Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Există două tipuri de sinuzita: acută (cu debut brusc) şi cronică (pe termen lung). În
cazul sinuzitei cronice simptomele nu dispar complet, întotdeauna menţinându-se
simptome uşoare.
Sinuzitele sunt cel mai frecvent rezultatul infecţiei virale, care determină inflamaţia
membranei mucoase ce căptuşeşte interiorul foselor nazale:
– membrana mucoasă se tumefiază când devine inflamata, blocând drenajul fluidului din
sinusuri spre nas sau gât;
– mucusul şi fluidul secretat în sinusuri, cauzează presiune şi durere;
– bacteriile au un mediu propice de dezvoltare în sinusurile care nu se drenează
corespunzător; infecţia bacteriană a sinusurilor deseori determina mai mult inflamaţie
decât durere.
În timp ce răcelile declanşează aceasta afecţiune, orice factor care determină inflamaţia
membranei mucoase, poate duce la apariţia sinuzitei. Multe persoane cu rinite
alergice (alergii nazale) prezintă cel mai probabil sinuzita cronică cu repetarea
episoadelor de sinuzita acută. Polipii nazali, corpii străini (în mod frecvent la copii),
afecţiunile structurale ale nasului, ca şi deviaţia de sept şi alte boli, pot obstrua pasajul
nazal, mărind riscul dezvoltării sinuzitelor. Sinuzita este tratată medicamentos
(antibiotice) şi prin măsuri de îngrijire la domiciliu, că de exemplu aerosolii ( inhalaţiile
).
Rinita cronică nealergica nu are o cauză bine definită. Ea este favorizată de diverşi factori:
fragilizarea mucoasei prin rinite acute cu repetiţie, tabagism, expunere la poluare aeriană,
abuz de medicamente locale vasoconstrictoare.
Rinita cronică alergică se manifestă prin scurgere nazală, printr-o obstrucţie nazală şi
ropote de strănuturi care survin în crize.
Polipii recidivează însă frecvent, astfel încât este important să se ia măsuri preventive
pentru controlul sau tratamentul alergiilor cronice sau a infecţiilor sinusale ce determină,
de obicei, formarea lor.
4. Deviaţia de sept → septul nazal este acel perete subţire din interiorul nasului care
desparte cele două cavităţi nazale, stânga şi dreapta. Ideal, septul nazal este situat central
iar cele două cavităţi sunt perfect egale. Cu toate acestea, la 80% dintre persoane, septul
nazal este deplasat într-o parte, rezultând un pasaj nazal mai mic decât celălalt.
Problema apare atunci când deviaţia de sept este severă, pentru că în acesta situaţie septul
blochează una dintre cele două căi prin care aerul pătrunde către faringe şi reduce astfel
fluxul. Rezultatul va fi apariţia unor probleme de respiraţie precum respiraţie dificilă,
congestie nazală, sângerări nazale şi sinuzite frecvente.