Curs 2: Ciclul de viață și Alternanța de generații la organismele

celule
vegetale zigot sporofit mamă
Faza diplodă, sporofitică (2n) ale sporilor
Fecundație Meioză I.
Faza haplodă, gametofitică (n) Aspecte
gamet♂
generale cu privire la ciclul gametofit spori de viață și
gamet♀
alternanța generațiilor
Ciclul de viaţă (biologic) reprezintă totalitatea evenimentelor care se succed din momentul formării
zigotului până la apariția unui nou zigot.
Ciclul de viață corespunde vieții individuale sau ontogeniei; este controlat genetic și asigură continuitatea
și creșterea numărului de indivizi și determină variația ereditară prin segregare și recombinare.
În unele teorii, ciclul de viață reprezintă totalitatea schimbărilor care au loc începând cu producerea
gameților de către o generație și se încheie cu formarea gameților de către noua generație. Acest proces poate
implica existența mai multor indivizi separați, integrați în ciclul biologic așa cum se întâmplă în cazul speciilor
de ferigi și mușchi.
Un ciclu de viață complet include existența a două faze distincte, diferențiate citologic și fiziologic ce
formează împreună alternanța de generații. Aceasta este caracteristică organismelor cu înmulțire sexuată.
Distingem:
a) Faza diploidă, sporofitică: începe o dată cu formarea zigotului în urma procesului de fecundație
al gameţilor şi se încheie cu formarea sporilor, rezultați în urma unei diviziuni meiotice; corpul vegetativ diploid
care se formează din zigot, se numește sporofit (deoarece va forma spori) iar generația se numește sporofitică.
b) Faza haploidă, gametofitică: începe o dată cu formarea sporilor şi se încheie în momentul
fecundării gameţilor; corpul vegetativ haploid format din spori se numește gametofit (deoarece va asigura
producerea gameților) iar generația se numește gametofitică.
Trecerea de la o generație/fază la alta are loc datorită a două evenimente: Meioza – eveniment ce are loc în
celulele mamă, diploide și duce la formarea sporilor haploizi și Fecundația sau fuziunea gameților – eveniment
ce se finalizează cu formarea zigotului.
Pentru a înțelege alternanța de generații în cazul majorității organismelor vegetale, trebuiesc reținute
următoarele 6 reguli:
1. Prima celulă a oricărei generației gametofitice este un spor (meiospor) iar ultima este un gamet.
2. Oricare dintre celulele generației gametofitice este haploidă (n).
3. Prima celulă a oricărei generații sporofitice este un zigot iar ultima o celulă mamă a sporilor.
4. Oricare celulă a generației sporofitice este diploidă (2n).
5. Trecerea de la generația sporofitică la cea gametofitică are loc în urma meiozei.
6. Trecerea de la generația gametofiotică la cea sporofitică are loc în urma fecundației.
Schema ciclului de viață:

Fecundația (gamos = unire, căsătorie) unireaa gameților. În funcție de tipul gameților, aceasta poate fi:
- Izogamie: cei doi gameți sunt identici ca formă, mărime;
- Anizogamie: gametul ♀ este evident mai mare față de cel ♂;
 - Oogamie: gametul ♀ este numit oosferă și este imobil; gameții bărbătești flagelați (anterozoizii) au
nevoie de prezența apei pentru a se deplasa și a fecunda oosfera;
- Somatogamie: caz particular al fecundației, atunci când gameții sunt reprezentați de protoplasma a 2
celule ale corpului (nespecializate);
- Gametangiogamie: caz particular al fecundației, atunci când are loc unirea la nivelul celulelor/organelor
producătoare de gameți (a gametangiilor).
Gametofitul:
- structură haploidă, specializată în producerea gameților;
- poate fi reprezentat de o singură celulă = gametocist sau de un grup de celule = gametangiu
(celula/celulele producătoare de gameți este/sunt înconjurată de celule sterile, protectoare);
- în cazul gameților diferiți ca formă (anizogameți, heterogameți), gametocistul ♂ se numește anteridie
(produce anterozoizi) iar cel ♀ oogon (produce oosfera);
- cei doi gameți se pot forma pe structuri/ taluri diferite = organisme heterotalice sau pe aceleași structuri/
taluri = organisme homotalice.
La organismele primitive, gametofitul reprezintă o parte însemnată a organismului vizibil dar, în evoluție,
acesta se va reduce ca dimensiune până când va deveni microscopic.
Sporofitul:
- structură diploidă;
- la nivelul său se vor diferenția celule din care, în urma meiozei, vor rezulta sporii (meiospori).
La organismele primitive poate fi reprezentat numai de zigot în timp ce la plantele superioare sporofitul
devine vizibil și de lungă durată.
 În cazul organismelor vegetale care au corpul de tip tal (nediferențiat în organe), cele două generații –
sporofitică, gametofitică pot avea:
- taluri identice morfologic = generații izomorfe/ taluri izomorfe
- taluri diferențiate morfologic = generații heteromorfe/ taluri hetromorfe
 Cele două faze ale ciclului de viață (diploidă, haploidă) pot avea durate și grade de dezvoltare diferite în
funcție de care distingem organisme/cicluri de viață:
a) haplobionte/haplofazice: faza haploidă este dominantă în cadrul ciclului; faza diploidă este redusă, de
obicei, la stadiul de zigot care se va divide meiotic (reducțional) asigurând refacerea stării haploidd;
b) haplo-diplobionte/haplo-diplofazice: cele două faze sunt egale ca importanță – din zigot se formează,
prin mitoză, sporofitul, din spori se va forma gametofitul (prin mitoze haploide) iar sporii, gameții apar din
celule specializate ale sporofitului, respectiv gametofitului;
c) diplobionte/diplofazice: faza diploidă este dominantă; faza haploidă este, de obicei, redusă la spori care
vor avea rol de gameți și, după fecundație, vor reface corpul diploid.
Dintre cele trei tipuri ale ciclului de viață, cel haplo-diplofazic a permis trecerea pe uscat a două categorii
de organisme vegetale:
- Briofite (mușchi) – cu dezvoltare predominantă a gametofitului; au rămas legate de biotopuri umede;
- Cormofite (ferigi, gimnosperme, angiosperme) – sporofitul reprezintă generaţia dominantă; datorită
plasticităţii evolutive ridicate acestea au putut coloniza uscatul.

II. Ciclul de dezvoltare al algelor verzi

 Tipul Ulothrix
 Predomină generaţia haploidă (gametofitică)
Zigot → (diviziune R!, mitoză) 4 zoospori → (pe sol) plante haploide = gametofiţi → gameţi (izogameţi)
♂,♀ (prin fecundație F) → zigot
 Generaţia dipliodă este reprezentată doar prin zigot, restul ciclului de dezvoltare fiind haploid.

 Tipul Cladophora
 Cele două generaţii sunt la fel de dezvoltate şi alternează
Zigot → (mitoză) planta diploidă = sporofitul → sporocist → (R!, mitoze) zoosporii (n) ♂,♀ →
(germinare, pe fundul apei) → taluri gametofitice ♂,♀ (heterotalice) → gametocişti → gameţi ♂,♀ (prin
fecundație F) → zigot
Generaţia sporofitică este succedată de cea gametofitică, cele 2 generaţii alternând.

 Tipul Halicystis - Derbesia

 Predomină generaţia sporofitică, diploidă (Derbesia)
Zigot → (mitoză) planta diploidă - sporofitul (Derbesia) bine dezvoltat → sporocist → (R!, mitoze)
zoosporii (n) ♂,♀ → (germinare) → gametofiţi ♂,♀ (Halicystis) foarte mici → gameţi ♂,♀ (prin fecundație F)
→ zigot
Generaţia sporofitică domină întreg ciclul iar cea gametofitică este reprezentată de taluri de mici
dimensiuni; sunt alge cu generații hetromorfe, complet diferite una de cealaltă

III. Ciclul de dezvoltare al algelor brune

- În majoritatea cazurilor generaţia gametofitică alternează cu cea sporofitică – organisme haplo-
diplobionte, cu generaţii izomorfe sau heteromorfe.
- Există cazuri în care are loc numai dezvoltarea sporofitului – generaţia diploidă – Fucus.
- Există o trecere de la tipul haplo-diplobiont, cu predominarea gametofitului (Cutleria) la cel diplobiont
(Fucus) la care predomină sporofitul.
- Uneori ciclul se complică datorită unor fenomene (partenogeneza, apogamia) în urma cărora elementele
de înmulţire dau naştere direct generaţiilor haploide sau diploide care le-au generat.

 Tipul Ectocarpus
- Ciclul este e tip haplo-diplobiont, cu generaţii izomorfe. Generaţia haploidă începe cu zoosporii ce vor
forma gametofiţii ♂,♀, apoi gameţii ♂,♀ (izogameţi); în urma fecundaţiei şi formarea zigotului începe
generaţia sporofitică; din zigot se formează sporofitul apoi zoosporangele.

 Tipul Cutleria
- În ciclul de dezvoltare se întâlneşte o generaţie gametofitică haplobiontă şi una sporofitică diplobiontă,
foarte variate ca formă şi dimensiune: generaţia gametofitică, heterotalică, este mult mai bine dezvoltată faţă de
cea sporofitică.

F R
Gametofit ♂ → microgameţi ♂
↘ ↗ zoospori ♂ → gametofit ♂
Zigot → sporofit → zoosporange
Gametofit ♀ → macrogameţi ♀↗ 2n ↘ zoospori ♀ → gametofit ♀
n n

 Tipul Dictyota
 - Ciclul de dezvoltare cuprinde o alternanţă de generaţii haplo-diplobionte, cu generaţii izomorfe.
Înmulţirea sexuată are loc prin oogamie (heterotalică)
F R
Gametofit ♂ → anteridii → anterozoizi
(sori) ↘ ↗ tetraspori ♂ → gametofit ♂
Zigot → sporofit
Gametofit ♀ → oogoane → oosfere ↗ 2n ↘ tetraspori ♀ → gametofit ♀
n n

 Tipul Laminaria
- Ciclul de dezvoltare cuprinde o alternanţă de generaţii haplo-diplobionte, cu predominarea sporofitului.
Gametofitul slab dezvoltat este heterotalic. Înmulţirea sexuată se face prin oogamie.
F R
Gametofit ♂ → anteridii → anterozoizi
↘ ↗ zospori ♂ → gametofit ♂
Zigot → sporofit
Gametofit ♀ → oogoane → oosfere ↗ 2n ↘ zoospori ♀ → gametofit ♀
n n

 Tipul Fucales
- În ciclul de dezvoltare există doar generaţia sporofitică, gametofitul fiind aproape inexistent, redus la
spori (gameţi). În acest caz nu poate fi vorba de o alternare de generaţii propriu-zisă, acesta fiind plante
diplobionte
R F
↗ conceptacule ♂ → anteridie → anterozoizi
Zigot → sporofit ↘ zigot
↘ conceptacule ♀ → oogoane → oosfere ↗ 2n
2n n

IV. Ciclul de dezvoltare al algelor roşii

- Gameţii bărbăteşti – spermatii, sunt lipsiţi de flageli şi membrană, fiind deplasaţi de valuri
- În cadrul acestei grupe există două clase care se deosebesc prin forma gametangiilor femeieşti (la
floridee carpogonul care închide oosfera are formă de butelie prevăzută cu un gât numit trichogin; zona
respectivă lipseşte la banginee)

 Bangiophyceae
- În urma fecundării (carpogamie) se formează zigotul care se divide reducţional şi apoi prin mitoze
repetate, formând carposorii (până la 32) cu rol în răspândirea plantei. Din ei se regenerează noi gametofiţi.

 Florideae
 Tipul haplobiont
- Generaţia diploidă este redusă la zigot, deci nu se poate vorbi de o alternanţă de generaţii propriu-zisă,
în toate fazele de dezvoltare, cu excepţia zigotului, planta este haploidă.
- Ex. Batrachospermum moniliforme – schema ciclului de viaţă:

F R!
↗carpogoane → oosferă ↘
 Gametofit zigot → gonimoblast → carposporangii → carpospori →gametofit
↘ spermatangii → spermatii↗

 Tipul haplo-diplobiont
- Se caracterizează prin existenţa în ciclul de viaţă a unei generaţii haploide, gametofitice şi a alteia
diploide, reprezentată adesea prin 2 sporofiţi.
- Ex. Polysiphonia – schema ciclului de viaţă:

F R
Gametofi♂ → spermatangiu → spermatie ↘
↗ tetraspori ♂
Zigot → gonimoblaste → carposporange → carpospori →
tetrasporofit → tetrasporange
Gametofit♀ → carpogon → oosferă ↗ 2n
↘tetraspori ♀
n n