Alte Aplicatii La Alg. Bellman-Kalaba

Aplicaţii la alg.
B - K:
Aplicaţia1: Fie G un graf orientat finit şi valuat, având

următoarea matrice V de valori (dată în tabelul de mai jos, ale cărui
linii şi coloane corespund vârfurilor lui G):
V x1 x2 x3 x4 x5 x6
x1 0 3 5 3 - -

x2 - 0 2 4 4 -

x3 - - 0 - 2 -
 
x4 - - - 0 4 2
x5 - - - - 0 5

x6 - - - - - 0

a) Determinaţi graful G şi elementele matricei arcelor A.

b) Determinaţi valoarea maximă a drumului sau drumurilor de la
x1 la x6, precum şi respectivul drum (sau respectivele drumuri).
c) Să se dea exemplu de o situaţie economică, ce poate conduce
la acest model de graf (sau aplicaţia1 cu text economic, sau model
economic unui graf orientat).
Rezolvare:
a) Determinăm întâi graful orientat finit valuat G, ce are ca

matrice de valori pe V, ţinând seama de definiţia acestei matrice, şi
anume:
V = (vij), i, j = 1, n , unde n = (numărul vârfurilor grafului

orientat evaluat G), şi cu:
0, dacă i = j (pentru elementele de pe diagonala principală),

vij =   , dacă i  j şi nu există arcul (xi, xj) în graf,
v(xi, xj), dacă graful conţine arcul (xi, xj).
În cazul când i  j şi graful nu conţine arcul (xi, xj), se pune vij =
= +  , pentru problema de determinare a drumurilor minime şi vij = -
 , pentru problema de determinare a drumurilor maxime.
La noi, se obţine:
2
x2 x 3
3 5 4
x 1 x 4
3 4 2 4
2
x 6 5 x 5
Într-adevăr:
∙n not .
 (numărul vârfurilor lui G) = 6, conform ipotezei;
∙din definiţia grafului orientat finit, rezultă că nu  (i, i) în G,
 i = 1, n = 1,6 , iar de aici, ţinând seama de definiţia lui A (adică a
matricei arcelor lui G), deducem că: aii = 0,  i = 1, n = 1,6 ;
∙din V (a se vedea ipoteza problemei), obţinem următoarele:
Lin1 a lui V:
v12 = 3  [  (1, 2) în G, conform definiţiei lui V]  [a12 = 1,

conform definiţiei lui A];


v15 = -   [nu  (1, 5) în G, conform definiţiei lui V]  [a15 =
0, conform definiţiei lui A];
v16 = -   [nu  (1, 6) în G, conform definiţiei lui V]  [a16 =

0, conform definiţiei lui A];
Lin2 a lui V:
v21 = -   [nu  (2, 1) în G sau (2, 1)   , conform definiţiei

lui V]  [a21 = 0, conform definiţiei lui A];
v23 = 2  [  (2, 3) în G sau (2, 3)   , conform definiţiei lui V]

  [a23 = 1, conform definiţiei lui A];
v24 = 4  [  (2, 4) în G, sau (2, 4)   , conform definiţiei lui V]


v26 = -   [nu  (2, 6) în G, sau (2, 6)   , conform definiţiei

Lin3 a lui V:


lui V]   [a32 = 0, conform definiţiei lui A];


Lin4 a lui V:





Lin5 a lui V:




Lin6 a lui V:





lui V]  [a65 = 0, conform definiţiei lui A].
b) Trebuie determinată vmax[d(1, 6)], adică valoarea maximă a

drumului de la vârful i = 1 = x1 al lui G la vârful fixat n = 6 = x6 al lui
G şi apoi dmax(1, 6), adică drumul maxim de la vârful i = 1 = x1 al lui G
la vârful fixat n = 6 = x6 al lui G, ceea ce înseamnă drumul de la vârful
i = 1 = x1 al lui G la vârful fixat n = 6 = x6 al lui G, ce realizează
respectiva valoare maximă.
În acest sens, aplicăm algoritmul Bellman-Kalaba, ce determină

în general valoarea optimă (maximă sau minimă) a drumurilor de la
oricare (sau fiecare) vârf „i” = 1, n al lui G la un anumit vârf fixat al lui
G, fie acesta „n” al lui G, adică ultimul vârf al lui G.
Observaţii:
1) [Valoarea unui drum al lui G = (X,  , V), cu „n” vârfuri]

def .

def .
 [suma valorilor de pe arcele sale].
2) Dacă vârful fixat al lui G era altul decât vârful „n” al lui G,
deci decât ultimul vârf al lui G, atunci îl treceam pe ultimul loc, şi apoi
aplicam alg.B –K.
Algoritmul invocat revine la parcurgerea a 2 etape, şi anume:
Etapa1: Sub tabelul ce conţine pe V, ataşăm noi linii, notate cu:
(1)
m in = i6 , ( 2)
m in = i6 , ( 3)
m in , ...,
=i6
(k )
m in =i6 ,...,
care dau valorile maxime ale drumurilor lui G = (X,  , V), de la

fiecare (oricare) vârf „i” al lui G la vârful fixat „n = 6” al lui G, cu i =
= 1, n = 1,6 , formate din:
1, 2, 3, ..., k,... (arce),
adică de lungimi respectiv egale cu:
1, 2, 3, ..., k,... (arce).
Operaţia de ataşare a liniilor suplimentare continuă până când

obţinem 2 astfel de linii consecutive identice, caz în care alg.B – K se
opreşte, deoarece aici s-au obţinut valorile maxime căutate, adică ale
drumurilor lui G = (X,  , V), de la fiecare (oricare) vârf „i” al lui G
la vârful fixat „n = 6” al lui G, cu i = 1, n = 1,6 , indiferent de numărul
de arce, ce formează respectivele drumuri (sau indiferent de numărul
de arce, ce străbat respectivele drumuri).
Observaţii:
1) [Lungimea unui drum al lui G = (X,  )]

def .
 [numărul de
arce din G, ce îl formează].
2) Linia m in(1) = i6 = (valoarea maximă a drumurilor lui G, formate

dintr-un arc, de la „i” la „n = 6”) = (valoarea însăşi a arcului (i, n) = (i,
6)) = vint = vi6t,  i = 1, n = 1,6 .
Matricea valorilor V împreună cu liniile suplimentare, se găsesc

în tabelul 4.
Tabelul 4:
V x1 x2 x3 x4 x5 x6
x1 0 3 5 3 - -
x2 -  0 2 4 4 -
x3 -  - 0 - 2 -

x4 -  - - 0 4 2
x5 -  - - - 0 5

x6 -  - - - - 0

mi6
(1)
- - - 2 5 0
m
( 2)
i6 5 9 7 9 5 0
m
( 3)
i6 12 13 7 9 5 0
m
( 4)
i6 16 13 7 9 5 0
m
(5)
i6 16 13 7 9 5 0
Linia notată cu (1)
mi6 corespunde cu coloana x6 a matricei V, fiind
scrisă însă transpus.
Elementele liniei mi6

( 2)
au fost calculate succesiv astfel:
( 2)
m16 = max{0 -  = -  , 3 -  = -  , 5 -  = -  , 3 + 2 = 5, -  + 5 = -
,
-  + 0 = -  } = 5,
( 2)
m 26 = max{-  -  = -  , 0 -  = -  , 2 -  = -  , 4 + 2 = 6, 4 + 5 =
9, -  + 0 = -  } = 9,
( 2)
m36 = max{-  -  = -  , -  -  = -  , 0 -  = -  , -  + 2 = -  , 2
+ 5 = 7, -  + 0 = -  } = 7,
( 2)
m 46 = max{-  -  = -  , -  -  = -  , -  -  = -  , 0 + 2 = 2, 4 +
5 = 9,
2 + 0 = 2} = 9,
( 2)
m56 = max{-  -  = -  , -  -  = -  , -  -  = -  , -  + 2 = -  ,
0 + 5 = 5, 5 + 0 = 5} = 5,
( 2)
m66 = max{-  -  = -  , -  -  = -  , -  -  = -  , -  + 2 = -  ,
- +
+ 5= -  , 0 + 0 = 0} = 0.
Observaţii:
Pentru ? = (determinarea) lui m16( 2) am suprapus linia „1 = x1” a

lui V, adică linia „v1i” din V peste linia m i(16) anterior calculată, şi am
efectuat suma elementelor ce se corespund la suprapunere, alegând
valoarea maximă a respectivelor sume, care ne-a condus la valoarea
( 2)
m16 .

( 2)
m 26 .
( 2)
m36 .

( 2)
m 46 .

( 2)
m56 .

( 2)
m66 .
Elementele liniei ( 3)
mi6 au fost calculate succesiv astfel:
( 3)
m16 = max{0 + 5 = 5, 3 + 9 = 12, 5 + 7 = 12, 3 + 9 = 12, -  + 5 = -  ,
-  + 0 = -  } = 12,
( 3)
m 26 = max{-  + 5 = -  , 0 + 9 = 9, 2 + 7 = 9, 4 + 9 = 13, 4 + 5 = 9, -
+
+ 0= -  } = 13,
m36( 3)
= max{-  + 5 = -  , -  + 9 = -  , 0 + 7 = 7, -  + 9 = -  , 2 + 5
= 7,
-  + 0 = -  } = 7,
( 3)
m 46 = max{-  + 5 = -  , -  + 9 = -  , -  + 7 = -  , 0 + 9 = 9, 4 + 5
= 9,
2 + 0 = 2} = 9,
( 3)
m56 = max{-  + 5 = -  , -  + 9 = -  , -  + 7 = -  , -  + 9 = -  , 0
+ 5 = = 5, 5 + 0 = 5} = 5,
( 3)
m66 = max{-  + 5 = -  , -  + 9 = -  , -  - 7 = -  , -  + 9 = -  , -
 +5=
= -  , 0 + 0 = 0} = 0.
Observaţii:
Pentru ? = (determinarea) lui m16(3) am suprapus linia „1 = x1” a

( 3)
m16 .

( 3)
m 26 .

( 3)
m36 .

( 3)
m 46 .

( 3)
m56 .
( 3)
m66 .
m i6 au fost calculate succesiv astfel:
( 4)
m16 = max{0 + 12 = 12, 3 + 13 = 16, 5 + 7 = 12, 3 + 9 = 12, -  + 5 =
= -  , -  + 0 = -  } = 16,
m26( 4)
= max{-  + 12 = -  , 0 + 13 = 13, 2 + 7 = 9, 4 + 9 = 13, 4 + 5 =
9,
-  + 0 = -  } = 13,
m36( 4)
= max{-  + 12 = -  , -  + 13 = -  , 0 + 7 = 7, -  + 9 = -  , 2 +
5 = = 7, -  + 0 = -  } = 7,
( 4)
m 46 = max{-  + 12 = -  , -  + 13 = -  , -  + 7 = -  , 0 + 9 = 9, 4 +
5 = = 9, 2 + 0 = 2} = 9,
m56( 4)
= max{-  + 12 = -  , -  + 13 = -  , -  + 7 = -  , -  + 9 = -  ,
0+
+ 5 = 5, 5 + 0 = 5} = 5.
m66( 4)
= max{-  + 12 = -  , -  + 13 = -  , -  - 7 = -  , -  + 9 = -  ,
- +
+ 5= -  , 0 + 0 = 0} = = 0.
Observaţii:

( 4)
m16 .

( 4)
m26 .

( 4)
m36 .

( 4)
m46 .

( 4)
m56 .

( 4)
m66 .
(5)
m16 = max{0 + 16 = 16, 3 + 13 = 16, 5 + 7 = 12, 3 + 9 = 12, -  + 5 =
-  , -  + 0 = -  } = 16,
( 5)
m 26 = max{-  + 16 = -  , 0 + 13 = 13, 2 + 7 = 9, 4 + 9 = 13, 4 + 5 =
9,
-  + 0 = -  } = 13,
m36( 5)
= max{-  + 16 = -  , -  + 13 = -  , 0 + 7 = 7, -  + 9 = -  , 2 +
5 = = 7, -  + 0 = -  } = 7,
(5)
m46 = max{-  + 16 = -  , -  + 13 = -  , -  + 7 = -  , 0 + 9 = 9, 4 +
5 = = 9, 2 + 0 = 2} = 9,
( 5)
m56 = max{-  + 16 = -  , -  + 13 = -  , -  + 7 = -  , -  + 9 = -  ,
0+
+ 5 = 5, 5 + 0 = 5} = 5.
( 5)
m66 = max{-  + 16 = -  , -  + 13 = -  , -  - 7 = -  , -  + 9 = -  ,
- +
+ 5 = -  , 0 + 0 = 0} = = 0.
Observaţii:

(5)
m16 .

( 5)
m 26 .

(5)
m36 .

( 5)
m 46 .

(5)
m56 .

( 5)
m66 .
Deoarece liniile m i(64) şi m i(65) sunt identice, calculul acesta s-a

oprit la linia m i(65) şi deci aici s-au obţinut tocmai valorile maxime
căutate, ale drumurilor de la fiecare vârf „i” al lui G la vârful fixat „n =
6” al lui G, indiferent de numărul de arce ce formează (ce străbat)
respectivele drumuri, iar valoarea comună a liniilor m i(64) şi m i(65) o
notăm cu m i 6 :
= mi6  m i6 = mi6 .
( 4) (5) ( 4)
m i6
Interesează primul element m16 al acestei linii m i 6 , care

reprezintă valoarea maximă a drumurilor de la „1 = x1” al lui G la „6
= x6” al lui G.
Prin urmare, din cercetarea tabelului 4, se observă că drumul de

la x1 la x6, cu valoare maximă, corespunde valorii 16.
Valoarea maximă a drumului de la x1 la x6 este cea care măreşte

câştigul cu 16 u.b..
Etapa2:
? = (determinăm) = dmax(1, 6) = (drumul de la „1” al lui G la „6”

al lui G, de valoare maximă 16), adică:
? = (determinăm) = (vârfurile şi arcele) drumului sau
drumurilor de la „1” al lui G la „6” al lui G, ce realizează valoarea
maximă 16 obţinută la etapa1, astfel:
dmax(1, 6) = (este de forma) = (1, i, ..., 6), cu ? = i  1; evident:
primul + subdrumul lui dmax(1, 6),

arc al său de la „i” din G la „6” din G,
↓ adică: care este la rândul său
(1, i) din G drum de valoare maximă
de la „i” din G la „6” din G,
egală cu m i 6
16 = m16 = v1i + m i6 , cu ? = i  1; organizăm calculele în tabelul

de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v1i X 3 5 3 - -
m i6 X 13 7 9 5 0
v1i + mi6 =16 X 16 12 12 - 
max
Căutând sumele de valoare maximă, adică 16, rezultă că avem o

singură variantă, şi anume: i = 2 (printre sumele elementelor de pe
linia v1i cu elementele corespunzătoare liniei m i(65) , cea mai mare este
egală cu 16 şi se atinge pentru valoarea v12 = 3; înseamnă că primul
arc al drumului căutat este (x1, x2) = (1, 2)).
Aşadar, drumul de valoare maximă m16 = 16, care este unic, are
forma:
dmax(1, 6) = (x1, x2, ..., x6) = (1, 2, ..., 6).

Din drumul optim de mai sus (de valoare maximă m16 = 16)
rămâne (sau extragem) subdrumul (lui dmax(1, 6)), care este la rândul
său drum de valoare maximă de la „2” din G la „6” din G, egală cu
m 26 = 13 şi pe care-l notăm cu:
dmax(2, 6) = (fiind de forma) = (2, i, ..., 6), cu ? = i  1, 2; evident:

egală cu m i 6
13 = m 26 = v2i + m i6 , cu ? = i  1, 2; organizăm calculele în

tabelul de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v2i X X 2 4 4 -
m i6 X X 7 9 5 0
v2i + m i 6 =13 X X 9 13 9 -
max
Rezultă că i = 4 (printre sumele dintre elementele corespunzătoare

liniilor v2i şi m i(65) , cea mai mare este egală cu 13 şi se atinge pentru
valoarea v24 = 4; înseamnă că al doilea arc al drumului maxim este (x2,
x4)).
Aşadar, subdrumul de valoare maximă m 26 = 13, unic este de

forma:
dmax(2, 6) = (x2, x4, ..., x6) = (2, 4, ..., 6).

Din drumul optim de mai sus (de valoare maximă m 26 = 13)
dmax(4, 6) = (fiind de forma) = (4, i, ..., 6), cu ? = i  1, 2, 4; evident:

egală cu m i 6
9 = m 46 = v4i + m i 6 , cu ? = i  1, 2 4; organizăm calculele în
tabelul de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v4i X X - X 4 2
m i6 X X 7 X 5 0
v4i + m i 6 =9 X X - X 9 2
max

valoarea v45 = 4; înseamnă că al treilea arc al drumului maxim este (x4,
x5)).

forma:
(x4, x5, ..., x6).

Din drumul optim de mai sus (de valoare maximă m 56 = 5)
dmax(5, 6) = (fiind de forma) = (5, i, ..., 6), cu ? = i  1, 2, 4, 5; evident:

egală cu m i 6
5 = m 56 = v5i + mi6 , cu ? = i  1, 2 4, 5; organizăm calculele în

tabelul de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v5i X X - X X 5
m i6 X X 7 X X 0
v5i + m i 6 =5 X X - X X 5
max

valoarea v56 = 5; înseamnă că al patrulea şi ultimul arc al drumului
maxim este (x5, x6)).

forma:
dmax(5, 6) = (x5, x6).

Drumul căutat, format din 4 arce, este:
3 + 4 + 4 + 5 = 7 + 9 = 16
dmax(1, 6) = (x1, x2, x4, x5, x6) = (1, 2, 4, 5, 6).
(sau de lungime 4 arce)
Deci b) este rezolvat.
c) „În scopul prezentării la un târg internaţional un produs este

supus unor operaţii menite să-i mărească valoarea. Există mai multe
posibilităţi de îmbunătăţire a calităţilor respectivului produs.
În acest studiu s-a constituit ca model un graf, în care produsul

iniţial este notat prin vârful x1, diversele alte stadii de prelucrare
suplimentară a sa prin vârfurile x2, x3, x4 şi x5, iar stadiul final al
produsului apt pentru a fi prezentat la târgul internaţional prin nodul
„x6”.
Tehnologiile corespunzând diverselor variante de îmbunătăţire

calitativă sunt reprezentate prin drumuri în model (un arc reprezintă
posibilitatea de trecere de la un stadiu de prelucrare la un alt stadiu).
În tabelul din enunţul problemei sunt trecute câştigurile, pe care

le poate aduce fiecare prelucrare, ce îmbunătăţeşte produsul sau pe
arce sunt trecute câştigurile pe care le poate aduce fiecare prelucrare,
ce îmbunătăţeşte produsul.
i) Determinaţi graful G.
ii) Să se determine tehnologia care va da un câştig maxim.
(Pentru c) al problemei; tehnologia corespunzătoare rutei optime (mai
precis, de valoare maximă) între 2 vârfuri fixate, şi anume:
x1 = (produsul iniţial),
x6 = (produsul prelucrat final).
Rezolvăm cu algoritmul Bellman-Kalaba (pentru vârful final x6 al

drumului fixat).
Tehnologia corespunzătoare (drumul cu valoarea maximă 16)

este următorul, şi anume: d(x1, x6) = (x1, x2, x4, x5, x6) = (1, 2, 4, 5, 6),
aşa după cum rezultă din rezolvarea lui c) prezentată mai sus)”.
Aplicaţia2: Fie G un graf orientat finit şi valuat, având

următoarea matrice V de valori (dată în tabelul de mai jos, ale cărui
linii şi coloane corespund vârfurilor lui G):
V x1 x2 x3 x4 x5 x6
x1 0 5  10 8 
x2  0  9 5 
x3 3  0 5  10
x4    0 8 
x5     0 9
x6      0
a) Determinaţi graful G şi elementele matricei arcelor A.

b) Determinaţi valoarea minimă a drumului sau drumurilor de la
x1 la x6, precum şi respectivul drum (sau respectivele drumuri).
c) Să se dea exemplu de o situaţie economică, ce poate conduce
la acest model de graf (sau aplicaţia2 cu text economic, sau model
economic asociat unui graf orientat finit G).
Rezolvare:
a) Determinăm întâi graful orientat finit valuat G, ce are ca
matrice de valori pe V, ţinând seama de definiţia acestei matrice, şi
anume:
V = (vij), i, j = 1, n , unde n = (numărul vârfurilor grafului

orientat evaluat G), şi cu:
0, dacă i = j (pentru elementele de pe diagonala principală),

vij =   , dacă i  j şi nu există arcul (xi, xj) în graf,
v(xi, xj), dacă graful conţine arcul (xi, xj).
În cazul când i  j şi graful nu conţine arcul (xi, xj), se pune vij =

= +  , pentru problema de determinare a drumurilor minime şi vij = -
 , pentru problema de determinare a drumurilor maxime.
La noi, se obţine:
x 2 x3
5 9 5
3
x 1 x4
10
8 5 8
10
x 6 x 5
9
Într-adevăr:
∙n not .
 (numărul vârfurilor lui G) = 6, conform ipotezei;
∙din definiţia grafului orientat finit, rezultă că nu  (i, i) în G,

 i = 1, n = 1,6 , iar de aici, ţinând seama de definiţia lui A (adică a
matricei arcelor lui G), deducem că: aii = 0,  i = 1, n = 1,6 ;
∙din V (a se vedea ipoteza problemei), obţinem următoarele:
Lin1 a lui V:
v13 =   [nu  (1, 3) în G, conform definiţiei lui V]  [a13 = 0,



v16 =   [nu  (1, 6) în G, conform definiţiei lui V]  [a16 = 0,

Lin2 a lui V:
v21 =   [nu  (2, 1) în G sau (2, 1)   , conform definiţiei lui

V]  [a21 = 0, conform definiţiei lui A];

V]   [a23 = 0, conform definiţiei lui A];


v26 =   [nu  (2, 6) în G, sau (2, 6)   , conform definiţiei

Lin3 a lui V:
v31 = 3  [  (3, 1) în G sau (3, 1)   , conform definiţiei lui V]



 [a34 = 1, conform definiţiei lui A];

v36 = 10  [  (3, 6) în G, sau (3, 6)   , conform definiţiei lui

Lin4 a lui V:





Lin5 a lui V:





Lin6 a lui V:




lui V]  [a65 = 0, conform definiţiei lui A].
b) Trebuie determinată vmin[d(1, 6)], adică valoarea minimă a

G şi apoi dmin(1, 6), adică drumul minim de la vârful i = 1 = x1 al lui G
respectiva valoare minimă.

Observaţii:

def .

def .
aplicam alg.B –K.
(1)
m in = i6 , ( 2)
m in = i6 , ( 3)
m in , ...,
=i6
(k )
m in =i6 ,...,
care dau valorile minime ale drumurilor lui G = (X,  , V), de la
1, 2, 3, ..., k,... (arce),
1, 2, 3, ..., k,... (arce).

opreşte, deoarece aici s-au obţinut valorile minime căutate, adică ale
Observaţii:

def .
 [numărul de
2) Linia m in(1) = i6 = (valoarea minimă a drumurilor lui G, formate

6)) = vint = vi6t,  i = 1, n = 1,6 .

în tabelul 9.
Tabelul 9:
V x1 x2 x3 x4 x5 x6
x1 0 5  10 8 
x2  0  9 5 
x3 3  0 5  10
x4    0 8 
x5     0 9
x6      0
mi6   10  9 0
(1)
m i 6 17 14 10 17 9 0
( 2)
m i 6 17 14 10 17 9 0
( 3)
Linia notată cu mi6

(1)
corespunde cu coloana x6 a matricei V, fiind
( 2)
m16 = min{0 +  =  , 5 +  =  ,  + 10 =  , 10 +  =  , 8 + 9
= 17,  + 0 =  } = 17,
( 2)
m26 = min{  +  =  , 0 +  =  ,  + 10 =  , 9 +  =  , 5 + 9
= 14,  + 0 =  } = 14,
( 2)
m36 = min{3 +  =  ,  +  =  , 0 + 10 = 10, 5 +  =  ,  + 9
=  , 10 + 0 = 10} = 10,
( 2)
m46 = min{  +  =  ,  +  =  ,  + 10 =  , 0 +  =  , 8 + 9
= 17,  + 0 =  } = 17,
( 2)
m56 = min{  +  =  ,  +  =  ,  + 10 =  ,  +  =  , 0 +
9 = 9,
9 + 0 = 9} = 9,
( 2)
m66 = min{  +  =  ,  +  =  ,  + 10 =  ,  +  =  ,  +
9 = 9,
0 + 0 = 0} = 0.
Observaţii:

valoarea minimă a respectivelor sume, care ne-a condus la valoarea
( 2)
m16 .

( 2)
m 26 .

( 2)
m36 .

( 2)
m 46 .

( 2)
m56 .

( 2)
m66 .
( 3)
m16 = min{0 + 17 = 17, 5 + 14 = 19,  + 10 =  , 10 + 17 = 27, 8 + 9
= = 17,  + 0 =  } = 17,
( 3)
m26 = min{  + 17 =  , 0 + 14 = 14,  + 10 =  , 9 + 17 = 26, 5 + 9
= =14,  + 0 =  } = 14,
( 3)
m36 = min{3 +  =  ,  +  =  , 0 + 10 =  , 5 +  =  ,  + 9
=  , 10 + 0 = 10} = 10,
( 3)
m46 = min{  +  =  ,  +  =  ,  + 10 =  , 0 +  =  , 8 + 9
= 17,  + 0 =  } = 17,
( 3)
m56 = min{  +  =  ,  +  =  ,  + 10 =  ,  +  =  , 0 +
9 = 9,
9+ 0 = 9} = 9,
( 3)
m66 = min{  +  =  ,  +  =  ,  + 10 =  ,  +  =  ,  +
9 =  , 0 + 0 = 0} = 0.
Observaţii:

( 3)
m16 .

( 3)
m26 .

( 3)
m36 .

( 3)
m46 .
( 3)
m56 .

( 3)
m66 .

oprit la linia m i(63) şi deci aici s-au obţinut tocmai valorile minime
notăm cu m i 6 :
= mi6  mi6 = mi6 .

( 2) ( 3) ( 2)
mi6

reprezintă valoarea minimă a drumurilor de la „1 = x1” al lui G la „6
= x6” al lui G.
Prin urmare, din cercetarea tabelului 9, se observă că drumul de

la x1 la x6, cu valoare minimă, corespunde valorii 17.
Etapa2:
? = (determinăm) = dmin(1, 6) = (drumul de la „1” al lui G la „6”

al lui G, de valoare minimă 17), adică:
minimă 17 obţinută la etapa1, astfel:
dmin(1, 6) = (este de forma) = (1, i, ..., 6), cu ? = i  1; evident:
primul + subdrumul lui dmin(1, 6),

(1, i) din G drum de valoare minimă
egală cu m i 6

de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v1i X 5  10 8 
m i6 X 14 10 17 9 0
v1i + m i6 X 19  27 17 
=17 min
Căutând sumele de valoare minimă, adică 17, rezultă că avem o

singură variantă, şi anume: i = 5 (printre sumele elementelor de pe
linia v1i cu elementele corespunzătoare liniei m i(63) , cea mai mică este
egală cu 17 şi se atinge pentru valoarea v15 = 8; înseamnă că primul
arc al drumului căutat este (x1, x5) = (1, 5)).
Aşadar, drumul de valoare minimă m16 = 17, care este unic, are
forma:
dmin(1, 6) = (x1, x5, ..., x6) = (1, 5, ..., 6).

Din drumul optim de mai sus (de valoare minimă m16 = 17)
rămâne (sau extragem) subdrumul (lui dmin(1, 6)), care este la rândul
său drum de valoare minimă de la „5” din G la „6” din G, egală cu
dmin(5, 6) = (fiind de forma) = (5, i, ..., 6), cu ? = i  1, 5; evident:

egală cu m i 6
9 = m 56 = v5i + m i6 , cu ? = i  1, 5; organizăm calculele în tabelul

de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v5i X    X 9
m i6 X 14 10 17 X 0
v5i + mi6 =9 X    X 9
min

liniilor v5i şi m i(62) , cea mai mică este egală cu 9 şi se atinge pentru
valoarea v56 = 9; înseamnă că al doilea şi ultimul arc al drumului
minim este (x5, x6)).
Aşadar, subdrumul de valoare minimă m 56 = 9, unic este de

forma:
dmin(5, 6) = (x5, x6).

Drumul căutat, format din 2 arce, este:
(de lungime 2 arce)

8 9  8 + 9 = 17
dmin(1, 6) = (x1, x5, x6) = (1, 5, 6).
Deci b) este rezolvat.
c) „Un produs este adus într-o secţie şi este supus la o serie de

prelucrări, pentru îmbunătăţirea (mărirea) calităţii principale.
Operaţiile de prelucrare, ce se pot efectua, ordonarea lor între

diferitele stări posibile ale produsului semifabricat, precum şi costurile
unitare asociate fiecărei prelucrări, sunt date în graful G cu matricea
valorilor V din enunţul problemei.
Starea iniţială este notată cu x1, iar starea finală cu x6.
i) Determinaţi graful G.
ii) Să se determine tehnologia (succesiunea de operaţii de

prelucrare) cu cele mai mici cheltuieli totale. (Pentru punctul c) al
problemei iniţiale; trebuie determinat drumul sau drumurile de valoare
minimă de la vârful x1 la vârful x6 fixat, aplicând algoritmul Bellman-
Kalaba. Tehnologia de la x1 la x6 cu cost minim corespunde costului
„17”. În concluzie, există o tehnologie optimă, ce corespunde
următorului drum, cu valoare minimă între x1 şi x6:
d(x1, x6) = (x1, x5, x6). = (1, 5, 6).
Costul total este reprezentat prin valoarea minimă a acestui

drum, egală cu 17 = m16 ).
Remarcă:
Pentru aplicaţia2, având acelaşi text economic, dar 8 stări posibile

de prelucrare ale produsului semifabricat, în loc de 6 stări posibile de
prelucrare şi reprezentarea geometrică din figura de mai jos:
2
x 2 x 5
2 3 6 7
x1 x3 x 7
x 8
6 2 3 5 2
4
3 2 6
x 4 x 6
4
(starea iniţială fiind notată cu x1, iar starea finală cu x8),
obţinem:
c) Trebuie determinată vmin[d(1, 8)], adică valoarea minimă a


Observaţii:

def .

def .
aplicam alg.B –K.
(1)
m in = i8 , ( 2)
m in = i8 , ( 3)
m in , ...,
=i8
(k )
m in =i8 ,...,

1, 2, 3, ..., k,... (arce),
1, 2, 3, ..., k,... (arce).

Observaţii:
def .
 [numărul de

8)) = vint = vi8t,  i = 1, n = 1,8 .

în tabelul 14.
Tabelul 14:
V x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
x1 0 2 6 3  4  
x2  0  3 2   
x3   0    3 
x4    0 2 4  
x5     0 5 6 7
x6   2   0 6 
x7       0 2
x8        0
m i8     7  2 0
(1)
m i8  9 5 9 7 8 2 0
( 2)
m i 8 11 9 5 9 7 7 2 0
( 3)
m i 8 11 9 5 9 7 7 2 0
( 4)
Linia notată cu m i8
(1)
( 2)
m18 = min{0 +  =  , 2 +  =  , 6 +  =  , 3 +  =  ,  + 7 =
, 4 + +  = , + 2 = =,  + 0 = } = ,
( 2)
m 28 = min{  +  =  , 0 +  =  ,  +  =  , 3 +  =  , 2 + 7
= 9,  +
+  =  ,  + 2 = =  ,  + 0 =  } = 9,
( 2)
m38 = min{  +  =  ,  +  =  , 0 +  =  ,  +  =  ,  +
7 =  ,  +  =  , 3 + 2 = 5,  + 0 =  } = 5,
( 2)
m48 = min{  +  =  ,  +  =  ,  +  =  , 0 +  =  , 2 + 7
= 9, 4+ +  =  ,  + 2 = =  ,  + 0 =  } = 9,
( 2)
m58 = min{  +  =  ,  +  =  ,  +  =  ,  +  =  , 0 +
7 = 7,
5 +  =  , 6 + 2 = =8, 7 + 0 = 7} = 7,
( 2)
m68 = min{  +  =  ,  +  =  , 2 +  =  ,  +  =  ,  +
7 = ,
0 +  =  , 6 + 2 = =8,  + 0 =  } = 8,
( 2)
m78 = min{  +  =  ,  +  =  ,  +  =  ,  +  =  ,  +
7 =  ,  +  =  , 0 + 2 = 2, 2 + 0 = 2} = 2,
( 2)
m88 = min{  +  =  ,  +  =  ,  +  =  ,  +  =  ,  +
7 =  ,  +  =  ,  + 2 =  , 0 + 0 = 0} = 0.
Observaţii:

( 2)
m18 .

( 2)
m 28 .

( 2)
m38 .
( 2)
m48 .

( 2)
m58 .

( 2)
m68 .

( 2)
m78 .

( 2)
m88 .
( 3)
m18 = min{0 +  =  , 2 + 9 = 11, 6 + 5 = 11, 3 + 9 = 12,  + 7 =  ,
4 + + 8 = 12,  + 2 =  ,  + 0 =  } = 11,
( 3)
m 28 = min{  +  =  , 0 + 9 = 9,  + 5 =  , 3 + 9 = 12, 2 + 7 = 9,
 + + 8 =  ,  + 2 =  ,  + 0 =  } = 9,
( 3)
m38 = min{  +  =  ,  + 9 =  , 0 + 5 = 5,  + 9 =  ,  + 7 =
 ,  + + 8 =  , 3 + 2 = 5,  + 0 =  } = 5,
( 3)
m48 = min{  +  =  ,  + 9 =  ,  + 5 =  , 0 + 9 = 9, 2 + 7 = 9,
4+
+ 8 = 12,  + 2 =  ,  + 0 =  } = 9,
( 3)
m58 = min{  +  =  ,  + 9 =  ,  + 5 =  ,  + 9 =  , 0 + 7 =
7, 5 + + 8 = 13, 6 + 2 = 8, 7 + 0 = 7} = 7,
( 3)
m68 = min{  +  =  ,  + 9 =  , 2 + 5 = 7,  + 9 =  ,  + 7 =
 , 0 + + 8 = 8, 6 + 2 =8,  + 0 =  } = 7,
( 3)
m78 = min{  +  =  ,  + 9 =  ,  + 5 =  ,  + 9 =  ,  + 7
=  ,  + 8 =  , 0 + 2 = = 2, 2 + 0 = 2} = 2,
( 3)
m88 = min{  +  =  ,  + 9 =  ,  + 5 =  ,  + 9 =  ,  + 7
=  ,  + 8 =  ,  + 2 = =  , 0 + 0 = 0} = 0.
Observaţii:

( 3)
m18 .

( 3)
m28 .

( 3)
m38 .

( 3)
m48 .
( 3)
m58 .

( 3)
m68 .

( 3)
m78 .

( 3)
m88 .
( 4)
m18 = min{0 + 11 = 11, 2 + 9 = 11, 6 + 5 = 11, 3 + 9 = 12,  + 7 =  ,
4 + 7 = 11,  + 2 =  ,  + +0 =  } = 11,
( 4)
m28 = min{  + 11 =  , 0 + 9 = 9,  + 5 =  , 3 + 9 = 12, 2 + 7 = 9,
 +
+ 7 =  ,  + 2 =  ,  + 0 =  } = 9,
( 4)
m38 = min{  + 11 =  ,  + 9 =  , 0 + 5 = 5,  + 9 =  ,  + 7 =
, +
+ 7 =  , 3 + 2 = 5,  + 0 =  } = 5,
( 4)
m48 = min{  + 11 =  ,  + 9 =  ,  + 5 =  , 0 + 9 = 9, 2 + 7 = 9,
4 + 7 = 11,  + 2 =  ,  + 0 =  } = 9,
( 4)
m58 = min{  + 11 =  ,  + 9 =  ,  + 5 =  ,  + 9 =  , 0 + 7 =
7,
5 + 7 = 12, 6 + 2 = 8, 7 + 0 = 7} = 7,
m68( 4)
= min{  + 11 =  ,  + 9 =  , 2 + 5 = 7,  + 9 =  ,  + 7 =
,
0 + 7 = 7, 6 + 2 = 8,  +0 =  } = 7,
m78( 4)
= min{  + 11 =  ,  + 9 =  ,  + 5 =  ,  + 9 =  ,  + 7
= ,
 + 7 =  , 0 + 2 = 2, 2 + 0 = 2} = 2,
m88( 4)
= min{  + 11 =  ,  + 9 =  ,  + 5 =  ,  + 9 =  ,  + 7
= ,
 + 7 =  ,  + 2 =  , 0 + 0 = 0} = 0.
Observaţii:

( 4)
m18 .

( 4)
m 28 .

( 4)
m38 .

( 4)
m 48 .
( 4)
m58 .

( 4)
m68 .

( 4)
m78 .

( 4)
m88 .

oprit la linia m i(84) şi deci aici s-au obţinut tocmai valorile minime
notăm cu m i 8 :
( 3)
m i8 = ( 4)
m i8  m i(83) = m i8 .
reprezintă valoarea minimă a drumurilor de la „1 = x1” al lui G la „8=

= x8” al lui G.
Prin urmare, din cercetarea tabelului 14, se observă că drumul
de la x1 la x8, cu valoare minimă, corespunde valorii 11.
Tehnologia de la x1 la x8 cu cost minim corespunde costului „11”.
Etapa2:



egală cu m i 8

de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6 7 8
v1i X 2 6 3  4  
m i8 X 9 5 9 7 7 2 0
v1i + m i8 =11 X 11 11 12  11  
min min min
Căutând sumele de valoare minimă, adică 11, rezultă că avem 3
variante, şi anume: i = 2, i= 3, şi respectiv i = 6 (printre sumele
elementelor de pe linia x1 cu elementele corespunzătoare ale liniei
m i 8 , cea mai mică este egală cu 11 şi se atinge pentru valoarea v12 = 2,
( 4)
sau v13 = 6, sau încă v16 = 4).
Urmărind prima variantă, rezultă că primul arc al drumului

căutat este (x1, x2).
forma:
dmin(1, 8) = (x1, x2, ..., x8).

egală cu m i 8

de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6 7 8
v2i X X  3 2   
m i8 X X 5 9 7 7 2 0
v2i + m i8 =9 X X  12 9   
min

ale liniilor v2i şi m i(84) , cea mai mică este egală cu 9 şi se atinge pentru
valoarea v25 = 2; înseamnă că al doilea arc al drumului minim este (x2,
x5)). Aşadar, subdrumul de valoare minimă m 28 = 9, unic este de
forma:
dmin(2, 8) = (x2, x5, ..., x8).
Din drumul optim de mai sus (de valoare minimă m 28 = 9)

dmin(5, 8) = (fiind de forma) = (5, i, ..., 8), cu ? = i  1, 2, 5; evident:

egală cu m i 8
7 = m 58 = v5i + m i8 , cu ? = i  1, 2, 5; organizăm calculele în

tabelul de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6 7 8
v5i X X   X 5 6 7
m i8 X X 5 9 X 7 2 0
v5i + m i8 =7 X X   X 12 8 7
min

valoarea v58 = 7; înseamnă că al treilea şi ultimul arc al drumului
Prin urmare, drumul în prima variantă, format din 3 arce este:
d1min(1, 8) = (x1, x2, x5, x8).
Urmărind a doua variantă, rezultă că primul arc al drumului

forma:
dmin(1, 8) = (x1, x3, ..., x8).

egală cu m i 8

de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6 7 8
v3i X  X    3 
m i8 X 9 X 9 7 7 2 0
v3i + m i8 =5 X  X    5 
min

x7)).

forma:
dmin(3, 8) = (x3, x7, ..., x8).


egală cu m i 8

tabelul de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6 7 8
v7i X  X  X  X 2
m i8 X 9 X 9 X 7 X 0
v7i + m i8 =2 X  X  X  X 2
min

Prin urmare, drumul în a 2 – a variantă, format din 3 arce este:
d2min(1, 8) = (x1, x3, x7, x8).
Urmărind a treia variantă, rezultă că primul arc al drumului

forma:
dmin(1, 8) = (x1, x6, ..., x8).


egală cu m i 8
i 1 2 3 4 5 6 7 8
v6i X  2   X 6 
m i8 X 9 5 9 7 X 2 0
v6i + m i8 =7 X  7   X 8 
min

x3)). Aşadar, subdrumul de valoare minimă m 68 = 7, unic este de
forma:
dmin(6, 8) = (x6, x3, ..., x8).

egală cu m i 8

rămâne subdrumul.


egală cu m i 8

de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6 7 8
v6i X  2   X 6 
m i8 X 9 5 9 7 X 2 0
v6i + m i8 =7 X  7   X 8 
min
x3)).

forma:
dmin(6, 8) = (x6, x3, ..., x8).


egală cu m i 8

tabelul de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6 7 8
v3i X  X   X 3 
m i8 X 9 X 9 7 X 2 0
v3i + m i8 =5 X  X   X 5 
Rezultă
min
că i = 7 (printre
sumele dintre elementele corespunzătoare ale liniilor v3i şi m i(84) , cea
mai mică este egală cu 5 şi se atinge pentru valoarea v37 = 3; înseamnă
că al treilea arc al drumului minim este (x3, x7)).

forma:
dmin(3, 8) = (x3, x7, ..., x8).

dmin(7, 8) = (fiind de forma) = (7, i, ..., 8), cu ? = i  1, 6, 3, 7; evident:

egală cu m i 8
2 = m 78 = v7i + m i8 , cu ? = i  1, 6, 3, 7; organizăm calculele în

tabelul de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6 7 8
v7i X  X   X X 2
m i8 X 9 X 9 7 X X 0
v7i + m i8 =2 X  X   X X 2
min

Prin urmare, drumul în a 3 – a variantă, format din 4 arce este:
d3min(7, 8) = (x1, x6, x3, x7, x8).
În concluzie, există 3 tehnologii optime, ce corespund

următoarelor 3 drumuri, cu valoare minimă între x1 şi x8:
d1min(x1, x8) = (x1, x2, x5, x8) = (1, 2, 5, 8),
d2min(x1, x8) = (x1, x3, x7, x8) = (1, 3, 7, 8),
d3min(x1, x8) = (x1, x6, x3, x7, x8) = (1, 6, 3, 7, 8).
Costul total este reprezentat prin valoarea minimă a acestor

drumuri, egală cu 11 = m18 .
Grafic, avem:
2
x 2 x 5
2 7
x 1 x3 x7
x8
6 2 3 2
4
x 6
Geometric, cele 3 drumuri optime găsite formează graful parţial

strict al lui G (adică graf cu aceleaşi vârfuri ca şi G, dar cu mai puţine
arce) din figura de mai sus.
Alt model economic asociat unui graf orientat finit G, fără
circuite:
Aplicaţia3 Pentru a pompa apa de la gura de apă x1 către secţia

x6, unde este necesară producţiei, se studiază amplasarea unui sistem
de canale cu 4 puncte intermediare posibile de repompare. Se cunosc
costurile de instalaţie ale canalelor. Modelul asociat este graful din
figura de mai jos. Să se determine cel mai ieftin sistem de construire a
canalelor, care să alimenteze secţia x6.
4
x 2 x 4
3 4
 x1 2 8 3 x 6
5 2
x 3 x 5
Rezolvare:
Trebuie determinat drumul sau drumurile de lungime minimă de

la vârful x1 la vârful x6 fixat.
Întâi, determinăm vmin[d(1, 6)], adică valoarea minimă a


Observaţii:

def .

def .
aplicam alg.B –K.
Etapa1: Matricea valorilor se găseşte în tabelul 19.
Sub tabelul ce conţine pe V, ataşăm noi linii, notate cu:
(1)
m in = i6 , ( 2)
m in = i6 , ( 3)
m in , ...,
=i6
(k )
m in =i6 ,...,

1, 2, 3, ..., k,... (arce),
1, 2, 3, ..., k,... (arce).

Observaţii:

def .
 [numărul de

6)) = vint = vi6t,  i = 1, n = 1,6 .

în tabelul 19.
Tabelul 19:
V x1 x2 x3 x4 x5 x6
x1 0 3 5   
x2  0 2 4 8 
x3   0  3 
x4    0  4
x5    3 0 2
x6      0
mi6    4 2 0
(1)
mi6  8 5 4 2 0
( 2)
m i 6 10 7 5 4 2 0
( 3)
m i 6 10 7 5 4 2 0
( 4)
Linia notată cu mi6
(1)
( 2)
m16 = min{0 +  =  , 3 +  =  , 5 +  =  ,  + 4 =  ,  + 2 =
, +
+ 0 = } = ,
m26( 2)
= min{  +  =  , 0 +  =  , 2 +  =  , 4 + 4 = 8, 8 + 2 =
10,
 + 0 =  } = 8,
m36( 2)
= min{  +  =  ,  +  =  , 0 +  =  ,  + 4 =  , 3 + 2
= 5,
 + 0 =  } = 5,
m46( 2)
= min{  +  =  ,  +  =  ,  +  =  , 0 + 4 = 4,  + 2
= ,
4 + 0 = 4} = 4,
m56( 2)
= min{  +  =  ,  +  =  ,  +  =  , 3 + 4 = 7, 0 + 2 =
2,
2 + 0 = 2} = 2,
m66( 2)
= min{  +  =  ,  +  =  ,  +  =  ,  + 4 =  ,  +
2 = ,
0 + 0 = 0} = 0.
Observaţii:

( 2)
m16 .

( 2)
m26 .

( 2)
m36 .

( 2)
m46 .

( 2)
m56 .

( 2)
m66 .
( 3)
m16 = min{0 +  =  , 3 + 8 = 11, 5 + 5 = 10,  + 4 =  ,  + 2 = 
,
 + 0 =  } = 10,
( 3)
m26 = min{  +  =  , 0 + 8 = 8, 2 + 5 = 7, 4 + 4 = 8, 8 + 2 = 10, 
+
+ 0=  } = 7,
( 3)
m36 = min{  +  =  ,  + 8 =  , 0 + 5 = 5,  + 4 =  , 3 + 2 = 5,
 + 0=  } = 5,
( 3)
m 46 = min{  +  =  ,  + 8 =  ,  + 5 =  , 0 + 4 = 4,  + 2 =
,
4 + 0 = 4} = 4,
( 3)
m56 = min{  +  =  ,  + 8 =  ,  + 5 =  , 3 + 4 = 7, 0 + 2 = 2,
2+
+ 0= 2} = 2,
( 3)
m66 = min{  +  =  ,  + 8 =  ,  + 5 =  ,  + 4 =  ,  + 2
=  , 0+
+ 0 = 0} = 0.
Observaţii:

( 3)
m16 .

( 3)
m 26 .

( 3)
m36 .

( 3)
m 46 .
( 3)
m56 .

( 3)
m66 .
( 4)
m16 = min{0 + 10 = 10, 3 + 7 = 10, 5 + 5 = 10,  + 4 =  ,  + 2 = 
,
 + 0 =  } = 10,
( 4)
m26 = min{  + 10 =  , 0 + 7 = 7, 2 + 5 = 7, 4 + 4 = 8, 8 + 2 = 10, 
+
+ 0=  } = 7,
( 4)
m36 = min{  + 10 =  ,  + 7 =  , 0 + 5 = 5,  + 4 =  , 3 + 2 = 5,
 + + 0 =  } = 5,
( 4)
m 46 = min{  + 10 =  ,  + 7 =  ,  + 5 =  , 0 + 4 = 4,  + 2 =
 , 4 + + 0 = 4} = 4,
( 4)
m56 = min{  + 10 =  ,  + 7 =  ,  + 5 =  , 3 + 4 = 7, 0 + 2 = 2,
2+
+ 0 = 2} = 2,
( 4)
m66 = min{  + 10 = ,  + 7 = ,  + 5 = ,  + 4 = ,  + 2
= ,
0 + 0 = 0} = 0.
Observaţii:

( 4)
m16 .

( 4)
m 26 .

( 4)
m36 .

( 4)
m 46 .

( 4)
m56 .

( 4)
m66 .

oprit la linia m i(64) (şi deci s-au obţinut aici tocmai valorile minime
căutate, ale drumurilor de la fiecare vârf „i” al lui G la vârful fixat „n
= 6” al lui G, indiferent de numărul de arce ce formează (ce străbat)
respectivele drumuri, iar valoarea comună a liniilor ( 3)
mi6 şi ( 4)
m i6 o
notăm cu m i 6 :
( 3)
mi6 = ( 4)
m i6  m i(63) = mi6 .
Primul element al acestei linii reprezintă valoarea minimă a

drumurilor de la x1 la x6: m16 = 10.

reprezintă valoarea minimă a drumurilor de la „1 = x1” al lui G la „6
= x6” al lui G.
Prin urmare, din cercetarea tabelului 19, se observă că drumul

de la x1 la x6, cu valoare minimă, corespunde valorii 17.
Tehnologia de la x1 la x6 cu cost minim corespunde costului „10”.
Etapa2:



egală cu mi6

de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v1i X 3 5   
m i6 X 7 5 4 2 0
v1i + m i6 X 10 10   
=10 min min
Căutând sumele de valoare minimă, adică 10, rezultă că avem 2

variante, şi anume: i = 2, şi respectiv i = 3 (printre sumele elementelor
de pe linia v1i cu elementele corespunzătoare ale liniei m i(64) , cea mai
mică este egală cu 10 şi se atinge pentru valoarea v12 = 3, sau v13 = 5).
Urmărind prima variantă, rezultă că primul arc al drumului

căutat este (x1, x2). Aşadar, drumul de valoare minimă m16 = 10, care
este unic, are forma:
dmin(1, 6) = (x1, x2, ..., x6).

rămâne subdrumul:

egală cu m i 6
7 = m 26 = v2i + mi6 , cu ? = i  1, 2; organizăm calculele în tabelul

de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v2i X X 2 4 8 
m i6 X X 5 4 2 0
v2i + mi6 =7 X X 7 8 10 
min

valoarea v23 = 7; înseamnă că al doilea al drumului minim este (x2, x3)).
Urmărind prima variantă, rezultă că al doilea arc al drumului

Aşadar, drumul de valoare minimă m 26 = 7, care este unic, are

forma:
dmin(2, 6) = (x2, x3, ..., x6).


egală cu m i 6
5 = m 36 = v3i + mi6 , cu ? = i  1, 2, 3; organizăm calculele în

tabelul de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v3i X X X  3 
m i6 X X X 4 2 0
v3i + mi6 =5 X X X  5 
min

valoarea v35 = 3; înseamnă că al treilea arc al drumului minim este (x3,
x5)).
Urmărind prima variantă, rezultă că al treilea arc al drumului


forma:
dmin(3, 6) = (x3, x5, ..., x6).

dmin(5, 6) = (fiind de forma) = (5, i, ..., 6), cu ? = i  1, 2, 3, 5; evident:

egală cu m i 6
2 = m 56 = v5i + mi6 , cu ? = i  1, 2, 3, 5; organizăm calculele în

tabelul de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v5i X X X 3 X 2
m i6 X X X 4 X 0
v5i + mi6 =2 X X X 7 X 2(min)

Prin urmare, drumul în prima variantă, format din 4 arce (adică

de lungime 4 arce) este:
d1min(1, 6) = (x1, x2, x3, x5, x6).
Urmărind a doua variantă, rezultă că primul arc al drumului

forma:
dmin(1, 6) = (x1, x3, ..., x6).

egală cu m i 6

de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v3i X  X  3 
m i6 X 7 X 4 2 0
v3i + mi6 =5 X  X  5 
min

x5)).

forma:
dmin(3, 6) = (x3, x5, ..., x6).


egală cu m i 6
2 = m 56 = v5i + mi6 , cu ? = i  1, 3, 5; organizăm calculele în

tabelul de mai jos:
i 1 2 3 4 5 6
v5i X  X 3 X 2
m i6 X 7 X 4 X 0
v5i + mi6 =2 X  X 7 X 2
min

Prin urmare, drumul în a doua variantă, format din 3 arce (adică

de lungime 3 arce) este:
d2min(1, 6) = (x1, x3, x5, x6).
Se ajunge la următoarea concluzie:
Se vor folosi canalele de pe unul dintre următoarele drumuri

minime, de la x1 la x6:
d1min(x1, x6) = (x1, x2, x3, x5, x6),
d2min(x1, x6) = (x1, x3, x5, x6).
Costul total al instalaţiei este: m16 = 10.

Alte Aplicatii La Alg. Bellman-Kalaba

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alte Aplicatii La Alg. Bellman-Kalaba

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicaţii la alg.

Aplicaţia1: Fie G un graf orientat finit şi valuat, având

a) Determinaţi graful G şi elementele matricei arcelor A.

a) Determinăm întâi graful orientat finit valuat G, ce are ca

V = (vij), i, j = 1, n , unde n = (numărul vârfurilor grafului

0, dacă i = j (pentru elementele de pe diagonala principală),

∙din V (a se vedea ipoteza problemei), obţinem următoarele:

v12 = 3  [  (1, 2) în G, conform definiţiei lui V]  [a12 = 1,

v13 = 5  [  (1, 3) în G, conform definiţiei lui V]  [a13 = 1,

v14 = 3  [  (1, 4) în G, conform definiţiei lui V]  [a14 = 1,

v16 = -   [nu  (1, 6) în G, conform definiţiei lui V]  [a16 =

v21 = -   [nu  (2, 1) în G sau (2, 1)   , conform definiţiei

v23 = 2  [  (2, 3) în G sau (2, 3)   , conform definiţiei lui V]

v24 = 4  [  (2, 4) în G, sau (2, 4)   , conform definiţiei lui V]

v25 = 4  [  (2, 5) în G, sau (2, 5)   , conform definiţiei lui V]

v26 = -   [nu  (2, 6) în G, sau (2, 6)   , conform definiţiei

v31 = -   [nu  (3, 1) în G sau (3, 1)   , conform definiţiei

v32 = -   [nu  (3, 2) în G sau (3, 2)   , conform definiţiei

v34 = -   [nu  (3, 4) în G, sau (3, 4)   , conform definiţiei

v36 = -   [nu  (3, 6) în G, sau (3, 6)   , conform definiţiei

v41 = -   [nu  (4, 1) în G sau (4, 1)   , conform definiţiei

v42 = -   [nu  (4, 2) în G sau (4, 2)   , conform definiţiei

v43 = -   [nu  (4, 3) în G, sau (4, 3)   , conform definiţiei

v45 = 4  [  (4, 5) în G, sau (4, 5)   , conform definiţiei lui V]

v46 = 2  [  (4, 6) în G, sau (4, 6)   , conform definiţiei lui V]

v51 = -   [nu  (5, 1) în G sau (5, 1)   , conform definiţiei

v52 = -   [nu  (5, 2) în G sau (5, 2)   , conform definiţiei

v53 = -   [nu  (5, 3) în G, sau (5, 3)   , conform definiţiei

v56 = 5  [  (5, 6) în G, sau (5, 6)   , conform definiţiei lui V]

v61 = -   [nu  (6, 1) în G sau (6, 1)   , conform definiţiei

v62 = -   [nu  (6, 2) în G sau (6, 2)   , conform definiţiei

v63 = -   [nu  (6, 3) în G, sau (6, 3)   , conform definiţiei

v64 = -   [nu  (6, 4) în G, sau (6, 4)   , conform definiţiei

v65 = -   [nu  (6, 5) în G, sau (6, 5)   , conform definiţiei

b) Trebuie determinată vmax[d(1, 6)], adică valoarea maximă a

În acest sens, aplicăm algoritmul Bellman-Kalaba, ce determină

1) [Valoarea unui drum al lui G = (X,  , V), cu „n” vârfuri]

Algoritmul invocat revine la parcurgerea a 2 etape, şi anume:

Etapa1: Sub tabelul ce conţine pe V, ataşăm noi linii, notate cu:

care dau valorile maxime ale drumurilor lui G = (X,  , V), de la

1, 2, 3, ..., k,... (arce),

adică de lungimi respectiv egale cu:

1, 2, 3, ..., k,... (arce).

Operaţia de ataşare a liniilor suplimentare continuă până când

1) [Lungimea unui drum al lui G = (X,  )]

2) Linia m in(1) = i6 = (valoarea maximă a drumurilor lui G, formate

Matricea valorilor V împreună cu liniile suplimentare, se găsesc

Elementele liniei mi6

Pentru ? = (determinarea) lui m16( 2) am suprapus linia „1 = x1” a

Pentru ? = (determinarea) lui m26( 2) am suprapus linia „2 = x2” a

Pentru ? = (determinarea) lui m46( 2) am suprapus linia „4 = x4” a

Pentru ? = (determinarea) lui m56( 2) am suprapus linia „5 = x5” a

Pentru ? = (determinarea) lui m66( 2) am suprapus linia „6 = x6” a

Pentru ? = (determinarea) lui m16(3) am suprapus linia „1 = x1” a

Pentru ? = (determinarea) lui m26(3) am suprapus linia „2 = x2” a

Pentru ? = (determinarea) lui m36(3) am suprapus linia „3 = x3” a

Pentru ? = (determinarea) lui m46(3) am suprapus linia „4 = x4” a

Pentru ? = (determinarea) lui m56(3) am suprapus linia „5 = x5” a

Pentru ? = (determinarea) lui m16( 4) am suprapus linia „1 = x1” a

Pentru ? = (determinarea) lui m26( 4) am suprapus linia „2 = x2” a

Pentru ? = (determinarea) lui m36( 4) am suprapus linia „3 = x3” a

Pentru ? = (determinarea) lui m46( 4) am suprapus linia „4 = x4” a

Pentru ? = (determinarea) lui m56( 4) am suprapus linia „5 = x5” a

Pentru ? = (determinarea) lui m66( 4) am suprapus linia „6 = x6” a