Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În societatea actuală, în care membrii guvernului schimbă legi în scopuri și favoruri personale,
iar majoritatea trusturilor media ne arată doar 1% din ce ar trebui să știm, rămâne să ne
întrebăm dacă mai avem presă liberă sau dacă presa încalcă anumite reglementări
constituționale. Pe această temă am discutat cu rectorul universității Mihail Kogălniceanu, prof.
Bogdan Ciubotaru
Da, libertatea presei este de altfel reglementă în constituția României, la Titlul 2, drepturi și libertăți
fundamentale. Comparativ cu epoca ceaușistă este evident că libertatea presei are o consacrare
constituțională și legală, având dispoziții și în constituție și în legi care protejează libertatea mass-
media. Cred în libertatea presei în România, deși există anumite derapaje care sunt interente unei
societăți democratice.
Art.8 din Legea 504/2002 spune că autoritățile asigură la cerere protecția jurnalistilor. Cum vă explicați
abuzurile jandarmilor asupra jurnaliștilor, cel mai concret exemplu fiind Malin Bot?
Dincolo de calitatea mea de rector și cadru universitar sunt și avocat, iar practica avocațială îmi arată
că inainte de a pune un verdict definitiv trebuie sa cântărești opiniile ambelor părți care se confruntă.
Mălin Boț este cunoscut ca un varf de lance in zona presei libere, un contestatar declarat al regimului
actual. Jandarmii sunt niște profesioniști executanți, deoarece meseria lor implică executarea unor
ordine. Din nou spun, există derapaje, dar ei au un anumit mod de gândire deoarece nu sunt cyborgi
sau roboți și în momentul în care un protestatar ca Mălin Bot apare cu un grup de tineri care contestă
regimul actual se crează o tensiune latentă care la un moment dat degenerează și se ajung la astfel de
conflicte, iar aceste conflicte ajung să fie numite abuzuri.Prefer să nu închei cu o concluzie categorică,
ci cu una subiectivă, de simplu cetățean care spune că ar trebui mai multă toleranță din partea
ambelor tabere.
Categoric da, ar trebui,pentru că în momentul de față nu este sancționată. Ar trebui, pentru că prin
manipularea mediatică se poate acoperi o plajă extrem de largă de subiecte, unele fiind extreme de
delicate, având astfel capacitatea de a genera conflicte în societate. Dar acest Consiliu Național al
Audiovizualului este o autoritate administrativă de nivel central a cărei misiuni este de a monitoriza
activitatea mass-media și de a aplica sancțiunile de rigoare. Dar membrii CNA sunt numiți de partide
politice, iar membrii respectivi vor face politica partidului pe care i-a numit, astfel în loc să fie un
organ echidistant, ajunge să fie un organ partizan.
4.Art. 30 din constituție interzice discursuri care incită la ură dar permite promovarea ideilor neo-
marxiste cum ar fi drepturile LGBT si ale imigrantilor. Considerati acest aspect ca fiind democratic?
Discriminarea pe considerente etnice, rasiale dar și sexuale este interzisă prin constituție,
considerentele sexuale interzise referindu-se la diferențele de sex masculin/feminin, nu la orientarea
sexuală. Însă, din 2007, România, fiind membră a Uniunii Europene, este nevoită să interzică printr-o
lege infra-constituțională discriminările pe baza orientărilor sexuale. Aș cataloga drepturile LGBT ca
aparținând de corectitudinea politică, una din consecințele acestei corectitudini politice fiind
discriminarea pozitivă, adică a da minorității mai multe drepturi decât majorității. Nu trebuie însă să
uităm că România este o țară majoritar creștin-ortodoxă, acest aspect transmițând în fibra națională
niște principii, care, cred eu, nu pot fi schimbate. Din acest motiv este prezentă inclusiv în mass-media
ideea de „nu am nimic cu ei, dar să nu mă agreseze vizual”. Iar legat de imigranți, subiectul este mult
mai sensibil deoarece acest subiect trebuie pus în contextul unei politicii Uniunii Europene, a cărei
locomotivă este Germania, care a dat dovadă de o „permisivitate de nepermis” atunci când a ridicat
barierele pentru imigranți, prin această acțiune obligând și amenințând cu sancțiuni celelalte țări
membre care nu voiau să-i primească. Ca să concluzionez, eu cred că acceptarea celui care nu este la
fel ca mine este de natură democratică.