive de centrale
eoliene, fiind astfel permisa deplasarea pe directia nord-sud a pasarilor in pasajul de toamna si primavara
fara sa fie potential afectate de centralele eoliene ale parcurilor din zona centrala a Dobrogei;
Centrala electrice eoliana de la Casimcea, este amplasata la nord de drumul

national Constanta – Tulcea, la distanta de 10 km si se incadreaza in recomandarile
I.N.C.D.D.D. Tulcea pentru a nu afecta rutele de migrare ale pasarilor.
Impactul dat de coliziune
Majoritatea studiilor au demonstrat pana in prezent foarte scazute rate de

mortalitate coliziune imputabile eoliene.

Pagina: 90 / 110
Vant, tipul de zbor si inaltimea toate influenta riscul de coliziune, la fel ca si

specia, varsta si la stadiul ciclu anual de pasari. Majoritatea studiilor au fost de turbine
mici; implicatiile mai noi, mai mari turbine pot fi diferite, dar este prea devreme pentru a
spune.
Importanta locatia parcului eolian si dispunerea in determinarea riscului de

coliziune cu pasari de turbine eoliene se poate observa din studiile atat pe uscat si in
larg. Astfel, selectarea site-ul este cruciala pentru reducerea mortalitatii coliziune.
Coliziunea cu palele rotorului in miscare reprezinta in impact potential care nu

trebuie neglijat.
Principalul impact pus in discutie pentru protejarea mediului este legat de
impactul pasarilor zburoatoare cu rotoarele generatoarelor eoliene in miscare, precum
si perturbarea habitatului (la sol) daca in areal se afla colonii semnificative de pasari.
Studiile recente au scos in evidenta ca impactul datorita coliziunii este mai mic
decat s-a considerat initial si in orice caz mai redus decat impactul altor activitati
umane ca vanatoarea, transports rutier si aerian sau chiar existenta structurilor statice
ca stalpii si liniile electrice.
Se estimeaza ca la viteza de zbor a pasarilor de 50 ÷ 60 km/h si la o viteza
maxima de rotire a palelor de 10 rot./min. impactul devine exclus, fara a lua in
considerare instinctul de autoaparare.
In studiile efectuate de I.N.C.D.D.D. – Tulcea se mentioneaza ca impactul de

coliziune poate apare in cazurile in care:
− Pasarile cuibaresc in colonii in zona generatoarelor (nu e cazul
amplasamentului studiat);
− Sunt de dimensiuni mari si au manevrabilitate redusa (nu la Casimcea).
Urmeaza un traseu bine determinat in functie de geomorfologia zonei – nu par

in zona studiata.
− Formeaza aglomerari in timpul perioadei de migrare si iernare - nu apar in
zona Casimcea.
Studiile efectuata in S.U.A. (care are o capacitate instalata de 11.000 MW din

centralele eoliene) nu au constatat o schimbare demografica masurabila in cazul
populatiilor de pasari.
Din lucrarile de sinteza o monitarizarii impactului produs de diferite structuri si

produse antropice au condus in S.U.A. la urmatoare fatalitati:
− 130 milioane de pasari mor la impactul cu firele electrrice de inalta tensiune
(in cazul centralei eoliene, cablurile sunt subterane).
− 80 milioane de pasari sunt victime ale traficului rutier;
− 72 milioane de pasari sunt victime ale poluarii cu substante chimice;
− 0,02 ÷ 0,07 milioane pasari mor prin coliziune cu turbinele eoliene.
Trebuie precizat ca din datele monitorizarii efectelor grupurilor generatoare

electrice eoliene in functiune in zona Casimcea nu a fost observata nici o coliziune, iar
in cursul a doi ani nu au fost gasite decat cadavre de ciori aflate in descompuse fara a
se cunoaste cu precizie cauza mortii.

Pagina: 91 / 110
In concluzie se poate afirma ca impactul dat de coliziunea pasarilor in zbor de

palele rotorului este nesemnificativ si nu afecteaza densitatea speciilor in sit.
4.1.4. Analize si comentarii privind impactul parcului eolian asupra

pasarilor
Din cercetarile facute de echipe de ornitologi in Spania si Olanda, s-a observat

ca este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in apropierea unei localitati,
mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de acces si constructia statiei sa nu
afecteze habitatul pasarilor.
In cazul amplasarii parcului de eoliene intr-o zona nepopulata de oameni,

defrisarea si amenajarea fermei de eoliene poate produce modificari in comportamentul
pasarilor. Pasarile isi modifica comportamentul cand se apropie de asezari omenesti,
fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind aceasta zona mai mult pentru tranzit.
Totodata pentru multe dintre ele zonele populate nu sunt potrivite pentru cuibarit.
In cazul in care pasarile rapitoare de zi din Ariile de Protectie Avifaunistica
ajung in aceasta zona pentru a se hrani sau din alte motive, acuitatea vizuala si
abilitatile deosebite in zbor reduc riscul coliziunilor cu elicele turbinelor eoliene.
Pasarile migratoare rapitoare care tranziteaza zona, zboara la altitudini mult mai
mari decat inaltimea unei centrale eoliene, de pana la 1.000 m altitudine, astfel incat nu
sunt afectate de construirea parcului eolian in aceasta locatie, 90% din migratie
petrecandu-se noaptea.
Datorita prezentei culturilor agricole, in special cereale si floarea soarelui, cu

cantitati considerabile de fructe, seminte, zona atrage stoluri de ciori de semanatura,
bogate in numar de indivizi considerati a produce pagube insemnate fondului cinegetic.
Este binecunoscuta existenta legaturii dintre Vanturelul de seara si Cioara de
semanatura, fiind dat faptul ca vantureii cuibaresc colonial, in cuiburile parasite de ciori.
Aceasta este o specie oportunista, hranindu-se indeosebi cu insecte.
O analiza a factorilor ce pericliteaza aceasta specie in Campia de Vest, arata ca

o influenta majora in scaderea numarului de indivizi este data de degradarea habitatelor
prin distrugerea cuiburilor, taieri ilegale de arbori, aratul pajistilor, astfel disparand
lacustele, situatie care nu a fost observata in arealul studiat.
Cresterea ratei de mortalitate se datoreaza si electrocutarii, in cazul coloniilor

de Falco sp, in apropierea carora sunt linii electrice de medie tensiune, existand un risc
sporit ca unele exemplare sa fie electrocutate mortal. Acest lucru este datorat faptului
ca exemplarele tinere, proaspat avantate in zbor folosesc acesti stalpi pentru a se
odihni; si vantureii adulti prefera aceste obiecte pe timp de vanatoare pentru a sta la
panda, sau in perioada migratiei.
In urma studiilor realizate pentru un ansamblu eolian format din 2 centrale in

zona Casimcea, reiese faptul ca pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi
fata de turbine, au trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub pale
sau pe deasupra lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata lovindu-se
de obstacole aeriene.

Pagina: 92 / 110
Se considera la momentul actual ca impactul dintre turbinele eoliene si pasari

este mai mic decat se afirmase la inceput si in orice caz mai redus decat impactul altor
activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian, sau chiar existenta
structurilor statice ca stalpii si liniile electrice ori a cladirilor inalte, de care pasarile se
ciocnesc, deoarece le vad greu.
SNH – Scotish Natural Heritage a propus in 2000 un ghid metodologic pentru
determinarea impactului centralelor eoliene asupra pasarilor. In acest sens se
estimeaza un risc”de neevitare” – rata de coliziuni considerand ca pasarile zboara ca si
cum aceste structuri nu ar exista, fara nici o reactie de evitare din partea pasarilor.
In ceea ce priveste actiunea de evitare a unui obstacol de catre pasari,
(majoritatea pasarilor manifesta o actiune de evitare a obstacolelor), acestea fie
detecteaza o intreaga ferma eoliana sau doar o turbina, isi vor inalta zborul astfel incat
sa evite structurile eoliene. Rezultatul unui calcul in conditiile „absentei actiunii de
evitare” trebuie sa tina cont de un factor impus de tendinta naturala de evitare, care
reprezinta proportia de pasari susceptibile a avea un astfel de comportament.
Riscul de coliziune in caz de neevitare – se calculeaza in doua etape:

− Determinarea numarului de pasari care trec prin zona dislocuita de rotor;
− Probabilitatea coliziunii intre palele rotorului si pasarile care trec prin
volumul „dizlocuit” de turbina.
1. Pentru determinarea numarului de pasari care trec prin volumul dizlocuit de

rotor se calculeaza o serie de factori – respectiv: volumul total al ferestrei
de risc (volumul dizlocuit de turbina) – V; voulmul de risc – Vw, ocupanta
pozitiilor posibile in care pot fi determinate pasari in volumul dizlocuit
considerat – n.
Numarul de pasari care ar putea trece prin rotor se obtine astfel:
N = n x (Vr/Vw)/t,
unde: n = nr. total de pasari care trec prin fereastra de risc si t = timpul de
tranzit al pasarii prin fereastra de risc (considerat standard de 13 m/s).
Pentru cazul studiat, considerand un numar de 1.000 de pasari ce traverseaza

arealul, N = 10 pasari trec anual prin fereastra de risc – fig. 47.

Pagina: 93 / 110
Fig. 22 – Volumul dislocuit de rotor (fereastra de risc)
2. Probabilitatea coliziunii intre palele rotorului si pasarile care trec prin

volumul „dizlocuit” de turbina.
Aceasta etapa determina probabilitatea lovirii unei pasari la trecerea printr-o

turbina in miscare. Aceasta probabilitate depinde de marimea pasarii (lungime si
anvergura), latimea si unghiul palelor turbinei, viteza de rotatie a turbinei si cea de zbor
a unei pasari. Pentru a putea face calculul au fost aplicate mai multe simplificari –
pasarea a fost considerata a fi cruciforma, cu aripile dispuse la jumatate din lungimea
totala (cioc – coada) – fig. 48.
De asemenea au fost considerate: numarul palelor unei turbine – 3, latimea

mediana – 2.431 m, unghi – 30°, lungimea medie a unei pasari – 0,82 m, anvergura
medie 2,12 m, viteza de zbor 13 m/s, diametrul rotorului 40 m, perioada de rotatie 2,97
sec., raport mediu lungime/anvergura pentru o pasare – 0,39 .
Formula propusa de SNH (Scotish Natural Heritage) este:
L pentru α<β
wαF pentru α>β
unde:
b – nr. de pale in rotor;
ω - viteza angulara a rotorului (radiani/sec.);

Pagina: 94 / 110
c – latimea mediana a palei;

γ – unghiul intre pale;
L – lungimea pasarii;
w – anvergura;
β – L/w
v – viteza de zbor prin rotor;
r – raza punctului de trecere;
α = v/rω;
F – (1) pentru o pasare in zbor (batand din aripi) si (2/π) pentru o pasare in
planare
In urma acestui calcul s-au obtinut urmatoarele probabilitati:

p(r) = 1,25% pentru o raza de trecere de 1 m;
p(r) = 0,28% pentru o raza de trecere de 20 m.
Asa cum se observa, probabilitatea ca o pasare sa loveasca rotorul scade

odata cu cresterea razei de trecere (raza pana la punctul de trecere a pasarii, fata de
centrul rotorului).
Fig. 23 – Factorii considerati in elaborarea modelului

Pagina: 95 / 110
4.1.5. Masuri de reducere a impactului asupra vegetatiei si faunei
Se recomanda depozitarea materialelor de constructie in spatii special

amenajate, in afara amplasamentului, ferite de actiunea vantului si a ploii.
In urma efectuarii lucrarilor de fundare a turnurilor, stratul de sol fertil

(aproximativ 20 ÷ 30 cm) trebuie decopertat si depozitat separat fata de restul solului
excavat. Solul fertil rezultat se va folosi pentru efectuarea lucrarilor de reamenajare in
cadrul amplasamentului in vederea folosirii ca teren agricol.
Principalul impact pus in discutie pentru protejarea mediului este cel legat de
impactul pasarilor zburatoare cu rotoarele turbinelor eoliene in miscare, precum si
perturbarea habitatului (la sol), daca in areal se afla colonii semnificative de pasari.
Se constidera la momentul actual ca impactul dintre turbinele eoliene si pasari

este mai mic decat se afirmase la inceput si in orice caz mai redus decat impactul altor
activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian, sau chiar existenta
structurilor statice ca stalpii si liniile electrice ori a cladirilor inalte, de care pasarile se
ciocnesc, deoarece le vad greu.
In vederea protejarii pasarilor, varfurile palelor turbinelor eoliene se vor vopsi in

culori vii pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.
Turnurile se vor semnaliza cu lumina rosie intermitenta, cu interval mare de
timp intre doua aprinderi.
Influenta asupra faunei si florei spontane ar putea fi diminuata, prin lucrari de

inierbare si plantatii de arbori in zonele invecinate, in scopul refacerii vegetatiei.
Consecintele degradarii aspectului peisagistic al zonei vor trebui mult reduse, la

un nivel cat mai scazut posibil si pentru o perioada de timp scurta.
Nu se prognozeaza existenta unui impact major asupra vegetatiei si faunei din

zona.
Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi si
proiectare arhitectonica destinata a integra obiectivul in mediul inconjurator.
Masurile de reducere a impactului implementarii planului asupra habitatului si

speciilor de pasari de interes comunitar au fost stabilite in plan si prin studiul de
evaluare adecvata. Masurile sunt stabilite pentru fiecare faza de implementare a
planului.
In vederea reducerii impactului asupra habitatelor si speciilor afectate se va

face o planificarea adecvata a lucrarilor de constructie pentru a se evita sau reduce
perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor In vederea protejarii
pasarilor, varfurile palelor centralelor eoliene se vor vopsi in culori vii pentru a evita
lovirea acestora de catre pasari si pentru imbunatatirea impactului vizual asupra
locuitorilor din zona.

Pagina: 96 / 110
Turnurile se vor semnaliza cu lumina rosie intermitenta, cu interval mare de

timp intre doua aprinderi, pentru asigurarea acomodarii pasarilor cu licarirea palelor
In cazul lucrarile de constructii care necesita indepartarea unor formatiuni de

arbusti sau a unor portiuni acoperite cu iarba sau vegetatie specifice zonei, acestea vor
fi prelevate si prezervate in conditii similare celor in care s-au dezvoltat in afara spatiului
afectat temporar de acestea, urmand ca la finalizarea lor sa fie replantate in zonele
libere ramase sau in afara acestora, acolo unde habitatul nu este afectat.
Masuri de reducere a impactului stabilite din faza de proiectare

In aceasta faza masurile cu efect important pentru reducerea impactului
asupra ariilor protejate in zona sunt:
− Alegerea zonei de amplasare a Parcului eolian cu 5 turbine II la Casimcea.
Amplasamentul centralei electrice eoliene a fost ales la cca. 10 km N de
drumul national Constanta – Tulcea, conform recomandahilor din studiile
efectuate de I.N.C.D.D.D. pentru a reduce impactul asupra culoarelor de
migrare a pasarilor.
− Amplasamentele grupurilor generatoare electrice eoliene au fost alese pe
terenuri:
− Libere de constructii pentru a evita demolarile;
− Fara vegetatie forestiera pentru a evita defrisarile;
− Fara a fi necesare servicii suplimentare cu dezafectare, reamplasare
de conducte, linii de inalta tensiune care ar necesita lucrari de
constructii cu impact asupra habitatului.
− Alte masuri stabilite in faza de proiectare pentru a reduce impactul asupra
ariei protejat:
− Accesul in amplasament sa fie cat mai direct pentru a reduce lungimea
drumurilor interioare si a suprafetelor de habitat ocupate de lucrari;
− Drumurile de acces sa fie drepte pentru a ocupa suprafete mai reduse
de teren;
− Ampriza drumurilor de acces sa aibe o latime minima iar structura
acestora sa poata fie usor indepartata la faza de demolare/dezafectare
a lucrarilor.
− Cablurile electrice de legatura vor fi pozate ingropat in lungul drumurilor
de acces pentru a reduce suprafata din habitat ocupata cu lucrari de
constructiei si a proteja pasarile de electrocutare.
− Au fost alese cabluri electrice care sa fie dotate de fabricant cu izolatii
pentru anularea campului electromagnetic in vederea protejarii faunei
locale.
− Alegerea generatoarele electrice cat mai silentioase pentru protectia
speciilor de pasari la poluare sonara.
Au fost alese palele rotorului echipate cu avertizare colorata si luminoase

pentru a fi identificate mau usor de pasarile in zbor.
Masuri de reducere a impactului asupra habitatului si speciilor de interes

comunitar pentru perioada de constructie
Sunt masuri constructive si organizatorice.

Pagina: 97 / 110
− Organizarea de santier/baza de productie va fi amplasata in afara ariei

protejate, pentru a reduce impactul asupra habitatului de stepe ponto-
sarmatice.
− Cazarea muncitorilor se face la organizarea de santier, aceasta se
recomanda sa nu se amplaseze in interiorul ariei protejate;
− Utilitatile la frontul de lucru se asigura fara lucrari suplimentare, respectiv:
− Alimentarea cu energie electrica se face de la un generator mobil;
− Alimentarea cu apa se asigura de la cisterna si apa imbuteliata;
− Fiecare punct de lucru va fi dotat cu toalete ecologice mobile.
− Fronturile de lucru vor fi marcate cu benzi reflectorizante si delimitate strict
pentru a nu se extinde nejustificat in suprafetele invecinate;
− Va fi preferat constructorul care define utilaje performante, mai silentioase
si cu gabarit mai redus;
− Lucrarile de amenajarea platformelor drumurilor de acces, excavatii pentru
fundatii si amenajarea platformelor tehnologice se vor realiza tinand cont de
perioada de cuibarit (in afara perioadei de cuibarit), de referinta in sezonul
rece cand au plecat pasarile migratoare.
La sfarsitul lucrarilor de constructii sunt prevazute lucrari pentru refacerea

arealului habitatului zonal in suprafetele ocupate temporar prin lucrarile de
implementare a planului, respectiv platformele tehnologice si in suprafata stabilita prin
plan, a fundatiilor pilonilor grupurilor generatoare.
Masuri pentru reducerea impactului in perioada de operare

− Interdictia circulatiei vehiculelor neautorizate pe drumurile interioare,
masura necesara protectiei habitatului si a speciilor de interes comunitar,
dar si pentru evitarea vandalizarii grupurilor generatoare electrice eoliene.
− Efectuarea lucrarilor de performanta profesional, cu indepartarea imediata
prin valorificare a pieselor sau echipamentelor uzate.
− Interventii cat mai reduse si mai controlate pentru a pastra starea de
conservare a habitatului si a nu deranja avifauna de interes din zona.
− Monitorizarea impactului asupra habitatului si speciilor de pasari in vederea
stabilitii necesitatii adoptarii unor masuri suplimentare pentru conservarea
habitatului si protectia avifaunei.
Masuri pentru reducerea habitatului la dezafectare

− Dezafectarea, prevazuta dupa incheierea perioadei de functionare
reprezinta o masura foarte importanta pentru reducerea impactului asupra
ariei protejate.
− Se fac in baza unui proiect de dezmembrare care are ca obiect
demontarea echipamentelor electrice, a pilonilor si eliminarea acestora prin
valorificare.
− Se vor demola fundatiile si in final drumurile interioare, urmate de lucrarile
de refacere a habitatului.
− Impactul lucrarilor de dezafectare vor fi redus in conditiile unor lucrari
ingrijite.
− Refacerea habitatului va avea o durata redusa (1 ÷ 2 cicluri biologice) daca
se adopta solutiile de interventie corespunzatoare

Pagina: 98 / 110
CONCLUZII:
Realizarea investitiei si activitatea care se va desfasura nu vor influenta in sens

negativ nivelul actual al poluarii generate de activitatile societatii.
In baza relatiei sursa – cale – receptor, se caracterizeaza impactul

lucrarilor de executie si exploatare a parcului de eoliene in Comuna Casimcea,
Judet TulceaI executata S.C. ELECTRICOM S.A., asupra florei si faunei ca fiind
nesemnificativa.
Se considera ca, impactul indus de realizarea investitiei asupra

ECOSISTEMELOR ACVATICE SI TERESTRE va fi nesemnificativ, in conditii de
functionare normala.

Pagina: 99 / 110
Capitolul 10. CONCLUZII
10.1. CONCLUZII
Scopul realizarii acestui Raport la studiul de evaluare a impactului este acela al

obtinerii acordului de mediu, pentru demararea investitiilor din cadrul investitiei
„Construire parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul eolian si a
racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES,
LEA)”.
Pentru proiectul iniatial de amplasarea a parcului eolian s-a efectuat

Sistemul de monitorizare a biodiversitatii (apa, aer, sol) ce a fost realizat in paralel
cu urmarirea variatiei vantului in zona testata.
Aceasta s-a facut pe o perioada de 43 luni, mai exact intre 1 aprilie 2007 si
noiembrie 2010. Observarea activitatii (in special a faunei terestre si a pasarilor)
continua si astazi. Observatiile s-au efectuat zilnic de catre un angajat al S.C.
ELECTRICOM S.A. in zona, cunoscator al faunei si florei locale. Saptamanal, un
consultant al S.C. ELECTRICOM S.A., specialist al ENERO (firma de consultanta) a
inregistrat toate notele observatorului local. Metoda de baza prin care s-a facut
monitorizarea a fost observatia directa, ce a constat in:
determinarea speciilor faunistice care vietuiesc pe zona de amplasare a
turbinelor eoliene;
numerotarea si notarea in fisierul tip a speciilor de mamifere si avifaunistice
care au fost observate zilnic;
s-a urmarit inventarierea locurilor de cuibarit ale pasarilor (fara succes);
s-a efectuat o investigatie in vederea identificarii galeriilor de rozatoare mici
pe arealul ocupat de turbine.
In urma acestei activitati s-au constatat urmatoarele:

solul isi are evolutia sa normala, care, de altfel, nu poate fi modificata intr-un
timp atat de scurt, chiar daca asupra sa s-ar fi intervenit cu solutii,
ingrasaminte, etc, ceea ce nu este cazul;
nu s-au inregistrat modificari ale speciilor de plante in contextul in care solul
(litosolul) nu a fost modificat si nu s-a schimbat modelul climatic; mentionam
ca sistemul de imbunatatiri funciare este total degradat si nefunctionabil de
peste 15 ani;
apele subterane nu au suferit modificari;
s-au inregistrat aparitii sporadice de soareci de camp, popandai, gusteri;
nu s-au inregistrat stoluri de pasari migratoare nici primavara, nici toamna,
care sa se deplaseze in zonele aflate sub observatie;
ca specii avifaunistice, o oarecare activitate in zona au uliul porumbar
(Accipiter gentilis), ciocarlia (Calandrella sp.), sorecarii (Buteo sp.).

Pagina: 100 / 110
Concluziile care se desprind ca urmare a lucrarilor ce urmeaza a se

efectua, acestea se pot structura astfel:
1. Realizareaa proiectului CEE avizat din 5 turbine eoliene cu putere totala

instalata la 10 MW (2 MW/turbina) este amplasate astfel:
2. Amplasamentul se afla in extravilanul comunei Casimcea, satul Corugea,

judetul Tulcea, conform P.U.G.
La vest se afla DJ222E, la nord se afla satul Cismeaua Noua, la sud se afla
satul Corugea iar la est se afla satul Razboieni.
Accesul carosabil catre parcul eolian se face din DJ 222E.
Accesul la amplasament se face prin drumurile de exploatare existente in zona:
De 520, De 513, De 554, De 522/1, De 522 care vor fi reamenajate pe cheltuiala
beneficiarului investitiei.
In zona studiata se afla drumuri de exploatare de pamant conform planurilor
anexate.
Amplasamentul se afla in vecinatatea unui parc eolian propus de catre ENEL –
S.C. BLUE LINE IMPEX S.R.L. (devenit intre timp ca subsidiare ENEL – S.C. BLUE
ENERGY SRL si S.C. ENEL GREEN POWER Romania S.R.L.), pentru care este
depusa documentatie in vederea avizarii, si de care s-a tinut cont in amplasarea noilor
turbine T6 – T10.
3. Terenurile pe care vor fi amplasate turbinele eoliene – atat cele 5 noi turbine
din etapa II, ce fac obiectul acestui proiect, cat si pentru primele 5 turbine din etapa I,
deja aprobata – impreuna cu drumurile interioare de acces la acestea reprezinta un
total 13.110 mp.
Aceste terenuri sunt in proprietatea S.C. ELECTRICOM S.A. conform
Contractului de schimb nr. 671/04.05.2010 incheiat de S.C. ELECTRICOM S.A. cu
Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna Casimcea – persoana juridica de drept public
– Primaria Casimcea si sunt identificate astfel:
Tulcea nr. 18584/21.05.2010, conform rectificarii notariale nr.
1824/03.06.2010 la actul de dezmembrare si nr. 2132/21.06.2010 la
contractul de schimb extras de CF 30483), pe care este amplasata turbina
T8.

Pagina: 101 / 110

Tulcea nr. 18574/21.05.2010, extras de CF 30224) pe care este amplasata
Statia Electrica de Conexiuni de 20 Kv.
prevederilor Contractului de Schimb nr. 671/04.05.2010 (Incheiere OCPI
amplasata turbina T5 din etapa I impreuna cu T 6 din actuala etapa.
Pentru T4 amplasata pe 0,725 ha din T54/P514/lot 4, Inscrisa in CF nr.
30293, comunicata cu Incheierea O.C.P.I. Tulcea nr. 18580/21.05.2010;
Pentru T3 amplasata pe 0,699 h. din T56/P536, Inscrisa in CF nr. 30123,
comunicata cu Incheierea O.C.P.I. Tulcea nr. 18578/21.05.2010.
Pentru restul de teren necesar zonelor de protectie si de siguranta impuse de
normativele ANRE – circa 109 ha – exista semnat cu Primaria Casimcea Contractul de
superficie cu drept de uz. nr. 569/21.04.2010 S.C. ELECTRICOM S.A., derivat al
Contractului de Asociere in participatiune incheiat cu Consiliul Local al Comunei
Casimcea, pentru urmatoarele parcele:
− P 514 in suprafata de 52,36 ha conform Actului Aditional nr. 1/10.10.2007 la
Contractul de Asociere in Participatiune nr. 1545/04.04.2007;
− P 535 in suprafata de 6,96 ha conform Contractului de Asociere in
− P 536 in suprafata de 1,38 ha conform Contractului de Asociere in
− P 551/Lot 2 in suprafata de 50,13 ha conform actului aditional nr.
2/10.08.2009 la Contractul de Asociere in Participatiune nr.
1545/04.04.2007.
S.C. ELECTRICOM S.A. mai detine prin cumparare de la persoane private un
numar de parcele dupa cum urmeaza:
proprietate a S.C. ELECTRICOM S.A. provenita de la Serban Vasile,
conform Contractului de vanzare cumparare nr. 53 din 12 ianuarie 2010, CF
30184 nr. cadastral 1668, pe este amplasata Linia Electrica Subterana LES
20 kV de evacuare a puterii din Statia electrica de Conexiuni);
– 2 ha – sola 55 parcela 524 sat Corugea, comuna Casimcea, jud. Tulcea de
la Gioada Marin conform Contractului de vanzare cumparare nr. 1223 din 05

Pagina: 102 / 110

la Gioada Cornel conform Contractului de vanzare cumparare nr. 1222 din
05 mai 2010, CF 30260 cu nr. cadastral 1374;
la Fogoros Gheorghe conform promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare
nr. 896 din 27 noiembrie 2007 CF 1412/N nr. cadastral 1664;
la Damian Virgil conform promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare 770
din 25 octombrie 2007;
de la Mocanu Vasile conform promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare
777 din 25 octombrie 2007.
4. Reglementari existente
Regimul juridic
• amplasare in extravilan;
• tipul de proprietate: proprietate privata a S.C. ELECTRICOM S.A.
Regimul economic
• folosinta actuala: teren agricol (islaz) si drumuri de exploatare, conform
incadrarii cadastrale
• destinatia propusa: teren neproductiv, teren agricol (islaz/pasune/pasune
impadurita) si drumuri de exploatare conform P.U.G.
Regimul tehnic
Conform P.U.G., amplasamentul se afla in extravilanul comunei Casimcea, pe
teren neproductiv, cu destinatie agricola.
In vecinatatea amplasamentului sunt pozate retele electrice, retele de irigatie si
tumuli. Pe teritoriul comunei sunt situri Natura 2000.
Conform P.U.G. aprobat, in extravilan nu se pot amplasa constructii pe terenuri
avand clasa I si clasa a II a de calitate, pe cele amenajate cu lucrari de imbunatatiri
funciare sau pe terenuri plantate cu vii si livezi.
Prin P.U.Z. se analizeaza modul optim de integrare a noii functiuni in relatia cu
vecinatatile, accesul, distantarea turbinelor fata de limitele terenului, solutionarea
utilitatilor, probleme de mediu.
Accesul la amplasament se face prin drumurile de exploatare existente in zona:
• De 520;
• De 513;
• De 554;
• De 522/1;
• De 522.
ce vor fi reamenajate pe cheltuiala beneficiarului investitiei.
In zona nu exista retea de alimentare cu apa dar exista retea de alimentare cu
energie electrica. In cazul accesului pentru executie, intretinere, interventie, traversarea
unor retele electrice, a organizarii de santier pe terenurile altor titulari, se va solicita
acordul legal al acestora. Se vor evita lucrari de terasamente care pot provoca
scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor
meteorice. Lucrarile de organizare de santier si stationarea utilajelor se vor face in
incinta proprie.

Pagina: 103 / 110
Amplasamentul se afla in vecinatatea unui parc eolian propus de catre S.C.

BLUE LINE IMPEX S.R.L. (devenit intre timp ca subsidiare ENEL – S.C. BLUE
ENERGY S.R.L. si S.C. ENEL GREEN POWER Romania S.R.L.), pentru care s-a
depus documentatie in vederea avizarii.
5. Procent de ocupare a terenurilor: (Anexa nr. 28)

P.O.T. turbine T1, T2 si statie conexiuni = 0,04% ,unde parcela P535 are
o suprafata de 69.600 mp si suprafata ocupata este de 2.812mp adica:
– pentru 2 turbine este de 800 mp;
– pentru drumurile de acces catre T1 si T2 = 107 mp + 818 mp = 925 mp;
– pentru statia electrica de conexiuni, inclusiv drumul de acces catre
aceasta = 1.087 mp.
P.O.T. turbina T3 = 0,050%, unde parcela P536 are o suprafata de 13.800
mp si suprafata ocupata este de 699 mp adica:
– suprafata construita pentru o turbina este de 400 mp;
– drumul de acces = 299 mp.
P.O.T. turbine T4, T5, T6 si T7 = 0,012%, unde parcela Pp514 are o
suprafata de 523.634 mp si suprafata ocupate este de 5.918 mp adica:
– pentru 4 turbine este de 1.795,9 mp
– drumurile de acces = 325mp + 1836 mp + 1.328 mp + 633,1 mp =
4122,1 mp.
P.O.T. turbine T8, T9 si T10 = 0,018%, unde parcela Pp514 are o suprafata
de 501.321 mp si suprafata ocupate este de 9.169 mp adica:
– pentru 3 turbine este de 1.875 mp
– drumurile de acces = 713 mp + 167 mp + 926 mp + 5.488 mp = 7294
mp.
• H turbina = cca. 120 m.
6. Se formuleaza urmatoarele propuneri.

− se vor urmari toate efectele semnificative asupra mediului rezultate din
constructia si exploatarea turbinelor. Monitorizarea va urmari toti factorii de
mediu (aer, apa, sol) cu atentie deosebita asupra biodiversitatii;
− se recomanda monitorizarea efectelor adverse produse asupra pasarilor, in
timpul functionarii turbinelor (eventuale pasari omorate de miscarea palelor,
comportamentul pasarilor in zona turbinelor, pozitia turbinelor fata de rutele
de migratie a pasarilor, modificari ale acestora).
Propunerile proiectului de construire a parcului eolian nu presupun

modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate,
raspandirea speciilor invadatoare.
Propunerile proiectului de construire a parcului eolian nu presupun
modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica.
Propunerile proiectului de construire a parcului eolian vor avea efect
benefic asupra conditiilor economice locale, piata de munca.
Concluzie: Nu a fost evidentiat un potential impact negativ asupra
mediului natural si economic.
7. Planul Urbanistic Zonal a fost actualizat in vederea executarii proiectului

CEE avizat din 5 turbine eoliene cu putere totala instalata la 10 MW (2 MW/turbina).

Pagina: 104 / 110
8. Odata cu aprobarea, Planul urbanistic zonal, corelat cu Regulamentul

local de urbanism capata valoare juridica, oferind instrumentul de lucru necesar
administratiei locale in realizarea obiectivelor propuse si eliberarea autorizatiilor de
construire.
9. In urma evaluarii impactului asupra mediului a factorilor de mediu rezulta ca

unitatea, din punct de vedere ecologic se poate specifica: MEDIU SUPUS EFECTULUI
ACTIVITATII UMANE IN LIMITE ADMISIBILE.
In concluzie, se apreciaza ca investitile din „Construire parc eolian 5 turbine,

drumuri de accces la parcul eolian si a racordului electric pentru evacuarea puterii in
sistemul energetic national (LES, LEA), comuna Casimcea, judetul Tulcea” este in
concordanta cu legislatia in vigoare si nu produce UN IMPACT NEGATIV ASUPRA
FACTORILOR SOL, APA, AER datorita amplasamentului si functionarii societatii.
11.2. CONCLUZII STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA
1. Impact direct si indirect
Impactul direct este manifestat asupra unui procent infim din arealul habitatul
zonal, adica 0,00329% din suprafata totala alocata implementarii proiectului. Impactul
direct asupra habitatului de stepa ponto-sarmatica este zero.
Pe perioada monitorizarii pe suprafata alocata celor 2 parcuri eoline nu s-au
identificat zone de cuibarit.
Asupra speciilor de pasari se va exercita un efect redus si indirect. Speciile de
ornitofauna vor evita cuibaritul si hranirea pe o raza de cateva sute de mp in apropierea
parcului eolian, dar au spatiu suficient de retragere in zonele cu arbori si arbusti din
imprejurimi.
In ceea ce priveste pamantul excavat ce va rezulta ca urmare a necesitatii
realizarii fundatiilor proiectului, acesta va fi reutilizat partial la refacerea peisajului,
respectiv la umpluturi, iar restul va fi transportat si depozitat fie la o rampa de deseuri
inerte fie utilizat ca umplutura in alte locatii indicate de Primaria comunei Casimcea si
nu va fi depozitat necorespunzator pe amplasamentul invecinat, astfel reducandu-se
impactul direct asupra florei si vegetatiei locale.
Impactul direct este manifestat asupra unui procent infim din arealul habitatului
zonal, adica 0,00329%. Impactul direct asupra habitatului de stepa ponto-sarmatica
este zero.
Faza de proiectare
Proiectarea, prin alegerea amplasamentului generatoarelor electrice eoliene, a

traseului drumurilor de acces si a cablurilor electrice, precum si dimensionarea
platformelor tehnologice de montare poate genera un impact mai redus sau mai
important asupra ariei protejate.
Impactul din faza de proiectare este indirect, pe termen lung si rezidual (pana la
dezafectarea lucrarilor).

Pagina: 105 / 110
2. Impactul pe termen scurt sau lung
Impactul activitatii pe termen scurt, este reprezentat de perioada de excavare si

constructie propriu zisa a turbinelor. Dupa acesta perioada, datorita dinamicii naturale a
biotopului, zona tinde sa se refaca.
Impactul activitatii pe termen lung este reprezentat de activitatea turbinelor
asupra ornitofaunei din zona. In scopul evaluarii cat mai exacte a impactului turbinelor
eoliene asupra pasarilor este necesara monitorizarea in continuare a traseelor de zbor,
zonelor de cuibarit si vanatoare ca si notarea oricarui accident produs prin coliziunea
pasarilor cu paletele turbinelor. In zona amplasarii turbinelor nu exista trasee de
migrare.
3. Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare
Faza de constructie
In perioada de constructie impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata

executlelm nu este rezidual si nu este cumulatlv.
Nu se poate cumula de exemplu zgomotul produs de lucrarile de constructiei cu

zgomotul generat de functionarea grupurilor generatoare eoliene existente, datorita
distantei care le separa.
Singurul impact cumulativ poate fi considerat ocuparea suprafetelor de teren din
habitatul zonal prin implementarea planului propus si nu din habitatul stepei ponto-
sarmatica.
Reducerea suprafetei arealului habitatului zonal cu suprafata de 0,9961 ha
ocupata de pilonii grupurilor generatoare eoliene si de drumurile de acces, ce nu face
parte din habitatul stepei ponto-sarmatica.
Aceasta suprafata reprezinta 0,00329% din suprafata arealul habitatului zonal
aferent suprafetei totale alocata intregului plan.
Dupa terminarea lucrarilor si montajul instalatiilor eoliene, pe parcursul
existentei si exploatarii planului propus, amplasamentul se va elibera de deseuri si
resturi materiale, pentru a nu afecta functia de pasune sau teren arabil a suprafetelor de
teren invecinate, impactul fiind minim.
In ceea ce priveste pamantul excavat ce va rezulta ca urmare a necesitatii
realizarii fundatiilor, acesta va fi reutilizat partial la refacerea peisajului, respectiv la
umpluturi, iar restul va fi transportat si depozitat fie la o rampa de deseuri inerte fie
utilizat ca umplutura in alte locatii indicate de Primaria comunei Casimcea.
Consideram ca zonele de aparitie la zi a sisturilor verzi lipsite de sol, pot fi
acoperite local cu pamantul (solul) excavat, care intr-un timp scurt poate deveni fertil,
marind astfel spatiile de exploatare agricola.
Faza de operare
In faza de operare, functionarea grupurilor generatoare coliane nu genereaza

poluati chimici, pentru mediu.
Impactul in perioada de operare este direct, pe termen lung, nu are efecte

reziduale si nu se cumuleaza in zona studiata cu impactul generat de alte activitati
existente, datorita izolarii.

Pagina: 106 / 110
Faza de dezafectare
In perioada efectuarii lucrarilor de dezafectare impactul este direct, pe termen

scurt, nu este rezidual si nu este cumulativ.
Dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare impactul asupra ariei protejate are

component pozitive pe termen lung. Impactul nu este rezidual, refacerea habitatului
este rapida, in mare parte dupa un an biologic.
4. Impactul rezidual
Impactul rezidual este minim, acesta fiind datorat reducerii suprafetei de strat
erbaceu, care se va reface in zona, in conditiile succesiunii normale.
Exista un impact rezidual minim, deoarece turbinele vor crea prin efectul de
umbrire un mediu propice pentru dezvoltarea vegetatiei datorita cresterii umiditatii in
zona, ceea ce va duce la proliferarare faunei nevertebrate si automat exista un risc ca
pasarile pradatoare sa fie atrase in aceste zone.
De asemenea pentru pasari reducerea habitatului este data atat de reducerea
suprafetei de hranire prin construirea fundatiilor turbinelor cat si a a suprafetei de zbor
corespunzatoare palelor turbinelor.
In zona nu sunt specii care cuibaresc la solo si care sa fie afectate de habitatul
de hrana, iar unele circumstante de deplasare pot aparea (si ca astfel de deplasari au
potentialul sa fie ecologic semnificativ, pana la refacerea substatului de sol.
In Romania nu exista baza de date statistica pentru a confirma aceste date.
Una dintre cele mai cuprinzatoare studii de perturbare la ferme eoliene a fost
realizata in Danemarca de catre Larsen si Madsen (2001). Ei au studiat efectele unui
numar mare de turbinele eoliene (61) privind distribuirea hranei de iernat la gastelor roz
de iarna.
Ei au descoperit ca aceste pasari tinute la distanta de aproximativ 200 m de
grupuri de turbine, efectul de perturbare a magnitudine este similara cu alte structuri din
peisajul local, cum ar fi gardurile vii, drumuri si cladiri.
Aceste informatii pot fi foarte utile in planificarea altor eoliene in situatii similare,
prin: localizarea turbinelor in zone care sunt deja afectate, si care pot reduce efectiv
impactul acestora.
In aceste studii pe pasari, acestea au gasit mai degraba zone de hranire in
zona din imediata amplasare a tutbinelor si ca aceste pasari vor evita zonele
dinapropierea parcurilor eoliene. In cazul in care nu exista alternative de alimentare de
habitat in zona, acestea se vor muta mai aproape alte zone de hranire atunci cand
aceste resursele alternative sunt mai rare.
5. Impactul cumulativ
In zona studiata exista programe aprobate la nivel local cu care obiectivul poate
relationa (P.U.Z., P.U.G.), acest lucru fiind confirmat de proiectele cuprinse in Strategia
de dezvoltare a comunei Casimcea si propuse spre realizare. In capitolul Descrierea
proceselor tehnologice ale proiectului, se regaseste proiectul „Construirea parc eolian 5
turbine, drumuri de acces la parcul eolian si a racordului electric pentru evacuarea
puterii in sistemul energetic national (LES, LEA)” in comuna Casimcea, judet Tulcea”
pentru realizarea unui nou parc eolian cu 5 turbine, a drumurilor de acces la parcul

Pagina: 107 / 110
eolian si a racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national

(LES, LEA)“ (pozitia 24).
Acest proiect se completeaza cu cel privitor la “Initierea si derularea de
programe de educatie ecologicǎ si protectie a mediului”, aflat la pozitia 4 in capitolul
“Protectia mediului”din Strategia de dezvoltare a comunei Casimcea. Ambele proiecte
au ca termen de desfasurare perioada cuprinsa intre anii 2009 si 2013.
Analizand efectul cumulat al centralelor eoliene din NE locatiei analizate cu
posibila existenta a parcului eolian aflat la nivel de plan in curs de avizare, reiese faptul
ca nu se va crea un efect de bariera stanjenitor in calea rutelor de migrare (directia
nord-sud).
De asemenea, chiar si dispunerea turbinelor eoliene din cadrul parcului ii ofera
acestuia o orientare de ansamblu pe directia nord-sud, orientare favorabila pasarilor.
Impactul cumulativ asupra speciilor de pasari, care utilizeaza habitatul de stepa
ponto-sarmatica din zona va fi de asemenea redus intrucat turbinile eoliene sunt in
numar mic, iar din datele monitorizarii efectuate nu au rezultat elemente din care rezulte
ca avifauna ar putea fi afectata.
Singurul impact cumulativ poate fi considerat ocuparea suprafetelor de teren din
habitatul zonal prin implementarea planului propus si nu din habitatul stepei ponto-
sarmatica.
Impactul cumulativ asupra mediului va fi minim.
Pentru evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului s-au avut in

vedere urmatorii indicatori cheie:
− Suprafata din habitatul ponto-sarmatica ocupata este zero ha si procentul
ce se va pierde din suprafata habitatului prioritar va fi de 0%;
− Suprafata din habitat zonal ocupata prin implentarea proiectului va fi 0,9961
ha din suprafata totala alocata planului;
− procentul din suprafata habitatului zonal care va fi pierdut va fi de 0,00329%
din suprafata totala alocata planului;
− fragmentarea habitatelor zonale (exprimata in procente) – 0,0001%;
Aceasta diminuare are un impact nesemnificativ asupra speciilor de interes
comunitar din zona studiata, neidentificandu-se specii din tipul de habitatul
ponto-sarmatica; procentul referindu-se numai la speciile cosmopolite din
stratul erbaceu din zona de amplasare a viitoarelor turbine;
− durata sau persistenta fragmentarii arealul habitatului zonal, in cazul
excavarilor pentru amenajarea santurilor pentru ingroparea liniilor de inalta
tensiune va fi pe toata durata exploatarii, dar pentru ca acestea vor avea
dimensiuni reduse, impactul va fi minim; nu are loc o perturbare a speciilor
de interes comunitar, deoarece aceste nu sunt specifice zonei de amplare
viitorului plan;
− durata sau persistenta perturbarii speciilor specifice arealului habitatului
zonal – durata perturbarii speciilor va fi doar in faza de constructie a
planului; in zona nu s-au identificat specii care apartinand habitatul ponto-
sarmatica; distanta la acre au fost identificare elemente specifice habitatul
ponto-sarmatica este considerabil mare fata de amplasare locatiei noului
plan;
− schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata) – pe perioada
de exploatare va avea loc o scadere temporara a densitatii speciilor de
animale, in imediata apropiere a expoatarii, aceasta urmand sa revina la
normal odata ce faza de constructie a incetat, deasemenea densitatea

Pagina: 108 / 110
speciilor vegetale va suferi o usoara scadere in perioada de construire

datorita lucrarilor de excavare pentru implementarea planului scara de timp
pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului va
fi de 2 ani pentru vegetatie, iar in cazul populatiei de animale, aceasta va
reveni la normal imediat dupa incetarea activitatii.
Efectele atribuite eoliene sunt variabile si sunt speciile, sezonul si site-specifice.
Perturbare poate duce la deplasarea si excluderea din zone de habitat adecvat;

efectiv pierderea de habitat pentru pasari.
Scara de pierderea habitatului, impreuna cu disponibilitatea de alte habitate
adecvate, care pot gazdui deplasarea pasari, pot va influenta asupra impactului. Exista
mai multe studii fiabile care indica efectele negative de pana la 600 m de turbine
eoliene, adica o reducere a utilizarii de pasare sau de absenta de la zona din
aproapierea acestor turbine, pentru unele specii (de exemplu, lebede salbatice Cygnus
Cygnus, Gasca cu cioc scurt brachyrhynchus Anser, alb-fronted gasca A. albifrons
Europene, Eurasia culicul Numenius arquata).
Potentialul poate aparea prin tulburari datorita intensificariiactivitatilor umane, in
imediata apropiere a parcurilor eoliene, de exemplu, vizite de intretinere, prin facilitarea
accesului, prin intermediul drumurilor de acces, prezenta/zgomot de turbine. Putine
studii sunt concludente in concluziile lor, de multe ori din cauza lipsei de studii bine
concepute atat inainte cat si dupa constructia parcului eolian.
Exista unele indicii ca turbinele eoliene pot fi obstacole in calea circulatiei a
pasarilor. In loc de a zbura intre turbinele, pasarile pot zbura in jurul afara centrului.
Parcurile eoliane proiectate pot atenua orice efect de bariera, de exemplu, permitand
coridoare largi intre grupuri de turbine. De cercetare si de monitorizat post-constructie la
mai multe site-uri pilot vor fi necesare pentru a determina daca si in cazul in care
aceasta este o solutie acceptabila.
Dupa finalizarea lucrarilor propuse, se recomanda monitorizarea efectelor
adverse produse asupra biodiversitatii, in timpul functionarii turbinelor (comportamentul
pasarilor in zona turbinelor, pozitia turbinelor fata de rutele de migratie a pasarilor,
modificari ale acestora).
Nu se anticipeaza piedici majore in asigurarea pe termen lung a statutului de
conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care situl a fost desemnat in cazul
in care masurile de diminuare a impactului vor fi implementate.
In zona amplasamentului nu au fost identificate specii de chiroptere si nu sunt
incluse in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Conform Doc. Hab. 04-03-03-rev. 3 statutul de conservare a speciilor si
habitatelor de interes comunitar din zona Casimcea este apreciat favorabil (indicator
verde) in timpul constructiei si exploatarii turbinelor eoliene. Prin realizarea unui nou
parc de 5 turbine eoliene, aria de repartitie se va mentine stabila in zona
amplasamentuui, existand un echilibru intre micsorarea (prin constructia de drumuri,
platforme de constructie) si extinderea suprafetei habitatului. Desigur ca aceasta
conduce la o stabilitate a suprafetei acoperite cu tipul de habitat. Structura si
functionalitatile specifice raman intr-un statut bun de conservare iar perspectivele
viitoare pot fi apreciate ca bune si fara o amenintare semnificativa, viabilitatea pe
termen lung fiind asigurata (cf. Ghid Metodologic – redactori Isabelle Combroux, C.
Schwoerer, 2007, Timisoara).

Pagina: 109 / 110
In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra mediului, concluzionam ca

proiectul “Construire parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul eolian si a
racordului electric pentru evacuarea puterii in sistemul energetic national (LES, LEA)”
are un impact nesemnificativ asupra mediului.
10.3. RECOMANDARI
Pentru obiectivul proiectului de realizare a parcului eolian se fac urmatoarele

propuneri de monitorizare:
Monitorizarea – directionata in special asupra pasarilor, cu predilectie a celor

calatoare, se va efectua astfel:
controlul zilnic efectuat de un angajat al S.C. ELECTRICOM S.A. pentru un
spatiu apreciat la 1 km2 in jurul grupurilor de turbine si care sa colecteze,
depoziteze si sa identifice cu ajutorul expertilor eventualele pasari moarte
sau ranite de turbine; angajatul va fi dotat cu aparatura foto si camera video
pentru supravegherea sitului;
notarea cu exactitate a orei, zilei, lunii si starea pasarilor eventual afectate.
Informarea imediata a ELECTRICOM si A.P.M. Tulcea;
urmarirea traseului, aproximarea numarului de indivizi, determinarea speciei,
aproximarea vitezei si inaltimii si directia aproximativa de zbor a stolurilor de
pasari migratoare; observatiile se vor efectua zilnic si vor fi accentuate in
perioadele de migratie;
monitorizarea (daca este cazul) a arealelor de stationare temporara a
pasarilor pentru hranire si odihna – distanta fata de turbine, aprecierea
numarului si identificarea speciei;
inregistrarea eventualelor schimbari de ruta ale pasarilor migratoare; ca
urmare a 15 luni de monitorizare, precizam ca nu s-au inregistrat stoluri
migratoare pe directia locului de amplasare a turbinelor;
inregistrarea eventualelor cuiburi de pasari ce pot fi amplasate in spatiul
aferent turbinelor;
urmarirea inmultirii sau eventual a migrarii faunei terestre din sau in spatiul
de 1 km2 din jurul turbinelor, dupa instalarea lor;
inregistrarea speciilor de amfibieni, reptile si mamifere ce pot habita sau
traversa zona;
inregistrarile se vor face pe fisiere tip si vor fi predate la sediul
ELECTRICOM;
Toate datele inregistrate (numar de indivizi, specie, directie de deplasare,
etc.) vor fi prelucrate statistic de specialistii S.C. ELECTRICOM S.A. si vor fi
transmise Autoritatii Competente de mediu, respectiv A.P.M. Tulcea;
datele vor fi predate anual pana la sfarsitul primului trimestru al anului
urmator sau la orice solicitare a autoritatii competente de mediu, pentru ca
acesta sa poata informa publicul interesat. Inregistrarile zilnice se vor face
pe fise tip, de forma:

Pagina: 110 / 110
Tabel. nr. 35
Speciile Semnatura
Nr. crt. Anul Luna Ziua Ora Observatii
observate observatorului
Observatii: Se vor mentiona numarul de indivizi (eventual stoluri de pasari),

directie de deplasare, alte evenimente ce pot afecta habitatul
Suplimentar vor fi urmarite:
evolutia solurilor transmutate peste sisturile verzi;
variatia nivelui apei subterane (daca este cazul);
eventualele modificari produse asupra faunei si florei, caracteristici ale
solului si ale apei ca urmare a instalarii turbinelor eoliene;
datele climaterice (temperatura, umiditatea si deplasarea maselor de aer) se
vor inregistra zilnic prin sisteme digitale instalate pe turbinele eoliene;
temperatura la sol va fi de asemenea inregistrata zilnic.

Studiu CASIMCEAelectricom

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu CASIMCEAelectricom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

CONSULTANTA, PROIECTARE, LABORATOR ANALIZE

S.C. ELECTRICOM S.A.

Bucuresti, ianuarie 2011

privind CONSTRUIRE PARC EOLIAN 5 TURBINE, DRUMURI DE ACCCES LA

S.C. S.C. ELECTRICOM S.A. Bucuresti

S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Capitolul 1. INFORMATII GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului

Obiectivul de investitii pentru care se solicita emiterea acordului de mediu il

1.2. Durata estimata de functionare a parcului eolian

Perioada de functionare a parcului eolian este nedeterminata, iar perioada de

1.3. Amplasamentul obiectivului si adresa

Obiectivul este amplasat in extravilanul comunei Casimcea (sat Corugea, sat

Amplasamentul se afla in vecinatatea unui parc eolian propus de catre ENEL –

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

– parc eolian CAS Sud II – 33 turbine, la circa 6.600 m;

In baza Certificatului de Urbanism nr. 5595/14.12.2009 (Anexa nr. 3), S.C.

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Accesul la amplasament se va face prin drumurile de expoatare exuistente

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Proiectul in vederea construirii parcului eolian cu 5 turbine, a drumurilor de

Aceste terenuri sunt in proprietatea S.C. ELECTRICOM S.A. conform

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

0,3964 ha situate in Tarlaua 54/Parcela 514/lot 2 din extravilanul Comunei

Pentru aceste terenuri in Anexa nr. 7 sunt prezentate incheierile O.C.P.I. si

Pentru T4 amplasata pe 0,725 ha din T54/P514/lot 4, Inscrisa in CF nr.

Pentru restul de teren necesar zonelor de protectie si de siguranta impuse de

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

– 1 ha – sola 57 parcela 546 sat Corugea, comuna Casimcea, jud. Tulcea de la

S-au identificat vecinatatile din zona din imediata vecinatate a turbinelor:

Tabel nr. 1. Vecini turbina T6

Nr. crt. Vecin N, E, S, V

Tabel nr. 2. Vecini turbina T7

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Tabel nr. 3. Vecini turbina T8

Nr. crt. Vecini N, E, S, V

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Tabel nr. 4. Vecini turbina T9

Nr. crt. Vecin N, E, S, V

Tabel nr. 5. Vecini turbina T10

Nr. crt Vecin N, E, S, V

Pentru acestia s-au identificat zonele de protectie si de siguranta prezentate in

Pentru amplasarea turbinelor au fost necesare a fi scoase din circuitul agricol

Tabel nr. 6. Suprafetele scoase din circuitul agricol

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Conform P.U.G. aprobat prin Hotararea Consiliului Local al Comunei Casimcea

Fig. nr. 1 – Incadrarea in zona si amplasamentul terenului

Perimetrul studiat se gaseste pe terenuri apartinand comunei Casimcea

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

Amplasamentul se afla situat integral in Aria de Protectie Speciala Avifauna

Cele arii naturale protajate nu au custode sau structura de admistrare, conform

Distanta de la DJ 222 E Rahmanu – Corugea la amplasament este de circa 2,5

Pe directiile N-S si E-V terenul este traversat de 2 linii electrice dezafectate . De

La circa 3 km este amplasata o statie TRAFO din extravilanul Cismeaua Noua

Drumul principal de legatura este DJ222E.

Obiectivul: Construirea unui parc eolian 5 turbine, drumuri de accces la parcul

1.4. Titularul activitatii

Titularul activitatii este S.C. ELECTRICOM S.A., societate comerciala pe

Ianuarie 2011 S.C. CP MED LABORATORY S.R.L.

S.C. ELECTRICOM S.A. are ca activitate principala: Comert cu ridicata

Societatea este organizata si dispune de dotarea tehnica necesara pentru