Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


SPECIALIZAREA MANAGEMENT

Proiect la disciplina
Educatie fizica si sport

Student:
Stoica Nicolae-Catalin

SIBIU
2018
MANAGEMENTUL ECHIPEI CS RAPID BUCURESTI

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE MANAGEMENT


Activitatea de management al Clubului presupune trei aspecte:
 latura sportivă ;
 latura economico-financiară ;
 latura logistică şi administrativă

I . MANAGEMENTUL SPORTIV
Activitatea sportivă priveşte trei componente: ducerea la îndeplinire a politicii şi
strategiei adoptate de Ministerul Tineretului şi Sportului , ducerea la îndeplinire a politicilor
federaţiilor sportive la care sunt afiliate secţiile sportive şi furnizarea de sportivi pentru loturile
naţionale şi olimpice şi, respectiv, îndeplinirea obiectivelor de performanţă anuale prevăzute în
contractul de finanţare încheiat anual cu Ministerul Transporturilor .
1. ÎNDEPLINIREA POLITICII ŞI STRATEGIEI MINISTERULUI TINERETULUI ŞI
SPORTULUI
Dat fiind obiectul de activitate, Clubul duce la îndeplinire politica şi strategia
Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS), pe termen scurt, mediu şi lung.
Programele de dezvoltare pe termen mediu şi scurt ale Clubului sunt elaborate în
concordanţă cu Strategia naţională de dezvoltare a activităţii sportive pentru perioada 2013-2020,
elaborată de către MTS.
Strategia MTS pentru perioada 2013-2020 reprezintă un angajament în termeni de
politică şi obiective, pe care Clubul a urmărit-o şi o va urmări până în anul 2020. Totodată, ea
reprezintă o direcţie substanţială şi utilă pentru managerii şi liderii din întreaga administraţie
sportivă activă din ţara noastră şi constituie o pârghie reală pentru dezvoltarea viitoare a
sportului şi progresul acestuia în împrejurările moderne şi complexe în care Clubul cooperează
cu celelalte entităţi sportive.
Strategia „Dreptul la o viaţă activă, cetăţeanul în acţiune” anticipează o eră nouă în
sportul românesc, inspirată din trecutul bogat şi productiv; el va reprezenta o investiţie în viitor,
va răspunde provocărilor care se ridică, va aduce o alternativă în faţa tentaţiilor societăţii
moderne, va spori numărul de practicanţi şi baza de selecţie a înaltei performanţe. Această
strategie reprezintă încercarea de a dezvolta o nouă dimensiune a sportului prin programele de
specialitate ale Comisiei Europene implementate în România, dimensiune care se reflectă şi este
evidenţiată în Uniunea europeană prin Tratatul de la Lisabona şi Cartea Albă a Sportului,
respectiv Planul de acţiune Pierre de Coubertin.
Planul de acţiune menţionat abordează aspectele sociale şi economice ale sportului, precum şi
sănătatea publică, incluziunea socială, voluntariatul, relaţiile externe şi finanţarea, protejarea
minorilor şi a mediului:
 „Sportul înseamnă toate formele de activitate fizică ce prin participare ocazională sau
organizată urmăreşte să exprime sau să îmbunătăţească sănătatea fizică şi mentală,
formând relaţii sociale sau obţinând rezultate în competiţii (activitate de întrecere) la
toate nivelurile”;
 „Sportul de performanţă reprezintă activitatea de întrecere constituită dintr-un ansamblu
de acţiuni motrice diferenţiate pe ramuri de sport, desfăşurată într-un cadru
instituţionalizat sau independent, prin care se caută perfecţionarea posibilităţilor morfo-
funcţionale şi psihice, concretizate în performanţe obţinute în competiţii (record,
depăşirea proprie sau a partnerilor)”.
Pilonii strategiei naţionale, bazat pe ideea că succesul la cel mai înalt nivel depinde de
puterea, convergenţa şi disciplina întregului sistem sportiv, sunt după cum urmează:
1. Dimensiunea socială şi rolul sportului în societate;
2. Excelenţa sportivă, înalta performanţă, cu difuzarea valorilor României în întreaga lume;
3. Performanţa sportivă, prin dezvoltarea spiritului de competiţie şi de fair-play, organizarea
de competiţii naţionale cu scopul de a creşte numărul de sportivi de performanţă;
4. Ştiinţa sportului, care presupune contribuţia la selecţie, pregătire, participarea la întreceri,
cunoaştere şi recuperarea sportivilor de performanţă, precum şi transferul de cunoaştere în
alte domenii de activitate;
5. Participarea sportivă, prin creşterea numărului de practicanţi pentru fiecare ramură de
sport, sporirea bazei de selecţie pentru federaţiile sportive naţionale;
6. Incluziunea socială, resursa umană, forţa de muncă, prin care evidenţiem potenţialul
sportului de a aduce contribuţii semnificative la obiectivele generale prin:
 creşterea capacităţii de angajare şi a mobilităţii prin acţiuni care promovează incluziunea
socială în şi prin sport, educaţie şi formare;
 atragerea, sporirea numărului specialiştilor şi perfecţionarea acestora (profesori,
educatori, învăţători, antrenori, arbitrii, cercetători, medici, kinetoterapeuţi, jurişti,
economişti etc.);
 voluntariatul în sport, prin dezvoltarea şi accesarea de fonduri europene în baza unei legi
a voluntariatului în concordanţă cu activitatea comunităţii româneşti. Implicarea tinerilor
şi a foştilor performeri în activităţi de voluntariat;
 crearea de locuri de muncă, dat fiind că sportul serveşte drept instrument de dezvoltare
rurală, locală, regională, naţională;
 reconversia profesională a sportivilor,
1. Formarea conceptului de viaţă activă prin intermediul sistemului naţional de educaţie şi
formare;
2. Registrul bazelor sportive, cu măsuri pe următoarele coordonate:
 reabilitarea, modernizarea şi rentabilizarea bazelor sportive;
 crearea de noi baze sportive pentru dezvoltarea activităţii sportive, precum şi
îmbunătăţirea veniturilor proprii generate de acestea;
 tcrearea infrastructurii sportive şi a cadrului legal în vederea implementării parteneriatelor
publice-private pentru dezvoltarea şi eficientizarea bazelor materiale sportive, astfel încât
să fie puse la dispoziţie noi surse de finanţare cu scopul îmbunătăţirii activităţii sportive
de performanţă.
1. Îmbunătăţirea dimensiunii economice a sportului, prin implementarea următoarelor
măsuri:
 instituirea de mecanisme financiare cu scopul de a asigura veniturile sportului de
performanţă, în vederea promovării sportului ca vector de imagine pentru valorile
României, de a crea modele, de a spori numărul de practicanţi şi numărul structurilor
sportive, precum şi de a motiva necesitatea dezvoltării infrastructurii sportive;
 instituirea drepturilor de proprietate intelectuală legate de sport, promovarea de bune
practici în domeniul finanţării transparente şi sustenabile a ramurilor sportive şi
monitorizarea aplicării legislaţiei privind ajutoarele / subvenţiile de stat în domeniu;
 evidenţierea potenţialului sportului de a aduce contribuţii semnificative la obiectivele
generale prin creşterea capacităţii de angajare şi a mobilităţii prin acţiuni care promovează
incluziunea socială în şi prin sport, educaţie şi formare,
1. Acţiunile avute în vedere privesc:
 lupta împotriva dopajului;
 sporirea rolului sportului în educaţie;
 acţiunile voluntare;
 combaterea rasismului;
 abordarea sportului ca instrument de dezvoltare;
 promovarea cetăţeniei active prin sport;
 sprijinirea activităţii sportive de toţi partenerii, cu scopul de a atinge o bună colaborare
între aceştia şi a face faţă noilor provocări strategice în sectorul sportiv, bazat pe rolul
acestora în societate,
1. Obiectivele strategiei sunt următoarele:
 România să devină una dintre marile puteri sportive pe plan european şi internaţional, atât
în ceea ce priveşte performanţa sportivă, cât şi în ceea ce priveşte poziţiile administrative;
 organizarea sportului în concordanţă cu competenţele organizaţiei de stat;
 sportul, factor fundamental în formarea şi dezvoltarea integrală a personalităţii,
constituind o manifestare culturală, să fie protejat şi încurajat de autorităţile şi instituţiile
de stat;
 sportul de înaltă performanţă este de interes naţional, factor esenţial în procesul general de
dezvoltare a sportului, datorită efectului stimulativ pe care îl exercită la nivelul copiilor,
precum şi a funcţiei de reprezentare a României în marile competiţii internaţionale;
 obiectivele şi programele sportive se stabilesc de comun acord cu Comitetul Olimpic şi
Sportiv Român şi Federaţiile Sportive Naţionale, în privinţa înaltei performanţe,
 Se urmăreşte stabilirea unei colaborări permanente şi sistematice cu următorii parteneri:
 toate categoriile de cetăţeni ai României, persoanele pensionate, copiii aflaţi în creştere,
persoanele cu dizabilităţi, persoanele vulnerabile, grupurile populaţiilor minoritare etc.;
 comisia interministerială formată din Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Sănătăţii,
Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,
Parlament, UNEFS şi alte instituţii de învăţământ superior de profil;
 Comitetul Olimpic şi Sportiv Român;
 federaţiile sportive naţionale;
 cluburile şi asociaţiile sportive, sportivii, antrenorii, administratorii, directorii, voluntarii,
oficialii, arbitrii, mass-media sportivă etc.;
 organizaţiile sportive internaţionale în cooperare cu statele membre, precum şi cu alte ţări.
1. Misiunea generală a strategiei constă în consolidarea impactului sportiv în societate, dat
fiind că sportul poate schimba viaţa omului şi a societăţii, motivează, educă, aduce glorie,
disciplină, dezvoltă patriotismul local şi naţional. Ideea este că succesul sportului şi al
sportivilor este al nostru, al tuturor.

2. ÎNDEPLINIREA POLITICILOR FEDERAŢIILOR SPORTIVE


Cele 11 secţii sportive ale Clubului se supun politicilor federaţiilor sportive la care
Clubul este afiliat, dat fiind obiectivul de a furniza pepinieră atât acestor federaţii, cât şi loturilor
naţionale şi olimpice ale României, care se gestionează la nivel federativ.
Aşa fiind, activitatea sportivă a lubului se desfăşoară în conformitate cu calendarul competiţional
al federaţiilor sportive naţionale la Clubul este afiliat.
Principalele activităţi susţinute de Club sub acest aspect au fost următoarele:
 pregătirea sportivilor din loturile naţionale şi olimpice în vederea participării la
competiţiile internaţionale oficiale ale fiecărui an (Jocuri Olimpice, Campionate
Mondiale, Campionate Europene, Cupe Mondiale etc.), care se face aşa cum am
menţionat prin federaţiile sportive naţionale pe ramura de sport;
 participarea sportivilor la competiţiile sportive de nivel naţional, la toate secţiile şi
categoriile de participanţi;
 pregătirea celorlalţi sportivi şi participarea acestora la competiţiile interne şi
internaţionale în vederea realizării obiectivelor planificate;
 organizarea de competiţii naţionale de jocuri sportive de echipă în ramurile handbal,
baschet şi polo, în Sala Polivalentă sau în alte săli închiriate cu acest scop.

3. ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR DE PERFORMANŢĂ ASUMATE FAŢĂ DE


MINISTERUL TRANSPORTURILOR
Obiectivele anuale de performanţă sportivă ale Clubului se stabilesc în anexă la
contractul de finanţare anual pe care Clubul îl încheie cu Ministerul Transporturilor. Acest
contract are ca obiect repartizarea Clubului de către Ministerul Transporturilor, în completarea
veniturilor proprii, de subvenţii de la bugetul de stat în vederea realizării activităţii, obiectivelor
de performanţă şi programelor sportive menţionate cu titlu minimal în Anexa nr. 2 la contract.
Clubul îşi asumă expres obligaţia de a realiza acele activităţi, obiective de performanţă
intermediare/finale şi programe sportive, precum şi să raporteze Ministerului Transporturilor, în
termen corespunzător, rezultatele obţinute.

II . MANAGEMENTUL ECONOMICO-FINANCIAR
Managementul economico-financiar al Clubului are în vedere punerea în valoare a bazei
materiale sportive administrate, în vederea maximizării gradului de obţinere a veniturilor proprii.
Clubul administrează baza materială sportivă ce constituie Complexul Giuleşti, situat în
Bucureşti, sector 6, Calea Giuleşti nr. 18, aflat în proprietatea privată a Statului Român prin
Ministerul Transporturilor şi compus din:
 Stadionul Giuleşti „Valentin Stănescu”, ce cuprinde terenul de fotbal gazonat, tribune
pentru spectatori, săli şi vestiare, birouri sub tribune, sistem de iluminat nocturn şi teren
de antrenament cu zgură. Stadionul Giuleşti se află la începutul procesului de consolidare
şi modernizare sub tutela MDRAP – Compania Naţională de Investiţii, în faza Studiului
de Prefezabilitate;
 Sala Polivalentă „Rapid”;
 Bazinul de înot pentru competiţii interne şi antrenament polo, aflat într-o fază avansată în
Programul de reabilitare „Bazine de înot” derulat de CNI, anume aceea a organizării
licitaţiilor publice necesare, fiind deja încheiat protocolul de predare-primire a
construcţiei şi terenului aferent către CNI;
 Alte spaţii şi birouri nominalizate în protocolul de predare-primire încheiat între
Regionala CFR Bucureşti şi M.T.T.C. – C.S. Rapid, precum şi alte bunuri ce au fost
dobândite de Statul Român pe terenul dat în administrare, în condiţiile legii, înainte de
anul 1989.
Baza materială sportivă este destinată cu prioritate realizării obiectului de activitate al
Clubului, respectiv performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi
internaţionale de către cele 14 secţii sportive.
Cu titlu suplimentar, închirierea bazei materiale reprezintă şi principala sursă de venituri
proprii a Clubului, obţinute de la utilizatori, persoane fizice şi/sau juridice, pentru desfăşurarea
de antrenamente şi competiţii sportive, organizate sau neorganizate. De asemenea, o parte
importantă din veniturile proprii provine şi din închirierea de spaţii de birouri, precum şi din
închirierea altor spaţii, în funcţie de solicitarea persoanelor interesate, cu sau fără legătură cu
activitatea sportivă.
Baza materială poate fi folosită şi pentru alte activităţi generatoare de venituri proprii,
precum: concerte, conferinţe, simpozioane, manifestări expoziţionale, reclamă şi publicitate.
Utilizatorii bazei sportive pot fi: sportivii amatori sau profesionişti, cluburi şi asociaţii sportive,
federaţii sportive naţionale, alte structuri sportive, precum şi alte persoane juridice.

III . MANAGEMENTUL LOGISTIC ŞI ADMINISTRATIV


Sub acest aspect, gestiunea Clubului are în vedere:
 îmbunătăţirea/reabilitarea infrastructurii sportive prin realizarea de investiţii, inclusiv prin
includerea în programele derulate de Compania Naţională de Investiţii;
 întreţinerea/menţinerea bazei materiale sportive pentru a-i conserva destinaţia;
 pregătirea activelor de bază materială pentru fiecare eveniment organizat, astfel încât
acestea să corespundă scopului pentru care sunt folosite/închiriate;
 formarea profesională a personalului sportiv şi administrativ şi derularea unei politici
coerente de resurse umane, în vederea eficientizării şi rentabilizării procesului
organizaţional, precum şi a îmbunătăţirii serviciilor oferite sportivilor.

S-ar putea să vă placă și