Sunteți pe pagina 1din 31

Capitolul Ill

Dreptul de stabilire ~i libertatea de a presta servicii

69. Plan. Dreptul de stabilire isectiunea 1) si libertatea de a presta servicii


(sec(iunea a 2-a) sunt institutii juridice ale pietei inteme, care se refera la activitati
economice independente. Alaturi de libera circulatie a lucratorilor salariati, aceste
institutii sunt denumite in doctrina si libertati profesionale'. Regimul tor juridic este
reglementat de dispozitii ale Tratatului, de norme de drept derivat, iar Curtea de
Justitie si-a adus, ca de obicei, un aport esential tseqiunea a 3-a). in asteptarea
actelor pe care institutiile comunitare urmau sa le adopte in baza si pentru aplicarea
articolelor din Tratat care reglementau aceste libertati, Curtea a recunoscut efectul
direct vertical ~i chiar orizontal al dreptului primar pertinent, date fiind claritatea sa si
posibilitatea aplicarii imediate/. in consecinta, nu doar statul, ci si organizatiile
profesionale sunt obligate sa asigure caracterul efectiv al dreptului de stabilire si
Iiberei prestari a serviciilor (LPS). Uniunea Europeans garanteaza caracterul efectiv
al acestor libertati prin eliminarea restrictiilor din calea lor, scop in care, principiul
nediscriminarii si inlaturarea normelor care creeaza obstacole, desi se aplica nedife-
rentiat, reprezinta instrumentele esentiale de actiune. in al doilea rand, s-a urmarit
armonizarea materiilor care le pot conditiona, caz in care cele mai importante
mijloace de actiune sunt directivele (de exemplu, Directiva 2005/36/CE privind recu-
noasterea calificarilor profesionale, Directiva 2006/123/CE privind serviciile in
cadrul pietei interne '). Una dintre cele mai problematice chestiuni legate de libertatea
de a presta servicii, cu impact si asupra liberei circulatii a lucratorilor, este regimul
juridic aplicabil lucratorilor detasati (sectiunea a 4-a).

Sectiunea 1. Dreptulde stabilire

70. Deflnitie. Dreptul de stabilire este reglementat, In prezent, de art. 49-55 din
Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (ex-art. 43-48 TCE). Potrivit art. 4~
alin. (2) TFUE libertatea de stabilire presupune accesul la activitati independente ~1
exercitarea acestora, precum si constituirea si administrarea intreprinderi.lor, a
societatilor civile sau comerciale ~i a altor persoane juridice de drept publ~c sa~
privat, cu exceptia eel or rara scop lucrativ, in conditiile cerute pentru resort1~~t11
proprii de legislatia tarii de stabilire. In acest scop, s

1
L. Dubois, C. Blumann, op. cit., p. 77.
2
CJCE, Reyners, cauza 2/74, hotararea din 21 iu
hotararea din 28 aprilie 1977.
3
JO L 376 din 27 decembrie 2006 ..
l>r,·1>111/ de ,,fah/ltre ~·1 /iht•rtatea de o presto servicll
75
Sectfunen u 2-n. Libera prcstarc a scrviciilor

72. Dt.·~1•.•itil': l it:cra circul~.1\ic a scrviciilor cstc garnnt<JUi de art. 56_62 d'
rr:11:1t11l 1 rivind lunctionarcu Uniunii l~uropcnc (ex-art. 49-55 TCE·) Libc
• .. L p ) - ~ .
d in
. .. 1 crtatea e a
pl'\.'~t:I scrv .1c11. ~ ~ poatc I 1 dcl intlt1 ca drcptul <le a ofcri, porn ind de la un loc de

ncti' itall'.
• •
indi lcrcnt duca cstc principal sau sccundar , situat in Com uni'tat c, servrcn ...
1
Pl' 11.·ntnnul cclorlaltc...
1c11 1
... late mcmbrc" . Tratatul intcrzice restrictiilc ~ privind lib
1 era
prcsmrc a scrx or 111 cadrul Uniunii, cu privire la resortisantii statelor membre
st:thiliti ..intr-un alt stat membru decal eel al bencficiarului scrviciilor. Experienta
intcgr."\rn curopcnc a demonstrat ca accasta estc doar una dintre ipotezele In care este
incident~ libera prestare a erviciilor, probabil cea mai frecventa. Nu doar prestatorul
'erviciului se deplaseaza din statul in care este stabilit in statul de origine al
beneficiarului erviciului, ci si beneftciarul se poate deplasa in statul in care se afla
prestatorul (situatie frecventa in cazul serviciilor medicale/) sau serviciul in sine
poate constitui elementul transfrontalicr care determina aplicarea dreptului Uniunii
(de exemplu, in domeniul telecomunicatiilor'j, O alta ipoteza de aplicare a LPS este
cea in care atat prestatorul cat ~i beneftciarul se deplaseaza impreuna intr-un alt stat
membru sau, provenind din state diferite, se deplaseaza intr-un stat tert in vederea
prestarii serviciului. Este cazul unui ghid turistic care insoteste un grup de vizitatori
resortisanti ai aceluiasi stat membru sau al unui avocat care se deplaseaza intr-un alt
stat in vederea unei pledoarii", Desi nu sunt cuprinse in textul art. 56 alin. (1) TFUE,
dispozitiile privind circulatia serviciilor in Uniune se aplica si in aceste cazuri, in
care lipseste caracterul temporar al serviciului prestat sau acesta nu mai are relevanta.
in vederea executarii prestatiei, statul gazda trebuie sa asigure prestatorului aceleasi
conditii de care beneficiaza resortisantii proprii si nu poate impune alte cerinte in raport
cu nationalii aflati in aceeasi situatie, Diferenta esentiala fata de dreptul de stabilire este
faptul ca prestatorul serviciului nu este stabilit in statul membru in care i~i ofera
serviciile, ci sediul sau profesional sau economic permanent ramane in statul de origine
(mai putin in cazurile in care beneficiarul se deplaseaza in statul prestatorului).
73. Serviciile. Serviciile sunt definite de Tratat drept prestatiile fumizate in mod
obisnuit in schimbul unei remuneratii si care cuprind, in special, activitati cu caracter
industrial, comercial, artizanal si activitatile prestate in cadrul profesiilor liberate

, ~~i
(art. 57 TFUE). Potrivit Directivei 2006/123/CE, serviciul este or~ce activitat~.econo-
mic~ independenta, prestata in mod obi~n.uit in schi~bul une1. r~mu~eratn.
Notiunea de «serviciu», in sensul Tratatului, poate cupnnde servicn ~vand na ?
foarte diferita inclusiv serviciile a carer prestare se intinde pe o perioada mdelu~-
gata de exernplu mai multi ani astfel cum este cazul serviciilor fumizate in matene
' ' · · · · · in sensul Trata-
de constructii de dimensiuni mari. Totodata, pot constrtui servicn fu .
· · tabilit
tului, prestatiile pe care un operator economic s · 1 1 in -"' tr un stat membru
. le mi-
·tx
. 1
1 t hi1 ar pe 0 penoada pre ungi a,
zeaza mai mult sau mai putm frecvent sau regu a, c

1
C. Gavalda, G. Parleani, op. cit., P· 129.
2
CJCE, Smits-Geraets ~i Peerbooms, cauza C-1 :11
3
CJCE, Van Adverteerders, cauza 352/85, hotar . .
4
CJCE, Comisia/Franta, cauza C-154/89, hotar
Pia/a internli
76 mbre (de exemplu, activitatea
· It state me . . ,. .
oane S tabilite in unul sau mar mu e . remunerat11). lntr-adevar, ntcio
unor per ,. · b J une1 fi
.1. ~ • sau informarc 111 sc 111111 u. ,. d abstract, durata sau recventa
de consi 1crc ' . . d ·t .111111c, rn mo ... ,.
. . . , di Tratat nu permuc s~ sc c ct . it tip de serv1c11 intr-un alt stat
dispozruc tn c • . a unut anum . .,,1
de la care furni1.arca unui serv1c1u sa~ servicii 'in sensul Trat~tu 1 ~· : . ,.
mcmbrn nu poatc n con~idcra,.ta presl~~u1~e aplicare al drep!ulu1 Uniun11~ in masura
Acti\ it~\ile sportive mt~·a 111 dom·c. i ot determina apllcar~a LPS., .m prezenta
in care constituie activita\r econo1;~~:r~ ~cesta poate consta ·~ part1~1parea unui
unui clement de extraneitate com ,. . alt stat membru, decat eel m care este
· ta 1ntr-un · ·
· la 0 competi' ie organ1za . .. observam ca nu se impune ex1stenta
spo rt iv t d tul Un1unll, . ·
Sta bilit2 . Din defini(iile date de._1. rep f . Astfel LPS se aplica ~· ofertelor de
bene 1c1ar. ' bili d ·
unui contract lntre prestator '( . beneficiar sa se fi sta I it eja un raport
,. tre prestator ~1 1 · x ,.. d ..
ervicii tara a ti necesar ~a 111. • I . serviciilor nu se ap ica in omennle
juridicJ'. Dispozifiile priv111d lr~era c~rcu a~te a ·._carilor capitalurilor, domenii care
.lor bancar ~i de as1guran asociate rrns
transpo rturl ' .
sunt guvemate de nonne spec1ale. . rvjcju 5x fie inclus LPS. De regula,
d · · t ala ca un se a 4
Rcmuneratia este o con me esenu . x t ti platita si de catre un tert . ,,( ... )
ea prov111e . de la bene fiicraru · J serviiciului ' insa poa b e · 1xt1·,.;;; de v
catre pacrent .
nu poate
· · ~ ,. t stat mem ru ~t P a ua
0 prestatie medicala furn1zata '~ r-un 1 · l 'bertatii de a presta servicii garantata
tnceta sa se incadreze in domentul de ap J~are a I Ii 'ta rambursarea cheltuielilor
de Tratat numai ca urmare a faptului ca se so rct . tru . d
' ,. ... · ,.. ,. · J J • I 3~1tiei1 de as1gurare pen cazun e
ocazionate cu ingrijirile 111 cauza, 111 temeiu egis . A tur_,,5 IA
·
boala a unui alt stat membru, care preve e, in esen~, d , . t1'ii o intervent1e m na
. a . . n a 1.
doilea rand, se pare ca aceasta poate consta si in ,. alte avantaJ~, nu doar direct ~1
integral in bani. Cauza Deliege este un bun exemplu m acest sens ·
74. Comparajie cu dreptul de stabilire. Interesul evidentierii asemanarilor si
deosebirilor intre cele doua institutii juridice ale pietei inteme este dat de stabilirea
regimului juridic care se aplica diferitelor forme de exercitare a libertatii profesionale
In Uniune. Spre deosebire de libera circulatie a lucratorilor, care cuprinde nonne
juridice ce se aplica lucratorilor salariati, atat dreptul de stabilire cat si libera prestare

1
CJCE, Bruno Schnitzer. cauza C-215/0 I, hotararea din 11 decembrie 2003, pct. 30, 31.
2
,,Activitatile sportive si, mai ales, participarea unui atlet de nivel lnalt la o cornpetitie
internationala sunt susceptibile sa implice prestarea mai multor servicii distincte, dar strans
legate. care s-ar putea tncadra la art. 59 din Tratat, chiar daca unele dintre aceste servicii nu
sunt platite de beneficiari ( ... ). Cu titlu de exemplu, organizatorul unei astfel de cornpetitii
ofcra atlctului posibilitatea de a-si exercita activitatea sportiva in competitie cu alti concuren(i,
~i, in acelasi timp, atle(ii, prin participarea la competitie, permit organizatorului sa produca un
speclacol sportiv la care publicul poate asista, pe care emitatorii de programe televizate ii pot
transmitc ~; care poate interesa companiile de publicitate ~i sponsorii. In plus, atletul
furnizeazll propriilor sai sponsori o prestalie publicitara care se bazeaza pe activitatea sportivA
insll~i" (CJCE, Deliege, cauzele conexate C-51/96 ~i C-191/97, hotararea din 18 martie 1999.
pcl. 56, 57).
1
CJCE, Alpine Investments, cauza C-384/93, ho
4
De cxemplu, de la un organism de securitate
5
Smils-Geraets # Peerbooms, cit. supra.
6
A sc vedea nota subsol nr. I, p. 77.
l>n•11111/ dc• stahilin: ,,; tlbrrtaton de a pres/a servicii 77
:t scr iciilor vi1cn1t\ dcslhsurnrcn unor nctivitA\i indcpcndcntc, in cadrul carora nu
c~i ·t?I un raport de sub~w~onurc. Mcmhrii Inmilici unui lucrator independent, cetateni
ni unui stnt icrt. b~ncf '~~~lli'\ de ~1cccsul la pia\a muncii, in conditii de egalitate de
tr:itamcnt cu rcsorusantu stntului mcmbru in care cctatcanul Uniunii ~i-a cxercitat
1111a
dintn: libcrt~.\i~c ~rofcsional.c garuntate de Tratar'. in rest, cctatcnii statelor terte
pot cxcrcitn nL~t1v1til\1 ccono1~11cc in Uniunc, pe baza acordurilor internationale
inchciate d~ U~1mnc cu rcspe~ttvclc state sau, in cazul rezidentilor pe termen lung, in
l nza Direct rvci _003/109/CE .
o a doua deosebire este data de cei ce pot invoca aceste libertati. Libera circulatie
3
lucrMorilor salariati este un drept fundamental al resortisantilor europeni, persoane
tizice care au cetatenia unui stat membru. Dreptul de stabilire si libertatea de a presta
servicii pot ti utilizate deopotriva de persoanele fizice, resortisante ale Uniunii, cat si
de persoanele juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru ~i
a and eel putin un loc principal de desfasurare a activitatii in cadrul Uniunii.
Diferenta fundamentals intre dreptul de stabilire ~i libera prestare a serviciilor tine
lnsa de implantarea permanents, printr-un sediu profesional sau economic, principal
sau secundar, a persoanei fizice sau juridice care exercita dreptul de stabilire pe
teritoriul statului gazda. in timp ce titularul dreptului de stabilire se deplaseaza
tntr-un alt stat membru cu caracter permanent si desfasoara aici o activitate continua,
eel ce presteaza servicii exercita o activitate temporard intr-un alt stat membru, fara
sa-~i deplaseze sediul in acest star'. Curtea de Justitie lnsasi a precizat ca elementul
decisiv pentru a determina aplicarea libertatii de a presta servicii il reprezinta absenta
caracterului stabil ~i continuu al participarii persoanei la viata economica a statului
membru gazda". imprejurarea ca prestatorul unui serviciu i~i constituie in statul in
care ofera serviciul o anumita dotare materiala (de exemplu, un birou, un depozit) nu
determina schimbarea regimului juridic care i se aplica, respectiv libera prestare a
serviciilor. Definitorii pentru libera prestare a serviciilor sunt doua elemente: sediul
prestatorului ramane in statul de origine, iar activitatea desfasurata in statul gazda
este temporara. Caracterul temporar al activitatilor ,,trebuie apreciat nu numai in
functie de durata prestatiei, ci si in functie de frecventa acesteia, de periodicitatea sau
continuitatea sa. Caracterul temporar al prestatiei nu exclude posibilitatea ca
prestatorul de servicii, in sensul Tratatului, sa achizitioneze in statul membru de

1
CJCE, Mattern si Cikotic, cauza C-10/05, hotararea din 30 martie 2006.
2 Directiva 2003/l 09/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resor-
tisantilor tarilor terte care sunt rezidenti pe termen lung (JO L 16 din 23 ianuarie 2~04). ?
durata de sedere de peste 5 ani conduce la obtinerea unui drept de sedere permanenta, 1~clus1v
pentru membrii de familie care nu indeplinesc aceasta conditie, si accesul la piata muncn:
3 ,,( ... ) Simplul fapt ca un operator economic stabilit intr-un stat membru fu~1zeaza

servicii identice sau similare tntr-un mod mai mult sau rnai putin frecvent sau regulat mtr-~n
alt stat membru, fara a dispune in acest stat de o infrastructure care sa-i permita s~ ex~rctte
stabil si continuu 0 activitate profesionala pe teritoriul sau si, pomind de la respectiva m~ra-
structura sa se adreseze printre altele, resortisantilor acestui stat rnembru, nu este suficient
uJ b " (Bruno
pentru a permite sa se concluzioneze ca este stabilit in respecuv stat mem ru
, ' • • A •

Sch~itzer, cit. supra, pct. 32). A •

CJCE, Comisia/ltalia, cauza C-131 /0 I, hotararea din 13


Prata 1111emil
78 .
. cabinet sau laborator) in mAsura in C4r
prirnirc o anum1tA dotarc (rncluviv un bir~u. tnni prc!)tatici in discutie'" .
... · vcdcrca cxccu · ··
accasia dotarc cvte nccc nra 111 . . . ic libcra prestarc a scrviciilo- csrc
. I b I • ·1ficc p1c\c1 intcrr • • . . Uri
In raport cu 1 crt0\1 c spec plica in m~sura in care nu 1~1 ~'<:
. d I ·111 cnsu I ca sc a ,lt
caractcr ~ub~1d1ar. rc/: ua ·
apltcahilitatca o alta .. libcrtatc".

. J-a Regimul juridic


ectwnea a ·
· al Realizarea libertatii de stabilire ~i .
75. Acordarca tratamentului .~:t'°"cun.oa~terea de catre stateJe membre ~
. · "I neceSJLa re " ' ,....
libcrci prcstan a servici~ or I ib ftAti In beneficiul ceJor care Je exercita, a
. exerc1ta aceste ' e i , . ·1 ..
tcritoriul carora se . . . Al lica In cazul resortisan]t or proprn, aflati in
accluiasi tratament JU~1d.1c pe care ~ ,a~ idic al acestei obligatii este art. I 8 TflE
. .. id ti sau s1mtlare Teme1u JUr ~ .
. uuatu 1 en ice A tului de stabilire, Tratatul a prevazut ~1 o norma cu

ex-art. 43 TCE). Un a t temei rezu


di:
(ex-art. 12 T~E). In caAzul drep de la a Iicare dispozitia generala (art. 49 TFUE.
caractcr special, care, inlatu.ra !ta Directiva 38/2004/CE, avand, de asemenea
·
0 aplicabilitate generala2. . . . . . c. .
.. unei persoane fizice exerc1tarea uner activitati protesionale nu
I n cazu 1 , . . ..
" doar posibilitatea de a avea acces la localuri din care actrvitatea poate fi
presupune . . . I · ··
dcsfA~urata ( ... ), ci si posibilitatea de a-~1 gas: o locuinta ". R~zu ta ca re~t~ctnle
prevazute de Iegislatia privind locuintele ( ... ) ~unt susce~ttb1Je sa co~st1tu~e. un
obstacol in calea exercitarii activitatii. Pentru a asigura o egalitate perfecta in pnvmta
concurentei, resortisantul unui stat membru doritor sa exercite o activitate nesalarian
intr-un alt stat membru trebuie, deci, sa i~i poata gasi o locuinta in conditii echiva-
lente cu cele de care beneficiaza concurentii sai nationali din acest stat. Prin urmare,
orice resrrictie adusa nu doar dreptului de acces la o locuinta, insa si diverselor
facilitati acordate nationalilor pentru a le usura sarcina financiara, trebuie privita ca
un obstacol in calea activitatii profesionale insasi'". Intr-o alta cauza, Curtea a decis
ca descendentii aflati in lntretinerea unui lucrator independent, stabilit intr-un alt stat
membru, insa avand resedinta in statul de origine al lucratorului, au dreptul de a
obtine finantare pentru studii in aceleasi conditii precurn copiii resortisantilor statului
gazda, in privinta carora nu se impuneau cerinte privind resedinta lor".

1
Gebhard, cit. supra, pct. 27.
2
.,Sub rez~rva..dispoz~tiilor s~eciale prevazute expres de Tratat ~i de dreptul derivat, oric~
cetatean al Uniunii care, in terneiul prezentei directive i~i are resedinta pe teritoriul statulUJ

~!:~::~
d
rnembr~ gAazda se b~cura de egalitate de tratament in ;aport cu resortisantii statului membru
10
dom~n.JUI de aplicare al tratatului. Beneficiul acestui drept se extinde asupra
I dor de farnilie care nu au cetatenia unui stat membru si care au dreptul de ~edere sau
re~tu e sedere perrnanenta" [art. 24 alin. (I) din Directiva 38/2 ~
CJCE, Comisiallta/ia, cauza 63/86, ho
~J~E 8 hotarat ca legislatia italiana care
auonere .~i inchirierea unor locuinte co
precum
4 .L j
~· acordarea

de credite cu doban
meeusen, cit. supra.
{),-, ptul bili fl II riot a ,1, o pre Ha ' rvicii
I 79
I C ph It intr-o JU/ vand Ca punct de plecare acordarea
1 I • ril nd c f( iul n "2 ·r 1:.1.. (art. 4'J Tf·UE·) c ic terneiul
(rd re tr tam ntului national. intrucat in tat contrar, libertatea
tru \IC nata .. n tat membru operca/a o d1 cnrmnare impotriva
r tale mcrnbrc. in c •.uul in care condiuonea/a acordarca unor alo-
1 de matcrrutatc, de ccnntc privmd rcsedrnta antenoara pc tcritorrul
rec tc conditii sum mull mai usor indeplinite de catre propru sai resor-
\ c31.;ta di riminare in acordarea alocatiilor care, pentru lucratorii salariati,
ociale. reprezmta o incalcare a art. 7 parag. 2 din Regulamentul
Ea inorma - n n.) incalca, de asemenea, si art. 52 din Tratat,
dto3rece· in lucratonlor nesalariati, In ciuda absentei unor reguli specifice
pn\lnd e\erc1\1ul activitatilor profesionale, constituie, pentru resortisantii celorlalte
~ e membre. o Jena in exercitarea acestora activitati'". Tratamentul national trebuie
rdat in priv mta tuturor aspectelor sociale, economice, juridice, care au legatura cu
ft rtA ile garantate de Tratar. .Aceasta irnplica deci, in principiu, o egalitate fiscala,
5.0CialA. dreptul de a investi in conditii egale, de a achizitiona sau de a accede la
administrarea unei intreprinderi. Curt.ea a precizat ca libertatea de stabilire nu
prh~te doar regulile specifice exercitiului propriu-zis al activitatilor profesionale, ci
1 cele referitoare la ceea ce este util exercitarii activitatilor'". De pilda conditionarea
introducerii unci actiuni In justitie de plata unei cautiuni, care nu este ceruta pro-
pnilor resortisanti, constituie o discriminare directa pe motiv de nationalitate''.
76. I nvocarea .Jibertatilor" in contradictoriu cu statuJ de origine. Cele doua
IJberta\i se opun, In cgala rnasura, ca statele de origine sa impiedice sau sa descura-
jeze stabilirea resortisantilor lor in alte state membre sau prestarea serviciilor.
Este cazul lcgislatiei unui stat membru care nu permitea societatii-rnarna, stabilita
pe teritoriul sau, sa deduca din beneficiul sau impozabil, pierderile suferite de
filialele sale implantate in alte state rnembre, desi o asemenea posibilitate era acor-
datA societatilor ale carer filialc erau stabilite pe teritoriul national, in conditiile in
care filialclc sale cpuizasera toate posibilitatile de a se lua in calcul pierderile in
statclc in care se aflau4•
ormclc juridicc din drcptul Uniunii privind libertatile specifice pietei inteme pot
f invocate de resortisanti impotriva statului de origine, daca raportul juridic prezinta
un clement de cxtrancitatc comunitar: mai concret, daca resortisantii au exercitat
anterior una sau mai multe libertaf de circulatie, iar odata tntorsi in statul de origine,
ace~ta ii plaseaza intr-o situatic dezavantajoasa fata de cetatenii altor state rnembre,
afla\i lntr-o situatic idcntica sau similara. Jntr-adevar, aceste libertati, care sunt
fundamcntalc in sistcmul Comunitatii, nu ar ti realizate pe deplin daca statele
membre ar putca sa rcfuzc bcncficiul dispozitiilor dreptului comunitar acelora dintre
rc-,orti\an\ii lor care au profitat de facilitatilc existente in materia circulatiei $i
~tabilirii ~i care au dobandit, in tcmeiul accstcia, calificarile profesionale vizate de

1
CJ('f'. ., Comlvia/Luxembourg, cauza C-111 /91, hot4r
1
C. Uavalda, G. Parleant, op. cit., p. 189.
'4 ( J(.'l~. I lubburd, cauza C-20/92, hotararca din I i
< JCI~. Marlo & Spencer, cauza C-446/03, hotAri
Plato internd
RO
, i cet.Atenic o poseda'". in ca
directive. intr-un star rncmbru, altul decal cc 1 a caru
I(
. , bili ?.\JI
A •

t
lib t statulu1 m care es e sta 1 1t da"~
LP prcstatorul poate opunc accasta 1 crta e , "'<i
· · · ' b 2 i schimb Tratatul nu poate fi aplic
serviciilc sunt prcsrarc intr-un alt stat mcm ru · n · ' at
1
111 s1tua\11 pur mtcrnc .
A ' " '

Al I accesului la profesiile independente



77. ccesul In uctivitati cconomicc. n cazu. . . .
·t rii calificanlor pro1es1ona 1 e, tnm1tem la
t: .
..
rcglcmcntatc, sub aspcctul rccunoa~ ~ din1 capitolul anterior, referitor l
.cctiunco privind spatiul curopcan al diplorne 1 or, a
lucratorii salariati". . .. t: · nale Ja nivel european state!
ne1 act1v1ta\1 pro1es10 ' e
v •
x ..
In absents arrnoruzaru u a defini exercitarea respectiv ·
A •

t
ipiu competente pen ru e1
mem b re rarnan, in prmci it ta cu respectarea libertatilor funda-
A A •

• .
activitati, Insa aceasta competents t~ebute ~x~~~1 ~irectiva 36/2005/CE privind recu.
mentale garantate de Tratat. Potrivit art. t A di .
noasterea calificarilor profesionale, statele membre nu pot res. r~n?et, m ml ot1ve
v ti . lib rtatea de a presta serv1c11 m r-un a t stat
legate de calificarile pro esiona 1 e, 1 e . · A I ) intr-un stat memb
membru in cazul In care prestatorul s-a stabilit in m,?d ega ru
ita aceeasi profesie precum si In ipoteza in care prestatorul s-a deplasai
?entru a :xerc1 x x ofier~ servicii daca a exercitat aceeasi profesie in statul
10 statul m care unneaza Sa , . . . A • • •

membru de stabilire pe 0 perioada de eel putm do1 am in decursul ultimilor .10 am


· · -x ·1· atunci cand profesia nu este reglernentata. Persoanele fizice sau
antenon pres"°n , . . . A

juridice care valorifica dispoz.itii~e ~uropene. ~r.'vmd L~S ~unt scut1te.' in statul g~z~,
de obligatiile impuse profesionistilor stabiliti pe tentonul statului gazda, privind

~ 1CJCE, Knoors, cauza 11 5/78, hotararea din 7 februarie 1979, pct. 2 0. Ulterior, CJCE a
decis ca ,,articolele 48 si 52 din Tratatul CEE trebuie interpretate in sensul ca nu se opun ca un
stat membru sli interzica unui resortisant al sau, titular al unei diplome universitare de ciclul
lll obtinuta intr-un alt stat mernbru, sa utilizeze acest titlu pe teritoriul sau tara sa ti obtinut o
autorizatie administrativa In acest scop, doar daca procedura de autorizare are ca unic scop sa
verifice daca titlul universitar a fost emis in mod regulamentar, ca procedura sa fie user
accesibila ~i sa nu depinda de plata unor taxe administrative excesive, ca orice decizie de refuz
de autorizare sa poata face obiectul unui control de natura jurisdictionala, ca persoana
interesata sa poata cunoaste motivele care au stat la baza deciziei si ca sanctiunile prevazute in
caz de nerespectare a procedurii de autorizare sa nu fie disproportionate, raportat la gravitatea
infractiunii" (CJCE, Krauss, cauza C-19/92, hotararea din 31 martie 1993).
2
CJCE, Carpenter, cauza C-60/00, hotararea din l l iulie 2002.
3
,,Trebuie subliniat ca, astfel cum rezulta din documentele de la dosar, toti suspectii sunt
resortisanti italieni, care au resedinta In Italia, au obtinut calificarile de bioenergoterapeut ~i
pranoterapeut in Italia ~i au fost anchetati In baza art. 348 din Codul penal italian, in urma
unor interventii practicate exclusiv pe teritoriul acestui stat membru. Toate aceste elemente
dernonstreaza ca, In speta, ne aflam In prezenta unei situatii pur inteme a unui stat membru"
(CJCE, Nino, cauza C-54/88, hotararea din 3 octombrie 1990, pct. I 0).
4
Este de mentionat ca Oirectiva 36/2005/CE a fost adoptata In baza fostului art. 47
alin. (I) TCE (art. 53 TFUE), conform caruia ,,in vederea facilitarii accesului la activitatile
independente ~i a exercitarii acestora, Parlamentul Euro i Consiliw hotlrind in con-
formitate cu procedura legisl ciprocs
a diplomelor, certiticatelor rdo-
narea actelor cu putere d ire la
accesul la activitatile ind
Dr~p111/ de tabi/ire ~1 libertatea de a presto servicii
81
aut nzarea de arr~ o ?rganizatie profe ionala sau un organism profesional,
inregiscrarea .au afilierea m ca~rul. ace tora sau inscrierea pe langa un organism de
s(!(uritate . ociala ~e. drept public. m .copul reglarii conturilor aferente activitatilor
e~erc11a1~ LO beneh.~1~.1 persoanelor asigurate. Aceste facilitaj: nu inlatura obligatia
pre rawnlor de sen "" d~ a r~~pect.a nonnele de cond~ita c~ caracter profesional, de
rel!lementare. "'. a~~1strat1\ ~ direct legate de calificarile profesionale, precum
detinitia profe 1~1. un.hzarea titlurilor si abaterile profesionale grave care au 0
iegatura.di~ec.ra ~1 spec.'fic~ cu_protectia ~i siguranta consumatorilor, precum ~i dispo-
lltiile disc1ph~are aplicabile m starul membru gazda profesionistilor care exercita
acee~i profes1e. S~tele membre pot solicita ca, arunci cand prestatorul se deplaseaza
penau prima data ~mrr-un stat membru in alrul pentru a furniza servicii, sa informeze
in acest sens autontatea competenta din starul gazda, printr-o declaratie scrisa care sa
cuprinda informatiile privind asigurarea sau alte mijloace de protectie personals sau
colecriva privind raspunderea profesionala.
78. Legislatia aplicabila, Resortisantii altor state mernbre, persoane fizice sau
juridice. care exercita libertatea de stabilire, trebuie sa Indeplineasca conditiile
stabilite de legea starului membru gazda in privinta cetatenilor sau persoanelor
juridice avand nationalitatea statului gazda care exercita activitati similare sau iden-
rice. in cazul libertaui de a presta servicii, prestatorul trebuie sa respecte legislatia
statului sau de origine. insa trebuie sa respecte si legislatia din statul membru in care
efectueaza prestatiile. indeosebi regulile de conduits profesionala ~i disciplinara. 0
inrreprindere care desfasoara servicii inrr-un alt stat rnembru, poate sa-si deplaseze
proprii sai lucratori in statul gazda, tara ca acesta din urma sa-i poata interzice acest
Iucru sau sa-i irnpuna obtinerea unor autorizatii pentru personalul din statul de
origine'. in schimb, starul gazda poate sa dispuna aplicarea legislatiei sale, inclusiv a
conventiilor colective de munca, ~i in cazul acestei categorii de lucratori, cu conditia
sa nu contina dispozitii restrictive in privinta LPS2. Potrivit art. 3 din Directiva
96171/CE3• in contextul libertatii de a presta servicii, se aplica normele statului gazda
in ceea ce priveste perioadele maxime de lucru ~i perioadele minime de odihna,
durata minima a concediilor anuale platite, salariul minim, plata orelor suplimentare;
securitatea, sanatatea ~i igiena la locul de munca. in concluzie, cetatenii statelor
membre ~i persoanele juridice avand nationalitatea unui stat membru, stabilite, cu
titlu principal sau secundar, intr-un alt stat membru trebuie sa respecte Iegislatia
statului gazda in privinta activitatii desfasurate, in timp ce prestatorului de servicii nu
i se aplica integral legislatia statului gazda.

: CJCE, Rush Portugesa, cauza C-113/89, hotararea di·"· 27 mart!e I 990. .


· 0 legislatie nationala nu indeplineste aceasta conditie daca tmpune, de exemplu,. ~nut
prestator sa plateasca cotizatii pe care le datoreaza ~i resortisantii sta~lu.i gazda, in. pnvt~fa
~ucratorilor pe care i-a afectat in statul gazda, daca cotizatii cu un scop stmtla~ sunt ?eJ.~ plattte
tn statul de origine al prestatorului. Curtea a decis ca s~ a~a in prezenta ~net restnctu a LPS
care nu putea fi justificata prin protectia sociala a rnuncitoriler C- 12/94
hotararea din 28 martie 1996). A se vedea ~i CJCE, D
~i 63/81, hotararea din 3 februarie 1982.
3
Directiva 96/71 /CE a Parlarnenrului European ~i
Privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servi
Pia/a internd
82
. . a serviciilor presupune nu doar dreptul de a presta servi .. .
ib
Lt era c1rculat1e " ,. b fi . I
. . ervicii. In cazul m care ene iciaru serviciului se depl
ten c1 .
' ~1
a prun1 s . idi di aseaza i
dreptu I d· e tabilit prestatorul, raportu 1 JUn re mtre acestia este guv n
,. re este s . . d . .. ernat d
statul ru ca . prestatorulu1. ,,Ltbertatea e a presta servicn include lib e
· · statu 1 ui "' 1 ertatea
leg1~lat1a . serviciilor de a se deplasa m ~ t .~tat ~em~~ pentru a beneficia de
desttnatanlor fa a a ft stanjeniti de restnctu, chiar ~' m Iegatura cu platil ~n
serv1 iciu acolo, . ar.. lngrijmlor
. . me ditea I e ~1. persoane I e care ca-1-atoresc "'m scop ede, tar
. . . benefic1an1 . . fi. . . . uca,
ruristu, f ri trebuie sa fie considerati ca iind destmatan a1 acestor servic"'''
. I sau de a ace . . . . l l l . . 11
nona .. . 1•1·1or sunt protejati de pnncipiu genera a ned1scnminarii pe mot··
D estm. · atarn servtc 2 ,., rv
. atunci cand se deplaseaza in alte state membre . In ipoteza aceasta
de nat1onahtate, . . . I I . . 13 ,
) . t eel care se bucura de prmcrpiu tratamentu ut nationa .
benefic1aru 1 es e
'fi ltati legate de exercitarea .Jibertatilor" de catre persoanele
79. D I ICU t• · · · · . ··1 l'b .
. . . D eptul de stahilire ~t ltbera prestare a servicu or sunt t ertatt ale pietei
[urldice- r . l · idi T
. 1 carer exercitiu profita eel mat mult persoane or jun ice. ratatul dispune
mteme a . · · · b ·
x · t"tt'le constituite In conformitate cu 1 egrs 1 atia unui stat mem ru ~t avand
ca socie a . . ..
sediul social, administratia central a sau locul. pnnc1pal. de desfasurare a act1v1tatii in
cadrul Uniunii sunt asimilate persoanelor fizice resortisante ale statelor membre, in
privinta celor doua libertati". ,,Prin societati se inteleg ~ociet~tile ~onstituite in
conformitate cu dispozitiile legislatiei civile sau cornerciale, inclusiv societatile
cooperative si alte persoane juridice de d~ept public sau privat, cu exceptia celor fara
scop Jucrativ" (art. 54 alin. (2) TFUE]. In contextul Tratatului, notiunea de .socie-
tate" este una autonoma, care ia In considerare diferitele regirnuri juridice nationale.
Din continutul sau, sunt excluse societatile care nu au un scop economic. Dificultatile
sunt legate de faptul ca Uniunea nu dispune de un regim general de recunoastere a

1
CJCE, Luisi ~i Carbone, cauzele conexate 286/82 ~i 26/83, hotararea din 31 ianuarie
1984, pct. 16.
2
,,in cazul in care dreptul comunitar garanteaza unei persoane fizice libertatea de a se
deplasa intr-un alt stat membru, protejarea persoanei impotriva oricarui prejudiciu cauzat in
acel ~t~t memb~, in aceleasi conditii precum protectia asigurata nationalilor sau persoanelor
c~re .'~'.au .~e~edmta acolo, reprezinta corolarul libertatii de circulatie, Rezulta ca interdielia
discrm~mlim se aplica destinatarilor serviciilor in sensul Tratatului in ceea ce priveste
protect ia •impotnva· riscului
· · de agresiune
· '
~i dreptul de a obtine despagubirea baneasc!"
prevazfiuta d.e dreptul national in momentul survenirii riscului. Faptul ca indemnizatia in cauza
este nantata de T . . . .
garantate de Tratat" rezorena nationala nu poate modifica regimul protectiei dreptunlor
3 R (CJC~, Cowan, cauza 186/87, hotararea din 2 februarie 1989).
ezervarea accesulut g t · 1 . . . ..
teritoriul national t ra mt a muzee doar ceta\enilor ~1 persoanelor cu dorniciliul ~
15 martie 1994 es e contrara LPS. CJCE, Comisia/Spania, cauza C-45/93, hotararea din
4 .
F . M ucciare
· 1" · demonstreaza a . .
deplasarea societat1·1 di c asim1larea nu poate fi cornpleta din moment ce
fu . 1 or m statul memb • . . • ' •
nctie de regimul · idi . ru m care s-au constttu1t m mod legal poate conduce. in
c azu I persoanelor fiJun· re al acestu1a
. ' 1 a d'izo I varea societam, ceea ce nu te avea toe •10
este c" pe zrce, care-si pastrea"'" c · • ·
stab')'a rsoanele
. · idiice beneficiaza • L4
JUn
i ire ma1 restrans~ • 'm
[F. Mucciarel/i C m. comparatie cu
bepress.com!fed .ompan1es' Emigrati
enco _mucciarel/i/- da
Drep de la· ilire

~e juricbce. iar_ ~uJ in care - - e·\ · e _ ........


pd- t-re di . era
. . u ianrial". In doctrma s-a re........., .........
:..lT-t:n rood ,iberal ~~ obsta . ere pe are 5:.:!iU! ~~ .e
1~ SUlel ~e ongme capacnarea de 3 3.p:-07;3 ; ce -:;~-a ~ . ~· ~ ~
~ea.'"ulw -ie:.tnlcr :-1 pastrarea caiiraJij de sue
ect de G-e-p:-~ -
· f)cJlf _ !.:ii. Hotararea CJCE din cauza :J::i~ -~ '-~· esre ;:--=..=:? .:· zr-o s

0~...ri care 3lJ clarificar condijiile in are 61 • tuJ ue ~ ihre ~ _:-' · ·-


-[)Q~tiµJor·. cietatea Daily Mail a invoeat ispoziriile ~; ·
~ :ut-ilire. in c ntradictoriu u admimstratia ritanica, x ... - ·(.;;~-
Jibert.lLe ii erea dre rul de 3-'\i mun resedinta fis ~j di:l ~ t ..
OJlDG.l. fu3 J fi ligat3 s3 obtina o autorizare preala i!
~"'e. o - ietare nstiruin in conformitare cu ~~shp
gshili sediul intr-un alt rut membru, fSr:3 a- si pierde
flr3 fi necesars dizolvarea sa, in: cu ditia de 3 ~ fine o Jut riz .. tie · '"r ...: :~
care is · muta resedinta fi:C313 intr-o .lJr.i tara, _ .. ·erapJe "'U ! :-ul s u ~ ~
dirocriune pe teriroriul briranic. erau supuse impozitarii In acesr s L
Currea de Jusritie 3 subliniat "3.. spre deose ire de persoanele rizice.... ·.. ti'~
sum entirati create in rerneiul unei t rdini iuridi ce nati nale si :\isra nun i in t iu'
legis atiei nip ale care derermim ''nstituire3 $i fun -ti, narea J sr rs. L ;is l i "'
snrelor membre difers mult in ceea priv esre kg.ltur.l s 'tfi "'l 'U rent u
nati al ceruta in vederea "'t nstiruirii s "it' tile r. precum ~i referi« r IJ J' 'i~ili res
unei "ieop de 3-$1 modifi '.l ulteri r J :1 element de Jeglrur.'\. __Anumire .. ;L' pi
pre' d C\ Iigaria C3 nu numai sediul s 'iJI. "i ~1 sediul real. adi 'l . dminisrran:
001tr3.l3 3 socieratii. s3 fie situate pe terir oriul srarek r mernbre T\'SJ'C 'ti\ e •• asrfel m. '.U .
d~JJ.S.JreJ adrninistratiei centrale in afars acesrui reritoriu presupun dt_ h. rt.
societltii. cu t te efe-ctele re care l asemenea di~0h 31\' k Jett m1in:t re pbnul
dre ruJui " "iernpl r $i :iJ d.reptului fi~'al. Aire legislsfii n: ·un ~,, ~ ·i~~til r .in' ml
de J- -j tr.m_tera sdministr.lp3 centr.ill in sniin~r:ne. In~ unde dinrre . t'SP.l sur m
J~ drept anun1i1 r restri "tii. i:ir eftX'tele juridi~ Jle tmnst't•mlui '.ui.i;l t • l.l un
.tlt mem~ru Is :ilmr'"'. Cune.l a mr.u cl Trnurul -F .1 tinut St'.lm~1 dt' ,1 '.lsrl dtt
rent3 dintre Je-gisl:ipile nstit nale $i J pus pt' 3C't: "~l~i J'(Vitit'. dn'pt k~lnirl Sf'( ·1ti-. •
sediul , 'iaL 3dministr.i{i3 centr.1ll ~i I xul prindpal J" dest~~urnn' .l .l1.'lh 1tlt1i .ll'
unei iet:i{i. elemente care. 3semenel nsti( nalir.)tii In "~11ul pt'~'"m ''' r ti:i, '.
detennin~ le-~tur.l cu 0 !lllumit'l < rdine iuridicl. In ' )Ost: ·int~. Trnunil nu ~.mmt '.\:.)
un drept ab ~/111 3) scK~ieotilor de !l-$i tr.msfrrn s foil i'lur-un ~It sut m t~l}\m ~· d'
3.~j J)lstrJ.. in 3c:'el:1$i timp. c3.lil3tes de re~('Xlllt' juridi\.'l' !lie st.uului J" ,,ri~int'
CcnrnJS. "' tii Bf) de 3u '-= nstituil <.) S<. ~iemtt' In "-"onfonnit:ltt' cu k!!tSbti.l 1'nrn·
niC'.3 ;i JU ere.at 0 su~UJ'S31!i s • ('esteiJ in Q;mem~U\'!l. undl'. ti<.' lltl~I. ~' d<.•st~um

Tr:n:uu1 "nt1n~ ,, lxul 1t•g3ll ~ n· pemuft' 3


~{11. $lh.·u~k: u fili k fl(' terit<. riul ~•.•~I, r n
: P~tru ('I 3Jl~h:rl 3 familiih.'r jurid1ce .• se'
. F \J 1.:n-lb. ('J' \.'It.
'( J E. Dcllh \l.Jtl. I.' u ~' 1 "l'\, .. • h'''"""''
'.I.~-

D<1ih- .\/Ji/. 1.'ll. SU(V'S. JX"I. :o.


84
. .. . I. (.:Ci doi m.·tio11111 f 1 i nv .nu dorniviliul 1. ei .
re
mtreaga acuvua c a s.
A • ·oc1ctA
• 111~1t1n(c
' '. ·
. .: ,11111 ·1.c 111 111111.,111 • oc1clfi\1 I or, mu1· restrict iltJ,.
1
dont. a c .ue ast 1·e I up I tl:t. 1rc·1•... lcg1s nt1c1ui ~ usor de ;11d ·pl 11111. lf11fi i;li 11• d c~fa~urat v • '"'i
. - . I onnc 1ur i< 1:., rec Ill • . I ·' rC<>
~1 ~a .bcnc!1c1czc < c n.. . : uudc (\·nrros i~i :ivca sl·diul. M11ll .tcru uancz u rcfu·
acnvuatc in Marett Bt ita.11i1.:, . ·l\ sm.:iclt1fcn a clud:tl 11<H mcle nauonalc. lat
I
inmatncu area sue • • •
A • ·tinnlct 11c mo11v c . . 1·1. .
,. "' . l liniind c socict!\tilo 1H111I 111c1c \a a cagfi Mat
" I
. 1· t 'tCC'ISli'I rczn, SU l lJI
urtea a 111 inna ' • ·. . s sc constituic. chiur dttc:i nu vor dc~f~tu
. . , ., c~nll lcgis 1.·' 1.,1c 1
• • • ., ra
in confonrntatc cu • . urmure scopul de H prof 1ta de o 1 cg1sla\ie rn .
• · t: · a in ncest stat. 1, nn ' • . . . a1
acu uarea ctecu . . ..1 ·•I\ trcbuie sub I iniul c:1 prcvcdcnlc na\tonalc
. ~ ·te unul legium " n spc, • .
av antajoa a es
1 dezc plirti le rciJrczmtA normc care reg I cmcntca;oar.
iccrcat sa 0 e ll ~ (.ct
carer apltca1e au 11 tc refcrirourc la dcst ~urarca anurnuor activi'~t·
' • A o

.
· · · taf lor 1ar nu norn J\, • •
L
• • wa 1
const1tu1rea socie . ' '. ··1 t tatului privind libcrlalca de stab1lirc urrnaresc tocma·,
~ · le Or d1spoz1t11 e ra . .
pro es10~= . . 'tavt1·101· constituite in conformitatc cu Jcgisla~1a unu: stat membru ~i
sa penmta socre · · . J d d · o.~
d diul social administratia central~ sau locul pnncrpa
A c cs,~urare a
avan se 1 Jtc state memb ·
cadrul Comunitatii sa desfasoarc actJvtta~I m a
' · · x · "
.. vt" re Prtn
act1v1ta 11 in t f:
A

2 ·
intennediul unei agentii, sucursale sau filiale" . Dan~marca a m~oca. aptu] ca
interdictia inmatricularii proteja creditorii ~i. partcnem c~ntract~al1, ~' comb~tea
bancruta frauduloasa. Curtea de Justitie a admrs ac~ste m~t1ve. de mtere.s general ~
fiind fegitime, insa a apreciat ca puteau ft rcal1z.ate. ~' pnn. masuri mat ~u~in
restrictive, inclusiv prin cooperarea cu statul pe teritoriul carura a fost consunna
societatea. Centros a pus bazele competi/iei intre sistemele de drept ale statelor
membre ~i indirect, a contribuit Ia liberalizarea acestui domeniu. ,,Statele a~ trebui sa
concureze intre ele pentru a atrage firmele si platitorii de taxe; pentru a atmge acest
scop, se presupune ca statele membre urmaresc sa legifereze eel mai bun drept al
societatilor posibil ( ... )"3.
Uberseering. Societatea de drept olandez Oberseering a cumparat un teren in
Germania, pe care I-a utilizat in scopuri profesionale4. Aceasta a contractat cu o
societate germana renovarea unui garaj ~i a unui motel construite pe terenul res-
pectiv, iar ulterior, intre cele doua societati, a avut loc un litigiu privind vicii in exe-
cutarea lucrarilor. Instantele gennane au respins actiunea in pretentii a Dberseering, pe
motiv ca de~i societatea i~i transferase sediul efectiv in Germania, aceasta ramanea o
persoana juridica de drept olandez, mtrucat sediul sau statutar se afla in acest stat. ~i nu
avea capacitate juridica in Germania, prin urrnare, nici capacitatea de a sta in justi~e.
Oberseering nu ~i-a manifestat vointa de a-~i transfera sediul in Gennania ~i nu a facut
obiectul dizolvarii in Olanda. Singura altemativa pentru Oberseering de a dobandi
cap~citatea de a sta in justitie era reconstituirea sa in Germania.
In speta, Curtea a stabilit, cu titlu general, ca achizitionarea uneia sau mai multor
parti ale unei societati, de catre persoane fizice avand re~edinta intr-un alt stat
membru decat eel in care societatea era constituita ~i stabilita, trebuia analiza~
con.form .. tiberei circulatii a capitalurilor, daca cumparatorii p~lor sociale nu
obtmeau m urrna operatiunii 0 · · "' •· sau a

I
CJCE, Centros cauza
2 '
Centros, cit. supra, pct.
3
F. Muc~[arel/i, op. cit.
4
CJCE, Uberseering, ca
Drepru! de Mahi/ire~·; lih('rtmea ·'c• . . .
u. Cl f)I esto servici, 8S
. ·nnini\rii nctivitf\\ilor sale. Achi1.i\ionarca de an· . . .
(lc.:tc.: rt . ~ .. d . . p , ,1 sociale era in schirnb o
11i1cstlll'C n I )Crt: \II c stab1lirc, dac~ privca ansambt I II. 'I ' . . . .'
1111J.111 l'-t.ltt1tn1 . •111 .a 1 t stat
• • . c c
membru $I confcrca infl u Par\l or une1 soc1etA\i cu
\x .
,l' 11 . .. , . ucn a $1 put ere de a dete ·
de ·i11ik sm:u:t~\11. -a concluz1onat cl\ state le mcmbre nu t r. rmma
C.:l • •• 1·,. I' . I . . po re1uza recunoa~terea
•"""l nnclor .1u11c ice cga constuuue pc teritoriul al tor state ch' ..
flt'."' · .. • tar in 1.ipsa unor norme
lflcnc de am1on1zrH'c 111 accasu materie Statele treb · x · . .
curt . . • .. . .. . · c u1e Sa perrnua soc1et~\ilor
l'llnst1tu1h.: in mo~ ~labtl rnrr-un alt stat membru sa i~i exercite dreptul de stabilire
~ecund:tr.~ ~c tcnto~·i~I lor, fiir:a a. in~pune con~itii suplimentare ce restric\ioneaza
nccnstli libcrtate, chiai daca leg1slat1a in conformirau, cu care societatea a luat n t
· · dif · astere
estc una toarte itcrita. . . ..lnstanta a .hotarat ca cerinta impusa unei societati, de d rep t
stmin de a se reconst~tu1 1~1 G~rmania pentru a-si putea valorifica drepturile in justitie,
echi\'al~ cu negarea. 1~sa~1 a .ltbertatii de stabilire. Ratiuni generale precum protejarea
creditonlor. a. ~~ociattlor minoritari, a salariarilor sau a intereselor fiscale, desi, in
anumite conditii, puteau justifica restrangerea libertatii in discutie, nu puteau fi
invocate de un stat pentru a interzice societatilor legal constituite in alte state membre
de a sta In justitie,
Inspire Art. Inspire Art a fost constiruita ca societate de drept englez, cu sediul
social in Marea Britanie'. Societatea si-a deschis o sucursala in Olanda, iar unicul sau
administrator si persoana abilitata sa decida in privinta societatii, domicilia tot in
Olanda. Societatea Isi desfasura intreaga activitate in acest din urma stat membru,
scopul constituirii in Marea Britanie fiind evitarea aplicarii normelor mai severe de
drept olandez privind societatile. inmatricularea sucursalei in registrul comertului din
Amsterdam a fost conditionata de indeplinirea unor obligatii prevazute de legea
interna in cazul societatilor constituite in confonnitate cu o alta legislatie decat cea
olandeza si care lsi desfasurau activitatea integral sau aproape integral in Tarile de
Jos, fara sa prezinte o legarura reala cu statul in care s-au constituit ( denumite
.societati straine de forma pura"). Obligatiile erau indicarea calitatii pe care o avea
societatea potrivit dreptului olandez pe documentele emise, constituirea unui capital
minim si respectarea regulilor privind raspunderea administratorilor.
Curtea de Justitie a decis ca impunerea unor astfel de reguli cu prilejul inmatri-
cularii unei sucursale a unei socierati constituite in confonnitate cu legislatia unui alt
stat membru constituia o restrictie a libertatii de stabilire. Desi, ca regula. astfel de
restricn] pot f admise in dreptul Uniunii, in speta, instanta a apreciat ca interesele de
ordin general invocate de catre guvemul Tarilor de Jos, respectiv protejarea credi-
torilor, combaterea exercitarii abuzive a libertatii de stabilire, eficienta controalelor
fiscale, loialitatea tranzactiilor cornerciale, nu puteau justifica restri~tia idenrificara.
masura interna fiind lnlaturata eel mai adesea ca inurila sau disproportionata. .
SEVIC System. SEVIC System, societate de drept gei:i1a~. a fuzionat cu Secunty
Vision, o societate constituita in Luxembourg. Autoritatile german~ au refuzat
inscrierea fuziunii in registrul cornertului. pe motiv c~ ac~astA oper~tt~ne putea fi
incheiata valabil doar de subiecte de drept avaud ~ed1~l 11~ G~~mama · ~urtea d~
Justi\ie a decis ca libertatea de stabilire si LPS se aplicau in suuatu de fapt si de drep

: CJCE. Inspire Art. cauza C-167/0 I. hot!rarea ?in 3~


· CJCE. SEVJC Systems. cauza C-411/03. hotArarea d
/'!11(11 11111•11111

. 111111111l.11
,.1111s1i111111<I .. 1111 nujluc eficicnt de tran .. formarc,
ltl'l'lllll l'L'1l t I ~ tlllll SllS, ' . ii
I
(I ltlt
.
Ill Siii ii 111
l'lll c
1, •1111i1 •• 111 L11d1 ul 1111c1 opcrn\1u111 j •
unu..e, cxcrti~rt·

Mll'tl'I
tllll't H.'11\ 111\11
Ill

xu 1 l 0 t 1
u 111 n 11011 n 11 1 1n1 n f'.
11111c111 pct e, 1 cd uc..,111' 111 c..oni..ccin\~ cornpl
, ,
il
I
• . 1 • si cosr111 i1 • lcg111 • de 11l1c lrn 111c de rcorv.an1:1arc a ~oc1ct.a\il1>
..·ut1tk. rn111111111,. ~ · . ,, . r,
. I • rupuu th: CXClllj)lll d11.olv:uc11 llllCI HOCICltt\1 cu 1.ichidarea patrjn.,
ISi h,.• cum pt l:S ' • .• . . • "'•>
. ,I\ • • >iisriiuin:a unci 11ot soc« ..:lf\\1 cu translcrul clcmcntclor de patnmoni
11111 1 111 s11lt ~t U • • ~ . I.I
ale cclc: dill unnll"'. Lcgislu(ia gcn~1.1111!'i, rcluzflnd 111 mod general opcra\1unilc dt
• •• ,,,.,1•1.,1111.tlicn.: inslituia o d1fcn.:n\'1 de tratarncnt care rcprezenta o rcstric\·t
f 11/llllll' 11 • •• ' • ' • . . . , t
a lib ·rt;)\ii de stubilirc ~i a LSP. Mot1vatw ¥~vcrnulu1 gcrrnan, in_ scnsul c~ nor~
int~rnil unuarcn protcjarca crcdilorilor, cf icrcnta •. controal~lor f1sc~lc, lo1alitatcct
trnninc(iilor comcrciule, a lost rcspinsa de .urtc, f iind considerata d1c,propor\iona~
In rnport cu intcrcsclc urrnaritc. . . . .
artcsio, 0 societatc de drcpt maghiar, a sol1~1tat transfcru~ sediutu: ~
Cartesio.
"in It aua,
lia tnsa cu rncntiunea
t
ca dorea sa-$i paslreze
. I de
fl,.calitatea subiect de. drept
1,.
maghiar'. Sediul unei societati de drept magbiar se a a in ~cu m care se s~tueai,a
centrul de conducere a activitatilor sale. Cererca a fost respinsa pentru motivul ~
dreptul maghiar nu perrnitea ca o societate constiluitA in Ungaria ~~ isi tr~nsfere
sediul in strainatate ' continuand in acelasi Limp sa fie supusa
.
legii maghiare in
calitate de lege personals. Singura posibilitate pe care societatea o avea era sa
lnceteze sa existe in Ungaria si sa se constituie din nou in conformitate cu dreptul
tarii pe teritoriul careia dorea sa i$i stabileasca noul sediu.
Curtea a reamintit jurisprudenta Daily Mail si a accentuat faptul ca .Jn lipsa unei
definitii uniforme date de dreptul comunitar societatilor care pot beneficia de dreptul
de stabilire in functie de criteriul unei legaturi unice care sa determine dreptul
national apJicabil unei societati, problema daca art. 43 TCE se aplica unei societau
care invoca libertatea fundamentals consacrata de acest articol ( ... ) constituie o
chestiune prealabila care, in stadiul actual al dreptului comunitar, poate fi solutionau
numai de dreptul national aplicabil''3. in consecinta, un stat membru poate sa nu
permita unei societati reglementate de dreptul sau national sa lsi pastreze aceasta
calitate, In cazul in care intentioneaza sa se reorganizeze in alt stat membru prin
deplasarea sediului sau pe teritoriul acestui din urma stat, rupand astfel legatura
specifica prevazuta de dreptul national al statului membru in care a fost constituita.
VALE. La 12 iulie 2012, Curtea de Justitie a solutionat o trimitere prelirninars
foarte importanta privind libertatea de stabilire 4. Trimiterea a fost formulata de o
instants din Ungaria, in cadrul unui litigiu avand ca obiect transformarea trans·
frontaliera a unei societati de drept italian, in societate de drept maghiar. VALE
Co~truzion~ SRL, o societate cu raspundere limitata de drept italian, a solicita~
radierea din Registrul Comertului din Roma, precizand ca intentioneaza sa-~t
tra~sfere s~diul social ~i activitatea in Ungaria, precum si sa-si inceteze activitatea in
Italia, Societatea a fost radiata la 13 februarie 2006, cu mentiunea ,,societatea s-a
I
2
SEVJC Systems, cit. supra, pc
CJCE, Cartesio, cauza C-2
: Cartesio, cit. supra, pct. 1
CJUE, VALE, cauza C-
pentru prima data, in Revista
Dreptul de stabilire si llbertatea de a presto servicti 7
t in Ungaria". La data ~e 14 noiembrie 2006, s-a incheiat la Roma. actul
mutatitutiv al soc1etaf11
· x · · VALE E prtesi
, A • k ft (o societate
· cu raspundere lirnitata de drep
conshiar), iar la 19 ianuarie 2007 s-a solicitat inregistrarea in Registrul Cornertului ..
rTl~gtr-o cerere adresata tribunalului comercial din Budapesta. mentionandu-se ca
~:LE Costruzion.i era p~ed~cesoarea legala a societatii VALE Epitesi. Cererea a ost
insa atat in pnmul, cat si in eel de-al doilea grad de jurisdictie. VALE a formula:
res P S x .... d
curs la Curtea uprerna, sustman ca ordonanta de respingere a cererii sale incalca
~~spozifiile art. 4?
~i. 54 ~UE. Curtea Suprema a apreciat ca transferul sediului
ocial al unei societati care mtra sub incidents legislatiei unui alt stat membru.. cu o
:econstituire a societatii potrivit dreptului maghiar ~i cu rnentionarea predecesoarei
sale italiene nu putea fi considerata o transfonnare in dreptul rnaghiar. intruear
dispozitiile nationale privind transformarile se aplicau doar unor situatii interne.
Totu~i, instanta de recurs a ridicat problema compatibilitatii dintre libertatea de
stabilire si o astfel de legislatie, sesizand Curtea de Justitie.
Desi transforrnarea transfrontaliera a societatilor nu este reglementata prin norme
europene, CJUE a stabilit ca legislatia interna care prevedea posibilitatea societatilor
nationale de a se transforma, dar nu permite transformarea unei societati care intra
sub incidenta dreprului unui alt stat membru. se incadra domeniului de aplicare al
ar. 49 $i 54 TFUE. Legislatia interna a instituit asrfel .. o diferenta de tratament intre
socictati in functie de narura interns au transfrontaliera a transformarii. care este
susceptibila a de curajeze ocietatile cu ediul in alte state mernbre sa exerctre
libertatea de tabilire con acrata de trataf'1• Curtea a analizar da a aceasta restrictie
era ju ti ti cata de motive imperative de interes general':' daca era de narura sa asigure
rcalizarca obiectivelor urrnarite ~i daca depasea ceea ce era necesar pentru atingerea
nccsiora ... Or. in petn, o a ernenea ju tificare lipseste. Asrfel. dreprul maghiar res-
pingc, in general. trnn formarile transfrontaliere. ceea ce are ca rezulrat impiedicarea
cfoctul'\rii unor astfel de operatiuni. chiar daca interesele rnenti nate la rul
anterior nu ar f amenintate. in orice caz. o a tfel de norma de seste ceea ~ esre
neccsur pcntru atingerea obiectivelor prin care se urmareste prorejarea inrerese
' ,,,,\
mcnuonnte .
Curtcu u precizat ct\ trnnsformarile tran sfrontaliere intrac munirare sum reg e-
nicntnlc de drcptul national. in lipsa unor norme europene. tarul mern ru gazda e
indrcpti\til ~i't stubitcasca dreptul intern relevant pentru o asernenea peratiune .. i 53
upli1:'-' dispozitiilc sale releritoare la transtormarile inrerne care reglementeaza cons -
luircn ~i Iunctionureu unei societari. ormele interne rrebuie sJ respecre pnncipule
c~:hivnk·ntl'i (si\ nu tie mni put in Hl\ orabile de-cat l~le care se a Ii ra snu:itiil ..
silllilnr~ de natun1 intt·mtt) ~i ~t~~ti\'itt'ttii tsa nu fu :-U im ibill in ~a ii u
l"\l'csiv th: ditkili\ l''l·rdtarea drepturilor conterite de t)rdi~J Juridt 3 J l"niunii).
Prin unttat\.\ rdh1ul autoritt\tilor unui ·t~lt m mbru e a menp ru in R ;i:mil
(\lllll'rtului. In cantl und tnmsfonuJ.ri tr~:fron

'•r I I 1-·. l'ic. suprn. 1x·1 J~.


l 'unl\1 1 l'\t.•mplitk.H. pnnlre ~u~I de n
1"ll\'11\1ll'I' 11111w111u1. -.tk ~.tl.ir1 ..ttill,r. m ·ntm n- ..1 e
lrtniI ·~·, 111,)r l'UOH.·~·1.all'
I '; ', •. --- - •• I\
Jl1t1/ll tntt'rtu!

'R .. .r ·mate nu era cornpau ibi]1 cu


de oriuinc drcpt ..prcdcccsonr' I cgu I "" ii
. )cictrl\11 1rnns101
11 s< ' . , . , socict~\ii pre d eccsoarc se
... . . , , . ('·I I· mcn\1on~11c ._1 · . .· 1
}!. •
''rinci11iu\ ccniv ulcntci, due. o .1st cc I I ·1 ia rf1nd, practica autor tla\1 or
·1 .. t··, In u to1<.!' . d .• .,...
A

t .
etcctua in cu/ul transl0t nu n o: in c.' nc. . ·• . locumcntclc cm1sc e autonl<l\1le
. , ·., .x •1110 scam.i uc' · .x rt ·
iatului mcmhru g.a1d1\ de a H.:luz.1 su' I .·· I· inrcgistrarc, nsca Sa pun soc1c.
, . . • 1· I 11rm:ctu111 (C ~ ..
siatului
' '
mcmbru de tmg.111c ui cuc
~ .
ru ibilit tea
SI I I a c "''
(I''., dcmonstra dis-a con ormat tn
• I'
unca cure
, ..... "' .
solicitu trau ·rormarcu 111 impo.. .
. I· ong1nc,
pu11a" nd
u
astfcl in pcricol rea izarca
mod ctccti cerin\clor statulu1 l c
transformarii transfrontalicrc. oscut In premiers. drcptul unei socieuu
J ·(\ic a rccun o '
bru de a sc transfcra mtr-un at1 Stat
• " ' •1
u acest prilcj, urtca uc us ' .
A

.. , . I . . nu1 stat mcm , . fi t:


constituite conform legis attci u I t tului gazda tara ca soc1etatea sa I iost
· bi .ct de drcpt a s a ' · · A f l
membru side a devcm su. re . 1· I id e in statul de ongtne. st e cum a
' . d d1zolvare ~1 re 11 ar b' l .
upusa unui proces e I . a din liti iul principal a facut o iec.tu unei
sub\iniat Avocatul gen~ral 'A soc1e~ate LE E i~si kft a solicitat sa fie men\1onat? cu
reconstituiri transfrontahere, mtrucat VA p a universala a VALE Costruzioni
. · · l f: ptul ca este succesoare .
prilejul inreg1strar11 sa e, ~ . . lui iuridic italian prin radierea sa, pentru
Sri. Aceasta a iesit de sub .mc1denta~ s1stecm~.. Ja fost cu atat mai importanta cu cat
. ~ .. ~ Ungana Hotararea urtu · ·
motivul mutant m · . . osibilitate. Ea poate constrtui un
. ·· d a explicit o asemenea P
dreptul Uniunu nu ~r~ve ~e d . 't' ii unui act normativ european care sa
impuls pentru Comisie, in ve erea m1t1er. _ . 2
consacre transformarea transfrontaliera a soc1etattlor . . .
· b ·
Solutia CJU E tre me core ala 1 .. :. cu contextul
. . . . litigiului
_ .. de fond.
. . Elementul
. . decisiv
. ._
care a determma · t Curtea sx
a
extinda principiul libertatii.
de .
stabilire .
a societatilor ~· .
1a
facilitat motivarea a fost, in opinia noastra, legislatia magh1ara. care perrmtea
transfonnarea societatilor de drept intern. ,,Astfel, dupa cum rezulta dm raspunsul dat
la primele doua intrebari, art. 49 TFUE si 54 TFUE obliga un stat membru car~
prevede posibilitatea societatilor de drept intern de a se transforma sa acorde a~eea~1
posibilitate societatilor care intra sub incidenta dreptului unui alt stat m~mbru ~1 care
urmeaza sa se transfonne 'in societati aflate sub incidenta dreptului national al
primului stat membru'".
Un alt element decisiv 1-a reprezentat vointa societatii de a se supune dreptului
maghiar. Acesta a racut diferenta In raport cu Cartesio. Totu~i, hotararea Curtii din
Cartesio a anuntat inovatia din VALE, de~i instanta europeana a racut trimitere la
conduita statului membru de origine In privinta transformarii societatilor4• Apreciem

~ Concluziile A vocatului general N iillo Jaaskinen ~rezentate la 15 decembrie 2011.


A se vedea D.-M $andru, Freedom of Establishment of Companies in the European
Union:. Possible Effects of the Case VALE, C-378/10 Pending on the Case-Law of the
Ro_maman Courts (http://papers.ssrn.com/so/3/papers.cfm?abstractid=2097873 - data
ulttmei consultari: ~O august 2012); C.J. Nagy, The Personal Law ~f Companies and the
Fr~ed.om of Establishment Under EU Law. The Enthronement of the Country-of-Origin
Pn~ctple and the Establishment of an Unregulated Right of Cross-Border Conversion, Hun-
g~nan Yearbo.ok of International Law and European Law 2013. Eds. Maree S etra Lea
Lancos & Reka Varga. Eleven p
absr;act_id=2432742- data ulti
4
VALE, cit. supra, pct. 46.
,,Cu toate acestea, un ase
dreptului unui stat membru in
-:s. r ·t•r. ..... u '9
am el ..m in identa directs asupra
'"a i C irtcsio, Curtea se pronunta
carea uaei '1etuti d catre starul de
ru rin impunerea dizolvarii si
- nne o restn tie in calea libertatii de
~ bru ~fi trebuie sa perrnita aceasta
rare o permite socieratilor interne.
re i rincipiul stabilit in D uly Mall, potrivit
,....~:J sa ecermine regulile aplicabile inregistrarii si
~nu.l ai imegrarii europene ... o societate consti-
· di re n..:.ri nale exists numai in temeiul legislatiei
~...,::::i4A",._.ecere de· ermina · mirea si fun 'ti narea acesteia .. i. Prin urmare. .nu
u fi ie a,. licarea e cacre Ungaria a dispozitiilor dreptului sau
I:ZlJ(J6a) re ieriioare zrans - rmari in erne care reglemeuteaza consrituirea ~i functio-
t:ZJ"i2 unei 50cietan. eeum eerie e.~ rivin intocmirea unui bilant si a unui inventar

80. Ereeptia autoritatii pub lice. Potrivit art, 5 I alin. ( l) TFUE: .zsunt exceptate
de la aplicarea di spozitiilor rivind dreprul de stabilire. in ceea ce priveste statul
membru gazda, activuajile care suet asociare in acest stat. chiar ~i cu titlu ocazionaL
exercitarii autoriiarii pu lice". in baza art, 6:! TFCE. aceasra exceptie se aplica si in
privima serviciilor. Dispozipa pare a avea o arie de actiune mai mare decat cea
referitoare Ja I cratorii salariati. deoarece se refera si la activirati asociate cu titlu
ocazional ainoritajii publice _ in ciuda acesrui fapt, Curtea de Justitie a interpretat
restrictiv excepria in discurie, in sensul ca se refera la a 'ti\ itati asociate puterii
publice, iar nu la profesii san ocupapi care ocazional ar putea avea tangenta cu exer-
citiul acesteia, Jn cauzele cu care a fost investira, Curtea nu a identificat niciodata o
profesie care ar putea scapa cu rorul interdictiei discriminarii pe motiv de

diferemiar de acela privind deplasarea unei socierati aparrinand unui stat rnernbru catre un alt
stat membru cu modificarea legislatiei nationale aplicabile. societatea transforrnandu-se lntr-o
rorma de societate care apartine dreptului national al srarului rnembru in care se deplaseazs.
Intr-adevar, in aceasta din urma situarie. posibilitatea aminrita la pct. 110 din prezenta
hotarare, depane de a implica vreo imunitate a legislatiei nationale in mareria constiruirii ~i a
dirolvani societatilor prin prisma oormelor Tratamlui CE privind liberrarea de st~bilO:- n~
poate, printre allele, sa justifice ca. prin impunerea dizolvarii ~i a · ·· .... SOC:M:I&
stanll membru in care a fost consrituita sa ii imerzica sa se
national al altui stat memb~ in masura in care ii esce pe
0bstacol in calea transfonnarii efecriYe a unei asemenea soc·

PTealabile, intr-o societate de drept national al starului mem


ar constitui o restric\ie privind libertatea de stabilire a soci
cazului in care se jusrifica printr-un moriv imperati" de ·
tem~ul art. 43 CE".
VALE, cit. supra, pct. 51.
2
3
Idem, pct. 52. . . .
Reamintim, conform art. 45 aim. (4) TFUE. hbem c
aplica incadrarii in administratia publica.
/\111(11 lllfc'l'll1i

. • , ~1 uttllinsc posibilitatea de a aplic


, 1, ''·''"' m lh,1..'lt\11..' d1:-.pu:-.1.::-.1.: ~ a
"·''""'·1h1.1h.:. 'q.1 • I. lll'l'll~t· '1l'lc:-.il'"' .
., ., .. I'\"'·"-''" 1t.\\1h'1 1..·1..· \11\\:.\\l l l • • I ,1 eel \cnilor. nu curios ut o libt
1.. . • • • . 1 · in nuul 11 m 1 1\1rn 1 • ' .. ·
l'wf1..·:-.t1k uu 1d1u. 1ll1..1\ ·' 1.. . .• • •111111 cctl\\cn11 altor s tare. Un Pril'h
• I le -ln k-111 l\l'l.'l':O.ll 1 lll ~I 1, c ~ -u
r.• \1 1 ''"• • 111..·111.11.t "' :-1..·n:-u• l csc. . l . . . t • 11,
ocnt oc.Jutl\ cu hotararea Revnei-.
• IC'~ll'I ( l "'"'' • . •.)
1 . :- :1 inrl.' ~ 1:-t1.ll "' pn' "'''' pin .• lui ort. 52 T E ·. Domnului Reyne•··.'
1,,\!fl':-
.
,1 1111 c.u • !' :1 ~' 1w1..·1..·1nt c cc u ~ .
. r ., ' hrcct ' 1· 1 os-nrc 1u .
i-ar Ii pcrmi excrcuarea profesiei de
•,).
. . I . , I l 'I d1plomc cu c l .
1..·1..·t:\\ ',ll\ ,,hmdl'/ ~I iuu a1 u lll.l I ,. nc ·n ta profcs ie. pe rnouv ca nu avea
· · . • IS 'lCC\.! ll ,\ n 1.,;
,l\ \\1..\ll in Bcluia. 1 s-a uuer/ · ' . .1 ,1.1··, preliminarc de catre instanta na\iona\a
. . s ' .. ti\ pc c1kn truru. ,1• l admiterii ale in cadrul profesiei de
~~t:'l\l'lll:l bd~1an~. • csizu • c '"
. . . di R' . 1~1..~- . 'S a contl'Stnt I c uzt 11 ~ . . .
"' ta\a ~:'lrc1a . 1..~ ' . • .A • gula tratamentulut national repreztn~ 0
~, Ju ~u\1e a ubhmat ca t e... . ·1 d .
avocat, unca cc · ~ • ·rn ii si este su ceptibi a e apltcarea
dispo1i\ie juridicii fundan:cnta~a a Coi,nunt c \ b e Stabilind, la finalul perioadei
. · l t antilor tatc or rnern r · ,,
directi't m bcnc 1-iciu rt: or 1 S2 di n Tratat prescrie astfel
;>

. .
· ·
de trauzrue. rea 1zarea 1. c a 11 · 1· lib rt)\\ .. de stabilire art. .,.. "msa- nu con.o
t

rrebuia .
sa fie r.raci 'l't1 ata,
obliga\ie de rczuhat preci a, a caret e~ecu are masuri rogresive'". lnstanta de
ditiouaia de punerea in aplicare a unui program de .P f . . d
d - " drul unet pro estt precum cea e
trimitere a so\icitat CJCE sa raspunda aca, m ca . . . . .
licarea dreptu\ui de stabilire doar acele activitati care
avocat. sunt exceptate d e I a ap 1 • · • l · bl'
participau la exercitiul · · autoritatu · .. pu bl'ice, respec tiv 1 funct1onarea
. ' serv1cm Il. l .pu . 1c a1
· · · · au pro11ces·a1 ~10 ansamblu din cauza faptulm ca presupunea. actlv1tat1 care
JUStl\1e1. • .
participau la exercitiul autoritatii publice. Curtea a raspuns ca ,,ext.m_derea.. e~cept1e1
pennise de art. 5 ~ din Tratat la o intreaga profesie nu poate fi adm1sa d.ecat m c~I
in care activitatile astfel caracterizate sunt legate de a~a natura de profes1a respecttva,
indit libertatea de stabilire ar avea ca efect obligarea statului membru respectiv de a
pennite exercitarea de catre neresortisanti, chiar ~i ocazional, a functiilor care tin de
autoritatea publica"3. Tot cu acest prilej, Curtea a stabilit regula potrivit careia daca
anumite activitati aferente unei profesii au contact cu exercitiul autoritatii publice,
insa acestea pot fi izolate de alte activitati ce nu prezinta caracteristica de mai sus,
statele nu pot rezerva accesul ~i exercitiul profesiei respective nationalilor. ,,Pe de
alta parte, nu se poate admite aceasta extindere atunci cand, 'in cadrul unei profesii
independente, activitatile prin care se participa eventual la exercitarea autoritAtii
publice constituie un element care poate fi separat de activitatea profesionala res·
x I
pectl. a, Uata•X ca "tntreg ,,4 .
Mai recent, Curtea de Justitie a decis ca nici profesia de notar nu presupune
ex~rc~tiul autoritatii p~~l~ce5. Co~i~ia a solicitat Curtii sa constate, printre altele, ca
pnn 1mpunerea cond1t1e1 cetateme1 pentru accesul la profesia de notar, Regatul
Belgiei nu ~i-a lndeplinit obligatiile care ii reveneau in temeiul art. 49 TFVE
(ex-art. 43 TCE) ~i art. 51 TFUE (ex-art. 45 TC rtant3
libertatii de stabilire, in siste 9

I
J. Pertek, Droit materiel
2 '
3
Reyners, cit. supra, pct. 26
Idem, pct. 46.
: Reyners, cit. supra, pct. 47
CJUE, Comisia/luxemb
aceastA cauz~. pentru prima da
Dreptul de rtahilire si libertarea de a . . ..
pres/a servteu
91
rfUE) reprezinta una dintre dispozitiile fundamentale ale dre . . ..
_.,~re~te sa asigure beneficiul tratamentului national . it • ptul~t Uniunii, care
tJ11" . . oncarut resortrsanr al · tat
,.,,embru care se stabileste, chiar si numai cu titlu secundar . . t I . unui s . .
'" · ,,; .. . . . , tn r-un a t stat membru m
ederea exerc11.art1 m acesta din urma a unei activitat1 . d d . . . .
v . · d . ,,1 t• m epen ente ~t mterzice once
discri1111nare ~e .mott~ e cetaten1e . Desi art. 51 TFUE (ex-art. 45 TCE) d -
d ispozitiile privind b
ltbertatea de stabilire nu se aplica activt'•xtt'lor
h· · · . 14
ca ptreve ~ca
re sun asoc1ate
in state le mem re, c tar ~t cu titlu ocazional, exercitarii autoritan: bl. .
- a . pu tee, mstanta
euro~ean..a a arat~t c .excep.t1a trebu.ie aplicata doar la acele activitati care sunt
asoc1ate tn mod ~zrec~ ~1 spe~ific exercitarii autoritatii publice.
Curte~ a.. anal1~at, m constderentele hotararii, daca prerogativele profesiei de notar
din Belgia indeplineau aceste conditii. Activitatea principals a notarilor in ordinea
juridica b~lgiana co~sta In intocmirea de acte autentice, care se bucurau de forts
probanta ~t executorie. Curtea a apreciat ca aceasta prerogativa nu tinea de exerci-
tarea autoritatii publice, deoarece notarul autentifica acte reprezentand conventia
partilor, cu clauze stabilite de catre parti potrivit propriei lor vointe, pe care nu le
putea modifica In mod unilateral. Faptul ca anumite conventii trebuiau sa lmbrace in
mod obligatoriu fonna actului autentic ad validitatem nu a fost suficient pentru a-I
considera pe notar un reprezentant al autoritatii publice. Obligatia notarului de a
verifica si asigura respectarea unor nonne legale imperative cu prilejul lntocmirii
actelor autentice tinea de un obiectiv de interes general, respectiv asigurarea
legalitatii si a securitatii juridice privind actele incheiate intre particulari. Faptul de a
actiona urmarind un obiectiv de interes general nu este suficient in sine pentru ca o
anumita activitate sa fie considerata asociata, in mod direct si specific, exercitarii
autoritatii publice. Curtea a subliniat ca statutul rezervat unei functii prezinta o
importanta mult mai redusa, in raport cu ceea ce fac efectiv cei care o exercita. Forta
probanta si cea executorie a actului autentic nu au condus la includerea activitatii
notarului in sfera autoritatii publice. Curtea a apreciat ca forta probanta a actului
autentic tinea de regimul probator consacrat de dreptul intern si nu doar actele
intocmite de notari aveau forta probatorie, actele sub semnatura privata, recunoscute
de catre persoana careia i se opuneau, avand aceeasi forta probatorie. In ordinea
juridica a statului parat, actul autentic avea forta executorie, dupa ce notarul aplica pe
acesta formula executorie. Curtea de Justitie a apreciat ca ~i aceasta prerogativa se
fundamenta tot pe vointa partilor.
Obligatia notarului de a colecta impozitul datorat de vanzatori in u~a tranzac-
tiilor imobiliare constituia o activitate pe care notarul o desfasoara m numele
debitorului acestui impozit fata de stat. Alte atributii ale fu~ctiei notariale, precum
organizarea vanzarii la licitatie sau a vanzarii directe a bununl.or de. sub un. s~c~estru
imobiliar, inventarierea mostenirilor. a comunitatilor de b~nu~~' aph~area ~1 nd1car:a
sigiliilor au fost considerate exterioare exercitiului auton~at11 pu~llce~ deoar~ce in
fiecare dintre aceste proceduri, puterea decizionala revenea mstantei de judecata, care
autoriza actiunile notarului. .
Cu privire Ia statutul profesiei, Curtea a ~e~.1
libertatea de a alege un notar, iar calitatea servicu

1
Comisialluxembourg,cauza C-47/08, cit. supra,
92 l'ia(o internt)

altclc, de nptitudinilc prolcsionalc, astfcl c~. desi onorariilc erau fixate prin legc .
aria 101 de compctcn\i'I tcruorinla. notat ii i~i ~lcs~~~urau. ac~~vitatc~ in~ conditii' ~~
concurcutn, ceca cc nu cstc caractcristic cxcrc1tnrn autontat11 publice. In al doil
rand. notarii r~~pundcau direct ~i pcrsonul fa\ri de clicntii lor, pentru. prcjudicii~
ic/ultntc din oricc grc~cala in cxcrcitarea activita\ii lor. Curtca a concluzionat ca acti.
'ita\ilc notarialc, astfcl cum emu rcglemcntatc de Belgia, nu .erau asociatc exercj.
tiului autoritatii publicc, iar condi\ionarea accesului In profesie de cetatenie repre.
zcnta o di criminare pe motiv de ceta\enic, interzisa de art. 43 TCE.
8 l. Norme care discrimineaza ~i norme care se aplica nedife~~nt.iat. Drcptul
niunii interzice discriminarea directs 1 ~i indirecta intre cetatenn ~1 societatile
con tituite in conformitate cu legislatia statelor membre ~i care au inteles sa exercite
libertatea de stabilire sau libertatea de a presta servicii In alte state decat cele de
origine, insa interzice deopotriva ~i normele care desi se aplica nediferentiat, jeneaza
sau fac mai putin atractiva exercitarea acestor libertati2• ,,Masurile nationale
susceptibile sa impiedice sau sa faca mai putin atractiva exercitarea libertatilor
fundamentale garantate de Tratat trebuie sa indeplineasca patru conditii: sa se aplice
in mod nediscriminatoriu, sa fie justificate de motive imperative de interes general;
sa fie apte sa garanteze realizarea obiectivului pe care II urmaresc si sa nu depa~easca
ceea ce este necesar pentru a-l atinge'". Acest test este valabil si in cazul libertatii de
... 4
a presta servrc11 .
Un stat mcmbru care impune societatilor de securitate privata sa dobandeasca
nationalitate statului pe teritoriul caruia exercita activitatea, sa se inscrie intr-un
regi~t~ ~i sa obtina autorizatia Ministerului de Inteme, obstructioneaza societatile
stabilite 111 alte state membre sa deschida sedii secundare pe teritoriul sau in acest
do~eniu de activit~te5. ~onditionarea exercitarii anumitor servicii pe 'teritoriul
national. de catre o intreprindere stabilita intr-un alt stat membru, de obtinerea unei
93
tJulori.:a(ll • _n tituic .o re. tnc\ic adu rt p '. En poate Ii adrni a doar daca in . .
esrc JU!'-t1f1cJt~ pnntr-un intcres general si c a. I' 11. dif . sutuirea
"P ic ... ne t 1eren\1at per oanclor $i
lell:ll\tlor arc cvcrcua acuv uatca m discutic in tat 1 d d . . . ..
• • , , ~ • • • • • • • A • ~

. al scrv1c11lor
A

"'l • • , · • u e esnnatie in
n11-ur:i in care mtere: u 1 pe care tinde sa-l garanteze fi . . '
· . · · . " ~ nu poate 1 realizat pnntr-o
ml!'-url mar pu\111 re tnct1\a au prin luarea in con iderare a 1·1
•· 1 · I d> • • • regu 1 or pe care pres-
taton1 l serv iciu ut e-a m eplinu an statul an care este stabilit t
A A

. • • 2 . . , pen ru a putea efectua


·en Iciul. lntr-o alta peta . Curtea de Justitie a apreciat ca impunerea unei a t . ..
d d d ~ . . u onza\11,
care e acor a oar aca so 1.icitantul detinea anumite calificari prof es1ona
• • • • A
· 1 e,
cl1n·ntuia. o re tn.ct.1.e m calea LSP. Desi nonna interna avea ca scop protejarea
de (lnatanlor ervicnl~r, scop ~flat in conformitate cu dreptul Uniunii, conditiile in
care e a~orda erau d1sproport1onate in raport cu nevoile concrete de protectie ale
de tinatan lor.
0 cerinta care face extrem de dificila libera prestare a serviciilor este cea
referitoare la constituirea unui sediu in tara de destinatie a serviciilor. Nerambursarea
chelruielilor pe care beneficiarii serviciilor medicale le-au platit prestatorului stabilit
inrr-un alt stat membru, decat cu conditia ca acesta sa aiba un sediu de activitate in
statul de destinatie al serviciilor, constituie o restrictie nejustificata a LPS. Legislatia
care impunea, in scopul autorizarii unui laborator de analize medicale stabilit intr-un
alt stat membru de a presta servicii pe teritoriul national, constituirea unui sediu de
activitate in statul de destinatie al prestatiilor, constituia o restrictie privind libera
circulatie a serviciilor, deoarece excludea serviciile transfrontaliere'. 0 astfel de
restrictie nu poate ti justificata prin motivul de interes general al asigurarii unor
servicii medicale de calitate, din moment ce acelasi obiectiv poate fi atins printr-o
masura mai putin restrictiva. Curtea de Justitie a aratat, in speta, ca autoritatile franceze
puteau solicita laboratoarelor stabilite in alte state membre sa se supuna legislatiilor din
statele de stabilire pentru a obtine o autorizatie care sa le permita desfasurarea
activitatii si ca acestor laboratoare nu le putea fi impusa o sarcina dubla de a obtine
autorizatii deopotriva in statul de stabilire si in eel de prestare a serviciilor. in schimb,
statul francez le putea solicita sa demonstreze ca cerintele efectuate in statul de origine
nu erau mai putin severe, In cornparatie cu cele organizate In Franta.
Curtea de Justitie a precizat, cu mai multe ocazii, ca o dispozitie nationala care
prevede 0 distinctie pomind de la criteriul resedintei, risca sa-i defavorizeze, In
principal, pe resortisantii altor state membre, deoarece cei ~ar~ nu au resedinta pe
teritoriul respectivului stat membru, sunt, de regula, ce~tem a1. alt?r .stat~ ~e~bre.
Astfel de restrictii ale libertatilor profesionale reprez1~ta. d1scnmm~n md1rect:
fundamentate pe nationalitate, care, teoretic, ar putea fi JUStlfica~e daca a~ la baza
considera•ii obiective independente de nationalitatea persoanelor m cauza st pr~por-
t ' - ,.. · · rtoare
tionale cu obiectivul legitim. Din jurisprudenta europeana, m majontatea covars
A

' CJCE Vander Elst cauza C-43/93, hourarea din 9 august 1994~ CJCE, Comisia
c. Be/gia, c~uza C-355/98,' hotArarea din 9 martie 20.00:
2 CJCE Sager cauza C- 76/90, hotArarea din 11 iulie 1.9
3 ,,intr-~devar,'este evident ca cerinta de a avea un sediu
ibil . . ofente
si 1 a prestatiile . m F rantaf!:ll de catre laboratoarele
A

c
state membre" (CJCE, Comisia/Fran/a, cauza -496/0
pct. 66).
I',,,,, mt1•1 1.l

'•I. I. "'II :-.II' 1\11 Ill '~"I 11d1111'''· "''1\111 .,.,. '''"''ll\111
·' .. uu \ t , ' ''" ., " I'' '\It\\
' \
I ' \
I\
. '
I .. , 111' I' •111111 I 1111111111 l\.'1111/111\'ll 1111 •1' 11h11 ,,,
1 '" • t It\( '•t ,\
'
h\,f \'\\ll,l\
I
1.•1,\t,1
\
' 'I'''' "'"· · ·
I• I\ '\ l I
11, I ,,,,,, 1111 I 1 II\' ':"I I • ()hit! 11\111 111\fHIMI\ 11d111 ,,
•\! ·n ''·'' unn:t1 It. ''"' ' ''l'I • , • 1.,,1 "'' p1 1,, 1,., ~· . "'' 11 11\ 1.•11 1 ,. nli11\u 111
:"1.•,·11111111,•
1 1
Ul,ff,\h\1 th'I ~I I •t. ''"·' u '" iuu I M \
' • •
'" icittl ,.11 .,n•p\111 1w1:HH111 I 11 I 111 ml1111111. t111ti ui
.... , 1t u I m,·mt'"' "' ,-,11 • l'I ·~1,·:1. • ~" • • v
. . '•I , , ,1 , 1.'l I I l\'ll 11111\.'\.'l.'lkllh.'k ~I \.'tltHhlllll p 'I SOtHlln 111\I •
,, ~~'""''• • ('' Ill\ ti\ \':t ·'~' '' '( M• I\I' ti I lihi.•t (l)pi 1k • l11hd11 . ', l'I I ~I II I I I WI'' I \.'lll,.'Ul1t\ii U
1 l\ ~It~. ,\ -onsutuu '' I ·~II I\ h. • • • , .
• . • , . ''"'I 111siiiuirii r,·s1n1.·\11.•1 putcn It :1t111s s1 p1111 •11l11:r111
lu ,, ':'lh't• ilor • dm "'''"'' ,ut ' ,M'1•11 .,, '!"-'""~
· · ·
cu n.·1.·s11.·11. l11st1ll11H.:11. 111 s111 ·11t 1 1H: ·stci
t':\,·ut • "' .ilt • ~t.th.' 1
• , , Ill
.: "''' • ' ' . •
. ,t,li ,.1tki d~ 1 dt•\itll' 1111 dn1._·11111 ·11t d · 1d1.•11t1IH,'t111.· •mis. <I•
,, \t -~, rn ,k 1 u, t;1h'' r. ·' ' ~· . . . .
,·. ': I J l lt .,,,. ,-:-. ..... , mni dilkili't l.'~l.'l"llnt\~I\ I PS ~I 'Ill d1sprnpoq1011111n
,, \ \IH~t 'Ol " ' I l ;i.. ~' • • · • '
. tti' 'S1'1'tis•rn(tillli 1._'tHll\llll(:lt' '"" :1 th.'\11\C 0 (Ill le de id ·11111111. ~IHI un
I
r.l( \f't.llI ·' ,, l I ·~: • • .• .
.\~l ,rt, .1t:1t ii atunci ,·:\nd sc dcplnst'ati'1 In t'nmu1llt:tt '.
I"'
11.h.':t res :-dint:t C:\lt' :Hk~l':t un critcriu de discriminate im!ir ·~It . pcntru p ·rsoanclc
ti ·i1. •• -"< .h'ul. in Jitt.·rildt' sale n1._·1.·cp\iuni. poutc couduc • In d1s<.:n11rnwr ·n p ·rsoanclor
juriJi, '. Fsre cazul lcgislatici britnnicc. cure ucordu :u~11111itc fo ·ilitl\ti. fiscal . dour soc.ic-
tMil,,r cu rescdiutu fiscu Ii\ In nccst :\tnt mcmhru, .. Int r-udcvar. dun r dad\ s...: apltcn
ind 'pt'n knt de sc jiu I Sl)l'icti't\ii "i. de ·i. ck k~i\turn cu un u11umit sisl ·m de drcpt ul
unui swr. critcriul rc~cdintci tiscalc pc tcritoriul rn1\ional pcntru acordarca unor
~' entu3k m an1ajc tiscalc. ris ·il sil ti.111ctio11czc mni nlcs i11 dctrimcntul socicU\tilor care
i"i !lll st.'tiiul In nltc state mcmbr~. d\ci cd mni acks...:a nc...:st...:a su11t socictt\\ilc care i~i
' ~
srobiks · rt:$Cdinto tiscuHl In afom tcritoriului statului mcmbru in discu\ic"·.
Libcrtaten de a prcsrn scrvicii sc opunc unci lcgislatii nn\ionalc care condi\ioncazA
rnmbursarea hdtuidilor cu lngrijirilc mcdicalc cl'cctuntc intr-un alt tat membru, de
obtinerea unci nutori1a\ii din partca institutici la care bcncticiarul crviciilor este
a~igurnr. In functie de un barem prcvilzut de acca ta lcgisla\ie. ,.0 a tfel de reglc-
mentare descurajcaza a iguratii sociali de a sc adresa prestatorilor de servicii
rnedicale tabiliti lntr-un alt tat membru ~i constituie, atat pcntru prcstatori cat ~i
pentru pacien,i. o piedica a libertatii de a presta servicii"3.
82. Restrictiile pre\liizute de drcptul Uniunii. Potrivit art. 52 TFUE (ex-art. 46
TCE). dreptul de stabilire nu se opune ,.aplicarii actelor cu putere de lege ~i actelor
administrative care prevad un regim special pentru resortisantii straini din motive de
ordine publica, siguranta publica ~i sanatate publica". in temeiul art. 62 TFUE,
acea~ta. dispozitie se aplica ~i libertatii de a presta servicii. Curtea de Justitie a pennis
restnc,1onarea acestor libertati ~i in alte imprejurari, insa in conditii stricte ~i cu
respectarea testului necesitatii ~i proportionalitatii. Restrictiile nu pot avea un
~aracter .strict economic. Potrivit art. 4 din Directiva 2006/ 136/CE, motive le impera-
tive de mteres general sunt ,,motivele .. de
Justitie, inclusiv urmatoarele mo ·
publica: pastrarea echilibrului ti
consumatorilor, beneficiarilor

1
, CJCE. Clean Car, cauza C-35
• CJCE, Commer=bank, cauza
3
CJCE
Dreptul de stabilire si libertatea de a presto servicii
95
cornerciale; comb~terea ~raudei; protectia mediului ~i a mediului urban; sanatatea
anirnalelor: p~opnetatea .. mtelec~ala;. conservarea patrimoniului national istoric si
rtistic; ob1ect1ve de politics socials ~' de politica culturala".
a in mat~ria LP~, o restrictie ~p:ci fica este respectarea deontologiei si asigurarea
ra pundent profe ionale. ,,( ... ) Tinand cont de natura specials a prestarii de servicii
nu pol ft c~nsider~te ca ftind !ncompatibil~ cu Tratatul cerintele specifice, impus;
prestatoru~ut m~t1vate de. aplicarea. regulilor ~rofesionale justificate de interesul
general - m special. a reg~hlor care ~m de orgamzare, calificare, deontologie, control
~i raspundere - obligatorii pentru once persoana stabilita pe teritoriul statului in care
esie prestat serviciul, in masura in care prestatorul s-ar sustrage sferei de aplicare a
acestor reguli, ca urmare a irnprejurarii ca este stabilit intr-un alt stat membru ( ... )"1•
O prima conditie pe care Curtea o analizeaza atunci cand identifica o restrictie
adusa libertatilor profesionale este motivul pentru care a fost edictata. Restrictia poate
fi adrnisa doar daca tinde la realizarea unui interes general, compatibil cu dreptul
Uniunii si care nu poate ft In intregime de natura economica. in al doilea rand, norma
sau practica interna care a instituit restrictia trebuie sa se aplice nediferentiat
resortisantilor nationali si celor comunitari, sa fie necesara si proportionala cu
scopul urmarit. Sub aspectul proportionalitatii, se verifies ~i daca scopul urmarit
putea fi atins printr-o masura mai putin restrictiva din perspectiva pietei inteme.
Autoritatile nationale au obligatia sa evite ,,sarcinile duble" pentru lucratorii indepen-
denti si prestatorii de servicii, prin impunerea unor cerinte a carer respectare s-a
asigurat, deja, gratie legislatiei statului membru de origine",
Alpine Investments era o societate olandeza, stabilita in acest stat, specializata in
domeniul serviciilor financiare, careia Ministerul de Finante i-a interzis sa contacteze
potentialii clienti prin telefon, rara consimtamantul prealabil scris al acestora, atat in
Olanda, cat si in alte state membre. Curtea de Justitie a decis ca o astfel de interdictie
priva agentii economici de o tehnica rapida si directa de publicitate si de contact cu
potentialii clienti din alte statele membre, motiv pentru care constituia o restrictie
adusa LPS. Totusi, restrictia era justificata de motive imperative de interes general,
ce tineau de buna reputatie a sectorului financiar national, dat fiind ca restrictia
fusese adoptata dupa ce Ministerul primise mai multe plangeri privind serviciile in
cauza'. Alte motive de interes general, care ar puteajustifica restrictii ale dreptului de
stabilire si LPS, sunt protectia sociala a rnuncitorilor", protectia consumatorilor,
sanatatea publica", respectarea regulilor fiscale, protectia rnediului'', a bogatiilor
1
arheologice si artistice", protejarea unei limbi sau a unei culturi etc.

1
CJCE, Van Binsbergen, cauza 33174, hotararea din 3
2
CJCE Webb cauza 279/80, hotararea din 17 decem
3 , ' .
CJCE, Alpine Investments, cit. supra.
4
CJCE, Payroll Data Services, cauza C- 79/0 I, ~otar .
s CJUE, Hit si Hit Larix, cauza C-176/11, hotArarea d
6
CJCE, Mac Quen, Pouto si al/ii, cauza C-108/96_, h
7
A se vedea cauzele Oberseering ~i Inspire Art, cuate
11
CJCE Peralta cauza C-379/92, hotArarea din 14 iu
9
CJCE: Comisi~/Franfa, cauza C-154/89, hotararea
J. lllrt:('th M lOOMI 2J/( r. I .1 mvclul l Jmunii Furop~nc. piata SCrviciilor
fl mt. un 11 d rnhr.H {k 11.1 •11.ll'lll.tr •• drn l'm11u.c1..:rngc1111~111 norrnau e 3 latelor
m mhf'\.· l 11 pr\'''·'"" dl' , ... ,, l\'11. ucluue ..n 111<1 ·pl111c11' ·n ccr.11~\cl~ lcgalc.din tara de
, n ,11,. "" 11 ""'"' ,,, 1 .,1x· re ~' \la11d111d~·ll· d11.1 vtatul unde 1~1 o.l.cr:i Aserv1ciile. Dire.
n\ -lc ,k r<.' •km •111,111.· ,uni oh,lal'oh: ~cr ronsc 111 cu lea cxercitarii a1a1 a libcrt:itii de
... 1 •
t .p)l~,I.· 11 .,1 1 ht ·it.\11i de n pH.''ln scrvrcu. Cu scopul de a reduce cat mai mul l
\I ' ' • A

,,,hil .h.'\''' up de '''"1m:ok. ( m~11~u~ l·um1~c:11~n n propus o d1rc~t1v~ "' ~atcric de


1
''"" n. cu un ,fo1m.·m11 'n-,t ck aplicabihtatc. In forma propusl'i de C ormsra f:uropcana
''·' uml,,n.·.i ,,, 1111plc111c11tc1c pri ncipi u I lcgi i (<irii de origlne a prcstatorului'
Im 11 .,,nu. p~:-totonil. agreat in conformitatc cu tegislatia unui stat membru:
~ut 'J '-' f'lr\:'lcic, en icii i in cclcl.alte late mcm~re. fara co~diti~nari suplimcntarc.
in cruda pcrfonna11\ci cco1101111ce pe care proiectul de directive ar fi putut sa 0
~ -ncrczc. ~1:11clc au manile tat reticenta, indeo ebi in privinta principiului lcgii ~rii
d. ongine a pre ratorului. in doctrina, -a rnai aratat ca o astfel de solutie putea fi
.ompl: atil. dcoarcce sunt mai multe legi incidente in ceca ce priveste prestatonn
in lus» in tarn de origine (legi care guverneaza statutul sau, serviciul in sine), dar ~i
n anrl pcntru calitatea erviciilor'. De altfel. proiectul de directive a declansar
numeroa c di pure politice fiind modificat de catre Parlament $i Consiliu substantial,
renuntandu- e la principiul ,,tarii de origine". .Astfel, teama a fost ca «Directiva
en i iilor» va crea cornpetitie neloiala lntre statele rnernbre si «dumping social»?'.
Directiv a 2006/123/CE a Parlamentului European $i a Consiliului din 12 decem-
brie 2006 pri ind erviciile in cadrul pietei interne" a codificat mai multe reguli din
juri prudenta urtii de Justitie $i a preluat din proiectul Comisiei, indeosebi ideile de
implificare adrninistrativa si analiza a obstacolelor din legislatia proprie chiar de
catre tale. Art. I 6 din Directiva prevede conditiile in care poate ti restransa LPS,
precum si re trictiile considerate deja interzise in temeiul aceleiasi jurisprudente '.

CJ E. Federacion de Di tribuidores Cinematograficos, cauza C-17/92, hotararea din


4 mar 1993.
: C. Gavalda. G. Parleani. op. cit.. p. 190 $i urrn.; L. Dubois, C. Blumann, op. cit., p. 105
~· urm.
3
H.-P. Roturu, Free mo ement of services in the European Union, Munich Personal
RePEc Archiv e (h11p:I mpra.ub.uni-muenchen.de/I 7933/MPRA - data ultimei consuttari:
6 mai 2014).
"JO L 376 din 27 decembrie 2006. Tennenul de transpunere al directivei a fost decembrie
2009 .

.. tatcle mernbre nu pot conditiona accesul la o activitate de servicii sau exerci1area
ace tera pc teritoriul lor de indeplinirea oricaror cerinte care nu respects urmatoarele principii:
(a) nedi criminare: cerintele nu trebuie sA fie, direct sau indirect, discriminatorii pe motiv de
cetatenie au. in ceea ce priveste persoanele juridice, pe motivul privind statul membru In care
unt tabilitc: (b) necesitatc: cerintele trebuie s4 fie justiti~ · · · ·cl,
de 1guran(A publica, de sdnAtate pu ·
cenntele trebuie sa fie adecvate pe
~ depasea ca ceca ce e te ncce
nu pot A re tranga libertatea de
mcmbru 1mpunand una dintrc c
teritoriul lor: (b) obliga1ia pr
Dreptul de stahilire si libertatea de a presto servicii
97
0 .inovn\ic a D~r~.c~ivci a Io l simpl(ficarea proccdurilor administrative si
con oltdorea cc~o1n·1.·<~n1 mtrc statcle mcmbrc In acest domeniu. tatele si-au asumat
ohlign\in de a simplificu proccdurilc ~i Iormalitatilc aplicabile accesului ta 0 activitate
de scrv icii ~i ~xcr itarii accstciu. daca sc impune. Potrivit art. 8 alin. ( 1 ): .,statele
int..·mhrc sc asiuura ct\ toatc proccdurilc si formalita\ilc cu privire la acce ul la 0
:icti\'itat~ de s.er~·icii pot .ft in~eplini.te c_u usurinta, de la distanta si prin mijloace
dt..'ctromcc. pnn intermediul ghiseului uruc competent si al autoritatilor cornpetente".
Totodatn. statelc au acceptat ca, in cazul in care se solicita prestatorului sau benefi-
ciarului st\ dovcdcasca o anumita conditie, acesta sa poata prezenta orice document
dintr-un alt stat mernbru Intocmit intr-un scop echivalent sau din care reiese clar ca
cerin\a rcspectiva este indeplinita. Autoritatile statale pot solicita doar traduceri
necertiticate ale acestor documente.
Statele s-au angajat sa faca accesibile prestatorilor si beneficiarilor de servicii,
informatii precum cerinte cu privire la procedurile si formalitatile care trebuie inde-
plinite pentru a avea acces la activitatile de servicii si pentru a le exercita, coordo-
natele autoritatilor competente, caile de atac care sunt in general disponibile in cazul
unui litigiu intre autoritatile competente si prestator sau beneficiar, sau intre un
prestator si un beneficiar ori intre prestatori, precum si sa asigure asistenta cu privire
la accesul ~i exercitarea unei activitati.
in privinta beneficiarilor de servicii, Directiva s-a inspirat, de asemenea, din
jurisprudenta Curtii de Justitie, interzicand obligatia obtinerii unei autorizatii inainte
de a beneficia de un serviciu sau limite discriminatorii In acordarea asistentei
financiare. Statele trebuie sa asigure beneficiarilor de servicii informatii privind
accesul si exercitarea serviciilor in alte state membre, caile de atac disponibile in caz
de litigiu, organizatiile de la care pot primi asistenta. Legiuitorul european a stabilit
ca prestatorii sunt obligati sa ofere beneficiarilor mai multe informatii privind
identitatea si calitatea lor juridica, ordinul profesional la care sunt afiliati, titlul
profesional si statul membru in care a fost obtinut, conditiile si clauzele generate
utilizate de catre prestator, detalii concrete ale serviciului etc., iar statele membre
trebuie sa asigure respectarea acestei obligatii.

competente, inclusiv tnscrierea intr-un registru sau intr-un ordin sau asociatie profesionala pe
teritoriul tor, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta directiva sau de alte instrumente
comunitare; (c) interdictia pentru prestator de a se dota cu o anumita forma sau tip de
infrastructura pe teritoriul tor, inclusiv un birou sau un cabinet de care are nevoie prestatoru!
pentru a oferi serviciul In cauza; (d) aplicarea unui regim contractual special intre prestator ~t
beneficiar care impiedica sau restrictioneaza prestarea de servicii ,. · ·
(e) obligatia prestatorului de a avea un document de identitate e
competente specific pentru exercitarea unei activitati de servi
celor necesare pentru sanatatea si siguranta muncii, care afecte
materialelor care fac parte integranta din serviciul prestat; (g)
presta servicii mentionate la art. 19. (3) Prezentele dispozitii .n
care se deplaseaza prestatorul sa impuna cerinte in cee_a ce pn.
cazul in care acestea sunt justificate din motive de ordine publi
publica sau protectia mediului, 'in conformitate_ cu alin. ( l ).
cauza nu este 'impiedicat sa aplice, in ~onfo~mtate cu ~~ep~ul
ceea ce priveste conditiile de angajare, inclusiv cele stabilite 10
98 Piaf a intema

Directive a impus statclor obligatia de a-si analiza legislati~ -~in p~rsp~ctiva


principalclor sursc de obstacolc in calca libcrtati] de a prcsta servicu: regi~unle de
autorizarc, difcritc conditionari ale excrcitarii scrviciilor', caracterul exclus~v a~ unor
· · · ~'· ~ prezrnte
activitati · rapoartc c.om1s1c1· · · "in ace st sens. · Executarea. . obligatici
. . t. va
implica mai mull statele in rcalizarca cfcctiva a LPS ~1 va da Cornisiei prilejut sa
idcntificc obstacolclc rarnase.

Sectiunea a 4-a. Lucratorii deta~ati - un subiect sensibil

84 Context. in cadrul libertatii de a presta servicii, o problerna extrem de


compiexa ~i sensibila in acelasi timp, ,,inflamabila polit~c ~i. s_o~ia1"2, este
reprezentata de regimul juridic aplicabil lucratorilor detasati. Pn~c1p1ul .e~te ca
legislatia aplicabila acestei categorii de lucratori este cea ~ _statulm de_ on~me ~I
angajatorului lor, care eel mai adesea este si statul de ongme al lucratonlor. In
anumite conditii, legislatia statului gazda are vocatia de a se aplica de asemenea, ceea
ce conduce la un regim juridic mixt, cuprinzand nonne atat din tara de origine, cat ~i
din tara in care aceste persoane lucreaza efectiv. Marea dificultate provine din
echilibrul greu de gasit intre garantarea LPS si evitarea nemultumirilor sociale. Sub
aspect social, lucratorii detasati pot fi remunerati mai putin satisfacator in cornparatie
cu lucratorii din statul gazda, motiv pentru care devin o forta de munca atragatoare
pentru companii si sunt preferati resortisantilor statului gazda. Pe de alta parte,
intreprinderi ale statului gazda pot beneficia de libertatea de stabilire, iar ulterior sa
presteze servicii in propriul stat, desi sunt legal stabilite intr-un alt stat membru
'
tocmai pentru a beneficia de o forta de munca mai ieftina. in al treilea rand este
~osibil ca o intreprindere stabilita intr-un stat membru sa doreasca sa presteze servicii
intr-un alt stat membru, insa rara a dispune de forta de munca din statul in care este
~tabili~a. Potri:it L~S~ aceas~ trebuie sa aiba libertatea de a angaja pe cine doreste,
inclusiv resortisanti ar statului gazda, deoarece altfel ar fi discriminata rt
t · d .1 di i.a m rapo cu
A

m reprm en e m ~tatul gazd~. Statutul lucratorilor, originari ai statului gazda, nu


este unul al lucratorilor detasati , conform Directivei 96/71 /CE , ci· va fi1 reg 1ementat de

de ~d~~fa~~:~!~ti~~~~~i~_ti~esau teritoriale, i? ~pec~al sub forma lirnitarilor stabilite in functie


de a adopta 0 forma ju;~di~Jesg:~f~~~~e mmm~e mtre prestatori; (b) obligatia unui prestato~
societati· (d) alt I · p ' (c) cennte refentoare la detinerea capitalului unei
, e e cennte decat cele c · ·.
2005/36/CE sau prevazute in alt . are pnves~ domenii reglementate de Directiva
de servicii in cauza pentru ~ .mstrumente comumtare, care rezerva accesul . 'tatea
de . anurmti prestatori in · · .
a avea.~a1 mult de un loc de stabilire pet
numar rmrnm de salariati; (g) tarife obli a
respecte prestatorul· (h) obi" . g
serviciul sa " [ , . igatia prestato
2 ~ art. 15 aim. (2)].
M C. Kilpatrick, British Jobs for B .
l 6~;~;ent Lof Services in EU Law, LS
' ondon School of Economi
(WWW./se.ac.uklcollectionsllaw/wpslwps. h
Dreptul de 1ab1/ire $i /ibertatea de a ...
pre ta servta,
99
1 rnuncii din ace t tat. insa 'a continua sa se
puna problema unei eventuate
~
rt"'ttl (11 a L P
~ Oirecti'a 96171/ E. Directiva 96171/CE' a fo t d . .
- • • • i1 s a optata din cons d
Jr( au \tnUl de e~ itarea dumpmg-ului social, protecua socian mi .' e~~nte
" ""'1orilor deta au ~1 concurenta loiala intre intreprinderi C c. trurna . a
lll'-'' · .. · onrorm parag. 13 din
"rnbulul au ... 1 egis 1 a\11 1 e statelor membre trebuie coordo t
0

na e astte 1 meat sa se
t:
pre.. . .
A A

nre\ada
r· - un nucleu de . nonne . . rmperative de protectie t
minima ' care treb uie. respectate
1n ura
r
gazda. de angajatorn care . .
detaseaza lucratori in vederea executal4rtl·· unor 1 ucrari:
(11 carac~er t~mporar pe tentonu~ statului membru In care sunt prestate serviciile
( ... )". Oirect1va 961_7 ll~E se aplica intreprinderilor cu sediul intr-un stat membru
care. In cadrul furnizarii t~ans.~ational~ de servicii, detaseaza lucratori pe teritoriul
unui alt stat membru. Lucra~on! detasati sunt cei care, pe o perioada limitata de timp,
i~i desfa~oara munca pe tentonul unui stat membru diferit de eel in care lucreaza in
mod normal. Spre deosebire de notiunea de .Jucrator" pe care CJCE a elaborat-o ca
fiind autonoma si proprie dreptului comunitar, analizata in cadrul capitolului privind
libera circulatia a lucratorilor salariati, in privinta lucratorilor detasati, notiunea de
lucrator este cea cu care opereaza statul membru pe teritoriul caruia a avut loc
deta~area.
0 dispozitie de maxim interes este art. 3 din Directiva, potrivit caruia actele cu
putere de lege, actele administrative, conventiile colective ~i sentintele arbitrate de
aplicabilitate generals ale statului membru pe teritoriul caruia se executa lucrarile
(statul gazda), se aplica lucratorilor detasati, cu privire la urmatoarele chestiuni:
pcrioadele maxime de lucru ~i perioadele minime de odihna; durata minima a conce-
diilor anualc platite; salariul minim, inclusiv plata orelor suplimentare; conditiile de
punerc la dispozitie a lucratorilor; securitatea, sanatatea si igiena la locul de munca;
masurilc de protectie in privinta femeilor insarcinate sau care au nascut, copiilor ~i
tincrilor; egalitatea de tratament intre barbati si femei, precum si alte dispozitii in
matcric de combatere a discrirninarii. Aceste prevederi, care reprezinta obligatii
pentru intreprinderile angajatoare si care pot ti extinse de state, constituie un minim
de conditii de care beneficiaza lucratorii detasati si nu impiedica aplicarea unei
legisla\ii mai favorabile in privinta acestora (de exemplu, legislatia statului de
originc). Problema cea mai spinoasa din tot acest ansamblu de cerinte in m~teri~ d~
raporturi de rnunca este salariul minim, inteles ca tiind eel garantat de legislatia ~1
practica nationala a statului unde a fost detasat lucratorul.
86.. Iurlsprudenta Curtii de Justine: spre un model liberal? Respectarea legis-
la\ici statului gazda pentru prestatorul de servicii constituie o restnctie a LPS.
Conform jurisprudcntei Curtii de Justitie, aceasta poate ti justi.ficata. Totul p~e .~
dcpindc de intcrpretarea restrictiva sau extensiva data
articolului 3 din Dircctiva 96171 /CE. Modul in care C
care justificarca putea sa aiba loc a evoluat de la .o pe~s
Pcntru lucratori, ta una mai liberala, favorabila lib

1
Dircctiva 96171 /CE a Parlamentului European ~~ ~.Co
· · dcta~arca lucratorilor in cadrul prestarii· · d e se rv1c11 (J
P nvind
/'"''" i11tcm1i
100
O P"'t«\ ic mai nd icat,1 pcnuu I ucrmori 'a t rebui. obi i gntori u. a treaca testul
ncrc>it,)11 i ~· I'"'"'"\
innn Ii t,\\ ii. pent ru a Ii e<unpat i hi In cu Ii bcrt:11ca garantatA de
,U I. ~~ "- din l'rututul pri\'ind runc\innarca ninnii Europcnc '. :.I fl ".~ua abordare,
;c11pu I cstc ,~ sc mlucn cilt ma i mu It pos ibi I. . pa\ i u I ncorda I.i ust 1 ficaru 10tc111e1ate pe
protc '\ia h1n~torillw··1• • • • • •
R ush f'orr11i:<'"' cste c<1u1'1 eta Ion pent ru jurisprudcn\a in 1\1a la. de tip . oc ta 1. a
Cu11ii de Justi\ic ... Drcptul Comunitil\ii nu impicdicl\ statelc mcmbre 5-~1 extinda
kgi ·la\ia. au converuiile colective de munca ( ... ) la orice pcrsoana care este angajaia,
chiar ternporar. pc teritoriul lor. indiferent in ce \ara este stabilit angajatorul au: nici
nu intcrzicc tatelor rnernbre sil tntaree ca aceste reguli prin mijloacele adecvate'".
n deceniu mai tarziu, Curtea se pronunta in cauza Mazzotent', prilej cu care a
rcafirmat ca LPS nu se opunea ca un stat mernbru sa impuna unei lntreprinderi
iabilitc lntr-un alt stat membru, care efectua o prestare de servicii pe teritoriul sau,
sa platea ca lucratorilor salariul minim stabilit prin regulile nationale ale statului
unde au fost prestate serviciile. ,,Aplicarea unor astfel de reguli ar putea torusi sa se
dovedeasca disproportionata, atunci cand este vorba de salariati ai unei inrreprinderi
stabilita lntr-o regiune de frontierli. care sunt adusi sli efectueze, cu norma partials si
pe perioade scurte, o parte a muncii lor pe teritoriul unuia sau al mai multor state
mem?re,. alte\e decat eel in care 1ntreprinderea este stabilita. Revine, in consecinta.
au!ontat1lor. competen~e ale statului membru gazda sa stabileasca daca si In ce
~asura.' apl~carea unei reglementari nationale care impune till salariu minim unei
t~trep~~1en este ..necesara si proportionals pentru a asigura protectia lucratorilor in
.
discutie . Hotararea .. Mazzoleni obliga la o analiza a aportul ur. concret pe care
norme I ~ .o bl igatoru ale statului gazda, 'in virtutea Directiv . .. . , .. . .
protec\ie1_ lucratorilor. Concluzia poate parea bizara - _e1 insasi, ti_au in pnvmta
corecta. In mod paradoxal ln loc s- t bil - a, msa ea este cat se poate de
.. , a s a 1 easca un · · d .
lucratorii detasati, art. 3 din Directiva a d . 1. . mm~m e protecne pentru
. . .. evemt irruta supenoara .
D ispozitiile art. 3 alin. (7) din Directiva 01 de . . a a acestei protectii,
legislatia statului de orizine si daca ace tp ven~ realitate, doar daca se aplica
. - o v as a este ma1 fa . bila - "
enle ofera oluntar un standard social mai ridicat. vora l a sau daca intreprin-
d

d 87.1 Laval. Cauza Lavals a ilustrat d.in P li n aceasta 5.t d


rept eton Laval (Laval un Partneri Ltd) a deta at .. are e fapt. Societatea de
un ~umar de 35 de lucratori in Suedia ~ ' m penoada mai-decembrie 2004.
santierele societatii de drept suedez Balti pe~~ ~ efe~tua lucrari de constructii pe
I 00% de Laval. Din cauza faptului ca L c, la carei capital era de . " . de
d. d . a ava a re
m. ~mernul constructiilor, mai multe forma ~
actium de blocare a santierului und l
2 . b · e UC
noiem
. ne . 2004. Fortele
•t de po liti .
l ie, ses1za
monv ca actiunea colectiva era legala potrivi

~ C. Kilpatrick, cit. supra.


; Rush Portugesa, cit. supra.
Maz:oleni, cauza C-165/98, hoU\rarea d. 15
wiaz=oIem,. cit.. supra, pct. 41.
.ii,, tn
5
CJCE, cauza 341 /05, hotArarea din 18 dece
Dreptul do stahilire si libertato d.
CJ e CJ pres ta servicii l l
0
I 1uat amplonrc. cuprinzand si alte domenii a tf I . . 4 •

~\,,,o. ibilitntc de a-~i rnai continua activit~tea ~ meat .soc1etatea ~aval ~ fost in
111 • " , iar soc1ctatca Baltic a intrat in
fnt11m:nt. .
tn 7 dcccmbric -004, Laval a solicitat unei instan\e d
· · .. · ·1 . ,· di .
·•iunilc tormauum 01 sm icale au fost tlegale si sa I bl' ue eze sa constate ca
nc, . . · , f · 1 . v e o igc pe ace tea la repararea
irc1'ud1c1ulu1 su cru, n tanta nationals a sesizat Curtea d J . . C . .
I · · 1 e usutie a omun1ta\1lor
curopcnc cu mat mu te probleme de drept legate de libertatea d t bili . . .
..,.
lucri\tonlor . detasati.. ' e s a 1 ire ~· situatia

urtca a retinut di ~ctiune.a sindicala colectiva a fost cauzata atat de refuzul Laval
de a gar~."t~ l~cratonlo~· sa1., detasati in Suedia, salariul orar solicitat de aceste
organiza\11 sm~tc~le, de.~t le~tslatia suedeza nu prevedea un salariu minim cat si de
rcfuzul acestei mtreprmden de a adera la Conventia colectiva din domeniul
construc.tiilor, a~e carei cla~ze stabileau, pentru unele dintre aspectele prevazute la
art. 3 aim. ( l) ht. (a)-(g) din Directiva 96171/CE, conditii mai favorabile decat cele
care rezultau din actele cu putere de lege relevante' (pct. 52). S-a retinut ca, in starul
gazda, aspectele prevazute de articolul mentionat cu exceptia salariului minim, au
fost stabilite prin acte cu putere de lege si ca autoritatile nationale au incredintat
partenerilor sociali responsabilitatea de a stabili, pe baza negocierii colective, salariul
pe care intreprinderi le nationale trebuie sa il plateasca lucratorilor lor. in domeniul
constructiilor, un astfel de sistem implica o negociere de la caz la caz la locul de
munca, tinand seama de calificarea si de functiile respectivilor salariati.
Judecatorii Uniunii au reiterat ca aplicarea legislatiei statului gazda sau a
con entiilor colective de munca incheiate de catre partenerii sociali privind salariile
minime, ,,trebuie sa fie de natura a garanta indeplinirea obiectivului urrnarit, ~i
anume protejarea lucratorilor detasati si sa nu depaseasca ceea ce este necesar pentru
atingerea acestuia" (pct. 57). in al doilea rand, instanta a subliniat ca dreptul de a
intreprinde o actiune colectiva reprezinta un drept fundamental, care este parte
integranta a principiilor generate de drept comunitar, insa exercitarea sa poate fi
supusa anumitor restrictii, inclusiv in sistemul Conventiei europene a drepturilor
omului. Exercitarea acestui drept in scopul de a constrange o intreprindere sa adere la
o conventie colectiva de munca, ale carei clauze se indeparteaza partial de la actel~
cu putere de lege care stabilesc conditii de munca si de incadrare in .m~ca ~a1
favorabile cu privire la aspectele prevazute la art. 3 alin. ( 1) lit. (a)-(g) d1~ Directiva
9617 l/CE sau stabilesc aspecte care nu sunt cuprinse in acest articol, . ,,est~
susceptibila sa faca mai putin atractiva, chiar mai dificila, pentru aceste intrepnnden

.Jn actiunea principals, anumite clauze a Ie Convent.1e1. colective din


t A •
. domeniul construe~
liilor privesc aspecte care nu sunt mep\1onate m m~d. expres la art · 3 ah
.. • A

literele (a)-(g) din Oirectiva 96171. In aceasta privinta, ~e la pct. 2..


rezulta ca aderarea la aceasta conventie colectiva determma~ pentru
. . . cu caracter pecumar,
unor obligatii · precum cele care .. le impun
Byggettan o suma egala cu 1,5% din fondul de salam. ~entru ~ontr
organizatie sindicala asupra rernuneratu.. 1 or, tar
· compamet de as1gur .
' · I ial in domemu 1
0,8% din fondul de salarii pentru «supltmentu spedct . are" (pct
alt.a parte, 5,9% din acest fond pentru dirverse pnm · e e as1gur ·
Pia(a internd

102 .. it iul suedez si constituie, din acest motiv


. d construc\11 pe ten on "( 99) '
cxecutarea de lucran e serviciilor In sensul art. 49 CE pct. .
. . · d nbcra prestare a . · · l ·
ore tric\tc pnvtn ' ··1 . ombaterea dumpmg-u 1 ui socia repreztnta
· fu d
v

. · 1· lucratott or ~' c · ·
Protccue socra a. a . t . stifica restrictii ale unet libertati n amentate a
I ob1ect1ve ce po JU . . x . .
intercsc genera e, C' it tea are nu doar o finalitate econorruca, er ~1 Una
. . . . deoarece ornuru a . I d
pictei mteme, fu at sa aplice aceste mterese genera e, eoarece
. I ·1 za Laval Curtea a re z " . ,.
socia a. n cau . ' . di t le urmau sa o impuna se mscna ,,mtr-un context
. alanala pe care sm tea e ibil
ne~oc1erea s . r nor dispozitii suficient de precise si de accesi t e, pentru a
national marcat ~r~n. ipsa ibila sau excesiv de dificila determinarea, de catre o astfet
nu face in practica impost 1 a · · .
de intre rindere, a obligatiilor pe care ar trebui sa le resp~cte cu pnvire 1 a sa 1 a~u\
. nim" p(pct l l 0) pe de o parte iar pe de alta parte, nu se tinea seama de conv.en~11le
mt · ' . ' ,. . ,. tul d origine ceea ce constmn, 0
sociale pe care intreprinderea le incheiase m sta e . '. v b
discriminare directa m pnvmta mtrepnn eru, c
• v .. • • ,. • d · · e nu putea fi justificata pe aza excep-
tiilor stabilite de Tratat.
88. Riiffert. La putin timp dupa hotararea Laval, Curtea de Jus~itie ~ fost mai
categorica in privinta cerintei salariului minim, in cau.za Ruffer! · L~ndul
Niedersachsen a atribuit in toamna anului 2003, societatii Objekt und Bauregie, un
contract de lucrari de constructii pentru realizarea unui penitenciar. Una dintre
obligatiile societatii adjudecatoare a fost de a plati salariatilor angajati pe santier eel
putin salariile in vigoare la locul executarii contractului, in temeiul unei conventii
colective. Societatea Objekt und Bauregie a subcontractat, in privinta obligatiilor
sale cu o societate cu sediul in Polonia, care a fost suspectata ca a angajat forta de
' "'
munca pe santier cu un salariu inferior celui prevazut de conventia colectiva. In unna
unei anchete, s-a emis o ordonanta penala impotriva principalului responsabil al
intreprinderii cu sediul in Polonia, imputandu-i-se faptul ca a platit celor 53 de
muncitori care lucrau pe santier, numai 46,57% din salariul minim prevazut.
in litigiului intre Landul Niedersachsen si societatea Objekt und Bauregie,
instanta de apel a ridicat problema compatibilitatii legislatiei landului cu libertatea de
a presta servicii. Instanta nationala a retinut ca ,,angajamentul de a respecta con-
ventiile colective obliga intreprinderile de constructii din alte state membre sa
adapteze salariile platite angajatilor lor la nivelul de remunerare In mod normal mai
ridicat, apl~cabil l~ loc~l exe~utarii contractului in Germania. O ~stfel de cerinta face
ca ac~ste mtreprmden sa piarda avantajul concurentia] pe care n obtin datorita
co.stur.1lor salanale mai reduse. Obligatia de a respecta conventiile colective consti-
tuie din aceasta cauza un obstacol pentru persoanele fizice si juridice care provin din
alte state membre decat Republica Federala Ge · "
Landu! Niedersachsen a preci
colectiva, ca aceasta nu era d
sec~orul constructiilor si doar
leg1slatia ii conferea un asern
Curtea de Justitie a reti
generala, iar prin urmare sala
in sensul art. 3 alin. (I) primul
I
CJCE, Ruffen, cauza C-34
I >i 111111/ d,· '111hrlf1 •' >f ll/11•111111•11 di•'' I'' ,.,1,1 wi vu II
IOJ
l\
11111ll111c .1d111d' ·111t111hu nu111111.·t1.•h11· d1.• udilii\li llllhli•··· ,1 .. 111,. I\ • • ,1
~'' . '~ ' ... 11111 ~I, Ill lllOu
i~n·s10111 sn uplil.-1.· ~1111111111 i11l11i111 u-.th:I 1.·11m 1.'hl"' 1.ilnhilll
imlitl'l.'I. :-ath1.·,,1111111.'lt1t.1\1hu·
1'1111 (tHl\1.'11\1.1 ~.l,k1.·11vl\ «( 011s1111r\ii ~i lm·1nri public '>>. 0 I<.· 1~1u\ic precum le •ca
11111dului JhHtll: ~mp~1111..·. l~'"':·ilohu.ih~r .tk s1.·1 v11.:ii di1111 un ult s1111 i11c111h111, "' cure
l't1:in1111~n~I :rnlm n•!111 '.""'."" cxtc 11~1cnor. o s1111.·inn Tonomicn suplimcntnrn c111c ''\IC
~u~l'.cp11l 1ln dl.'. :~ ~mp1~dtl.'11. de u 111~1.rcu1111 s1111 de 11 fncc mni p11\i11 nvuntnjonl\l\ cxe-
l'\lt:11 •:1 p1-c:-:t:1\1c1 m stntul 111 nnhru ~uzdi\. l'rin urmnre, o mt\N111·n precum ccn m dis-
\·utic In actiunca prirn:ipali't poutc constitui o restrict! • in intclcsul art. 49 Cl."
(!lei. J7). Mnsurn. in si1~' mt puteu Ii juslilic1111\ de intcrcsul genernl nl protcctici
so ·inlc n lucrntorilor. din mo1m.:111 cc uplicnrcu sn crn oricum limitatl\ la nnumirc
l'ntcgorii ck .ontractc si o nnumitt\ ruzl\ tcritoriulri. Curren n concluzionat en
.. Directi a 96/7 I/CE n Parlarncntului European $i a Consiliului din 16 dccernbric
I Q96 privind dctasarca lucriuorilor In cndrul prcstarii de scrvicii, Intcrprctara in
tumina art. 49 E, se opune, lntr-o situatic prccurn cca din actiunca principala, unci
ml\suri cu caracter legislat iv, udoptata de o autoritatc dintr-un stat mcmbru, care
impune autoritatii contractante st'\ nu de crnnczc ca adjudccatnri ai contractclor de
achizilii publice de lucrari decal acclc intrcprindcri care, la dcpuncrca ofcrtci, sc
angajeazA In scris ~ plateasca salariatilor lor, In schimbul cxccutarii prcsiatiilor
respective, eel putin rernuncratia prevazuta In convcntia colcctiva aplicabila la locul
In care se executa acestea".