Psihologie-LP 4

Scala Holmes si Rahe-Scala indexului de schimbare a vietii pentru adulti

Intr-un studiu din anul 1967, Dr. Thomas H. Holmes si Dr. Richard H. Rahe au creat o scala
de stres. Ei au examinat stresul creat de experiente incepand de la moartea unui sot pana la
obtinerea unei amenzi in trafic. Prin adaugarea “valorizarii schimbarilor in viata” petrecute in
ultimul an, se poate prezice riscul de boli legate de stres sau accidente.

Care este nivelul tau de stres?Prea multe schimbari in viata ta contribuie la stres si te
secatuieste de energie

Care este indicele tau de schimbare? Scala Holmes iti poate oferi o perspectiva asupra
nivelului tau actual de stres. Folosind formularul de mai jos, se totalizeaza valorile tuturor
evenimentelor pe care le-ai experimentat in ultimul an. Prea multe schimbari intr-o perioada
scurta de timp pot lasa o amprenta asupra sanatatii tale.

Citeste evenimentele descrise mai jos. Bifeaza in dreptul itemului-eveniment daca ti s-a
intamplat in ultimele 12 luni.

1. Moartea unui sot (100)

2. Divort (73)

3. Separare maritala (65)

4. Inchisoare (63)

5. Moartea unui membru de familie apropiat (63)

6. Vatamare corporala sau imbolnavire grava (53)

7. Casatorie (50)

8. Concediere (47)

9. Impacare maritala (45)

1
Psihologie-LP 4

10. Pensionare (45)

11. Schimbare majora in sanatatea sau comportamentul unui membru de familie (44)

12. Sarcina (40)

13. Dificultati sexuale (39)

14. Obtinerea unui nou membru de familie(prin nastere, adoptie, mutarea parintilor la copii) (39)

15. Reajustare majora in afaceri (39)

16. Schimbare majora a situatiei financiare (38)

17. Moartea unui prieten apropiat (37)

18. Schimbarea locului de munca (36)

19. Schimbari majore in argumentatiile cu partenerul de viata (35)

20. Majorari ipotecare (32)

21. Excluderea de credit ipotecar sau credit (30)

22. Schimbari majore a responsabilitatii la locul de munca (29)

23. Copil plecat de acasa (casatorie, facultate) (29)

24. Probleme penale (29)

25. Realizari personale remarcabile (28)

26. Sot care incepe munca sau inceteaza sa lucreze la locul de munca (26)

27. Inceperea sau terminarea scolii (26)

28. Schimbari majore in conditiile de locuit (25)

29. Schimbarea obiceiurilor personale (imbracaminte, maniere) (24)

30. Probleme cu seful (23)

31. Schimbari majore in conditiile de munca (ore) (20)

2
Psihologie-LP 4

32. Schimbarea locuintei (20)

33. Mutarea la o alta scoala (20)

34. Schimbari majore ale activitatii de recreere (19)

35. Schimbari majore in activitatile religioase (19)

36. Schimbari majore ale activitatii sociale (cluburi, dans, filme) (18)

37. Imprumut ipotecar (17)

38. Schimbari majore in obiceiurile privind somnul (16)

39. Schimbari majore ale numarului de reuniuni in familie (15)

40. Schimbari majore in obiceiurile alimentare (15)

41. Vacante (13)

42. Craciunul (12)

43.Incalcari minore ale legii(amenzi de parcare, traverse necorespunzatoare pe trecerea de

pietoni) (11)

Calcularea scorului: fiecarui item ii este asociat un punctaj, aduna punctajele itemilor bifati

Interpretarea scorului: Dr. Holmes si colegii lui au aratat relatia clara dintre schimbarile
recente realizate in viata si viitoarele boli.

Mai jos sunt listate categoriile de scoruri si asocierea probabilistic de imbolnavire a

persoanei cu acel scor, in urmatorii 2 ani:

0-150-> nu sunt probleme semnificative

3
Psihologie-LP 4

150-199->nivel usor risc cu 35% sansa de imbolnavire

200-299->nivel moderat de risc cu 50% sansa de imbolnavire

300+ ->nivel ridicat de risc cu 80% sansa se imbolnavire

Acest indice nu este singurul legat de inclinatia catre imbolnavire. La fel de important este
si modul in care reactionezi la aceste schimbari. Psihologii au observat comparand doua grupuri
de oameni cu scoruri de peste 300, ca cei care s-au imbolnavit aveau dificultati in adaptarea
emotionala la schimbarile vietii decat cei care nu s-au imbolnavit.

Aspectele care sugereaza adaptarea, precum nevoia de a face totul la timp, sunt implicate
de asemenea in modurile prin care faci fata nivelurilor problematice ale schimbarilor in viata.

Trebuie sa evaluezi cat de puternic esti pe plan emotional si cat de bine reusesti sa
controlezi aceste schimbari prin diverse exercitii de eliminare a tensiunii si strategii de coping.

Indicele arata probabilitatea de imbolnavire in functie de modul in care reusesti sa-ti

controlezi stresul

SCALA STRES PERCEPUT 10

4
Psihologie-LP 4

Nu conteaza ce ni se intampla ci cum reactionam la ce ni se intampla, cum percepe individul.

INSTRUCTIUNI:Intrebarile din aceasta scala va intreaba despre sentimentele si gandurile dvs.

din ultima luna. In fiecare caz, va rugam sa precizati cat de des atisimtitintr-un anumit fel.

RASPUNSURILE POT FI :

 0= niciodata
 1= aproape niciodata
 2- uneori
 3= destul de des
 4= foarte des

4 3 2 1 0

1.In ultima luna, cat de des ati fost suparatpt ca ceva s-a
intamplat in mod neasteptat/neprevazut?

2.In ultima luna, cat de des atisimtit ca nu puteti

controla cele mai importante lucruri din viatadvs?
3. In ultima luna, cat de des v-atisimtit nervos sau
stresat?
4.In ultima luna , cat de des v-atisimtitincrezator cu
privire la capacitatea de a gestiona/de a va asuma
problemele cu caracter personal?
5. In ultima luna, cat de des atisimtit ca lucrurile merg
asa cum va doreati?
6. In ultima luna , cat de des ati descoperit ca nu ati
putut face fata la toate lucrurile pe care le aveati de
facut?
7.In ultima luna, cat de des ati fost capabil sa va
stapaniti enervarea?
8.In ultima luna, cat de des atisimtit ca ati fost stapan pe
situatie?
9.In ultima luna, cat de des v-atisimtitsuparat/iritat pt ca
evenimentele va scapau de sub control?
10.In ultima luna, cat de des atisimtit ca dificultatile s-au
acumulat in asamasuraincat sa le mai puteti controla?

5
Psihologie-LP 4

SCORARE:

-se insumeaza punctele obtinute la intrebarile: 1,2,3,6,9,10.

-la intrebarile 4,5,7,8 scorarea se face invers(0=4pct, 1=3pct, 2=2pct, 3=1pct, 4=0pct) .
-punctaj: intre 0 si 40.

-scorurile mari indica nivel crescut de stres.

SCALA VULNERABILITATII LA STRES

Cat de vulnerabil sunteti la stres ? Pentru fiecare afirmatieincercuiti punctajul (1=aproape

intotdeauna , 5=niciodata) in functie de gradul/masura in care aceasta se refera la dvs.

1.Aproape 2. 3. 4. 5.Niciodata
intotdeauna
1.Mananc cel putin o masa echilibrata pe
zi.
2.Dorm 7-8 ore/noapte cel putin de
4ori/saptamana.
3.Primesc si dau afectiune regulat.
4.Am cel putin o ruda pe care ma pot
bizui si care locuieste la mai putin de 80
de km.
5.Fac exercitii cel putin de 2ori/saptamana.
6.Fumez mai putin de jumatate de pachet
tigari/zi.
7.Consum mai putin de 5 bauturi
alcoolice/sapt.
8.Greutatea mea corporala este adecvata
inaltimii.
9.Venitul meu este adecvat pt cheltuielile

6
Psihologie-LP 4

de baza.
10. Imigasescforta in credinta religioasa.
11.Particip regulat la activitati sociale.
12. Am o retea de prieteni si cunostinte.
13.Am unul/mai multi prieteni in care am
incredere.
14. Am o sanatate buna(inclusiv
vederea,auzul,dantura).
15.Sunt capabil sa vorbesc deschis despre
sentimentele mele cand sunt suparat sau
ingrijorat.
16. De obicei discut cu familia/persoanele
cu care locuiesc despre problemele
casnice (activitatigospodaresti, bani,
aspecte zilnice)
17. Fac ceva distractiv cel putin o data pe
sapt.
18.Sunt capabil sa imi organizez timpul
eficient.
19.Beau mai putin de 3 cesti de cafea/zi
sau pahare de cola.
20.Imi iau o pauza linistita in timpul zilei.

 Cotarea raspunsurilor se face cu 1 pctptraspunsul APROAPE INTOTDEAUNA si 5pct

ptraspunsul NICIODATA. Scorul total se obtineadunand scorurile de la toti itemii si
scazand 20.
 Interpretare :

0-10 pct- rezistenta la stres;

11-29 pct – vulnerabilitate scazuta la stres;

30-49 pct – vulnerabilitate medie la stres;

7
Psihologie-LP 4

50-74 pct – vulnerabilitate mare la stres;

75-80 pct – vulnerabilitate extrema la stres.

8
Psihologie-LP 4

Chestionar Jenkins (Tip psihocomportamental - A)

Va rugam sa încercuiți răspunsul care vi se potrivește:

1) Când sunteți sub stres sau presiune, de obicei:
a) Întreprindeti ceva (orice) imediat?
b) Preferați sa acționați cu grija, după ce va gândiți la toate variantele posibile?
2) Când ascultați pe cineva vorbind și acestei persoane îi ia prea mult timp sa ajungă la subiect,
simțit nevoia sa îl grăbiți sa ajungă la fundul problemei ?
a) Frecvent
b) Câteodată
c) Aproape niciodată
3) Cât de des completați spusele interlocutorului pentru a grăbi discuția
a) Frecvent
b) Câteodată
c) Aproape niciodată
4) Dacă ați stabilit o ora de întâlnire cu cineva, vi s-a întâmplat sa întârziați ?
a) Destul de des
b) Rareori
c) Nu întârzii niciodată
5) Când erați tânăr sau in școala, lumea va considera:
a) Cu siguranța, autoritar și competitiv
b) Probabil, autoritar și competitiv
c) Probabil, mai relaxat și nepăsător
d) Cu siguranța mai relaxat și nepăsător
6) Cum va caracterizează in prezent partenerul de viața sau cei mai apropiați prieteni?
a) Cu siguranța, autoritar și competitiv
b) Probabil, autoritar și competitiv
c) Probabil, mai relaxat și nepăsător

9
Psihologie-LP 4

d) Cu siguranța mai relaxat și nepăsător

7) Cum va caracterizează partenerul de viața sau prietenii apropiați ritmul activității curente?
a) “Prea încet” (ar trebui sa fiu mai activ)
b) “Mediu” (sunt ocupat in majoritatea timpului)
c) “Prea activ” (am nevoie sa o las mai domol)
8) Ce tip de comportament aveați când erați mai tânăr?
a) Impulsiv și greu de stăpânit
b) Puternic dar controlabil
c) Flegmatic (totul ma lasă rece)
d) Nu ma supăram aproape niciodată
9) Cei ce va cunosc sunt de părere ca aveți mai putina energie decât majoritatea oamenilor?
a) Categoric DA
b) Probabil DA
c) Probabil NU
d) Categoric NU
10) Când sunteți intr-un grup, ceilalți au tendința sa va privească precum un șef (lider) ?
a) Rare ori
b) La fel de des ca și pe ceilalți
c) Mai des decât pe ceilalți

Pentru fiecare dintre întrebările următoare, comparați-va cu majoritatea oamenilor:

11) In ce privește grija fata de detalii, sunt:
a) Mult mai precis
b) Puțin mai precis
c) Mai puțin precis
d) Foarte puțin precis
12) Iau viața, in general:
a) Mult mai in serios
b) Ceva mai in serios

10
Psihologie-LP 4

c) Mai puțin in serios

d) Foarte puțin in serios
13) Când erați la liceu sau la facultate, făceați parte dinte-o echipa sportiva?
a) Nu
b) Da, dintr-una
c) Da, din 2 sau mai multe

COTAREA:

Intrebarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Cotare in a- 1 a- 2 a- 2 a- 2 a- 3 a- 3 a- 0 a- 3 a- 0 a- 0 a- 3 a- 3 a- 0
puncte pe b- 0 b- 1 b- 1 b- 1 b- 2 b- 2 b- 1 b- 2 b- 1 b- 2 b- 2 b- 2 b- 1
itemi: c- 0 c- 0 c- 0 c- 1 c- 1 c- 2 c- 1 c- 2 c- 2 c- 1 c- 1 c- 2
d- 0 d- 0 d- 0 d- 3 d- 0 d- 0

MAX 32
Peste 20 este semnificativ tipul psihocomportamental A predispus la boli cardiovasculare.

Chestionar Anger-In (Tip psihocomportamental - C)

11
Psihologie-LP 4

Cititi afirmatiile de mai jos. In functie de care dintre ele credeti ca va reprezinta, va rugam
sa alegeti una din urmatoarele 4 variante de raspuns: niciodata, cateodata, adeseori, aproape
intotdeauna.

1. Tin supararea in mine.

2. Sunt imbufnat.

3. Maizolez de oameni.

4. Fierb pe dinauntru, dar nu uit.

5. Tind sa camuflez iritarea pe care nu o impartasesc nimanui.

6. In secret, sunt foarte critic la adresa altora.

7. Sunt mai furios decat sunt dispus sa admit.

8. Sunt iritat intr-o masura mai mare decat observa ceilalti.

COTAREA:

 Niciodata - 0 puncte;
 Cateodata - 1 punct;
 Adeseori - 2 puncte;
 Aproape niciodata - 3 puncte

MAX 24

Peste 16 este semnificativ tipul psihocomportamental C, predispus la boli neoplazice.

12
Psihologie-LP 4

Scala D-14 (Denollet) (Tip psihocomportamental - D)

Mai jos se afla un numar de afirmatii pe care oamenii le utilizeaza pentru a se descrie.
Cititi fiecare afirmatie si alegeti raspunsul corespunzator (notati in dreptul intrebarii litera
corespunzatoare variantelor de raspuns). Nu exista raspunsuri corecte sau gresite; propria dvs.
impresie este singurul lucru care conteaza.

Variantele de raspuns:

 a) fals;
 b) destul de fals;
 c) neutru;
 d) mai degraba adevarat;
 e) adevarat.

1. Fac usor cunostinta atunci cand intalnesc oameni.

2. De multe ori fac mare caz despre lucruri neimportante.

3. Adesea vorbesc cu persoane straine.

4. Ma simt de multe ori nefericit.

5. Sunt deseori iritat.

6. Ma simt inhibat de multe ori in interactiuni sociale.

7. Am o perspectiva sumbra asupra lucrurilor.

8. Imi este greu sa incep o conversatie.

13
Psihologie-LP 4

9. De multe ori sunt intr-o dispozitie proasta.

10. Sunt o pesroana "inchis", "incuiata".

11. As prefera sa tin oamenii la distanta.

12. Ma ingrijorez de multe ori referitor la diferite lucruri.

13. Sunt de multe ori deprimat.

14. Cand socializez, nu gasesc lucrurile potrivite despre care sa vorbesc.

COTAREA:

 Pentru itemii de la 1 la 3: a-4; b- 3, c- 2, d- 1, e-0

 Pentru itemii de la 4 la 14: a- 0, b- 1, c- 2, d- 3, e- 4.

Peste 40 este semnificativ tipul psihocomportamental D (inhibitie sociala si afectivitate negativa).

Este intalnit si la bolnavii cardiovasculari: au calitatea vietii mai scazuta decat cei care nu au Tipul
D.

14