Sunteți pe pagina 1din 43

Pachet A

ANATOMIE

1. Cubitusul este situat

a. în partea externã a antebraţului

b. în partea internã a antebraţului

c. la nivelul braţului

d. la nivelul mãinii

2. Trohleea humeralã se aflã la nivelul

a. extremitãţii superioare

b. extremitãţii inferioare

c. capului humeral

d. trohiterului

3. Capul humeral este

a. articular

b. rugos

c. nearticular

d. locul de inserţie a muşchiului biceps brahial

4. Apofiza coronoidã aparţine

a. humerusului

b. radiusului

c. cubitusului

d. tibiei

5. Oasele tarsiene sunt în numãr de

a. 7

b. 8

c. 5

d. 10
6. Calcaneul este un os al

a. cotului

b. carpului

c. metacarpului

d. piciorului

7.Peroneul aparţine

a. scheletului coapsei

b. scheletului gambei

c. micului bazin

d. regiunii antero/laterale a abdomenului

8. Acromionul este o apofizã ce aparţine:

a. sternului

b. scapulei

c. cubitusului

d. claviculei

9. Spina omoplatului se aflã pe:

a. faţa anterioarã a osului

b. faţa posterioara a scapulei

c. la nivelul unghiului extern

d. la nivelul marginii spinale

10. Olecranul se aflã la nivelul:

a. extremitãţii superioare a cubitusului

b. extremitãţii superioare a radiusului

c. cotului

d. feţei anterioare a antebraţului

11. Creasta tibiei :

a. este supranumitã creasta solearului


b. este marginea anterioarã a tibiei

c. este marginea cea mai rotunjitã

d. se terminã cu o proeminenţã numitã astragal

12. Halucele este denumirea degetului:

a. mic al mîinii

b. mare de la picior

c. arãtãtor

e. mare al mîinii

13. Unghiul extern al omoplatului prezintă:

a. olecran

b. apofiză coronoidã

c. cavitate glenoidă

d. spina omoplatului

14. Prin şanţul de torsiune al humerusului trec:

a. venele humerale profunde şi superficiale

b. nervul radial

c. artera radială

d. artera axilarã

15. Extremitatea superioară a cubitusului prezintă:

a. apofiză coracoidă

b. apofiză stiloidă

c. epicondil extern

d. olecran

16. Creasta iliacă este:

a. o proeminenţă ce desparte osul iliac de ischion

b. locul de inserţie a muşchiului mare adductor

c. marginea superioară a coxalului


d. marginea anterioarã a coxalului

17. Fosa acetabulară se află la nivelul:

a. extremitătii superioare a tibiei

b. cavităţii cotiloide

c. extremităţii inferioare a femurului

d. fosei iliaca interne

18. Spina tibiei se află :

a. pe faţa superioară a extremităţii superioare

b. pe marginea anterioară a tibiei

c. la nivelul maleolei tibiale

d. pe faţa externă a extremităţii inferioare

19. Astragalul este :

a. prima vertebră cervicală

b. os al carpului

c. os al pumnului

d. os tarsian

20. Mijloacele de unire a articulaţiei scapulo/humerale sunt, cu excepţia.

a. capsula

b. ligamentele

c. discurile articulare

d. muşchii peri articulari

21. Articulaţia genunchiului are urmãtoarele ligamente cu excepţia :

a. lateral intern

b. falciform

c. rotulian

d. încrucişate

22. Abducţia este mişcarea prin care un membru


a. se apropie de linia medianã a corpului

b. se roteşte în jurul axului proriu

c. se îndepãrteazã de axul corpului

d. se roteşte în jurul corpului

23. Flexia în articulaţia şoldului este mişcarea prin care faţa anterioarã a coapsei

a. se apropie de peretele anterior al abdomenului

b. se roteazã extern

c. se roteazã intern

d. se îndepãrteazã de axul median al corpului

24. Adducţia braţului reprezintã

a. proiecţia înainte a braţului

b. apropierea braţului de torace

c. îndepãrtarea bratului de torace

d. extensia braţului

25. Sinoviala este

a. un ligament

b. o foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un lichid vãscos

c. menisc intraarticular

d. un burelet cartilaginos

26. La nivelul articulaţie scapulo/humerale nu existã

a. capsulã articularã

b. ligamente

c. sinovialã

d. menisc intraarticular

27. Articulaţia coxo femuralã este

a. o articulaţie planã

b. biaxialã
c. triaxialã

d. uniaxialã

28. Capul femural reprezinta

a. extremitatea cea mai voluminoasã a osului

b. porţiunea articularã a osului

c. porţiunea extraarticularã

d. extremitatea rotunjitã care se articuleazã cu tibia

29. Lobul frontal nu are raport cu

a. şanţul central

b. şanţul sylvian

c. lobul parietal

d. lobul occipital

30. Colonul sigmoid este

a. portiunea initiala a colonului

b. portiunea terminala a colonului

c. format din colon iliac si ansa iliaca

d. portiunea in forma de S a colonului transvers

31. Corpusculul renal cuprinde urmãtoarele elemente, cu excepţia

a. glomerul vascular

b. capsula Bowman

c. capilare glomerulare

d. tub contort distal

32. Corticala renalã conţine

a. corpusculii lui Malpighi

b. sinusul renal

c. papilele renale

d. tubii drepţi
33. Ureterul leagă următoarele formaţiuni :

a. bazinetul cu vezica urinară

b. bazinetul cu uretra

c. calicele primare cu uretra

d. vezica urinarã cu uretra

34. Pe faţa externã a cordului sunt o serie de şanţuri ,cu excepţia:

a. interventricular

b. coronar

c. atrioventricular

d. sternocostal

35. Circulaţia arterialã a cordului este

a. datã de artere coronare

b. dublã, nutritivã şi funcţionalã

c. datã de carotide

d. asiguratã de mezenterica superioarã

36. Arborele bronhic drept este format din

a. douã bronhii lobare

b. trei bronhii lobare

c. 2-3 bronhii lobulare

d. acelaşi numãr de ramuri ca şi cel stãng

37. Epicardul este

a. tunica internã a cordului

b tunica mijlocie acordului

c. foiţa visceralã a pericardului seros

d. stratul fibros ce înveleşte valvulele

38. Baza pulmonului drept vine în raport prin intermediul diafragmului cu

a. splina
b. lobul drept al ficatului

c. stomacul

d. vezicula biliarã

39.Trunchiul arterei pulmonare

a. aparţine circulaţiei funcţionale

b. asigurã circulaţia nutritivã ã plãmãnului

c. pleacã direct din aortã

d. se formeazã din atriul stãng

40. Miocardul atrial este

a. alcãtuit doar din ţesut excitoconductor

b. la fel cu cel ventricular

c. inexistent

d. format din fibre scurte şi lungi comune celor douã atrii

41. Hilul pulmonar reprezintã

a. depresiunea prin care elementele rãdãcinii pulmonare pãtrund în plãmãn

b. pediculul pulmonar

c. aparatul de susţinere a plãmãnului

d. o structurã limfoidã

42. Endocardul este

a. foiţa externã a cordului

b. foiţa care tapeteazã cavitãţile cordului

c. vãrful cordului

d. membrana de înveliş a coronarelor

43. Pulmonul drept prezintã

a. lob superior şi inferior

b. lob superior, mijlociu si inferior

c. lob apical, oblic si orizontal


d. apical şi bazal

44.Sinusurile paranazale

a. sunt cavitãţi de rezonanţã pentru sunete

b. nu sunt cãptuşite de mucoasã

c. nu comunicã cu fosele nazale

d. sunt pline cu LCR

45. Piramidele renale Malpighi se aflã la nivelul

a. corticalei

b. sinusului renal

c. medularei

d. imediat subcapsular

46. Marele trohanter aparţine

a. humerusului

b. femurului

c. tibiei

d. cubitusului

47. Acromionul este o apofizã ce aparţine:

a. sternului

b. scapulei

c. cubitusului

d. claviculei

48. Arterele coronare sunt

a. superioarã şi inferioarã

b. dreaptã şi stãngã

c. superioarã, mijlocie şi inferioarã

d. atrialã şi ventricularã

49. Lobulii pulmonari


a. sunt formaţi din segmente

b. formeazã segmente pulmonare

c. sunt în numãr de 3 pentru plãmãnul drept

d. sunt formaţiuni mai mari decãt lobii

50. Corticala renalã conţine

a. corpusculii lui Malpighi

b. sinusul renal

c. papilele renale

d. tubii drepţi

51. Vena portã se formeazã prin unirea venelor

a. mezentericã superioarã, inferioarã si splenicã

b. hepatice

c. cavã inferioarã şi hepaticã

d. splenicã şi pancreatico-duodenalã

52. La nivelul atriulului drept se deschid urmatoarele elemente cu o exceptie:

a. vena cava suparioara

b. vena cava inferioara

c. urechiusa drepta

d. artera aorta

53. Tunica muscularã a stomacului cuprinde

a. un numãr variabil de straturi

b. 2 straturi

c. 3 straturi

d. doar un strat circular bine reprezentat

54. Pancreasul este un organ

a. foarte bine vascularizat

b. situat în abdomenul inferior


c. neîncapsulat

d. lipsit de inervaţie

55. Nefronii sunt formaţi din

a. ghem vascular şi sinus renal

b. tubi uriniferi colectori

c. corpuscul renal şi tub urinifer

d. piramidele Malpighi

56. Rinichiul drept are urmãtoarele rapoarte

a. cu glanda suprarenalã dreaptã

b. cu ficatul

c. cu faţa posterioarã a stomacului

d. cu muşchiul psoas

57. Ureterul leagă următoarele formaţiuni :

a. bazinetul cu vezica urinară

b. bazinetul cu uretra

c. calicele primare cu uretra

d. vezica urinarã cu uretra

58. Vezica urinară are raporturi cu :

a. simfiza pubiană

b. loja genitală

c. ampula rectală

d. ureterul

59. Cartilajul tiroid:

a. are forma unei rachete cu mânerul în jos

b. prezintă o margine anterioară numită popular “mărul lui Adam”

c. pecetea sa este dispus posterior

d. intra in structura glandei tiroide


60.Corzilele vocale reprezintã

a. muşchiul vocal

b. ligamentul vestibular

c. ventriculii laringelui

d. plicile vocale

FIZIOLOGIE
1. Debitul cardiac reprezintă:

a) suma debitelor sistolice ale celor doi ventriculi

b) suma debitelor sistolice ale atriilor si ventriculilor

c) produsul dintre debitul sistolic si frecventa cardiacă/minut

d) este sinonim cu lucrul mecanic

2. Forma solvită a oxigenului din sânge depinde de:

a) presiunea parţială a oxigenului din sângele arterial

b) cantitatea de hemoglobină

c) presiunea parţial a CO2

d) nici un răspuns nu este corect

3. Hemoglobina este:

a) un pigment respirator

b) o hemoproteină cu rol de transport

c) un aminoacid

d) o glicoproteină ???

4. Indicele cardiac reprezintă:

a) debitul cardiac/ m2 de suprafată corporală

b) debitul cardiac/ volumul sanguin

c) diferenta dintre debitele sistolic atrial Si cel ventricular

d) nici un răspuns nu este corect


5. Debitul cardiac:

a) creSte odată cu vârsta

b) scade treptat, cu 0,25 l/m2 pe deceniu, începând cu adolescenta

c) nu se modifică odată cu vârsta

d) are o valoare mai mare la sexul masculin

6. Transportul arterial al oxigenului este sinonim cu:

a) capacitatea de oxigenare

b) debitul de oxigen al sângelui

c) debitul venos de oxigen

d) puterea de oxigenare

7. Afinitatea hemoglobinei pentru oxigen se exprimă prin:

a) capacitatea de oxigenare

b) puterea de oxigenare

c) coeficientul de oxigenare

d) diferenta arteriovenoasă

8. Transportul gazelor de către sânge aparţine funcţiei:

a) respiratorii

b) circulatorii

c) digestive

d) excretorii

9. În molecula de hemoglobină funcţională Fe este menţinut:

a) în stare ferică

b) combinat cu tiroxina

c) combinat cu CO2

d) în stare feroasă

10. Hemoglobina are o afinitate de 300 de ori mai mare pentru:


a) oxidul de carbon faţă de carbon

b) oxigen faţă oxidul de carbon

c) bioxidul de carbon

d) bioxidul de carbon faţă de oxigen

11. Concentraţia CO2 dizolvat în sângele arterial este direct proporţională cu presiunea
CO2conform:

a) efectului Bohr

b) efectului Haldane

c) legii lui Henry

d) fenomenului Hamburger

12. Valoarea debitului sistolic este:

a) 120-140 ml;

b) 5-6 l/min.;

c) 3-3,5 l/min.;

d) 65 ml;

13. Debitul cardiac scade:

a) în ultimul trimestru de sarcina

b) în timpul somnului

c) în timpul digestiei

d) la sportivii de performantă în timpul efortului

14. Diferenta arteriovenoasa depinde de:

a) debitul cardiac

b) metabolism

c) debitul cardiac Si metabolism

d) cantitatea de mioglobină

15. Debitul circulator general:

a) reprezintă cantitatea de sânge care trece prin plămâni în timp de un minut

b) corespunde minut-volumului ventricolului stâng


c) rezultă din însumarea debitelor celor două ventricule

d) nici un răspuns nu este corect

16. Debitul cardiac creSte:

a) în timpul somnului

b) în timpul sarcinii, în special în ultimul trimestru

c) la persoanele cu vagotonie

d) nici un răspuns nu este corect

17. Inegalitatea valorilor debitului celor doi ventriculi:

a) apare la sportivii antrenati

b) se manifestă la persoanele neantrenate

c) este caracteristică pentru persoanele în vârstă

d) nu este fiziologică

18. Valorile presiunii partiale a oxigenului în sângele arterial:

a) cresc odată cu vârsta

b) sunt mai mari la bărbati decât la femei

c) sunt strict dependente de ventilatie

d) nu sunt corelate cu valorile presiunii oxigenului în sângele alveolar

19. Termenul de „pozitie”, în sens fiziologic, desemnează:

a) pozitia centrului de greutate

b) o anumită orientare a corpului în spatiu, sau a unei părti din corp în raport cu altele

c) poligonul sau baza de sustinere

d) nici un răspuns nu este corect

20. Echilibrul este stabil atunci când:

a) centrul de greutate şi punctul de sprijin coincid

b) centrul de greutate este deasupra punctului de sprijin

c) centrul de greutate este sub punctul de sprijin

d) nici un răspuns nu este corect


21. Lanturile cinematice închise:

a) sunt realizate de membrele pe care se sprijină corpul în mentinerea unei pozitii

b) realizează laturile poligonului de sustinere

c) determină pozitia centrului de greutate

d) nici un răspuns nu este corect

22. Unghiul de stabilitate:

a) este cu atât mai mare cu cât centrul de greutate este situat mai sus

b) are o valoare indicativă absolută

c) este format de proiectia centrului de greutate cu dreapta care îl uneSte cu marginea

bazei de sustinere

d) prezintă fenomenul de recrutare

23. În statiunea bipedă, centrul de greutate este localizat:

a) la nivelul coloanei cervicale

b) la nivelul coloanei toracice

c) la încruciSarea planului dorso-sacral (care trece prin partea superioară a vertebrei


lombareL2), cu planul medio-frontal

d) la nivelul pelvisului

24. Un organism echilibrat convenabil în pozitie verticală prezintă o activitate musculară :

a) scăzută doar la nivelul coapselor

b) cresută doar la nivelul trunchiului

c) crescută la nivelul trunchiului Si coapselor

d) scazută la nivelul trunchiului Si a coapselor

25. Cum se numeşte punctul masei corpului asupra căruia acţionează rezultanta
forţelorgravitaţionale:

a) centru de greutate

b) forţă musculară

c) putere musculară
d) centru de echilibru

26. Pârghiile de gradul I sunt cunoscute ca:

a) pârghii de fortă

b) pârghii de viteză

c) pârghii de echilibru

d) pârghii de sustinere

27. Pârghiile de gradul II sunt cunoscute ca:

a) pârghii de fortă

b) pârghii de viteză

c) pârghii de echilibru

d) pârghii de sustinere

28. De cine este reprezentată forţa activă care menţine echilibrul?

a) centrul de greutate

b) forţa musculară

c) puterea musculară

d) centrul de echilibru

29. MiScarea de basculă:

a) defineSte anumite miScări ale bazinului Si omoplatului

b) defineSte miScările rotulei

c) este sinonimă cu abductia

d) nici un răspuns nu este corect

30. Glisarea Si hiperextensia sunt miScări:

a) fiziologice rar intalnite

b) efectuate jurul axei sagitale într-un plan frontal

c) similare cu abductia Si respectiv adductia

d) care depăSesc limitele fiziologice


ERGOFIZIOLOGIE
1. In timpul contractiei izotonice:

A. nu se modifica dimensiunile muschiului

B. se produce lucru mecanic

C. nu se produce lucru mecanic

D. se modifica doar tensiunea din muschi

2. In efortul fizic,oboseala apare mai intai la nivelul :

A. nervului

B. muschiului ???

C. placii motorii

D. fusului neuro-muscular

3. In efort, la nivelul aparatului cardio-vascular, modificarile sunt generate de :

A.necesitatile crescute de oxigen

B.necesitatile imediate de radicali liberi

C.necesitatile de bioxid de carbon

D.incapacitatea cordului de a produce energie din acidul lactic rezultat din activitatea scheletica.

14. Depolarizarea celulei musculare se realizeaza prin:

A.influx de magneziu

B.eflux de potasiu

C.influx de calciu si potasiu

D.influx de sodiu si calciu

15. Contractia auxotonica este cea in care variaza:

A.lungimea fibrei musculare

B.tonusul

C.forta de contractie

D.lungimea si tensiunea muschiului

16. Mişcarea naturală (deplasarea) este o succesiune de faze


A izometrice

B. izotonice şi auxotonice

C.izometrice si izotonice

D.izometrice, izotonice si auxotonice

17. Oboseala musculară se datorează:

A.scăderii randamentului energetic

B.acumulării de acidlactic

C.lipsei de O2

D. toate variantele sunt corecte

18. Dupa efort si consum energetic, cel/cea care reface toate sistemele energetice este:

A.sistemul aerob

B.sistemul fosfagen

C.sistemul glicogen-acid lactic

D.sistemul anaerob

19. Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in efort determina ca mecanism sanguin

adaptativ imediat:

A.scaderea numarului trombocitelor

B.scaderea numarului limfocitelor

C.cresterea numarului eritrocitelor

D.scaderea numarului eritrocitelor

20. O frecventa respiratorie peste 60/ minut in efort semnifica:

A.o adaptare neeconomica a respiratiei la efort

B.adaptare la efort la antrenati

C.adaptare la efort la neantrenati

D. o adaptare economica a respiratiei la efort

21. Presiunea partiala a:

A.oxigenului in artere se mentine aproape constanta in efort


B. oxigenului in vene se mentine aproape constanta in efort

C.bioxidului de carbon in artere creste la limita superioară a efortului

D. bioxidului de carbon in vene scade la limita superioară a efortului

22. In efort, muschiul poate consuma de

A.60 de ori mai mult oxigen decit in repaus

B.100 de ori mai mult oxigen decit in repaus

C.10 de ori mai mult oxigen decit in repaus

D. 30 de ori mai mult oxigen decit in repaus

23. Frecventa cardiaca critica care indica limita de solicitare compatibilă cu creşterea efortului
aerob pentru ca depăşirea ei nu mai determină creşterea DC (debitului cardiac) şi nici consumul
de O2 este:

A.200/minut

B.150/minut

C.160/minut

D.180/minut

24. In efortul maxim, in muschi este distribuit un procent din debitul cardiac egal cu:

A.100%

B.pana la 90%

C.pina la 50%

D.30-40%

25. Tonul infinit semnifica:

A.scaderea PA diastolice catre zero

B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg

C. scaderea PA sistolice catre zero

D.apropierea ca valori a presiunilor arteriale sistolice si diastolice


BIOMECANICA
1. Muschii flexori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural;

c. Pectineu;

d. Semitendinos.

2. În timpul mersului, unghiul de flexie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:

a. 50o;

b. 20o;

c. 70o;

d. 5o;

3. Condilii femurali se rostogolesc pe platoul tibial:

a. Pe toată durata flexiei maxime;

b. Numai în extensie;

c. În primele 20o;

d. Numai în primele 10o;

4. În timpul mersului, forţa ce acţionează asupra capului femural este:

a. Variabilă;

b. Constantă;

c. Cu o variaţie nesemnificativă;

d. Numai în funcţie de greutatea membrului inferior;

5. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:

a. Muschiul soleus;

b. Muschiul drept femural;

c. Muschiul abductor;

d. Muschiul sartorius.

6. În timpul flexiei, intre patelăşi condilii femurali este o mişcare de:


a. Rostogolire pură;

b. Rostogolire plus alunecare;

c. Alunecare pură;

d. Nici un răspuns nu este corect;

7. Valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul tibial:

a. Este mai mare pentru condilul medial;

b. Este mai mare pentru condilul lateral;

c. Cele două maxime au valori aproximativ egale;

d. Este la nivelul spinului intercondilian;

8. Muschii abductori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural;

c. Gluteus medius;

d. Tibialul anterior.

9. Pentru un genunchi sănătos, axul mecanic trebuie să treacă prin;

a. Condilul lateral;

b. Condilul medial;

c. Spinul intercondilian;

d. Patelă;

10. In genu varum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul tibial:

a. Este mai mare pentru condilul medial;

b. Este mai mare pentru condilul lateral;

c. Cele două maxime au valori aproximativ egale;

d. Este la nivelul spinului intercondilian;

11. Muschii flexori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural;
c. Semitendinos;

d. Nici un raspuns nu este corect.

12. Condilii femurali alunecă pe platoul tibial:

a. În flexie maximă;

b. Numai în extensie;

c. În primele 60o;

d. Numai în primele 20o;

13. In genu valgum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul

tibial:

a. Este mai mare pentru condilul medial;

b. Este mai mare pentru condilul lateral;

c. Eele două maxime au valori aproximativ egale;

d. Este la nivelul spinului intercondilian;

14. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:

a. Muschiul soleus;

b. Muschiul drept femural;

c. Muschiul abductor;

d. Muschiul ischiogambier.

15. MuSchiul care are rol atât în extensia Soldului cât Si în flexia genunchiului este:

a. Bicepsul femural, portiunea scurtă;

b. Bicepsul femural, portiunea lungă;

c. Dreptul femural;

d. Vastul lateral.

16. În timpul mersului, unghiul maxim de abducţie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:

a. 50o;

b. 20o;

c. 70o;
d. 5o;

17. Muschii extensori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural;

c. Vastul medial;

d. Soleus.

18. Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin;

a. Condilul lateral;

b. Condilul medial;

c. Spinul intercondilian;

d. Patelă;

19. În timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:

a. 50o;

b. 20o;

c. 70o;

d. 5o;

20. Muschii extensori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural portiunea lungă;

c. Vast medial;

d. Biceps femural portiunea scurtă.

21. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este:

a. Muschiul vast lateral;

b. Muschiul tibial anterior;

c. Muschiul drept femural;

d. Muschiul semitendinos.
22. În sprijin unipodal, forţa ce acţionează asupra capului femural este:

a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior;

b. De opt ori greutatea corpului;

c. De două ori greutatea corpului;

d. Nici un răspuns nu este corect;

23. Mişcarea complexă dintre condilii femurali şi platoul tibial este asigurată de:

a. Ligamentele încrucişate;

b. Spinul intercondilian;

c. Ligamentele laterale;

d. Ligamentul rotulian;

24. Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:

a. Muschiul gluteus maximus;

b. Muschiul tibial anterior;

c. Muschiul drept femural;

d. Muschiul piriform.

25. În timpul mersului normal valoarea maximă a forţei ce acţionează asupra capului femural este
aproximativ:

a. De doua ori greutatea corpului;

b. De patru ori greutatea corpului;

c. De opt ori greutate corpului;

d. De zece ori greutatea corpului.

26. În timpul mersului, unghiul maxim de rotatie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:

a. 50o;

b. 20o;

c. 70o;

d. 5o;

27. MuSchiul care are rol atât în flexia Soldului cât Si în extensia genunchiului este:

e. Vastul lateral;
f. Dreptul femural;

g. Semitendinosul;

h. Semimembranosul.

28. În sprijin bipodal, forţa ce acţionează asupra capului femural este:

a. Jumătate din greutatea corpului;

b. Jumătate din greutatea corpului mai puţin greutatea gambei;

c. Jumătate din greutatea corpului mai puţin greutatea membrului inferior;

d. Aproximativ, de patru ori greutatea corpului;

29. Pentru un genu varum, axul mecanic trece prin;

a. Condilul lateral;

b. Condilul medial;

c. Spinul intercondilian;

d. Patelă;

30. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:

a. Muschiul gastrocnemian medial;

b. Muschiul vast lateral;

c. Muschiul tibial anterior;

d. Toate raspunsurile sunt corecte.

BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE KINETOTERAPIEI


1. Diartrozele sunt articulaţii:

a) fibroase, unirea realizându-se prin ţesut conjunctiv fibros

b) cu cavitate articulară, sinovie şi capsulă, cartilaj articular, cu posibilităţi ample de mişcareîn


mai multe direcţii

c) cartilaginoase, permiţând o oarecare mişcare

d) unite prin cartilaj hialin.


2. Celulele osului sunt:

a) osteoblaste

b) miozite

c) reticulocite

d) miocite

3. Rolul lichidului sinovial este de:

a) a realiza o bună respiraţie celulară

b) a transporta osteoplaste

c) a încetini mişcarea

d) lubrifiant şi nutritiv pentru cartilaj 4.

4.Care este rolul ce nu poate fi îndeplinit de tendon, din punct de vedere funcţional:

a) organ de transmitere a forţei de contracţie

b) organ respirator

c) organ de modulare a contracţiei brutale, rol de amortizor

d) organ de amplificare a contracţiei musculare de-abia perceptibilă

5. Proprioceptorii nu includ:

a) receptorii cutanaţi

b) fusul muscular

c) receptorii articulari

d) organele de tendon

6. Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:

a) tipul articulaţiei

b) capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa

c) abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)

d) elasticitatea musculară

7. După T. Sbenghe redoarea (stiffness-ul) se refera la:

a) tixotropie şi decondiţionarea bătrânilor


b) contractură ireversibilă

c) afectarea jocului articular 16

d) anchiloză

8. Evaluarea amplitudinii de mişcare trebuie să aprecieze:

a) numai mişcarea pasivă

b) mişcarea autopasivă

c) numai mişcarea activă

d) atât mişcarea pasivă, cât şi cea activă

9. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:

a) manipulările

b) stretching-ul

c) mobilizări

d) exerciţii cu greutăţi mari

10. Stretching-ul nu este contraindicat în urmatoarele situatii:

a) când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară

b) cînd limitarea este de cauză osoasă

c) după o fractură recentă neconsolidată

d) în prezenţa unui process inflamator acut sau infecţios intra- sau periarticular

11. Inhibiţia activă (IA) se aplică:

a) în paralizii

b) numai muşchiului normal inervat şi sub control voluntar normal

c) în refacerea mobilităţii articulare

d) în refacerea sinovialei

12. Mişcările jocului articular sunt:

a) rulare, alunecare, răsucire, rotaţie, compresie

b) rulare, alunecare, circumducţie, compresie, tracţiune

c) rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune


d) rulare, alunecare, rotaţie, compresie, tracţiune

13. Testingul articular apreciază:

a) end-fell-ul

b) excitabilitatea neuro-musculară

c) nivelul calcemiei

d) tonusul endocrin

14. Care din următoarele reguli pentru stretching, dupa A. Adler, nu sunt adevarate?

a) încălzirea prealabilă a ţesutului

b) aplicarea unor tehnici de relaxare

c) poziţionarea corectă a pacientului

d) Supraîncălzirea (overstretching) nu cauzează durere sau rupturi ale fibrei musculare

15. Care sunt afirmaţiile incorecte referitor la efectele jocului articular:

a) asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice

b) asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial

c) permite formarea de aderenţe în articulaţie

d) Menţine prezente impusurile aferente ale feedback-ului proprioceptiv de la nivel articular

16. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte:

a) gradul 1: mici amplitudini ritmice la începutul excursiei de mişcare

b) gradul 3: mişcări cu amplitudine mai largă, care nu ating extremele excursiei de mişcare

c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii

d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară(stretching)

17. Dintre tehnicile enumerate una nu se foloseşte pentru obţinerea inhibiţiei active (IA):

a) tehnica hold-relax (contracţie-relaxare)

b) tehnica hold-relax-contraction (contracţie-relaxare-contracţie)

c) tehnica contractiei agonistului

d) tehnica oscilaţiei gradate


18. Evaluarea musculară obiectivă se realizează prin următoarele modalităţi:

a) examen clinico-funcţional

b) anamneză

c) goniometrie

d) spirometrie

19. Mărimea forţei musculare nu depinde de:

a) diametrul de secţiune al muşchiului

b) numărul unităţilor motorii în acţiune

c) frecvenţa impulsurilor nervoase

d) tipul articulaţiei

20. Contraindicaţiile propriu-zise pentru exerciţiile cu rezistenţă sunt:

a) inflamaţia şi durerea intenră articulară sau/şi musculară în timpul exerciţiului

b) respiraţie anevoioasă

c) puls şi tensiune arterială ridicată

d) deficienţele coloanei vertebrale

21. Care afirmaţie despre contracţiile izometrice pentru creşterea forţei musculare nu este
adevarată:

a) reduc edemul prin efect de pompă

b) tehnica este simplă

c) durata exerciţiilor este scurtă

d) solicită articulaţiile

22. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:

a) o contracţie de 6 sec/zi

b) 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi

c) serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii

d) o contracţie de 12 sec/zi

23. Unitatea de bază a osului este:

a) neurofibrila
b) reticulocitul

c) miofibrila

d) osteonul

24. Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:

a) setul I: 10 ridicări cu 5 RM

b) setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM

c) setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM

d) setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM

25. Ligamentele şi tendoanele nu sunt:

a) structuri conjunctive foarte dense

b) structuri cartilaginoase, netede

c) formate din fibre de colagen şi elastină

d) structuri rezistente

26. Dezavantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt:

a) eficienţa crescută, tehnica simplă

b) nu ameliorează supleţea articulară, dezvoltă un feed-back kinestezic redus

c) mai puţin obositoare

d) necesită durate scurte de antrenament

27. Abilitatea este:

a) capacitatea de a mentine posturile gravitaţionale şi antigravitaţionale

b) execuţia unei mişcări pe toată amplitudinea ei fiziologică

c) posibilitatea de a iniţia o mişcare

d) aptitudinea de a mişca segmentele în afara posturii sau locomoţiei

28. „Orice corp rămâne în starea sa de repaus sau de mişcare uniformă în linie dreaptădacă nu
intervine o forţă exterioară, care să îi schimbe starea” reprezintă:

a) legea acceleraţiei

b) legea inerţiei

c) puterea
d) legea acţiuniişi reacţiunii

29. Controlul motor se dezvoltă de la naştere pe măsura maturizării sistemului nervos al copilului,
în 4 etape:

a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea

b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea

c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea

d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul

30. Dintre semnele caracteristice patologiei coordonării prin leziuni cerebeloase şi extrapiramidale
sunt:

a) tremurături, astm

b) obezitatea, ataxia

c) tremor, astm

d) ataxia, spasme

31. Postura corporală este influenţată de 3 factori:

a) ereditate, stările patologice, obişnuinţa

b) genetic, aptitudinile, atitudini

c) ereditate, comportament, obişnuinţe

d) stări patologice, aptitudini, echilibru

32. ADL are ca obiective specifice recâştigarea:

a) forţei şi rezistenţei musculare

b) mobilităţii articulare

c) îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncăşi de agrement

d) stretching-ului

33. Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) -


incapacitate(disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:

a) pediatriei

b) recuperării medicale

c) traumatologiei

d) chirurgiei
34. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la aprecierea liniei gravitaţiei întregului
corp pentru înclinările laterale:

a) apofiza spinoasă a vertebrei C7

b) trohanter

c) pliul interfesier

d) spaţiul dintre condilii interni ai genunchilor

35. La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări patologice:

a) genu valgum

b) genu recurvatum

c) cifoză dorsală accentuată

d) cifolordoză

36. Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:

a) doar din faţă

b) doar din lateral

c) doar din posterior

d) din faţă, din posterior şi din profil

37. Stereognozia reprezintă aprecieri în legătură cu:

a) forma, dimensiunile, greutatea, consistenţa, textura unui obiect

b) forţa musculară

c) deficitul respirator

d) limitarea amplitudinii de mişcare

38. Cele două perioade distincte ale ciclului de mers sunt:

a) contactul iniţial, desprinderea

b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe două picioare

c) sprijinul şi balansul

d) desprinderea şi pendularea.

39.Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice:

a) mers dureros
b) mers încrucişat, mers rulat

c) mers cu semnul Trendelenburg

d) mers stepat

40. Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:

a) un minut

b) 10 secunde

c) o oră

d) câteva secunde

41. Capsula articulară este:

a) un ţesut muscular în continuarea periostului

b) un ţesut conjunctiv în continuarea tendonului

c) un ţesut conjuctiv fibros în continuarea periostului

d) un ţesut conjunctiv fibros în continuarea muşchiului

42. În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se bazează

pe principiile:

a) accesibilităţii şi continuităţii

b) tratării diferenţiate şi continuităţii

c) legăturii dintre teorie şi practică

d) încărcării (overlood) şi specificităţii

43. Structura programul de antrenament aerobic este format din:

a) parte fundamentală, parte de încheiere

b) perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)

c) perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei

d) parte de anamneză, de încălzire, de relaxare

44. Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina deficit
funcţional, cu excepţia:

a) redorilor

b) deficitului respirator
c) limitării mobilităţii articulare

d) anchilozelor

45. Ordinea firească a traseului buclei gama descrisă de Granit şi Kaada este:

a) fibre musculare intrafusale - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron


alfa - aferenţa gama static sau dinamic - motoneuronul gama din cornul anterior

b) protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa - fibre musculare


intrafusale - terminaţia anulospirală din fus - fibre I A - aferenţa gama static sau dinamic -
motoneuronul gama din cornul anterior

c) fibre musculare intrafusale - terminaţia anulospirală din fus - fibre I A -

motoneuronul gama din cornul anterior - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari -

motoneuron alfa

d) motoneuron gama din cornul anterior medular – aferenţă gama static sau dinamic – fibrele
musculare intrafusale – terminaţiile anulospinale ale fusului – aferenţe senzitive ale fusului –
protoneuronul senzitiv spinal – neuronii intercalari – motoneuron alfa şi motoneuron
gama

46. Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii (după Gummerson):

a) elasticitatea musculară, a tendoanelor şi ligamentelor

b) abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)

c) temperatura mediului

d) restricţia sau lejeritatea hainelor

47. Scăderea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii nu se poate produce datorită:

a) ţesutului moale

b) articulaţiei

c) ţesutului moale şi articulaţiei

d) muşchiului cardiac

48. Reflexul miotatic este reflex de:

a) întindere

b) reflex de tendon

c) reflex flexor
d) nici una

49. Spasticitatea (piramidală) poate fi definită ca fiind:

a) hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare

b) atrofie musculară

c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă

d) cicatrice tisulară

50. Aprecierea unghiului maxim al unei mişcări nu se poate realiza:

a) goniometric

b) prin tracţiune

c) prin firul cu plumb

d) subiectiv, prin unghiuri imaginare

51. Marea mobilitate a umărului se datorează celor:

a) 5 articulaţii (3 adevărate, 2 false)

b) 4 articulaţii (2 adevărate, 2 false)

c) 5 articulaţii (2 adevărate, 3 false)

d) 3 articulaţii (2 adevărate, 1 falsă)

52. Selectaţi enunţurile adevarăte incluse în regulile generale ale bilanţului articular:

a) cotul şi genunchiul au mişcari de extensie

b) goniometru trebuie să fie presat pe segmente

c) aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta

d) aplicarea goniometrului pe partea laterală a articulaţiei testate (cu câteva excepţii, exemplu mă

surarea supinaţiei)

53. Testing-ul muscular reprezintă:

a) măsurarea amplitudinilor de mişcare în articulaţii

b) tehnici de evaluare a deficitului respirator

c) măsurarea flexibilităţii articulaţiilor

d) un sistem de tehnici de examen manual pentru evaluarea forţei musculare


54. Care sunt condiţiile care nu sunt obligatorii pentru realizarea unui bilanţmuscular:

a) sa preceadă bilanţul articular

b) poziţionarea corectă a pacientului şi cooperarea acestuia

c) înregistrarea valorilor în sistemul cotat de la 5 la 0

d) evaluarea indicelui de masă corporală

55. Cotarea bilanţului muscular se realizează în:

a) 5 trepte, de la 5 la 0

b) 6 trepte, de la 5 la 0

c) 5 trepte, de la 5 la 1

d) fără trepte

56. Care afirmaţie este corectă cu privire la valoarea 3 în cotarea bilanţului muscular:

a) constituie un prag funcţional muscular pentru membrele inferioare

b) constituie un prag funcţional muscular pentru membrele superioare ???

c) constituie un prag funcţional muscular pentru membrele superioare şi inferioare

d) nici un raspuns nu este corect

57. Tehnica bilanţului muscular (5-0) a forţei musculare se realizează:

a) 0, 1, 2 - antigravitaţional, 3, 4, 5 - fără gravitaţie

b) 2, 1, 0 - antigravitaţional, 5, 4, 3 - fără gravitaţie

c) 5, 4 - antigravitaţional, 3, 2, 1, 0 - fără gravitaţie

d) 5, 4, 3 - antigravitaţional, 2, 1, 0 - fără gravitaţie

58. Supinaţia este mişcarea de:

a) rotare spre interior

b) orientare a palmei în sus

c) rotaţie internă a pumnului

d) orientare a palmei în jos

59. Poziţionarea pacientului supus testing-ului muscular poate fi astfel:

a) antigravitaţionalăşi fără gravitaţie


b) pentru fiecare treaptă o poziţie

c) 3 poziţii (5-4, 3-2, 1-0)

d) o singură poziţie pentru toate treptele

60. Precizaţi care categorie nu aparţine ADL-urilor:

a) igienăşi alimentare

b) mobilitate în pat

c) forţăşi rezistenţă

d) comunicare

61. Sinoviala este:

a) membrana care tapetează în exterior capsula articulară

b) membrana care captuşeşte cartilajul osului

c) membrana care înveleşte fibra musculară

d) membrana care tapetează intern capsula articulară

62. Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în evaluarea
posturii:

a) atitudinea corpului

b) creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta)

c) rezistenţa la efort

d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta

63. Care dintre variante nu este end-fell (senzaţie finală la aprecierea AM):

a) o senzaţie de duritate, ca de blocare os pe os (end-fell dur)

b) o senzaţie de usturime (end-fell semidur)

c) o senzaţie de rezistenţă moale care cedează pe câţive milimetri (end-fell moale)

d) o senzaţie intermediară, între cea durăşi moale, caracterizată ca fermă (end-fell ferm)

64. Metode specifice refacerii amplitudinii de mişcare:

a) stretching-ul

b) manipulări, mobilizări

c) inhibiţia activă (IA)


d) toate răspunsurile sunt corecte

65. Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:

a) redus-activ

b) dinamic, static (pasiv)

c) balistic, izometric

d) activ (sau stato-activ)

66. Identificaţi afirmaţia falsă despre beneficiile stretching-ului, după A. Adler:

a) creşte tensiunea muscularăşi poate provoca durere

b) determină relaxare fizicăşi psihică

c) scade riscul de traumatisme ale aparatului locomotor

d) creşte flexibilitatea ţesuturilor

67. Pregătirea pacientului pentru stretching nu trebuie săţină seama de:

a) încălzirea ţesutului

b) reacţia alergică a pacientului la medicaţie

c) aplicarea unor procedee de relaxare

d) alegerea procedeului celui mai adecvat şi comod pentru pacient

68. Ce nu constituie precauţii în aplicarea stretching-ului:

a) întinderea ţesuturilor care au fost în imobilizare prelungită

b) pacienţii cu osteoporoză

c) pacienţii cu fracturi recente încă incomplet consolidate

d) pacienţii cărora li s-au aplicat procedee de relaxare

69. În stretching-ul activ este foate important:

a) dieta

b) controlul respiraţiei

c) ambele

d) nici una
70. Stretching-ul este contraindicat:

a) la persoanele relaxate fizic şi psihic

b) în prezenţa persistenţei unei dureri la orice mişcare articulară

c) la sedentari

d) la sportivi

71. Cauzele apariţiei durerii în aplicarea stretching-ului:

a) relaxarea pacientului

b) efectuarea încălzirii (masaj, exerciţii)

c) comunicarea permanentă cu pacientul

d) forţarea exerciţiilor, întindere exagerată

72. Indicaţiile refacerii jocului articular nu prevăd:

a) măsurarea indicelui de condiţie fizică

b) limitarea mişcărilor articulare prin afectare articulară capsulară

c) rolul profilactic în cazul imobilizărilor prelungite

d) menţinerea feedback-ului proprioceptiv articular

73. Care este afirmaţia falsă între precauţiile mobilizărilor articulaţiilor periferice (MAP):

a) protezele totale

b) bolile osoase, neoplazii, fracturi

c) o articulaţie nedureroasă

d) o articulaţie inflamatăşi foarte dureroasă

74. Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu prevăd:

a) poziţia comodăşi relaxată a pacientului

b) respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine

c) poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului

d) forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă

75. Identificaţi cei 3 timpi în tehnica manipulării, aplicată atât articulaţiilor periferice, cât şi
coloanei vertebrale:

a) punerea în aşezat, impulsul manipulativ, relaxare


b) punerea în poziţie, în tensiune, impulsul manipulativ

c) relaxarea, punerea în poziţie, impulsul manipulativ

d) punerea în tensiune, relaxarea, impulsul manipulativ

76. Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:

a) să nu provoace durere, regula mişcării contrare

b) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere

c) regula mişcării contrare, cu durere

d) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere

77. Una dintre următoarele afirmaţii este falsă:

a) după numărul de articulaţii peste care trec muşchii pot fi uni-, bi- sau poliarticulari

b) după aşezare muşchii sunt superficiali sau profunzi

c) după numărul capetelor de origine muşchii sunt mono, biceps, triceps, cvadriceps

d) după structurăşi funcţie muşchii pot fi penaţi, uni- sau bipenaţi

78. În metabolismul glucozei există:

a) doar calea aerobă

b) doar calea anaerobă

c) nici o cale

d) două căi diferite: anaerobăşi aerobă

79. Metabolismul glucozei pe calea aerobă se realizează:

a) în prezenţa O2

b) în lipsa O2

c) în prezenţa acidului lactic în exces

d) în prezenţa H2O

80. Ciclul Krebs este întâlnit în metabolismul:

a) anaerob lactacid

b) anaerob alactacid

c) aerob
d) nici unul 23

81. Sursele primare de energie pentru activitatea muscular sunt:

a) lipide, proteine, glucide

b) apă, glucide, proteine

c) glucoză, acizi graşi

d) proteine, acizi graşi

82. Evaluarea subiectivă a pacientului constă în:

a) anamneză, înregistrearea contracţiei izometrice

b) calcularea suprafeţei de secţiune a muşchiului

c) inspecţia, palparea

d) anamneză, observarea pacientului

83. Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:

a) hipotonii sau hipertrofii musculare

b) rezistenţa la efort

c) deficitul respirator

d) mobilitatea articulaţiilor

84. Identificaţi calificativele corespunzătoare scalei testing-ului muscular:

a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2 schiţată, 1 slab, 0 foarte slab

b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab, 1 schiţată, 0 zero

c) 5 normală, 4 bună, 3 moderată, 2 slabă, 1 schiţată, 0 zero

d) 0 normală, 1 bună, 2 moderată, 3 slabă, 4 schiţată, 5 zero

85. Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:

a) intensitate, complexitate

b) intensitate, durată

c) durată, complexitate

d) de nici un factor

86. Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:


a) tehnica Oxford, exerciţiu cu rezistenţă progresivă

b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins

c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie

d) tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins

87. Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:

a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic

b) body-building

c) tehnica formării corpului

d) ridicării greutăţilor

88. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:

a) 5 şi 4

b) -2, -3

c) 2+, 3+

d) 0, 1

89. Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă:

a) 2 şi 3

b) 4 şi 3

c) 2 şi 3

d) 3+, 2+

90. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:

a) 5, -5, 4, 4+, 3

b) 4+, 4, -4, 3, +3

c) -2, 2+, -3, 3+, 4

d) 2+, 3+, -4, 4, 4+