MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE

LICEUL TEHNOLOGIC DE TRANSPORTURI

Str. Văleni, Nr.144G, Ploieşti 100132
Telefon/Fax: 0344801862
E-mail: gst.ploiesti@gmail.com

Avizat Responsabil cerc pedagogic,

Avizat Inspector scolar de specialitate,

CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA

elaborat in conformitate cu OMEN nr. 3914/18.05.2017

Modulul Stagiu de pregatire practica
“ Pregatirea pentru integrarea la locul de munca”

90 ORE/AN
(3 saptamani * 30 ore/saptamana)

LICEU TEHNOLOGIC
CLASA a X-a

ANUL SCOLAR 2017-2018

Domeniul pregatire: Mecanica

Calificarea: Tehnician transporturi
 Date de identificare a CDL:

Institutia de invatamant : Liceul Tehnologic de Transporturi, Municipiul Ploiesti

Denumirea operatorului economic: SC EURIAL INVEST SRL Ploiesti
Denumirea CDL : „Pregatirea pentru integrarea la locul de munca”
Tipul de CDL: aprofundare
Profilul/Domeniul de pregatire: tehnic/mecanica
Calificarea profesionala: tehnician transporturi
Clasa: a X-a
Numar ore: 90
Anul de studiu : 2017-2018
Autorii :
Unitatea de invatamant :
1. prof. Cirjan Anca, gr.I, Liceul Tehnologic de Transporturi Ploiesti
2. prof. Suflea Amalia, gr.I, Liceul Tehnologic de Transporturi Ploiesti
3. prof. Andrei Vasile , gr.I, Liceul Tehnologic de Transporturi Ploiesti
4. prof. Ene Vasile , gr.I, Liceul Tehnologic de Transporturi Ploiesti
5. prof. Stancu Dorina, gr. II, Liceul Tehnologic de Transporturi Ploiesti
Operatorul economic
1. ing. Andrei Nicolae, SC EURIAL INVEST SRL Ploiesti

1. Nota de prezentare

Programa este adresata elevilor de la clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, domeniul mecanica
calificarea tehnician transporturi.
Continuturile tematice au o structura axata atat pe caracterul informativ cat si pe cel formativ,
permitand elevilor sa-si poata dezvolta, cat mai mult cu putinta, viziunea asupra complexitatii problemelor
din domeniul tehnic in general.
Numarul total de ore alocat modulului fiind repartizat dupa cum urmeaza:
- Total ore/an = 3 sapt.x 5 zile x 6 ore/zi = 90 ore/an;
Profesorul are posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de
dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anteriaoare ale elevilor, de compatibilitatea materialului
didactic si de ritmul de invatare si de formare a deprinderilor, specific grupului instruit.
Scopul fundamental:
- Dobandirea de catre absolventi, de cunostinte, abilitati si atitudini necesare angajarii pe piata
muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-urile corespunzatoare calificarilor profesionale de
nivel 4, in domeniul de pregatire profesionala Mecanica, sau continuarea pregatirii intr-o calificare
de nivel superior.
Curriculumul in dezvoltare locala “ Pregatirea pentru integrarea la locul de munca” constituie
oferta curriculara a Liceului Tehnologic de Transporturi Ploiesti si este realizat in parteneriat cu agentii
economici, prin care se asigura cadrul necesar adaptarii pregatirii profesionale a elevilor la cerintele pietei
muncii locale si judetene.
CDL-ul reprezinta o componenta a ofertei educationale (curriculare) pentru calificarea
profesionala “Tehnician transporturi” si face parte din cultura de specialitate si pregatirea practica
saptamanala aferente clasei a X-a, urmarind achizitionarea de competente cheie si rezultate ale invatarii
specifice acestora, integrate si dezvoltate in cadrul untatii de rezultate ale invatarii tehnice generale:
,,Realizarea asamblarilor mecanice", conform SPP:
• Competente de comunicarea in limba romana:
- Utilizarea corecta a vocabularului comun si a celui de specialitate
- Comunicarea/Raportarea rezultatelor activitatii profesionale desfasurate
 • Competente de baza de matematica, stiinte si tehnologie:
- Realizarea schemei de asamblare a unui produs simplu
• Competenta de a invata sa inveti
- Utilizarea SDV-urilor/utilajelor in vederea executarii operatiilor pregatitoare aplicate pieselor in
vederea asamblarii
- Utilizarea SDV-urilor in vederea asamblarii prin nituire manuala
- Utilizarea materialelor, SDV-urilor si utilajelor in vederea asamblarii prin sudare manuala sau cu
arc electric
- Utilizarea materialelor, SDV-urilor si echipamentelor in vederea asamblarii prin lipire
- Utilizarea materialelor si SDV-urilor in vederea asamblarii prin incleiere
- Utilizarea sculelor in vederea asamblarii prin filet
- Asigurarea piulitelor impotriva autodesfacerii
- Utilizarea SDV-urilor in vederea asamblarii prin pene/caneluri/cu profile poligonale/cu
stifturi/cu bolturi
Utilizarea SDV-urilor in vederea asamblarii prin strangere pe con/cu inele tronconice
/cu bratari elastice
- Utilizarea SDV-urilor in vederea asamblarii elastice
• Competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si
cunoastere:
- Culegerea de pe Internet a informatiilor referitoare la tipurile de masini de nituit
- Preocuparea pentru documentare folosind tehnologia irformatiei
• Competente sociale si civice:
- Colaborarea cu membrii echipei de lucru, in scopul indeplinirii sarcinilor de la locul de
munca
- Respectarea termenelor/timpului de realizare a sarcinilor
• Competente antreprenoriale:
- Asumarea initiativei in rezolvarea unor probleme
- Asumarea, in cadrul echipei de la locul de muncii, a responsabilitatii pentru sarcina de l ucru
primita
- Preocuparea pentru colectarea si transmiterea informatiilor relevante cu privire la constructia si
functionarea echipamentelor de lucru utilizate

2. Tabel de corelare dintre rezultatele invatarii si conţinuturile invatarii

Rezultate ale invatarii propuse Continuturile invatarii Situatii de

spre aprofundare invatare
Cunostin Abilitati Atitudini
te
6.1.2. 6.2.4. 6.3.1. 1. ASAMBLARI NEDEMONTABILE Pentru atingerea
6.1.2.1. 6.2.5. 6.3.2. 1.1. Asamblari prin nituire obiectivelor
6.2.6. 6.3.3. - operatii tehnologice pregatitoare aplicate in programei şi
6.2.7. 6.3.4. vederea realizarii imbinarilor nituite; dezvoltarea la
6.2.8. 6.3.5. - nituirea manuala (SDV-uri folosite la nituirea elevi a
6.2.9 6.3.6. manuala, prese manuale de nituit, tehnologia competenţelor
6.2.10. 6.3.7. nituirii manuale, NSSM la nituirea manuala); vizate de
6.2.38. 6.3.8. - nituirea rnecanica (clasificarea masinilor de nituit, parcurgerea
6.2.39. masini de nituit: electrice, hidraulice, pneumatice, modulului,
tehnologia nituirii mecanice, NSSM la nituirea recomandăm ca în
mecanica); procesul de
- controlul imbinarilor nituite; instruire practică
- defectele imbinarilor nituite si remedierea acestora. să se utilizeze cu
6.1.2. 6.2.11. 6.3.1. 1.2. Asamblari prin sudare precădere metode
6.1.2.2. 6.2.12. 6.3.2. - procedee de sudare prin topire si prin presiune; bazate pe acţiune,
6.2.13 6.3.3. - sudarea manuala cu arc electric (principiu, cum ar fi:
6.2.14. 6.3.4. electrozi de sudare, scule, dispozitive si  efectuarea de
6.2.15. 6.3.5. utilaje pentru sudare, parametrii regimului de lucrări practice
6.2.38. 6.3.6. sudare tehnologia sudarii cu arc electric, NSSM la  realizarea unor
6.2.39. 6.3.7. sudarea manuala cu arc electric); lucrări de
6.3.8. - defectele imbinarilor sudate si remedierea defectelor; laborator
- controlul imbinarilor sudate (incercari distructive si  joc de roluri,
nedistructive); simulare
6.1.2. 6.2.16. 6.3.1. 1.3. Asamblari prin lipire La fel de utile şi
6.1.2.3. 6.2.17. 6.3.2. - procedee de lipire: lipire moale, lipire tare; recomandate pot
6.2.18. 6.3.3. - scule si echipamente pentru lipire; fi şi unele
6.2.19. 6.3.4. - tehnologia imbinarii prin lipire; metode:
6.2.38. 6.3.5. - controlul imbinarilor lipite;  explorative
6.2.39. 6.3.6. - NSSM la lipire. (vizite,
6.3.7. observarea
6.3.8. directă,
6.1.2. 6.2.20. 6.3.1. 1.4. Asamblari prin incleiere (cu adezivi) observarea
6.1.2.4. 6.2.21. 6.3.2. - tehnologia imbinarii prin incleiere; independentă)
6.2.22. 6.3.3. - controlul imbinarilor cu adezivi;  expozitive
6.2.23. 6.3.4. - NSSM la asamblarea prin incleiere. (explicaţia,
6.2.38. 6.3.5. descrierea,
6.2.39. 6.3.6. exemplificarea).
6.3.7. Elaborarea şi
6.3.8.. prezentarea unor
6.1.3. 6.2.24. 6.3.1. 1. ASAMBLARI DEMONTABILE referate
6.1.3.1. 6.2.25. 6.3.2. 2.1. Asamblari filetate interdisciplinare a
6.2.26. 6.3.3. - scule folosite la montarea si demontarea căror
6.2.27. 6.3.4. asamblarilor filetate; documentare se
6.2.28. 6.3.5. - montarea si demontarea prezoanelor; obţine prin
6.2.38. 6.3.6. - tehnologia de executie a asamblarilor prin filet; navigarea pe
6.2.39. 6.3.7. - controlul asamblarilor prin filet; Internet,
6.3.8. - NSSM la realizarea asamblarilor prin filet. implicarea
6.1.3. 6.2.29. 6.3.1. 1.2. Asamblari prin forma elevilor în diverse
6.1.3.2 6.2.30. 6.3.2. - asamblari prin pene (montarea si demontarea exerciţii de
. 6.2.31. 6.3.3. penelor, SDV-uri necesare, NSSM la realizarea documentare,
6.2.38. 6.3.4. asamblarilor prin pene); sunt alte câteva
6.2.39. 6.3.5. - asamblari prin caneluri (tehnologia de executie a exemple de
6.3.6. asamblarilor prin caneluri, SDV-uri necesare, NSSM activităţi de
6.3.7. la realizarea asamblarilor prin caneluri); instruire care pot
6.3.8. - asamblari cu profile poligonale (tipuri de profile, fi utilizate.
domeniile de utilizare ale arborilor cu profil K);
- asamblari cu stifturi si bolturi (tehnologii de
executie, NSSM la asamblarea cu stifturi si bolturi).
6.1.3. 6.2.32. 6.3.1. 2.3. Asamblari prin forte de frecare
6.2.33. 6.3.2. - asamblari prin strangere pe con (SDV-uri,
6.1.3. 6.2.34. 6.3.3. tehnologie de executie, controlul asamblarii, NSSM
3. 6.2.38. 6.3.4. la asamblarea prin strangere pe con);
6.2.39. 6.3.5. - asamblari cu inele tronconice (SDV- uri, tehnologie
6.3.6. de executie, NSSM la asamblarea cu inele
6.3.7. tronconice);
6.3.8. - asamblari cu bratari elastice ( SDV-uri,
tehnologie de executie, NSSM la asamblarea cu
bratari elastice).
 6.1.3. 6.2.35. 6.3.1. 2.4. Asamblari elastice
6.2.36. 6.3.2. - montarea arcurilor elicoidale (arcuri comprimate,
6.1.3.4. 6.2.37. 6.3.3. arcuri tensionate, SDV-uri, tehnologie de executie,
6.2.38. 6.3.4. dispozitive necesare precomprimarii arcurilor);
6.2.39. 6.3.5. - tehnologia asamblarii si montarii arcurilor in foi;
6.3.6. - controlul asamblarilor cu arcuri;
6.3.7. - NSSM la asamblarea arcurilor.
6.3.8.

Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si
materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor invatarii
(existente in scoala sau la operatorul economic)
- videoproiector, calculator, softuri educationale;
- bancuri de lucru, menghine;
- organe de asamblare: suruburi, piulite, saibe, pene, stifturi, bolturi, nituri, inele elastice,
bratari elastice;
- materiale de adaos aliaje de lipit, adezivi, electrozi;
- SDV-uri pentru asamblari: ciocane, capuitoare si contracapuitoare, truse de chei, clesti,
surubelnite;
- mijloace de masurat si verificat: sublere, micrometre, lere de filet, caliber-tampon, calibre
inel, rigle, echere;
- utilaje: masini de gaurit stabile si portabile, masini de nituit, ciocane de lipit,
echipamente pentru sudare cu arc electric.
- semifabricate: table, platbande, bare, profile, tevi;
- echipamente de protectie specifice.

3. Sugestii metodologice
Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, ordinea în care acestea urmează a fi parcurse fiind, de
regulă, cea propusă în tabelul de corelare a cunostintelor, abilitatilor si atititudinilor cu conţinuturile, dar se
impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora în funcţie de nivelul cunostintelor si deprinderilor
fiecarui elev, utilizand atat jocul de rol, cat si exercitiul in scopul intelegerii necesitatii realizarii unor produse
si servicii de calitate si in stransa corelatie cu cerintele beneficiarilor.
Pentru atingerea competentelor stabilite in programa profesorul are libertatea de a dezvolta anumite
continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, de preferinta cu caracter
aplicativ, care sa vizeze conditiile de aplicabilitate prevazute in standardele de pregatire profesionala.

1. ASAMBLARI NEDEMONTABILE
1.1. Asamblari prin nituire
- operatii tehnologice pregatitoare aplicate in vederea realizarii imbinarilor nituite;
- nituirea manuala (SDV-uri folosite la nituirea manuala, prese manuale de nituit, tehnologia nituirii
manuale, NSSM la nituirea manuala);
- nituirea rnecanica (clasificarea masinilor de nituit, masini de nituit: electrice, hidraulice, pneumatice,
tehnologia nituirii mecanice, NSSM la nituirea mecanica);
- controlul imbinarilor nituite;
- defectele imbinarilor nituite si remedierea acestora.
1.2. Asamblari prin sudare
- procedee de sudare prin topire si prin presiune;
- sudarea manuala cu arc electric (principiu, electrozi de sudare, scule, dispozitive si
utilaje pentru sudare, parametrii regimului de sudare tehnologia sudarii cu arc electric, NSSM la
sudarea manuala cu arc electric);
- defectele imbinarilor sudate si remedierea defectelor;
- controlul imbinarilor sudate (incercari distructive si nedistructive);
1.3. Asamblari prin lipire
- procedee de lipire: lipire moale, lipire tare;
- scule si echipamente pentru lipire;
- tehnologia imbinarii prin lipire;
- controlul imbinarilor lipite;
- NSSM la lipire.
1.4. Asamblari prin incleiere (cu adezivi)
- tehnologia imbinarii prin incleiere;
- controlul imbinarilor cu adezivi;
- NSSM la asamblarea prin incleiere.
2. ASAMBLARI DEMONTABILE
2.1. Asamblari filetate
- scule folosite la montarea si demontarea asamblarilor filetate;
- montarea si demontarea prezoanelor;
- tehnologia de executie a asamblarilor prin filet;
- controlul asamblarilor prin filet;
- NSSM la realizarea asamblarilor prin filet.
2.2. Asamblari prin forma
- asamblari prin pene (montarea si demontarea penelor, SDV-uri necesare, NSSM la realizarea
asamblarilor prin pene);
- asamblari prin caneluri (tehnologia de executie a asamblarilor prin caneluri, SDV-uri necesare, NSSM
la realizarea asamblarilor prin caneluri);
- asamblari cu profile poligonale (tipuri de profile, domeniile de utilizare ale arborilor cu profil K);
- asamblari cu stifturi si bolturi (tehnologii de executie, NSSM la asamblarea cu stifturi si bolturi).
2.3. Asamblari prin forte de frecare
- asamblari prin strangere pe con (SDV-uri, tehnologie de executie, controlul asamblarii, NSSM la
asamblarea prin strangere pe con);
- asamblari cu inele tronconice (SDV- uri, tehnologie de executie, NSSM la asamblarea cu inele
tronconice);
- asamblari cu bratari elastice ( SDV-uri, tehnologie de executie, NSSM la asamblarea cu bratari
elastice).
2.4. Asamblari elastice
- montarea arcurilor elicoidale (arcuri comprimate, arcuri tensionate, SDV-uri, tehnologie de executie,
dispozitive necesare precomprimarii arcurilor);
- tehnologia asamblarii si montarii arcurilor in foi;
- controlul asamblarilor cu arcuri;
- NSSM la asamblarea arcurilor.

4. Sugestii privind evaluarea

 Sugestii privind utilizarea instumentelor de evaluare

Ca instrumente de evaluare se recomandă fise de evaluare, portofoliul si proiectul.
Portofoliul poate să conţină:
-tot ceea ce s-a lucrat la clasa in decursul perioadei vizate;
-fise de autoevaluare de tipul: stiu sa fac..., calitati/defecte;
-lucrari practice ;
-fise de documentare;
-fise de lucru;
-referate.
Proiectul se poate realiza in grup sau individual si se finalizeaza cu prezentarea unui raport in fata clasei.
 Tema se propune de catre elev sau de catre profesor in corelatie cu nivelul si cu continutul cunostintelor
elevilor. Pentru o mai mare libertate a elevilor, am putea sugera alcatuirea unei liste de teme/subiecte de catre
profesor, prezentarea acesteia elevilor urmand ca acestia din urma ca isi aleaga o tema in functie de interesele
lor, de usurinta cu care isi pot procura materialul documentar, etc.
Evaluarea proiectului se face urmarind competente legate de :
- gasirea unor metode de lucru adecvate;
- utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;
- corectitudinea informatiei;
- organizarea informatiei si a materialelor ;
- calitatea prezentarii.
Criteriile de evaluare se stabilesc anterior lucrării/evaluării.

 Sugestii privind probele de evaluare:

Probele de evaluare pot fi sub forma de proiect, raport, prezentare, produs finit, combinatii a celor de mai
sus cu/sau alte metode, etc.
Evaluarea va fi realizată prin una din metodele enumerate mai jos:
Notă de grup:
Munca exprimată în produsul grupului poate fi evaluată, iar apoi aceeaşi notă poate fi dată fiecărui
membru al grupului.
Diviziunea muncii în grup şi contracte:
Fiecare membru al grupului se poate oferi să facă sau poate fi desemnat să facă, fiind apoi evaluat pe
această bază, o anumită parte a muncii.
Notă de grup împărţită:
Grupului i se poate da o singură notă, iar apoi poate să cadă de acord asupra numărului de astfel de note
primite de fiecare membru. Această distribuire a notelor la membri se face cel mai bine când există
criterii stabilite anterior.
Combinaţii
Metodele menţionate pot fi combinate în diferite moduri:
Note individuale şi de grup:
Elevii pot să primească fiecare aceeaşi notă pentru produsul proiectului şi o notă individuală
pentru contribuţia lor la proiect.
Evaluarea contribuţiilor de către colegi:
Elevii vor primi o notă de grup, care este distribuită în funcţie de diversele etape sau elemente ale
proiectului. Apoi grupul poate decide să dea fiecărui membru, să spunem, unul sau două procente peste
sau sub media grupului pentru fiecare etapă sau element.
Scurt interviu individual:
Un scurt interviu individual cu fiecare membru al grupului dă o idee în privinţa naturii şi mărimii
contribuţiei fiecărui elev la munca grupului.
Indiferent de metoda folosită, este vital ca elevilor să le fie în întregime clară metoda ce urmează să
fie folosită detaliile ei, motivaţia ei, la începutul proiectului.
În acest cadru, activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter
activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, recomandăm ca, în acest proces, să se utilizeze metode cât mai diverse, care să stimuleze atenţia,
interesul, participarea nemijlocită şi spiritul creativ al elevilor, cum ar fi:
 metodele bazate pe acţiune : efectuarea de lucrări practice, jocul de rol sau simularea;
 metodele explorative (vizite de documentare, excursii tematice, studii de caz, problematizarea,
observarea independentă);
 metodele expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) ş.a.
 Evaluarea trebuie să fie de tip continuu, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul problemelor
de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzator calificărilor din profil
tehnic.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în tabelul de
corelare copmetente si continuturi. O competenţă se va evalua o singură dată. În parcurgerea modulului,
elevii exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă corespunzătoare abilităţilor cheie, tehnice
generale şi specializate, acestea urmând a fi evaluate în cadrul modulelor care le includ.
La încheierea cu succes a unei evaluări este suficient un feedback de felicitare. În cazul unei încercări
nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă discuţii cu
elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum
şi sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie.
Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument, desi locul de desfasurare a evaluarii poate fi modificat.
Planificarea evaluarii competentelor trebuie sa evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la
celelalte module.
Pot fi utilizate ca metode de evaluare: expunerea, conversatia, demonstratia, descoperirea dirijata,
studiu de caz, activitate de laborator, instruire practica, activitate frontala, activitate individuala, activitate de
grup sau in echipa, laborator tehnologic, activitati practice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
- fise de observatie;
- fise test;
- fise de lucru ;
- fise de documentare ;
- lucrari practice;
- portofolii;
- fise de autoevaluare/interevaluare;
- referatul stiintific ;
- proiectul ;

 Precizari privind caracterul activ si centrat pe elev al metodelor de predare/invatare:

Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul
didactic trebuie să aibă în vedere:
diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.
diferenţierea răspunsului, prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
Toate materialele şi operaţiile vor fi realizate, efectuate şi prezentate individual de către elevi, punandu-i
pe aceştia în situatia de a argumenta pertinent orice afirmaţie, de a da explicaţii, de a pune întrebări şi nu în
ultimul rand, de a face judecăţi de valoare. Pentru atingerea competentelor din CDL- componenta cu 90
ore/an se vor aplica activitati de invatare cu caracter practic aplicativ:
 munca in echipa pentru exersarea abilitatilor;
 demonstratie cu participare;
 modelare in urma unor instructiuni.
 Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu corelata cu criterii de performanta si cu tipul problelor
de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala
Fiecare elev va fi pus în situţia de a participa şi a observa atent munca colegilor, de a se autoevalua şi de
a contribui la întocmirea materialului final dovedit că interdisciplinaritatea pune elevul într-o postură
atractivă.
Evaluarea finală se face pe descriptori de performanţă şi cu argumentarea individuală a fiecărui
calificativ, lăsand elevii să-şi spună părerea.

5. Bibliografie