Terapii de primavara -

6 cure pentru curatarea organismului

Cand ultimele zvacniri ale iernii au trecut si in lumina biruitoare a soarelui lumea,
plantelor se retrezeste la viata,este momentul marii curatenii de primavara. Totul in
natura se primeneste: copacii capata un nou vesmant de frunze, ierburile isi scot noile
tulpinite la lumina, animalele isi schimba blana, iar pasarile isi refac cuiburile. Si oamenii
ar trebui sa ia in serios acest mesaj de innoire, de spalare trupeasca. Suntem plini de
zgura! La sfarsitul iernii, in organismul fiecaruia dintre noiraman "zaturi", impuritati
care vor genera, daca nu sunt eliminate din timp, tot felul de boli si tulburari. Multe din
afectiunile inceputului de primavara, cum ar fi epidemiile de boli respiratorii, problemele
digestive (gastrita, ulcerul, colita), puseurile de reumatism, cistitele, infectiile renale etc.,
se datoreaza acestor acumulari de toxine in corp. Chiar celebra astenie de primavara
este, in marea majoritate a cazurilor, o consecinta directa a acestei stari de intoxicare
cronica a organismului. Iata de ce este extrem de important ca in perioada aceasta,
cand farmacia naturii isi umple camarile cu plante pline de vigoare si energie, sa apelam
la ele, inainte ca primele semne de boala sa-si faca aparitia.

1 Cura cu papadie -
pentru ficat si vezica biliara

Este o planta in aparenta banala, dar care are niste efecte detoxifiante cu totul
exceptionale. Aceasta deoarece acum, primavara devreme, papadia contine in frunzele si
in tulpina sa substante amare, enzime si fitohormoni care fac adevarate minuni pentru
ficatul obosit si incarcat de toxine.

Desfasurarea curei

Timp de 14 zile, se vor consuma cate zece frunze proaspete de papadie, de doua-
trei ori pe zi, cu 10 minute inaintea meselor principale. Recoltarea fru 232p1510c
nzelor se face in aceeasi zi sau cu maximum doua zile inainte de a fi consumate, de la
plante care inca nu au inflorit, pentru a contine colina (un principiu activ cu proprietati
drenoare si tonice hepatice foarte puternice) in cantitati maxime. Unii naturisti
recomanda folosirea tijelor florale de papadie in locul frunzelor - un sfat valabil, singurul
inconvenient fiind ca aceste tije se procura greu, culegandu-se in intervalul de timp de
dinaintea infloririi plantei, care este de obicei foarte scurt (3-4 zile).

Efectele curei cu papadie

Aceasta cura are darul de a relansa activitatea ficatului, de a stimula puternic

regenerarea celulelor hepatice si de a favoriza eliminarea toxinelor din acest organ
extrem de important. Mai mult, frunzele proaspete de papadie stimuleaza secretia de
bila si, important, favorizeaza evacuarea acesteia. Nu in ultimul rand, papadia are darul
de a stimula peristaltismul intregului tub digestiv, fiind de un mare ajutor pentru
persoanele cu digestia slabita sau lenesa.

Cateva recomandari terapeutice

Printre afectiunile care se agraveaza la iesirea din iarna si care sunt eliminate cu
ajutorul tratamentului cu frunze de papadie proaspata enumeram: diskinezia biliara
(fierea lenesa), dispepsia, hepatitele de toate felurile, icterul, constipatia atona,
indigestia. Este un adjuvant valoros in cazurile de microlitiaza biliara, precum si in ciroza
hepatica.
Precautii: La persoanele cu stomacul foarte sensibil, subponderale sau debile,
tratamentul cu papadie cruda se poate dovedi prea puternic, motiv pentru care va fi
facut cu prudenta.

2 Cura cu urzica -
pentru sange

Este una din cele mai vechi si mai utilizate plante medicinale de pe glob, avand o
multitudine de intrebuintari terapeutice. Frunzele urzicii au cea mai mare putere
terapeutica primavara, imediat dupa rasarire, cand rezervele de substante vindecatoare
acumulate in anul trecut sunt puse in miscare de primele valuri de caldura. In martie-
aprilie, aceasta planta are si cele mai intense efecte depurative si reintineritoare, fiind
intr-un acord perfect cu perioada de trecere de la sezonul rece la cel cald, cand
dezintoxicarea si revigorarea sunt mai necesare ca oricand.

Desfasurarea curei

Sucul de urzica se obtine astfel: intr-un mixer electric se pune o mana de frunze de
urzica taiate nu foarte marunt, dupa care se adauga trei sferturi de pahar de apa. Se
mixeaza vreme de 2-3 minute, apoi se lasa sa mai stea vreme de un sfert de ora, dupa
care se filtreaza prin strecuratoarea pentru ceai sau prin tifon. Se obtine
aproximativ un pahar de suc, cu o culoare verde intensa, care va fi baut intr-o singura
doza, dimineata, pe stomacul gol. Pentru curele de curatare a sangelui mai puternice, se
beau 2 pahare de suc de urzica pe zi: dimineata si seara.

Efectele curei cu urzica

Fiind extrem de bogat in clorofila, sucul de urzica este un excelent purificator pentru
sange. Acest preparat de primavara anihileaza radicalii liberi, stimuleaza procesele de
hematopoeza (de producere a globulelor rosii), stimuleaza procesul de producere a altor
elemente figurate ale sangelui (globule albe, trombocite). Iata in continuare si indicatiile
de tratament pentru aceasta cura:

Cateva recomandari terapeutice

Cura cu suc de urzica se recomanda in mod special in anemie, atat in cea feripriva
(urzica este bogata in fier si favorizeaza asimilarea acestui oligoelement), cat si in formele
auto-imune sau in cele in care apar modificari morfologice ale hematiilor. De
asemenea, este recomandata in tulburarile de coagulare ale sangelui, ca adjuvant in
hemoragiile interne, precum si pentru sechelele post-hemoragice. Studii recente arata ca
sucul proaspat de urzica are efecte foarte bune in tratarea diferitelor forme de
leucemie.
Precautii: Persoanele cu colita de fermentatie vor consuma cu prudenta (la inceput
in cantitati mici) sucul de urzica, care va fi intotdeauna foarte proaspat.

3 Cura cu grau verde -

pentru colon si stomac

La inceput de aprilie, pe camp, graul deja a crescut, mladitele sale aratand ca o

perie deasa, de un verde viu, care clocoteste parca de viata. Sucul obtinut din ele este o
adevarata colectie de vitamine, enzime si minerale, cu efecte benefice asupra intregului
organism, dar mai ales asupra tubului digestiv.

Desfasurarea curei

Pentru a face tratamentul cu grau verde, trebuie in primul rand sa ne asiguram

"materia prima". Pentru aceasta, vom pune intr-o tavita de plastic un strat de pamant
fertil de flori, netratat chimic, cu o grosime de doi-trei centimetri, si il vom insamanta
cu boabe de grau (se gasesc la magazinele naturiste) puse des, la 1-2 mm una de
cealalta. Vasul se pune apoi pe pervazul ferestrei si se uda la un interval de timp de 2-4
zile. In doua saptamani graul verde va rasari si va creste la o inaltime de 15-20 cm.
Atunci este momentul potrivit pentru recoltare. Se taie tulpinile (radacinile care raman,
daca sunt udate, vor mai rasari de 1-2 ori), se spala bine, dupa care se dau prin masina
de tocat. Tocatura se pune in storcatorul electric centrifugal si se obtine sucul de grau
verde - un adevarat elixir de sanatate. Administrarea lui se face in cure de 10-21 de
zile, timp in care se ia cate un sfert de pahar (50 ml) de trei ori pe zi, inainte de mesele
principale.

Efectele curei cu grau verde

Sucul obtinut din mladitele de grau are un efect puternic, de curatire a intregului
tub digestiv. Mai mult, el are o actiune reparatoare, favorizand regenerarea epiteliilor
lezate de feluritele boli, calmand durerile, cicatrizand leziunile si normalizand procesele
digestive.

Cateva recomandari terapeutice

Cura cu grau verde este recomandata intr-o multitudine de afectiuni digestive

specifice primaverii. In cazurile de gastrita hiperacida si de ulcer, in masura in care sucul
de grau este tolerat (pentru ca nu toti pacientii suporta acest remediu), are o actiune
calmanta, favorizeaza cicatrizarea si regenerarea tesuturilor afectate de boala. In colita
de putrefactie, care apare sau se agraveaza invariabil la sfarsitul iernii, din cauza
consumului exagerat de proteine, cura cu suc de grau verde ajuta la modificarea florei
(devenita patologica) si favorizeaza eliminarea reziduurilor din colon. In multe cazuri de
enterita sau de colon iritabil, cura cu mladite de grau are efecte calmante si determina
vindecarea gradata a acestor afectiuni.

4 Cura cu ridichi -
pentru aparatul reno-urinar

Radacinile de un rosu viu si stralucitor ale ridichilor sunt un adevarat elixir pentru
rinichi. "De vina" sunt substantele antiinfectioase si diuretice pe care aceasta leguma de
primavara le contine din belsug.

Desfasurarea curei

Dimineata si seara vom manca, pe stomacul gol, cate o salata obtinuta din cinci
ridichi de marime medie, taiate marunt si amestecate cu putin ulei de masline, otet de
mere si sare de bucatarie. Pentru un gust mai bun, putem adauga in salata si cateva fire
de patrunjel. Tratamentul se face minimum 12 zile la rand, pentru ca efectele sale sa fie
resimtite in profunzime. Pentru persoanele cu probleme renale cronice sau foarte grave,
se recomanda administrarea zilnica a 100 ml (jumatate de pahar) de suc de ridichi
proaspat, obtinut cu storcatorul electric centrifugal.

Efectele curei cu ridichi

Ridichile de luna contin substante cu un puternic efect antibiotic, care ajuta la

vindecarea rapida a feluritelor infectii care afecteaza rinichii, vezica si caile urinare.
Apoi, aceste radacini au un efect diuretic intens, favorizand eliminarea apei din corp
prin urinare, au o actiune antiinflamatoare asupra rinichilor si asupra prostatei.

Cateva recomandari terapeutice

Cura cu ridichi este in mod special indicata persoanelor care retin apa in organism,
care sufera de nefrita, pielo-nefrita ori cistita cronica. De asemenea, este un real ajutor
celor care au pietre sau nisip la rinichi, intrucat anumite principii active continute de
ridichi favorizeaza maruntirea calculilor urinari si eliminarea lor. De asemenea, curele de
ridichi previn formarea unor noi calculi in cazul persoanelor care aurecurs la operatie
sau la alte forme de tratament pentru eliminarea lor. O alta recomandare a acestui
tratament este pentru bolnavii cronici de prostata, intrucat are efecte antiinflamatoare
si ajuta la controlul sfincterelor urinare.

5 Cura cu leurda -
pentru inima si vasele de sange

Este o planta ce creste in semi-umbra padurilor de stejar, gorun sau fag, are
frunzele de un verde inchis si un miros ca de usturoi, motiv pentru care se mai numeste
si usturoita. Fara indoiala, cura cu leurda este un panaceu pentru intregul aparat
cardiovascular, asa cum vom vedea in continuare.

Desfasurarea curei

Sucul de leurda se obtine astfel: o mana de frunze proaspete se taie foarte fin, ca
zarzavatul pentru ciorbe. Se pun intr-un vas de sticla si se toarna deasupra un pahar de
apa calduta, dupa care se lasa sa macereze la temperatura camerei, vreme de patru ore,
apoi se filtreaza prin tifon. Se obtine ceva mai mult de un pahar de suc, doza care va fi
consumata pe stomacul gol, imediat dupa preparare, o data pe zi.Tratamentul dureaza
12 zile, pentru prevenirea afectiunilor cardiovasculare, si minimum 30 de zile, pentru
bolnavii cardiaci cronici. Daca nu puteti avea in fiecare zi acest suc proaspat de leurda,
atunci recurgeti la o cura cu tinctura de leurda, care se prepara in urmatorul mod:
frunzele proaspete de leurda se taie cat mai fin si se pun intr-un borcan de sticla cu
filet, pana acesta se umple pe trei sferturi. Deasupra se adauga alcool alimentar de
saptezeci de grade, cat sa le patrunda si sa le acopere, dupa care borcanul se inchide
ermetic. Se lasa sa macereze vreme de zece zile, la temperatura camerei, timp in care se
agita continutul borcanului de 2-3 ori pe zi, pentru o mai buna extragere a principiilor
active. Dupa trecerea acestui interval de timp, se filtreaza preparatul obtinut. Se
administreaza cate o lingurita de tinctura, diluata in jumatate de pahar de apa, de 4
ori pe zi, in cure de minimum 30 de zile.

Efectele curei cu leurda

Studii facute in Germania si Austria au pus in evidenta efectele exceptionale ale

acestei plante, pentru anihilarea radicalilor liberi din sange, pentru impiedicarea
formarii cheagurilor de sange (trombi), pentru mentinerea elasticitatii vaselor de sange
si reglarea tensiunii arteriale. Are efecte reglatoare asupra ritmului cardiac si este un
tonic bun pentru muschiul inimii, fiind considerat de catre comunitatea stiintifica una
din cele mai bune plante din lume pentru afectiunile cardiovasculare, asa cum o arata si
indicatiile medicale care vor urma.

Cateva recomandari terapeutice

Flebita, tromboflebita si trombozele sunt prompt eliminate cu ajutorul acestei plante,

care are puternice efecte antiinflamatoare vasculare, fluidifiante sanguine si anti-
agregante plachetare. Hipertensiunea, ateroscleroza si ischemia cardiaca, asociate cu
valori ridicate ale colesterolului, sunt puternic combatute de aceasta cura, pentru ca
leurda contine adenozina, o substanta care conform unor studii recente efectuate
in Germania, are un rol esential in reducerea colesterolului, in impiedicarea formarii
trombilor, in scaderea tensiunii arteriale. Leurda este pe termen lung adjuvantul ideal si
pentru aritmia cardiaca sau tahicardie, fiind administrata in cure de cate 2-3 luni.
Precautii: La persoanele cu stomac sau colon extrem de sensibil, leurda poate
provoca stari de jena sau usoare crampe. Mamele care alapteaza nu vor consuma leurda,
deoarece aceasta transmite un gust neplacut laptelui.
 6 Cura cu hrean -
pentru aparatul respirator

Frunzele sale lunguiete sunt printre primele care ies pe camp si prin parloage
primavara. Poate din acest motiv este si asa de utilizat pe timpul primaverii in medicina
populara romaneasca, pentru ca radacinile sale sunt usor de reperat cu ajutorul
frunzelor care se grabesc sa iasa la lumina. Dar mai este un lucru: hreanul vindeca o
multitudine de afectiuni respiratorii care se agraveaza la inceput de primavara, cand
organismul este extrem de sensibil la feluritele infectii. Din acest motiv este foarte bine
sa cunoastem mai multe despre cura cu aceasta planta de primavara, care se dovedeste
salvatoare in multe boli de sezon.

Desfasurarea curei

Intern: Zece linguri de hrean dat prin razatoarea fina se amesteca bine cu treizeci de
linguri de miere si se lasa la macerat vreme de trei-patru zile, intr-un borcan inchis
ermetic. Dupa trecerea acestui interval de timp, se incepe administrarea preparatului,
din care se iau 1-2 lingurite de patru ori pe zi. Un tratament dureaza intre 20 si 40 de
zile, putand fi reluat de cate ori este nevoie pe parcursul anului.
Extern: Se da o radacina de hrean prin razatoare si apoi se inveleste intr-o bucata
subtire de panza (traditia populara cere ca aceasta panza sa fie de culoare
rosie). Cataplasma obtinuta astfel se aplica pe radacina nasului si pe frunte, pentru bolile
care afecteaza caile respiratorii superioare, si pe zona pieptului pentru bolile bronho-
pulmonare. Se tine hreanul pe piele vreme de 2-10 minute, cu atentie insa, sa nu
produca arsuri, intrucat contine substante extrem de iritante pentru cei cu tegumentele
sensibile. Tratamentul se repeta o data pe zi, pana la vindecarea completa.

Efectele curei cu hrean

Folosita intern, radacina de hrean este un excelent antibiotic, stimuleaza capacitatea

naturala de aparare a organismului in fata infectiilor respiratorii, ajuta la eliminarea
secretiilor patologice din arborele bronsic si plamani. De asemenea, combate accesele de
tuse, inclusiv de tuse convulsiva. Extern, este un incalzitor si un drenor redutabil,
stimuland foarte puternic procesele de eliminare a secretiilor de pe caile respiratorii si
avand efecte antiinfectioase directe.

Cateva recomandari terapeutice

Cura interna cu hrean este un remediu care nu da gres in bronsitele acute si cronice,
precum si in astmul bronsic. Este indicata persoanelor care au iesit din iarna cu
probleme cronicizate, cum ar fi rinita, sinuzita, tusea persistenta.
 In cazul rinitei si sinuzitei cronice, se obtin rezultate exceptionale prin aplicarea
cataplasmei pe zona fruntii - o aplicatie care desfunda prompt nasul si caile respiratorii
superioare, ce determina eliminarea masiva de secretii patologice.
Aplicata pe zona pieptului, cataplasma cu hrean va fi un adjuvant exceptional in
cazurile de pneumonie, viroza pulmonara si tuberculoza pulmonara, la fel ca si cura
interna cu hrean.
Precautii: In contact cu pielea, hreanul poate produce iritatii foarte puternice,
asemeni unor arsuri. Din acest motiv va fi aplicat extern la inceput doar pe perioade de
timp foarte scurte, marindu-se timpul de expunere, doar daca nu apare reactia iritativa
puternica.