Sunteți pe pagina 1din 9

CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL I

FITOTEHNIA

1.1 Locul în rotaţia culturilor

Seminţele de floarea soarelui sunt amplasate în câmpul arat după rotaţia cerealelor de iarnă sau
primăvară, pe câmpul curăţat de buruienile perene – după orz, grâul de primăvară, etc. Nu se permite
semănarea seminţelor de floarea soarelui după sfecla de zahăr, lucernă, iarba de Sudan, întru-cât
acestea usucă puternic şi adânc solul, nu se recomandă a semăna floarea soarelui după rapiţă, mazăre,
soia, fasole, deoarece aceste culturi au un şir de boli comune (sclerotinia, mucegaiul alb şi gri, etc.).
Floarea soarelui în rotaţia culturilor ar trebuie să revină pe acelaşi câmp nu mai devreme decât 7-8 ani,
pentru a preveni acumularea în sol a seminţelor de lupoaie (Orobanche) şi a bolilor infecţioase.

1.2 Prelucrarea solului.

Cerinţa principală pentru prelucrarea de bază a solului este distrugerea completă a buruienilor perene,
nivelarea optimă a suprafeţei solului, reţinerea umidităţii. Pe câmpuri, înţelinate cu buruieni anuale se
aplică prelucrarea semipârloagei prin aratul de toamnă.

Pe câmpurile, înţelenite cu buruieni perene (scaietele, pălămida, lăptuca, volbura şi altele), se aplică o
cultivare (îmbunătăţită) a solului pe straturi. Iniţial se prelucrează miriştea la o adâncime de 6-8 cm cu
instrumente cu disc (ЛДГ-10, ЛДГ-15, БД-10), după creşterea buruienilor perene, solul se prelucrează
la o adâncime de 10-12 cm cu pluguri – dezmiriştitoare ППЛ-10-25 sau pluguri cu cuţite plate de tipul
КПШ-5, КПШ-9. După creşterea repetată a perenelor aratul de toamnă se face în septembrie –
octombrie la o adâncime de 25-27 cm.

Pentru a mări rezervele de umiditate în sol se efectuează reţinerea de zăpadă.

1.3 Prelucrarea solului înai nte de semănat.

În caz de maturitate fizică a solului se efectuează boronirea şi nivelarea arăturii de toamnă cu


nivelatorul cu screper sub un unghi de 45 -50º faţă de direcţia arăturii, şi cultivarea devreme la o
adâncime de 8-10 cm cu agregatul cu boroane.

Pe arătura de toamnă de calitate înaltă (sol afânat şi nivelat, fără rădăcini ale buruienilor) deobicei se
limitează la o singură cultivare înainte de semănat în perioada de apariţie în masă a materialului săditor
al buruienilor.

Cultivarea înainte de semănat se realizează la o adâncime de 6-8 cm a semănăturii de floarea soareului,


folosind pentru aceasta cultivatorul КПС-4, КПШ-12 sau УСМК-5,4 cu agregatul cu boroane şi
târâtoare. La cultivarea hibrizilor de floarea soarelui, la care seminţele sunt mai mici decât la sorturi,
cultivarea înainte de semănat se face la adâncimea de 5-6 cm.

1.4 Sistemul de îngrăşăminte.


Floarea soarelui îşi ridică randamentul la introducerea îngrăşămintelor organice cât şi a celor minerale.
Folosirea a 20-40 t/ha de băligar a asigurat creşterea recoltei de floarea soarelui cu 2-5 cen./ha, iar
îngrăşămintele minerale (N45P60K45) au ridicat randamentul cu 3,4 cen./ha.

Este deosebit de importantă folosirea băligarului la floarea soarelui în acele regiuni, unde aceasta
reprezintă cultura tehnică de bază în rotaţia de culturi.

Un efect pozitiv îl are băligarul ce a fost aplicat şi la cultura precedentă.

În zonele de stepă şi silvostepă cu sol de ciornoziom, îngrăşămintele minerale se aplică din rata
N40P60.

În experimentele prezentate la SCDA CARACAL , la folosirea îngrăşămintelor minerale (45-60 kg/ha) pe


solurile de ciornoziom fără substanţe alcaline s-a obţinut un surplus la recolta de floarea soarelui
(cen./ha): de la fosfor - 2,3, de la azot cu fosfor - 3,1, de la azot, fosfor şi potasiu - 3,1. Îngrăşămintele
de potasiu pe solurile de ciornoziom nu cresc producţia de floarea-soarelui, deoarece aceste soluri sunt
asigurate cu suficient potasiu. Acestea se folosesc pe solurile nisipoase, podzolice, soluri gri şi brune
de pădure, sărace în potasiu, din rata К40-60. Doza de îngrăşăminte minerale pentru un câmp concret
se stabileşte, reieşind din randamentul planificat şi datele cartogramelor agrochimice.

Îngrăşămintele se aplică în brazda arăturii de toamnă sau primăvara prin metoda de bandă la nivel
local, concomitent cu semănatul culturii de floarea soarelui. Nu se recomandă a aplica îngrăşăminte,
în special cele de fosfor, în perioada de primăvară, prin împrăştiere, înainte de semănat, deoarece nu
produce efectul dorit. În cadrul metodei de bandă la nivel local, îngrăşămintele se aplică odată cu
semănarea seminţelor cu ajutorul aparatelor de semănat cu burghie pentru distribuirea
îngrăşămintelor, la o distanţă de 6-10 cm şi la o adâncime de 10-12 cm. Dacă îngrăşămintele au fost
distribuite toamna, atunci este obligatoriu de a aplica îngrăşăminte de fosfor în timpul semănatului
(Р10-15). În caz de necesitate, pentru alimentare, se distribuie îngrăşăminte lichide complexe (ÎLC) -
N20Р30.

Este necesar de a lua în consideraţie faptul că, surplusul de îngrăşăminte, în special cele de azot, face
planta mai puţin rezistentă la secetă şi boli, şi duce la reducerea conţinutului de ulei în seminţe. La
distribuirea îngrăşămintelor sub floarea soarelui se poate utiliza diferite forme de grăsimi: simple şi
complexe, uscate şi lichide. Este important să se respecte cu stricteţe nu doar dozele recomandate, ci
şi raportul corect în îngrăşăminte dintre azot şi fosfor care constituie - 1:1,5.
CAPITOLUL II
SEMĂNATUL

Pentru semănat se folosesc seminţe de sorturi (prima reproducţie) şi hibrizi, (prima generaţie), incluse
în registru, sortarea (calibrarea), seminţe de dimensiuni mari cu masa a 1000 seminţe de 80-100 gr.
pentru sorturi, şi nu mai puţin de 50 gr. pentru hibrizi, cu o germinare nu mai mică de 95% (clasa întâi).

Sorturile şi hibrizii contemporani cu un conţinut înalt de ulei, cu coaja subţire a seminţelor, se disting
prin cerinţe mai înalte referitoare la căldură. Acestea trebuie să se semene în solul bine încălzit, când
temperatura la adâncimea semănatului (8-10 cm) atinge 10-12°С. În acest caz seminţele încolţesc mai
repede şi practic în acelaşi timp, creşte germinarea de câmp, ceea ce asigură o dezvoltare şi o maturare
a culturii mult mai uniformă, cât şi creşterea randamentului. În cazul semănatului timpuriu a astfel de
sorturi, seminţele nu vor germina o perioadă îndelungată , parţial îşi pierd proprietăţile de germinare,
ceea ce duce la rărirea culturii. Semănătura de floarea soarelui pe un câmp trebuie să se finiseze în 1-
2 zile.

Densitatea de plantare a culturii, în dependenţă de gradul de asigurare cu umiditate la începutul


recoltării trebuie să constituie: în regiunile umede de silvo-stepă şi a regiunilor de stepă ce se
învecinează cu acestea, este de 40-50 mii, în zonele de stepă semiaridă este de 30-40 mii plante la un
hectar. În cadrul cultivării hibrizilor de floarea soarelui se recomandă a depăşi densitatea cu 10-15%,
dar nu mai mult decât până la 55-60 mii plante/ha.

Modificările la normele de semănare se stabilesc ţinîndu-se cont de germinarea de câmp a seminţelor


(germinarea este cu 10-15% mai redusă decât în condiţii de laborator), nimicirea plantelor la boronirea
culturilor printre puieţi (răsad) (constituie 8-10%) şi restul obişnuit de plante (până la 5%). La utilizare
erbicidelor cu eficacitate înaltă, când nu se necesită boronirea printre puieţi, norma de semănare a
seminţelor se măreşte cu 20-25% în raport cu densitatea optimă a plantelor. Dacă nu se utilizează
erbicidele, iar buruienile perene se distrug pe cale mecanică, inclusiv boronirea printre puieţi, atunci
norma de semănare se măreşte cu 30-35%.

Astfel, norma de semănare a seminţelor de floarea soarelui depinde de mărimea seminţelor şi


densitatea planificată a plantelor şi constituie 6-10 kg/hа.

Semănarea seminţelor de floarea soarelui se realizează prin modul de punctare, cu o distanţă dintre
rânduri de 70 cm, cu ajutorul semănătoarelor pneumatice de tipul СУПН-8, СКПП-12 şi СПГ-6 МФ cu
boroane şi târâtori.

Adâncimea normală pentru semănare a seminţelor de sort este de 6-8 cm, în condiţii de secetă – 8-10
cm, iar pe solurile dure pe timp răcoros şi umed de primăvară seminţele se seamănă la o adâncime de
5-6 cm. Seminţele de hibrizi de mărimi mici, în cazul solului umed, se seamănă la o adâncime de 4-5cm.

Îngrijirea culturilor de floarea soarelui

Tehnologia modernă de cultivare a culturii de floarea soarelui exclud plivirea manuală a culturilor.
Îngrijirea culturilor se realizează, cu prioritate, în mod mecanizat (versiunea fără erbicide), şi în caz de
necesitate – se efectuează în combinaţie cu utilizarea erbicidelor, care în general sunt distribuite prin
metoda de bandă, concomitent cu semănatul.
Imediat după semănare, în condiţii de vreme secetoasă, solul afânat se rostogoleşte cu ajutorul
rulourilor cu inele şi gheare. Răluirea solului crează condiţii de germinare înfrăţită a seminţelor de
floarea soarelui, intensificând contactul seminţelor cu solul şi fluxul de umiditate din straturile
superioare ale acestuia. Creşte calitatea prelucrărilor ulterioare ale solului.

Prin boronire până la şi printre puieţi în combinaţie cu prelucrarea printre rânduri cu ajutorul
cultivatoarelor, dotate cu agregate de împrăştiere, se pot distruge buruienele, ceea ce va permite
creşterea unor recolte mari de floarea soarelui fără utilizarea erbicidelor.

Boronirea înainte de apariţia puieţilor se efectuează în perioada de germinare în masă a seminţelor


buruienilor, cu ajutorul boroanelor cu dinţi medii de tipul БЗСС-1,0 cu târâtoare, cu utilizarea
tractoarelor pe şenile. Boronirea se realizează în mod transversal pe rânduri sau pe diagonala câmpului
după 5-6 zile după semănat. Boronirea pe puieţi se efectuează, de asemenea, cu boroane cu dinţi
medii, în cazul formării a 2-3 perechi de frunze adevărate pe puietul de floarea soarelui, în orele de zi,
când se diminuează turgescenţa plantelor. Boronirea pe puieţi nimiceşte până la 80-90% din buruienile
anuale.

În cazul utilizării erbicidelor pentru sol, nu se aplică boronirea pe puieţi, dar este obligatorie în cazul
tehnologiei fără erbicide.

http://agroselect.md/back/menu/?lang=ru&action=edit&menu_id=17&lang_id=2

Distanţa dintre rândurile culturii se prelucrează cu cultivatoarele pentru a distruge buruienile şi pentru
a afâna solul, cât şi pentru a îmbunătăţi regimurile de alimentare, asigurarea cu umiditate şi aer, pentru
a preveni crăparea excesivă a solului în timpul verii. Se întrebuinţează cultivatoarele de tipul КРН-5,6
А, КРН-4,2 А, utilate cu cuţite plate, labe cu săgeţi şi lame, boroane cu sârmă de tipul КЛТ-38,
dispozitive de împrăştiere de tipul КЛТ-360 şi КЛТ-350.

La prima cultivare printre rânduri se stabileşte lăţimea de 50 cm, la a doua (a treia9 – 45 cm, adâncimea
de prelucrare - corespunzătoare cu 6-8 cm la prima cultivare, şi 8-10 cm la a doua (a treia). Pentru
prima prelucrare cultivatorul se utilează cu boroane cu sârmă, şi pentru următoarele cultivări se
utilează cu labe – aruncătoare, ce acoperă cu sol buruienile din rând.

Pentru cultura de floarea soarelui este important de a distruge buruienile atât în prima perioadă, când
se formează puieţii, cât şi în a doua perioadă de vegetaţie a acesteia, când se formează organele
generative. Utilizarea erbicidelor în perioadele de pre-semănat şi înainte de apariţia puieţilor în
combinaţie cu măsurile agrotehnice permit soluţionarea acestei probleme.

Erbicidele se aplică pentru cultura de floarea soarelui prin metoda stropirii solului înainte de semănat,
la cultivare, în timpul semănatul şi până la ieşirea puieţilor – înainte de boronire, şi pe puieţi.
Este mai econom să se aplice erbicidele prin metoda de bandă, simultan cu semănatul. În acest caz se
prelucrează banda de-a lungul rândului la o lăţime de 30-35 cm, iar doza de erbicide la hectar se reduce
de două ori. Erbicidele se distribuie cu pulverizatoarele cu tije de tipul ОПШ-15, ОП-200-2-01, ПОУ,
ПОМ-630, care reglează complet norma de debit prevăzută şi uniformitatea pulverizării lichidului de
către fiecare pulverizator separat şi a întregii tije.

Utilizarea unor elemente din tehnologia Astrahan, ce constă în introducerea erbicidelor în rând prin
metoda de bandă în timpul semănării, cu folosirea dispozitivelor direcţionale pentru formarea
şanţurilor şi a rotoarelor cu sârmă, perfecţionează tehnologia de cultivare a culturii de floarea soarelui.

Pentru formarea şanţurilor direcţionale, concomitent cu semănatul, pe un cadru suplimentar al


semănătoarei se fixează două dispoztive de despicare a solului (de dezbatere), ce merg în urma
tractorului cu şenile. Adâncimea formată de dispozitivul de despicare a solului este 25-30 cm. La
prelucrarea printre rânduri pe aceste şanţuri (despicături) funcţionează nişte cuţite, ce sunt montate
pe cadrul cultivatorului, ceea ce nu-i permite de a se deplasa în părţi, şi repectiv, reduce deteriorarea
plantelor. Totuşi metoda descrisă are şi dezavantaje: este necesar un consum suplimentar de energie,
se deteriorează rădăcinile plantelor de floarea soarelui, se intensifică pierderea umidităţii.

În lupta cu seminţele găunoase de floarea soarelui rezultatele bune sunt asigurate de către polenizarea
suplimentară a culturilor cu ajutorul albinelor (revine 1,5-2,0 stupuri la 1 ha).

Protecţia împotriva bolilor şi a dăunătorilor

Floarea soarelui este sensibilă la multe tipuri de boli şi este afectată de dăunători, de aceea este
necesar de a prevedea desfăşurarea unui sistem de integrare a protecţiei plantelor ţinându-se cont de
condiţiile fitosanitare.

Cultura de floarea soarelui suferă de următoarele boli: Sclerotinia de capitul, Sclerotinia de colet,
Phoma, Phomopsis, Plasmopara, rugina şi altele. Sclerotinia de capitul apare în decursul întregii
perioade de vegetaţie, dar este mai intensă în perioada de coacere a calatidiilor. Sclerotinia de colet
afectează puieţii, tulpina, florile şi destul de des calatidiile. Boala Phomopsis provoacă ofilirea şi
uscarea întregii plante, fragilitatea tulpinei. Boala Plasmopara afectează frunzele, tulpina şi calatidiile.
Boala se manifestă pe 3-4 perechi de frunze, planta este în creştere, însă randamentul scade.

Sunt foarte dăunători pentru culturile de floarea soarelui următorii dăunători: viermele sârmă,
gândacul pământiu, greierele de stepă, fluturele de luncă, afidele, păduchii vegetali.

Măsurile de protecţie a culturii de floarea soarelui contra bolilor şi dăunătorilor includ dezinfectarea
seminţelor şi tratarea cu preparate chimice.
Seminţele de floarea soarelui curăţate şi sortuite, cu 1,5-2 luni înainte (dar, nu mai târziu decât cu 2
săptămâni) de semănat, se tratează cu dezinfectanţi: contra Sclerotiniei se aplică preparatul ТМТД de
80%, cu doza - 3 kg/t, contra Sclerotiniei de capitul şi Sclerotiniei de colet se foloseşte preparatul rovral,
50% doza - 4 кg/t sau ronilan, 50% doza - 3 кg/t, contra Sclerotiniei de capitul se utilizează apreparatul
aprocit, 50% , sau benlat, 50% - 3 кg/t, contra bolii Plasmopara se aplică preparatul apron de 35, 38,9%
- 6 kg/t în amestec cu microelementele (sulfat de zinc şi sulfat de magneziu - 0,3-0,5 кg/t). În cadrul
dezinfectării (sterilizării) seminţelor, se recomandă a introduce împreună cu pesticidele substanţele ce
formează peliculă - carboximetilceluloza de sodiu NaCMT (0,2 кg/t), alcool polivinilic - PVA (0,5 kg / t).
Pentru dezinfectarea şi încrustrarea seminţelor se utilizează maşinele de tipul КПС-10 А, ПС-10,
"Мobiotox".

În lupta contra gărgăriţei de sfeclă şi a greierului de stepă la apariţia puieţilor, cultura de floarea
soarelui se pulverizează cu soluţie de vofatox, cu concentraţia de 18% - 0,4-1,0 kg/ha. În lupta contra
greierului de stepă este suficient de a efectua pulverizări pe marginile câmpului.

La apariţia în masă a afidelor plantele se tratează cu soluţie de vofatox sau carbofox (0,6-0,8 l/ha) până
la înflorire.

Foarte dăunătoare pentru cultura de floarea soarelui este planta parazit – Lupoaia (Orobanche cumana
Wallr.). Germenii din seminţele sale germinate se agaţă la rădăcină, se implantează în aceasta şi se
alimentează doar din planta gazdă.

Este necesar de a include în lista măsurilor de protecţie a culturii de floarea soarelui următoarele:
respectarea rotaţiei de culturi, executarea cerinţelor culturii de seminţe selecţionate, dezinfectarea
seminţelor, cultivarea în gospodăriile agricole a 2-3 sorturi sau hibrizi, ce se disting prin durata
perioadei de vegetaţie şi rezistenţă la planta parazit – Lupoaia (Orobanche cumana Wallr.).

Recoltarea

Indicii, după care se apreciază gradul de maturare a culturii de floarea soarelui, sunt următorii:
îngălbenirea părţii din spate a calatidiului, ofilirea şi căderea floricelelor de pe calatidiu, culoarea
obişnuită a seminţelor pentru sorturi şi hibrizi, întărirea nucleului acestora, uscarea majorităţii
frunzelor.

Conform umidităţii seminţelor şi nuanţei calatidiilor se disting trei nivele de maturare: galbenă, maro
şi completă. La maturarea galbenă frunzele şi partea din spate a calatidiului capătă o culoare galbenă
ca lămâia, umiditatea seminţelor - 30-40% (maturare biologică); la maturarea maro – calatidiile sunt
de culoare maro închis, umiditatea seminţelor este de 12-14% (maturare agricolă); la maturarea
completă umiditatea seminţelor este de 10-12%, plantele sunt uscate, fărâmicioase, seminţele se
scutură.

Recoltarea culturii de floarea soarelui cu combinele trebuie să se înceapă când 85-90% din calatidii
sunt de culoarea maro (umiditatea seminţelor este de 12-14%). Întârzierea recoltării cu 5-6 zile poate
duce la pierderi semnificative de seminţe. Seminţele treierate trebuie să fie curăţate şi uscate. Se pun
la păstrare seminţele curăţate cu o umiditate nu mai mare de 8%. Seminţele umede se aprind repede,
capătă gust amar şi îşi pierd proprietăţile de germinare.

Pentru recoltarea culturii de floarea soarelui se foloseşte combina de tipul СК-5 "Нива" сu agregatul
ПСП-1,5 sau "Don 1500", utilat cu agregatul ПСП-10. Combina taie calatidiile şi le scutură, seminţele
nimeresc în buncăr, iar calatidiile scuturate, fără seminţe, se încarcă în mijloace de transport (pentru
hrană la animale). Tulpinele rămase se mărunţesc cu dezmiriştitorul cu discuri de tipul ЛДГ-10. Pentru
mărunţirea şi aruncarea tulpinelor rămase după recoltare se foloseşte tocătorul universal de paie de
tipul ПУН-5.

Pentru regiunile de silvostepă se recomandă a aplica desecarea culturii de floarea soarelui înainte de
recoltare. Culturile trebuie să fie pulverizate cu o soluţie de clorat de magneziu (20 kg / ha) sau reglon
(2-3 l / ha), sau cu un amestec de clorat de magneziu cu reglon (10 kg / m + 1 l / ha) la 100 de litri de
apă la 1 ha după 40-45 zile după înflorirea în masă (când 10-20% din calatidii sunt maronii, 20-30% sunt
de culoare galben-maro, iar 50-60% sunt de culoare galbenă) cu o umiditatea medie a seminţelor de
30-35%. Desecarea permite începerea recoltării cu 8-10 zile mai devreme şi diminuarea nocivităţii
Sclerotiniei de capitul şi a Sclerotiniei de colet. Umiditatea seminţelor după desecare se reduce până
la 12-16%. Randamentul combinelor creşte de 1,5 ori, se reduc pierderile de seminţe.

În cazul utilizării corecte, resturile de agenţi desecanţi nu se conţin în seminţe şi ulei sau cantitatea
acestora nu depăşeşte concentraţia maximă admisibilă.