1.

Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală

A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

Etape de execuție Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei 1.1.Se aerisește încăperea.

(se efectuează în 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel
timpul intervenției) încât operatul să poată fi ingrijit din toate părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18-
20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.Pregătirea 2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
materialelor în 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
vederea reanimării 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
postoperatorii 2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație,
drenaj pleural
3.Pregătirea 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan
materialului pt. pt. diureză
supravegherea 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
bolnavului
4.Transportul 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
bolnavului operat 4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul
într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură,
apariția ceanozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.Instalarea 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu
bolnavului operat la capul într-o parte , sau în decubit lateral
pat 5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul
perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).

B. Supravegherea și îngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția
reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De altfel
transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.

1.Supravegherea 1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea

faciesului extremităților indică satrea de șoc
1

2.Supravegherea
comportamentului
3.Supravegherea
respirației
4.Supravegherea
pulsului
5. Supravegherea TA
1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența
respiratorie sau circulatorie;se administrează oxigen pe
sondă endonazal
2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție
să nu își smulgă drenurile, perfuzia,să nu se ridice din
pat , va fi imobilizat dacă este nevoie.
3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine
normală
3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu
mucozități(se aspiră);căderea limbii;inundarea căilor
respiratorii cu vosimente( se previne prin poziția
bolnavului.
4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv
Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de altă stare
critică
5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii
diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică starea
de șoc provocată de hemoragie - se anunță medicul

6.Supravegherea 6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe

pansamentului cu sînge sau serozitate
7.Schimbarea poziției 7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă
bolnavului
8.Îngrijirea mucoasei 8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane
bucale umezite în soluții diluate de bicarbonat de Na;acid boric,
permanganat de potasiu;se ung buzele cu vaselină
9.Prevenirea escarelor 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii
dorsale și a călcâielor,se evită umezeala, se schimbă des
poziția
10. Evacuarea vezicii 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe
regiunea pubiană a unei buiote(daca nu este
contraindicat)s, lasând apa de la robinet să curgă, sau prin
introducerea bazinetului încălzit sub bolnav, sau prin
sonadj vezical
11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administrează un himnotic ușor

C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

1.Supravegherea funcțiilor vitale și 1.1.Temperatura se măsoară dimineața și

vegetative seara
1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție
1.3. Se urmărește diureza și se stabilește
bilanțul hidric
2. Îngrijiri igienice 2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în
2

3. Prevenirea escarelor
4. Exerciții respiratorii
5. Mobilizarea bolnavului
6. Tubul de gaze
7. Clisma cu apă sărată
8. Alimentația
9. supravegherea tranzitului intestinal
10. Scoaterea firelor
2. Îngrijirile speciale după Rahianestezie
fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi
schimbând lenjeria de câte ori este nevoie
3.1. Se efectuează frecții, masaj în
regiunile expuse, pudraj, în afara
menținerii igienei tegumentelor3.2.
Schimbarea de poziție
4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică
respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon
4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa
pt. a evita încărcarea bronșică
5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima
zi pt. a prevenii flebita
5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi
efectuată gimnastica la pat
6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentuează în noaptea primei zile de la
intervenția chirurgicală va fi introdus
tubul de gaze lubrefiat timp de o oră
7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi
de la interv. chirurgicală, pt a mării
peristaltismul intestinal și pt. reluarea
tranzitului
8.1. În prima zi operatul va ține o dietă
hidrică cu ceai neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor ,
bolnavul va primii ceaiuri indulcite ,
citronade, supă de legume strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în
alimentație se pot introduce compoturile si
carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi
reluata alimentașia normală
9.1. Supravegherea apariției primului
scaun aproximativ în ziua a 4-a
9.2. Întârzierea apariției primului scaun
poate fi datorată unei ocluzii intestinale
10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele
3
1. Transportul
2. Instalarea operatului la pat
3.Supravegherea funcțiilor
vegetative
4.Supravegherea micțiunii
5. Revenirea sensibilității
6. Depistarea incidentelor
1.1. Se efectuează în poziție orizontală
2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie
orizontală, cel puțin 24 ore, fără pernă
vitale și 3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic
3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită
vasodilatației periferice prin paralizia nervilor
motorii
4.1.Micțiunea poate apărea spontan stimulată
cu mijloacele descrise la punctul B.
5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radăcină spre extremități
5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în
haluce
6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu gheață, sau acompreselor
reci pe cap
6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie
anunțate medicului.

Îngrijirea plăgii operatorii

Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ → pot fi decelate numai printr-o
supraveghere atenta şi continua a plagii;

- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-hematic
sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii operatorii; daca bombeaza
sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange → hematom, consecinta a unei
hemostaze deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala şi resuturarea plagii in
conditii de asepsie perfecta;

- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei de la
exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un pansament curat,
pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara, cu sesizare din timp a
diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);

- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de rau
general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie
fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;

- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls frecvent,
TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans → aparitie a unei
gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii constata edem difuz,
tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic, insuficienta hepato-renala, perturbari
hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu
debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie
masiva şi sustinere a functiilor vitale;

4
- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie
evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se altereaza,
prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei: abces post-
injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..

- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere, dupa
cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut o
complicatie;

- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare → protejare a
plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) +
posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala permite
aprecierea abaterilor de la normal);

- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7 zile
dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor laparotomii.

Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se afla in
afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.

Aplicarea pansamentelor

RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT

a) Să fie făcut în condiții aseptice

- Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile
- Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile
- Serviți materialele folosind pense
- Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente pensa cu care ați lucrat în plagă
- Nu folosiți aceleaşi instrumente la alti pacienți

b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă

c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată

d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens

e) Să fie schimbat la timp

- Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se menține curat şi uscat;
- În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de câte ori este nevoie;
- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză,
schimbați pansamentul cu această ocazie.

RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI

5
a) Crearea câmpului operator
- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la pansamentul sau
sebumul, folosind eter sau benzin iodată
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică dacă
sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie, schimbați
frecvent tamponul)

b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale

c) Acoperirea (protecția plăgii)

- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm
- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu permite, stagnarea
secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea

d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul în
care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea

OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici

PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală
PREG TIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul
6
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul

EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu apă
oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a efectua
degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la plagă spre
periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante
recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi ştergeți apoi
cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând
medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați desupra
un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular,
în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în recipiente speciale
- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare
- Spălați mâinile cu mănuși
- Dezbrăcați mănuşile
- Spălați mâinile

NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare

EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII

REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuză durere ;
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
7
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie

Tipuri de pansamente

PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei injecții sau
puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat
pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în caz de
entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulația de
întoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese încălzesc şi
produc un efect contrar.

BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ÎNFĂŞARE (BANDAJAREA)

OBIECTIV
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele adezive nu asigură aceastăcerință (extremități,
regiunea capului, regiuni articulare)
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor în timpul unor accidente (mână, picior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor (entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm, lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfecii
8
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
PREGĂTIREA PACIENTULUI
- Procedura este efectuată de regulă dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune pregătirea
prealabilă
- Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă prindeți capătul
liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15 cm de plagă. După primul tur colțul liber al
feşii aşezat oblic se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a fi mai bine fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o modalitate adecvată circular , în spic, în evantai, în
spirală etc.
ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace, abdomen, braţ articulația pumnului
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre rădăcină în sensul circulației de întoarcere (de la
partea mai subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la distanță de plagă pentru a nu produce jenă
ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni tronconice şi suprafeţe întinse
- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa fel încât tura următoare să acopere jumătate
din cea anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura apropierea de segment
ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa să se suprapună la distanțe mai mici în plică
şi mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță, leucoplast
ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă , antebraț , regiuni tronconice şi suprafețe întinse) pentru a
asigura o mai bună etanşare
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu policele sau cu ajutorul
altei persoane, o răsfrângeți şi continuț i în jos încojurând segmentul pe fața posterioară acoperind 1 din
tura anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a feşii şi de acoperire a
feței posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast
ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină acoperind tura precedentă
jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber

Îngrijirea stomiilor

Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.

9
Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se
realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între două
formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea eliminării
conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
- Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii
peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui
abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau
descendent.
- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau
definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
- Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată
chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.

Echipamentul necesar îngrijirii stomelor

- măsuță sau tavă pentru materiale

- un vas cu apă caldă
- fașă sau prosoape de hârtie
- aparat colector - există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi.alegerea tipului de material
colector se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,activitățile
pacientului, timpul pe care îl are pacientul la dispoziție pt îngrijirile sale, etc.
- foarfeci
- cană de măsurat conținutul
- mănuși nesterile
- cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei
- recipient pt. material murdar

Conduita asistentei în practica de îngrijire

În primele zile din perioada post-operatorie asistenta:

- pansează rana abdominală
- din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice
- în a 2-a a 3-a zi după operație,chirurgul verifică permeabilitatea stomei,acuma se elimină un scaun
pastos, mirositor.
- protejează patul cu mușama și aleză
- asigură intimitatea pacientului ,îl ajută să adopte o poziție confortabilă
- il incurajează să participe la îngrijire
- îmbracă mănuși
- așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a proteja zona înconjurătoare de scurgeri sau
revărsări
- golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul
- îndepărtează aparatul
- spală pieelea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru, săpunul obișnuit poate irita pielea
- observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur
- aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează
- fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici o scurgere în jurul stomei
Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă menținute standarde ridicate de curățenie.
Îngrijirea stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori de câte ori este posibil, majoritatea pungilor sunt
rezistente și permit băile și dușul. pacientul trebuie învățat să-și protejeze pielea împotriva iritării și

10
infecțiilor. Conținutul pungii de la stomă trebuie golit la toaletă. Pungile murdărite trebuie tratate ca și
gunoi.

Plan de îngrijire pacientul cu Gastrostomie

Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea gastrică şi mediul extern prin
intermediul unei sonde Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat alimentaţie pe
cale artificială (stricturi esofagiene)

1.DIAGNOSTIC 2.OBIECTIVE 3.INTERVENȚIILE 4.EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI

Alimentaţie inadec- Pacientul să fie alimentează

pacientul: - pregăteşte
Pacientul este echi-
librat nutriţional,
vată: echilibrat bulionul alimentar din greutatea corporală
Deficit nutritional amestecuri de se menţine constantă.
Manifestări: - alimente cu valoare
calorică mare, cu
scădere în greutate. conținut în vitamine,
ușor de digerat(lapte,
zahăr, supă
strecurată,unt, ou
crud, sucuri de fructe,
cacao, zeamă de
compot
-reguli de preparare:-
amestec
omogen,lichid cu
temperatura de
37gradeC
-administrează
bulionul alimentar
prin intermediul
sondei cu ajutorul
seringii Guyon,
cantitatea la o masă
fiind de
500ml.,injectarea se
face lent și se închide
sonda după injectarea
alimentelor
-educă pacientul pt.
ași pregătii singur
alimentele și să se
alimenteze la
domiciliu.
Anxietate Pacientul să fie -menajează psihicul Pacientul are
Cauza: - neliniştea pacientului prin capacitatea de a se
echilibrat psihic îngrijii.Pacientul
în legătură cu starea asigurarea unui acceptă infirmitatea
sa. mediu de intimitate sa.
atunci când se aplică
11
Manifestări: - tehnicile de nursing;
depresie psihică -implică familia în
îngrijirea pacientului

12
13
 1. 2. 3. 4.
|
Alterarea Tegumentele - îngrijeşte tegumentele din jurul
integrităţii ' să fie curate, fistulei prin curăţare, uscare, protejare
tegumentelor din integre, fără cu cremă şi aplicarea unui pansament Pacientul prezintă
jurul fistulei leziuni în uscat; tegumente integre, în jurul
Cauza: jurul fistulei. - învaţă pacientul să se îngrijească fistulei.
- iritaţie singur.
produsă de
sucul gastric.
Manifestări:
- roşeaţă;
- ulceraţii.
Riscul alterării Familia să fie - poartă discuţii cu familia şi o
dinamicii implicată în antrenează în îngrijirea pacientului.
familiale îngrijirea Familia ajută pacientul în
Cauza: pacientului. îngrijire devenind suportul
- modificarea său moral.
schemei
corporale.
Manifestări:
- izolare;
- singurătate.

Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgicală,
după o intervenţie pe colon

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚIILE EVALUARE

NURSING ASISTENTEI

Perturbarea imaginii Pacientul să se -menajează psihicul Pacientul se

de sine adapteze la noua lui bolnavului, asigurând
formă corporală intimitate în timpul adaptează la noua sa
Cauza: manevrelor de
îngrijire situație, cunoaște
-neadaptarea la cum să se
schimbarea schemei - identifică cu
corporale pacientul influența autoîngrijească
Manifestări: modificării schemei
corporale asupra
-izolare vieții sociale și
profesionale

Deshidratare Pacientul să-și -asigură alimentația Pacientul își menține

greutatea corporală
Cauza: mențină echilibrul pacientului :2-3 constantă, nu apar
-intoleranță digestivă semne de
hidroelectrolitic și zilealimentație deshidratare.
Manifestări: nutritiv parenterală apoi
-scăderi în greutate alimentația hidrică,
continuându-se cu
alimentație
semipăstoasă,
neflatulentă.
-asigură măsurile
pt.prevenirea
 escarelor și a
complicațiilor
pulmonare
-educă familia
pacientului în
vederea preparării
hranei

Risc de infecții -Să se vindece plaga - Pansează plaga Plaga chirurgicală

chirurgicală fără
Cauza: complicații, pacientul chirurgicală vindecată
să știe să folosească - Supraveghează
- scăderea rezistenței aparatul de fixare la
organismului nivelul colostomiei drenajul
pt. colectarea
materiilr fecale. - Îngrijește
colostomia
a) Primele zile
pansament gros
absorbant; pt
menținerea umidității
intestinului;se aplică
comprese îmbibate în
ser fiziologic
b) după reluarea
alimentației
naturașle, se aplică
pansamentul gros
absorbant care se
schimbă frecvent
;curăță tegumentele
din jur cu ser
fiziologic, se
protejează cu
pomadă.
C) adaptarea
aparatului de
colectare a materiilor
fecale pt. a putea
cereea independență
pacientului

Riscul alterării Familia să fie - Educă familia pt. a Fsamilia se implică în

dinamicii familiare implicată în îngrijirea creea pacientului un îngrijirea pacientului
pacientului mediu de liniște și și este suportul său
Cauza: încredere moral
-modificarea schemei
corporale