Sunteți pe pagina 1din 34

1.

Cantitatea de informatii a unui eveniment se masoara în:


bit
2. Lipsa de organizare se manifesta în cazul:

dezordinii si incertitudinii

3. Daca o organizatie dispune de personal mai putin dar entropia manifestata

în cadrul ei este mai mare decât a altei organizatii cu personal mai

numeros, rezulta ca prima functioneaza:

ineficient

4. Aplicarea unor inovatii tehnologice care vizeaza cresterea preciziei unor

faze ale procesului conduce la:

nu influenteaza entropia

5. Aplicarea unor inovatii tehnologice care vizeaza cresterea preciziei unor

faze ale procesului conduce la:

scaderea entropiei

6. Subsistemele de management sunt:

a) decizional

b) metodelor si tehnicilor de management

c) organizatoric

d) de productie

e) comercial

f) informational

g) de resurse umane

a+b+c+f

7. Ansamblul intercorelat într-o conceptie sistemica a datelor, informatiilor,

circuitelor si fluxurilor informationale, procedurilor informationale si

mijloacelor de culegere, prelucrare, transmitere si stocare a informatiilor

care actioneaza intercorelat în vederea realizarii obiectivelor fundamentale

ale unei organizatii defineste:


sistemul informational

8. Dupa Morley, Huges, Leblanc sistemul informational este:

acea parte a realitatii, constituita din date si informatii organizate

9. Care din definitiile de mai jos nu se refera la sistemul informational?

ansamblul de elemente care actioneaza intercorelat, pentru a

10. Care din urmatoarele afirmatii este falsa?

a. informatia are un puternic caracter de subiectivism

b. datele formeaza o submultime inclusa în multimea informatiilor

c. informatiile sunt doar acele date care aduc cunostinte noi

d. notiunea de informatie este relativa destinatarului ei, în sensul ca

11. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. informatiile modifica perceptia asupra realitatii

b. informatiile cresc gradul de incertitudine (necunoastere) asupra

c. informatia ia în considerare semnificatia fenomenului real pe carel

d. datele formeaza o submultime inclusa în multimea informatiilor

12. Prin actualitate ca determinant major al informatiei pertinente se întelege:

reducerea întârzierii în obtinerea informatiei

13. Determinantul major de utilizare efectiva a informatiei este denumit:

accesibilitate

14. Prin completitudine ca determinant major al informatiei se întelege:

caracterul exhaustiv al informatiei

15. Printre determinantii majori ai informatiei pertinente nu se regaseste:

marimea

16. Componentele sistemului informational sunt:

a) datele si informatiile
b) cunostintele si deciziile

c) fluxurile si circuitele informationale

d) procedurile si mijloacele de tratare a informatiilor

e) principiile si obiectivele

a. a+c+d

17. Fluxurile informationale ascendente reprezinta acele informatii care circula

între:

doua niveluri ierarhice aflate în relatie de subordonare

18. Fluxurile informationale orizontale reprezinta acele informatii care circula

între:

subdiviziuni organizatorice aflate pe acelasi nivel ierarhic

19. Fluxurile informationale oblice reprezinta acele informatii care circula

între:

niveluri ierarhice diferite fara relatii de subordonare

20. Ansamblul suporturilor fizice (hardware) si a celor logice (software) prin

care se asigura prelucrarea informatiilor si obtinerea rezultatelor finale

reprezinta:

mijloacele de tratare a informatiilor

21. Acele informatii care circula între subdiviziuni organizatorice aflate pe

acelasi nivel ierarhic si care ajuta la buna desfasurare a activitatii din acele

subdiviziuni formeaza fluxurile informationale:

orizontale

22. Prin totalitatea metodelor si tehnicilor de reprezentare a informatiilor

primare prin care se asigura interfata om masina definim:

. procedurile informationale

23. Informatiile reprezinta:


date care aduc un spor de cunoastere adresantului

24. La nivelul organizatiilor se pot defini o serie de subsisteme informationale

folosindu-se criteriile:

a) compartimentului

b) activitatii

c) functiunii

d) ramurii

d. a+b+c

25. Abordarea subsistemelor informatice la nivelul activitatilor de baza din

cadrul fiecarei functiunii a organizatiei se face conform:

criteriului functiunii

26. Criteriul compartimentului presupune:

definirea subsistemului informational la nivel de subunitate

27. Abordarea partiala în procesul de analiza a acelor activitati economice care

se desfasoara în mai multe compartimente reprezinta o limita a definirii

subsistemelor informationale întâlnita în cazul utilizarii:

criteriului compartimentului

28. Neluarea în considerare, decât partial, a interdependentelor existente între

activitatile din cadrul unei organizatii reprezinta un dezavantaj datorat

definirii subsistemelor informationale conform:

criteriului activitatii

29. Totalitatea informatiilor care circula între doua nivele ierarhice aflate în

relatie de subordonare se constituie în fluxuri informationale:

ascendente

30. Fluxurile care apar aleatoriu si reprezinta totalitatea datelor vehiculate

între subdiviziuni organizatorice aflate pe niveluri ierarhice diferite, dar nu

în relatii de subordonare reprezinta fluxurile informationale:


oblice

31. Deficientele caracteristice în general tuturor sistemelor informationale

sunt:

a) filtrajul

b) distorsiunea

c) redundanta

d) supraîncarcarea canalelor de informatii

e) codificarea defectuoasa a informatiilor

d. a+b+c+d

32. Modificarea intentionata în cadrul sistemului a continutului unor informatii,

de-a lungul fluxului informational pe care îl parcurg defineste:

filtrajul

33. Prin modificarea neintentionata a continutului informatiilor în timpul

parcurgerii de catre acestea a circuitelor informationale caracterizam:

distorsiunea

34. Fenomenul de înregistrare repetata a acelorasi informatii sau a unor

informatii cu continut asemanator pe suporturi fizice este denumit:

redundanta

35. Pentru numarul 9547623, utilizând algoritmul firmei IBM se obtine cifra de

control :

36. Cifra de control 5 obtinuta utilizând algoritmul IBM este corespunzatoare

numarului:

9547623

37. Cifra de control din structura unui cod (introdusa utilizând algoritmul IBM)

este reprezentata de:


ultimul caracter

38. Algoritmul IBM utilizeaza ponderile:

875421

39. Algoritmul IBM calculeaza cifra de control modullo:

.9

40. Cifra de control obtinuta utilizând algoritmul IBM este data de:

diferenta dintre cifra 9 si restul obtinut într-o etapa anterioara

41. Ansamblu intercorelat într-o conceptie sistemica al datelor, informatiilor,

circuitelor si fluxurilor informationale, procedurilor informationale si al

mijloacelor de culegere, prelucrare, transmitere si stocare a informatiilor

care influenteaza procesul managerial si asigura functionarea în conditii de

eficienta a organizatiei defineste:

sistemul informational

42. Acea componenta a sistemului informational în care procedurile

informationale si prelucrarile se desfasoara preponderent automatizat

sistemul informatic

43. Ansamblul echipamentelor prin care se realizeaza culegerea, prelucrarea,

transmiterea si stocarea informatiilor reprezinta componenta:

fizica (hardware)

44. Totalitatea produselor informatice destinate conducerii activitatilor de baza

din cadrul organizatiei si fundamentarii deciziilor reprezinta componenta:

logica (software)

45. Resursele umane (personalul de specialitate) care asigura buna functionare

a sistemului informatic (operatori, programatori, analisti, ingineri de sistem

reprezinta componenta:

umana
46. Cadrul organizatoric care asigura functionarea sistemului informatic (statii

de calcul, oficii de calcul, departamente IT etc reprezinta componenta:

organizatorica

47. Pentru fiecare modul informatic se pot stabili în final:

procedurile de culegere, prelucrare si transmitere a datelor

48. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. subsistemele cuprind mai multe aplicatii

b. subsistemele informatice sunt compuse din sisteme informatice

c. procedurile de culegere, prelucrare si transmitere a datelor se

d. aplicatiile cuprind mai multe subsisteme

49. Care din urmatoarele informatii sunt false:

a. Pentru fiecare aplicatie se poate stabili un singur modul

b. Sistemele informatice sunt compuse din subsisteme informatice

c. Pentru fiecare modul se stabilesc procedurile de culegere,

d. Pentru fiecare aplicatie se pot stabili mai multe module

50. Componentele sistemului informatic sunt:

fizica (hardware), logica (software), umana si organizatorica

51. În functie de specificul utilizatorilor sistemele informatice se împart în:

a) Sisteme informatice pentru conducere si asistare a deciziei

b) Sisteme informatice pentru nivel operational

c) Sisteme informatice pentru prelucrarea cunostintelor

d) Sisteme informatice centralizate

e) Sisteme informatice descentralizate

f) Sisteme informatice intraorganizationale

g) Sisteme informatice transorganizationale

a. a+b+c

52. Dupa gradul de centralizare a informatiilor sistemele informatice pot fi:


a) Sisteme informatice pentru conducere si asistare a deciziei

b) Sisteme informatice pentru nivel operational

c) Sisteme informatice pentru prelucrarea cunostintelor

d) Sisteme informatice centralizate

e) Sisteme informatice descentralizate

f) Sisteme informatice intraorganizationale

g) Sisteme informatice transorganizationale

b. d+e

53. Dupa aria de cuprindere sistemele informatice se clasifica în:

a) Sisteme informatice pentru conducere si asistare a deciziei

b) Sisteme informatice pentru nivel operational

c) Sisteme informatice pentru prelucrarea cunostintelor

d) Sisteme informatice centralizate

e) Sisteme informatice descentralizate

f) Sisteme informatice intraorganizationale

g) Sisteme informatice transorganizationale

b. f+g

54. Sistemele ERP (Enterprise Resource Planning) fac parte din categoria:

sistemelor informatice transorganizationale

55. Sistemele CRM (Customer Relationship Management – Managementul

Relatiilor cu Clienti) fac parte din categoria:

sistemelor informatice transorganizationale

56. Sistemele SCM (Supply Chain Management) fac parte din categoria:

sistemelor informatice transorganizationale

57. Un sistem informatic multi-modular proiectat în vederea eficientizarii

principalelor activitati desfasurate într-o companie sau institutie publica

defineste:
Sistemul ERP (Enterprise Resource Planning)

58. Caracteristicile sistemelor ERP (Enterprise Resource Planning) sunt:

a) conceptie modulara

b) flexibilitate

c) caracter deschis

d) arhitectura client-server

e) caracter închis

f) sisteme off-line

b. a+b+c+d

59. Sistemele pentru controlul proceselor si cele pentru eficientizarea activitatii

de birou: Workplace, Managementul documentelor etc. sunt:

sisteme informatice pentru nivel operational

60. Sistemele care au la baza conceptul de organizatie extinsa si utilizeaza

tehnologii informationale specifice (e-banking, comert electronic etc.) sunt:

sisteme informatice transorganizationale

61. Algoritmul simplex primal este folosit în pachetele de programe:

de optimizare liniara

62. Algoritmul unghiului de nord-vest este utilizat în pachetele de programe:

pentru optimizarea transportului intern

63. Algoritmii derivati din teoria multimilor vagi sunt utilizati în pachetele

programe:

pentru determinarea deciziei optimale în conditii multicriteriale

64. Extrapolarea evolutiei unor indicatori economici si efectuarea studiilor de

prognoza sunt caracteristice pachetelor de programe:

d. pentru exercitarea atributului de previziune

65. Posibilitatea evidentierii „preturilor umbra”, ca solutii ale problemei duale

este caracteristica pachetelor de programe:


de optimizare liniara

66. Pachetele de programe functionale pe baza metodei ADC (Analiza Drumului

Critic) sunt destinate :

optimizarii activitatilor economice a caror functionare poate fi

67. Metoda Electre sta la baza unor pachete de programe:

pentru determinarea deciziei optimale în conditii multicriteriale

68. Pachetele de program de optimizare liniara sunt destinate:

optimizarii activitatilor economice ale caror modele economicomatematice

69. Pachetele de program pentru exercitarea atributului de previziune sunt

destinate:

efectuarii studiilor de prognoza

70. Pentru prognozarea duratei de viata a produselor marketate de o firma se

pot utiliza pachetele de programe :

pentru exercitarea atributului de previziune

71. Pentru elaborarea variantelor de preturi de catre o firma care participa la

ofertarea produselor sale se pot utiliza pachetele de programe :

pentru exercitarea atributului de previziune

72. Pentru a controla si mentine abaterile costurilor de productie efective de la

cele normate într-o anumita „plaja” de valori care sa asigure profitul dorit

se pot utiliza pachetele de programe :

pentru exercitarea atributului de previziune

73. Pentru determinarea retetei de aranjare a reperelor pe plansa astfel încât

restul materialului inutilizabil sa fie minim atunci când exista o cantitate

disponibila de planse si un necesar de repere de croit se pot utiliza

pachetele de programe :

destinate activitatii de elaborare a retetelor optime de croire


74. Pentru simularea managementului societatilor comerciale care functioneaza

într-un mediu concurential se poate folosi pachetul de programe:

SIMACO

75. Folosirea tehnicii de calcul în cadrul organizatiilor permite dezvoltarea unor

aplicatii informatice referitoare la optimizarea proceselor decizionale în

vederea:

a) cresterii calitatii deciziilor

b) cresterii numarului deciziilor

c) cresterii vitezei de informare a decidentilor

d) asigurarii cu informatii de o calitate sporita

e) asigurarii cu informatii cât mai variate

a. a+c+d

76. În determinarea alternativei decizionale optimale se pot folosi o serie de

metode cum ar fi:

a) metoda pesimista

b) metoda celor mai mici patrate

c) metoda optimista

d) metoda arborelui de decizie

e) metoda Monte-Carlo

b. a+c+d+e

77. Metoda care indica drept alternativa optimala pe aceea careia îi corespunde

o medie aritmetica a functiilor caracteristice cu valoarea cea mai mare se

numeste:

metoda lui Laplace

78. Coeficientul de apartenenta al fiecarui criteriu trebuie sa apartina

intervalului:

[2,6]
79. Valoarea asociata coeficientului de apartenenta trebuie sa respecte

urmatoarea regula:

daca criteriul „j” este mai important decât criteriul economic

80. Prin consecinta relativa cea mai favorabila se întelege:

a) consecinta relativa cea mai mica daca criteriul este de minim

b) consecinta relativa cea mai mare daca criteriul este de maxim

c) consecinta relativa cea mai mare daca criteriul este de minim

d) consecinta relativa cea mai mica daca criteriul este de maxim

a. a+b

81. Metoda lui Laplace indica drept alternativa optimala pe aceea careia îi

corespunde :

o medie aritmetica a functiilor caracteristice cu valoarea cea mai

82. Pachetul de Pachetul de programe pentru determinarea deciziei optimale în

conditii multicriteriale de certitudine poate fi folosit si atunci când se

doreste obtinerea:

unei structuri de productie în conditiile luarii în calcul a mai

83. Aranjati într-o succesiune logica etapele de rezolvare a problemelor pentru

determinarea deciziei optimale în conditii multicriteriale de certitudine:

a) exprimarea în valori relative a consecintelor absolute

b) calcularea elementelor matricei ajutatoare

c) stabilirea elementelor matricei functiilor caracteristice

d) determinarea alternativei decizionale optimale prin asocierea

matricei functiilor caracteristice unor metode de luare a deciziilor

a,b,c,d

84. A doua etapa de rezolvare a problemelor pentru determinarea deciziei

optimale în conditii multicriteriale de certitudine este:


calcularea elementelor matricei ajutatoare

85. A treia etapa de rezolvare a problemelor pentru determinarea deciziei

optimale în conditii multicriteriale de certitudine este:

stabilirea elementelor matricei functiilor caracteristice

86. Functia

y = a × ex este specifica pentru regresia:

exponentiala

87. Functia

y = ax + bx + c 1 1

este specifica pentru regresia:

parabolica

88. Conceptul de nivelare a resurselor presupune:

obtinerea unei programari a activitatilor într-o perioada de timp

89. Aranjati într-o succesiune logica etapele care trebuie parcurse pentru

utilizarea programelor de tip ADC:

a) identificarea tuturor activitatilor care compun proiectul

b) determinarea duratei acestor activitati

c) precizarea resurselor si intensitatii acestora

d) stabilirea relatiilor de precedenta dintre activitati urmata de

trasarea grafului retea

d. a,b,c,d

90. Identificarea tuturor activitatilor care compun proiectul reprezinta:

prima etapa

91. Determinarea duratei activitatilor care compun proiectul reprezinta:

a doua etapa

92. Precizarea resurselor si intensitatii activitatilor care compun proiectul


reprezinta:

. a treia etapa

93. Stabilirea relatiilor de precedenta dintre activitati urmata de trasarea

grafului retea reprezinta:

a patra etapa

94. Precizati care din conditii sunt absolut necesare a fi îndeplinite pentru aplicarea
modelului matematic utilizat în programele de tip ADC:

a) lungimea drumului critic sa difere semnificativ de lungimea oricarui alt drum complet cu
cel putin 15%

b) lungimea drumului critic sa difere semnificativ de lungimea oricarui alt drum complet cu
cel mult 15%

c) drumul critic sa contina un numar mare de activitati si durata fiecareia sa fie maxim 10%
din durata totala de executie

d) drumul critic sa contina un numar mic de activitati si durata fiecareia sa fie minim 10% din
durata totala de executie

d. a+b

95. Intervalul de timp cu care se poate întârzia începerea activitatii fara ca

durata totala de executie a proiectului sa fie afectata este denumit:

rezerva totala de timp

96. Timpul cu care poate fi prelungita durata unei activitati daca se respecta

timpul minim de începere pentru toate activitatile care o succed se

numeste:

rezerva libera de timp

97. Un proiect cuprinde în principal (obligatoriu):

a) evenimente unice

b) datele de începere si terminare specificate

c) buget sau cost planificat

d) grafice Gantt

e) metoda PERT
a+b+c

98. Ingineria valorii foloseste câteva concepte de baza si anume:

. a+b

99. Functiile care evidentiaza caracteristicile activitatilor auxiliare din sistem si

care influenteaza activitatile de baza din cadrul acestora se numesc functii:

secundare

100.Functiile care reflecta ansamblul activitatilor ce nu fac parte din sistem, dar

cu care acesta este în strânsa corelatie se numesc functii:

auxiliare

101.Functiile care nu reflecta nici o activitate din cadrul sistemului, dar care fac

parte din designul acestuia se numesc functii:

inutile

102.Functiile care asigura folosirea iesirilor subsistemului informatic ca suport

decizional sau ca intrari în alte subsisteme din cadrul organizatiei se numesc

functii:

auxiliare

103.În cadrul carei etape de aplicare a metodei ingineriei valorii, fiecarei functii

i se asociaza un numar de niveluri de importanta?

primei etape

104.În cadrul carei etape de aplicare a metodei ingineriei valorii are loc

dimensionarea economica a fiecarei functii?

a doua etapa

105.Determinarea numarului nivelurilor de importanta pentru fiecare functie se

face printr-o grila ajutatoare în care se înscriu pe linii si pe coloane functiile

subsistemului si care se completeaza dupa urmatoarele reguli:

a) daca functia intersectia coloanei functiei i este mai importanta decât functia j se înscrie 1 lai
cu linia functiei j si 0 la intersectia coloaneij cu linia functiei i
b) daca functia intersectia coloanei functiei i este mai importanta decât functia j se înscrie 0
lai cu linia functiei j si 1 la intersectia coloaneij cu linia functiei i

c) la intersectia liniei si coloanei aceleiasi functii se înscrie caracterul 0

d) la intersectia liniei si coloanei aceleiasi functii se înscrie caracterul 1

a. a+d

106.Numarul nivelurilor de importanta ale unei functii se determina prin:

însumarea valorilor înscrise pe coloana functiei respective

107.Valorile nivelurilor de importanta sunt supuse restrictiei urmatoare:

"Multimea numarului nivelelor de importanta trebuie sa acopere în

întregime multimea

numerelor naturale din intervalul [1,n]

108.Presupunem ca functionarea unui subsistem informatic este influentata de

patru functii notate A, B, C, D si aflate în urmatoarele relatii:

- functia A este mai importanta decât toate celelalte;

- functia B este mai importanta decât functiile C si D;

- functia C este mai importanta decât D. Functia care are nivelul de

importanta 3 este:

d. B

109.Presupunem ca functionarea unui subsistem informatic este influentata de

patru functii notate A, B, C, D si aflate în urmatoarele relatii:

- functia A este mai importanta decât toate celelalte;

- functia B este mai importanta decât functiile C si D;

- functia C este mai importanta decât D.

Functia C are nivelul de importanta:

c. 3

110.În conditiile folosirii criteriului proportionalitatii, se considera ca o functie este


supradimensionata economic daca costul calculat corespunzator ei se situeaza:
deasupra primei bisectoarei

111.Estimatorul abaterilor are valoarea cea are valoarea cea mai mica atunci

când:

suma patratelor abaterilor valorilor calculate de la cele

112.Înlantuirile de articole pot fi de tipul:

a) lant de descompunere

b) lant de recompunere

c) lant de transmisie

d) lant de aprovizionare

e) lant cinematic

f) lant trofic

b. a+b

113.Lanturile principale prin care se parcurge structura produsului de la nivelul

0 spre nivelul N se mai numesc si lanturi de:

. descompunere

114.Lanturile secundare prin care se parcurge structura de la nivelul N spre

nivelul 0 se mai numesc si lanturi:

recompunere

115.Fenomenul de explozie are loc în cadrul:

lanturilor de descompunere

116.Fenomenul de implozie are loc în cadrul:

lanturilor de recompunere

117.Prin cap de veriga se întelege:

un articol din fisierul principal


118.Prin cantitatea de montaj se întelege:

o valoare care specifica câte unitati din articolul inferior intra

119. Structura folosita si în cadrul aplicatiei de lansare, în care între entitati exista un sistem de
legatura pe nivele ierarhice diferite este denumita

structura ierarhica arborescenta

120.Dupa sfera de cuprindere a activitatilor firmei jocurile si simularile manageriale se


împart în:

a) generale

b) partiale

c) specifice

d) particulare

d. a+b

Dupa modalitatea de participare la desfasurarea jocului, simularile manageriale se împart în:

a) participative

b) individuale

c) active

d) creative

b. a+b

124.Dupa tipul mijloacelor de tratare a informatiilor încorporate în joc simularile manageriale


se împart în:

a) computerizate

b) manuale

c) mecanice

d) electronice

a. a+b

125.Dupa dependenta dintre participanti la procesul formativ jocurile si simularile


manageriale se împart în:

a) interactive

b) noninteractive
c) on-line

d) off-line

d. a+b

126.Dupa esalonul managementului jocurile si simularile manageriale se împart în:

a) management superior

b) management mediu si inferior

c) management public

d) management strategic

b. a+b

127.Care dintre urmatoarele caracteristici apartin jocurilor si simularilor manageriale


generale?

a) cuprind ansamblul sau cea mai mare parte a activitatilor

b) simuleaza o activitate sau un numar restrâns de activitati

c) gradul de complexitate al jocului este de regula redus sau de nivel mediu

d) gradul de complexitate este foarte ridicat

e) simuleaza perioade îndelungate, de minimum 6 luni

f) perioadele simuleaza variaza între limite foarte largi

c. a+d+e

128.Care dintre urmatoarele caracteristici apartin jocurilor si simularilor manageriale partiale?

a) cuprind ansamblul sau cea mai mare parte a activitatilor

b) simuleaza o activitate sau un numar restrâns de activitati

c) gradul de complexitate al jocului este de regula redus sau de nivel mediu

d) gradul de complexitate este foarte ridicat

e) simuleaza perioade îndelungate, de minimum 6 luni

f) perioadele simuleaza variaza între limite foarte largi

d. b+c+f

129.Care dintre urmatoarele caracteristici apartin jocurilor si simularilor manageriale


computerizate?
a) cea mai mare parte a jocurilor sau simularilor manageriale de acest tip sunt individuale

b) cea mai mare parte a acestei categorii de jocuri sau simulari manageriale sunt de echipa

c) gradul de complexitate al proceselor simulate este mare sau mediu

d) implica un numar redus de runde decizionale

e) simuleaza perioade îndelungate, cel mai adesea de ordinul anilor

f) permit frecvent organizarea si desfasurarea de secvente de învatamânt programat

a. b+c+e+f

130.Care dintre urmatoarele caracteristici apartin jocurilor si simularilor manageriale


manuale?

a) cea mai mare parte a jocurilor sau simularilor manageriale de acest tip sunt individuale

b) cea mai mare parte a acestei categorii de jocuri sau simulari manageriale sunt de echipa

c) gradul de complexitate al proceselor simulate este mare sau mediu

d) implica un numar redus de runde decizionale

e) simuleaza perioade îndelungate, cel mai adesea de ordinul anilor

f) permit frecvent organizarea si desfasurarea de secvente de învatamânt programat

c. a+d

131.Care dintre urmatoarele caracteristici apartin jocurilor si simularilor manageriale


generale?

a) cuprind ansamblul sau cea mai mare parte a activitatilor

b) simuleaza o activitate sau un numar restrâns de activitati

c) gradul de complexitate al jocului este de regula redus sau de nivel mediu

d) gradul de complexitate este foarte ridicat

e) simuleaza perioade îndelungate, de minimum 6 luni

f) perioadele simuleaza variaza între limite foarte largi

c. a+d+e

132.Conform carui principiu determinarea si analiza iesirilor trebuie sa se faca desfasurând


ponderea principala a activitatilor de la nivelul strategic si tactic spre nivelul operativ?
principiul viitor – trecut

133.Conform carui principiu se asigura integrarea subsistemelor informatice dintr-o


organizatie prin crearea posibilitatilor de constituire a unei baze de date unice în care
informatia este culeasa o singura data si este folosita de toate aplicatiile informatice
dezvoltate?

principiul abordarii globale (de pe pozitia întregului)

134.Conform carui principiu se proiecteaza sistemul informatic pe baza functionala prin


integrarea în etapele elaborarii sale a celor cinci functiuni ale organizatiei?

principiul independentei structurii

135.Conform carui principiu se permite gruparea datelor în fisiere de dimensiuni mici a caror
prelucrare necesita, într-o prima faza, configuratii modeste de calcul si un efort relativ mic în
procesul de prelucrare a datelor?

principiul nivelului strategic

136.Conform carui principiu prin realizarea unor componente specifice cu ajutorul unor
modele dinamice se permite constituirea unor fisiere de tip arhiva care stocheaza o perioada
mare de timp variabilele de stare ale activitatilor economice preluate de calculator?

principiul includerii componentelor de avarie

137.Conform principiului viitor – trecut determinarea si analiza iesirilor trebuie sa se faca


desfasurând ponderea activitatilor de la:

nivelul strategic si tactic spre nivelul operativ

138.Succesiunea logica de activitati privind proiectarea sistemului conform principiului


viitor-trecut este urmatoarea:

analiza iesirilor-> determinarea modelelor pentru conducerea

139.Conform conceptiei sistemice, proiectarea sistemelor informatice trebuie sa înceapa de la:

iesirile acestuia si de la continutul situatiilor informationale finale

140.Abordarea realizarii viitorului sistem informatic trebuie sa se faca de pe pozitia:

. întregului, urmarindu-se în acelasi timp satisfacerea partilor sale

141.Abordarea realizarii viitorului sistem informatic trebuie sa se faca de pe pozitia:

întregului, urmarindu-se în acelasi timp satisfacerea partilor sale

142.Asigurarea independentei structurii sistemului informatic de structura:


. organizatorica a organizatiei

143.Asigurarea independentei structurii sistemului informatic de structura:

organizatorica a organizatiei

144.Implementarea noului sistem trebuie sa înceapa întotdeauna de la nivelul:

strategic

145.Implementarea noului sistem trebuie sa înceapa întotdeauna de la nivelul:

strategic

146.Realizarea sistemelor informatice pentru management trebuie sa aiba sa baza o serie de


principii metodologice. Unul dintre acestea specifica necesitatea includerii în sistemul
informatic a componentelor sale:

de avarie

147.Realizarea sistemelor informatice pentru management trebuie sa aiba sa baza o serie de


principii metodologice. Unul dintre acestea specifica necesitatea includerii în sistemul
informatic a componentelor sale:

de avarie

148.Constituirea unor fisiere de tip arhiva stocheaza variabilele de stare ale activitatilor
economice preluate pe calculator pe o perioada de timp

lunga

149.Implementarea de la nivel strategic al noului sistem permite ghidarea activitatii de


implementare pentru faze ulterioare datorita posibilitatii de a simula pe însasi sistemul
informatic implementat comportarea sa în faza:

urmatoare

150.Implementarea sistemului de la nivelul strategic si tactic permite agregarea datelor, a


caror prelucrare necesita, într-o prima faza:

configuratii modeste de calcul si efort relativ mic în procesul de

151.Potrivit clasificarii propusa de Avison si Fitzgerald, metodologiile utilizate la nivelul unor


procese bine structurate si relativ stabile în timp, pentru care se cunosc obiective clare si
cerinte bine specificate (abordarea clasica de tip SDLC (System Development Life Cycle))
fac parte din clasa:

152.Potrivit clasificarii propusa de Avison si Fitzgerald, metodologiile utilizate la nivelul unor


procese bine structurate si relativ stabile în timp, pentru care se cunosc obiective clare însa
pentru care cerintele sunt incerte, metodologii precum STRADIS, MERISE sau SSADM fac
parte din clasa:

II

153.Potrivit clasificarii propusa de Avison si Fitzgerald, metodologiile utilizate la nivelul unor


procese slab structurate si instabile în timp, pentru care se cunosc obiective neclare, cea mai
reprezentativa metodologie fiind SSM (Soft System Methodology), dezvoltata în cadrul
Universitatii din Lancaster, fac parte din clasa:

III

154.Potrivit clasificarii propusa de Avison si Fitzgerald, metodologiile utilizate atunci când


exista o puternica interactiune a utilizatorului cu sistemul si care pornesc de la premisa ca în
procesul de proiectare a unui sistem informatic trebuie luat în considerare atât factorul tehnic,
cât si cel social, cea mai reprezentativa metodologie fiind ETHICS (Effective Technical and
Human Implementation & Computer-based Systems), fac parte din clasa:

IV

155.În functie de modalitatea de abordare a sistemelor metodologiile se împart în:

a) metodologii cu abordare structurata

b) metodologii cu abordare pe obiecte

c) metodologii cu abordare directa

d) metodologii cu abordare înlantuita

c. a+b

156.Metodologiile care au ca principiu de lucru împartirea sistemului in subsisteme, folosind


doua tipuri de abordari: una functionala (pe baza functiilor sistemului) si una bazata pe date
sunt:

metodologii cu abordare structurata

157.Metodologiile care propun modelarea datelor separat de modelarea procedurilor sunt:

metodologii cu abordare structurata

158.Metodologiile prin care modelarea sistemului se face pornind de la premisa ca acesta nu


este unul izolat, ci se afla în legatura cu alte subsisteme din mediul cu care interactioneaza
sunt:

metodologii cu abordare structurata

159.Metodologiile care efectueaza gruparea activitatilor în etape în functie de omogenitatea


acestora si de obiectivele urmarite sunt:
metodologii cu abordare pe obiecte

160.Realizarea documentatiei de sistem care constituie mijlocul de comunicare între diferitele


categorii de personal antrenate în activitatea de realizare si exploatare a sistemului este
caracteristica:

metodologiilor cu abordare pe obiecte

161.Modelarea sistemului utilizând trei tipuri de modele: static, dinamic si functional este
caracteristica:

metodologiilor cu abordare pe obiecte

162.Unul din avantajele metodologiei cu abordare structurata este faptul ca:

se utilizeaza reprezentari grafice sugestive, usor de interpretat de

163.Unul din avantajele metodologiei cu abordare pe obiecte este faptul ca:

se reprezinta explicit elementele comune tuturor componentelor

164.Metodologia de proiectare structurata utilizata în special în etapele de analiza si


proiectare a sistemelor informatice si care utilizeaza principiul proiectarii “în cascada”,
conform caruia o etapa nu poate sa înceapa înainte de finalizarea si acceptarea de catre
beneficiar a tuturor fazelor care o preced este:

SSADM (Structured Systems Analyses and Design Methodology)

165.Metodologia structurata de proiectare, dezvoltare si realizare a sistemelor informatice,


bazata pe abstractizarea si separarea datelor si procedurilor, cu ajutorul unor seturi de modele
conceptuale si fizice este denumita:

MERISE (Méthode d’Etude et de Réalisation pour les Systemes

166.Studiu de fezabilitate, analiza cerintelor, definirea cerintelor, elaborarea specificatiilor,


proiectarea fizica reprezinta structura metodologiei:

SSADM (Structured Systems Analyses and Design Methodology)

167.În cadrul metodologiei SSADM, procesul de identificare, modelare si definire a cerintelor


unui sistem informational în care elementele centrale ale acestui proces sunt tehnicii de
modelare entitatile si relatiile dintre entitati este caracteristic:

logica a datelor

168.În cadrul metodologiei SSADM, procesul de identificare, modelare si definire a fluxurilor


informationale din cadrul unui sistem informational în care elementele centrale ale acestui
proces sunt zonele de date modelare: procesele, entitatile externe,si circuitele informationale
este caracteristic tehnicii de

a fluxurilor de date

169.În cadrul metodologiei SSADM, procesul de identificare, modelare si definire a


evenimentelor care pot afecta fiecare entitate si a momentelor în care aceste evenimente pot
aparea este caracteristic tehnicii de modelare:

entitate/eveniment

170.În cadrul metodologiei MERISE modelul conceptual este compus din urmatoarele
modele:

a) Modelul conceptual al comunicarii

b) Modelul conceptual al datelor

c) Modelul conceptual al prelucrarilor

d) Modelul conceptual al informatiilor

e) Modelul conceptual al fluxurilor

c. a+b+c

171.Identificarea si definirea ariei de întindere a sistemului informational ce urmeaza a fi


analizat, precum si a problemelor care justifica din punct de vedere economic si decizional
rationalizarea sa. Reprezinta obiectivul fundamental al etapei:

de analiza preliminara

172.Cunoasterea detaliata a functionarii sistemului informational, a particularitatilor sale,


precum si evaluarea sa critica din prisma modului în care se asigura legatura între subsistemul
decizional si cel operational, în strânsa corelatie cu asigurarea luarii în timp util a unor decizii
pertinente reprezinta obiectivul fundamental al etapei:

de analiza detaliata

173.Rationalizarea sistemului informational, urmarindu-se preponderent îmbunatatirea


componentelor sale fara trecere la prelucrarea automata a datelor reprezinta un obiectiv:

derivat al etapei de analiza preliminara

174.Cresterea calitatii informatiilor care circula în sistem, a vârstei si acuratetei acestora prin
dezvoltarea în cadrul sistemului a unor subsisteme reprezinta un obiectiv:

derivat al etapei de analiza preliminara


175.Problemele localizate în prima faza a etapei de analiza preliminara trebuie sa aiba:

un caracter general si sa evidentieze o serie de aspecte negative în

176.Identificarea circuitelor si fluxurilor informationale, precum si a suportilor purtatori de


informatii care le strabat are loc în faza de:

analiza a structurii functionale a organizatiei

177.Analiza documentelor din sistem reprezinta:

prima faza a etapei de analiza detaliata

178.Evidentierea existentei unor deficiente generale cum ar fi: prezenta redundantelor,


documentele inutile care circula în sistem, numarul nejustificat de mare al exemplarelor
generate din fiecare document etc. reprezinta o caracteristica a fazei de

analiza a fluxurilor informationale

179.Definirea conceptului general si detaliat al noului sistem si a componentelor sale


informatice reprezinta obiectivul:

fundamental al etapei de proiectare a noului sistem

180.Organigrama sistemului informatic, ceea ce presupune ca, prin intermediul unor


simboluri sa se reprezinte succesiunea în timp a operatiilor executate asupra bazei de date se
va elaboreaza, de obicei, în cadrul etapei de :

analiza preliminara

181.Prezentarea solutiilor de perfectionare a sistemului informational face obiectul:

ultimei faze a etapei de proiectare

182.Prezentarea solutiilor de perfectionare a sistemului informational mai este cunoscuta si


sub numele de:

proiectare logica

183.În proiectarea logica sunt vizate urmatoarele categorii de solutii:

a) solutii care vizeaza perfectionarea componentelor informationale cum ar fi: circuitele,


fluxurile si circuitele informationale

b) solutii care prevad trecerea la prelucrarea automata pentru anumite activitati din cadrul
noului sistem

c) solutii care cuantifica impactul implementarii noului sistem asupra componentelor


sistemului de management si factorului uman din cadrul sau
d) solutii care evidentiaza schemele logice de program din care sa rezulte variabilele de stare
corespunzatoare fiecarui program

a. a+b

184.Inexistenta unei codificari unice si coerente a tuturor categoriilor de informatii cu impact


deosebit asupra performantelor viitoarelor subsisteme informatice si a modului în care sunt
satisfacute unele cerinte decizionale reprezinta o deficienta evidentiata în faza de:

evaluare critica a functionarii sistemului informational

185.Consumarea unui volum mare de munca manuala pentru executarea operatiilor din sistem
cu influenta negativa asupra acuratetei rezultatelor si a vitezei de informare a factorilor de
decizie reprezinta o deficienta evidentiata în faza de:

evaluare critica a functionarii sistemului informational

186.Care din operatiile de mai jos sunt caracteristice fazei de proiectare logica a subsistemului
informatic din cadrul etapei de proiectare?

prezentarea situatiilor informationale furnizate de noul sistem si

187.Care din operatiile de mai jos sunt caracteristice fazei de proiectare logica a subsistemului
informatic din cadrul etapei de proiectare?

definirea conceptului si a structurii generale a bazei de date

188.Care din operatiile de mai jos sunt caracteristice fazei de proiectare logica a subsistemului
informatic din cadrul etapei de proiectare?

. elaborarea schemei logice de sistem pentru redarea sub forma

189.Care din operatiile de mai jos sunt caracteristice fazei de proiectare detaliata a
subsistemelor informatice din noul sistem?

prezentarea analitica a continutului rapoartelor finale, prin

190.Care din operatiile de mai jos sunt caracteristice fazei de proiectare detaliata a
subsistemelor informatice din noul sistem?

redarea modelelor economico-matematice folosite în procedurile

191.Care din operatiile de mai jos sunt caracteristice fazei de proiectare detaliata a
subsistemelor informatice din noul sistem?

descrierea modului de lucru al fiecarei proceduri automate din


192.Care din operatiile de mai jos sunt caracteristice fazei de proiectare detaliata a
subsistemelor informatice din noul sistem?

evidentierea schemelor logice de program din care sa rezulte

193.Care din operatiile de mai jos sunt caracteristice fazei de proiectare detaliata a
subsistemelor informatice din noul sistem?

cuantificarea impactului implementarii noului sistem asupra

194.Care din operatiile de mai jos sunt caracteristice fazei de proiectare detaliata a
subsistemelor informatice din noul sistem?

validarea modului de lucru al procedurilor automate prin testarea

195.Avantajul folosirii metodei FLOWCHART consta în faptul ca:

permite redarea succesiunii operatiilor la care sunt supuse

196.Metoda FLOWCHART prezinta urmatorul dezavantaj:

poate fi utilizata eficient decât pe grupe mici de activitati

197.Prin ansamblul activitatilor desfasurate si a masurilor organizatorice luate care asigura


înlocuirea vechiului sistem cu cel proiectat se defineste:

procesul de implementare

198.Pentru evidentierea în etapa de proiectare a unui sistem informatic a componentelor sale


cu costuri antecalculate supradimensionate se foloseste un ansamblu de tehnici cunoscute sub
numele de :

. ingineria valorii

199.Activitatile de implementare trebuie dublate de:

scolarizarea personalului utilizator

200.Informatiile identificate în etapa de analiza detaliata trebuie sa corespunda urmatoarelor


cerinte:

a) denumirea documentelor, activitatea la care se refera si compartimentul în care se


genereaza

b) tipul documentului, prin care se semnifica natura sa tipizata, modul de obtinere (manual
sau automat), precum si pozitia acestuia fata de sistemul analizat (interior sau exterior
sistemului)
c) calitatea suportului documentului (tipul de hârtie utilizat), inclusiv încadrarea în normele de
protectie a mediului (biodegradabile, reciclabile, reutilizabile, etc.)

d) starea de conservare a documentului, precum si o analiza a conditiilor de arhivare a


acestora (volumul spatiilor de depozitare, temperatura, umiditate, ventilatie etc.)

c. a+b

201.Informatiile identificate în etapa de analiza detaliata trebuie sa corespunda urmatoarelor


cerinte:

denumirea persoanei care introduce în circuitul informational

202.Precizati care cerinta nu este necesara în identificarea informatiilor din etapa de analiza
detaliata:

sursa obtinerii suportilor informationali utilizati, cu precizarea

203.Care din urmatoarele faze apartin etapei de analiza detaliata:

analiza fluxurilor informationale

204.Care din urmatoarele faze apartin etapei de analiza detaliata:

analiza documentelor din sistem

205.Care din urmatoarele faze apartin etapei de analiza detaliata:

evidentierea tuturor cerintelor decizionale

206.Care din urmatoarele faze apartin etapei de analiza detaliata:

evaluarea critica a functionarii sistemului informational

207.Care din urmatoarele faze apartin etapei de analiza preliminara:

analiza structurii de productie si conceptie a organizarii, precum

208.Care din urmatoarele faze apartin etapei de analiza preliminara:

stabilirea obiectivului fundamental si a obiectivelor derivate din

209.Care din urmatoarele faze apartin etapei de proiectare:

identificarea subsistemelor informatice carora le corespund costuri

210.Care din urmatoarele faze apartin etapei de proiectare:

. prezentarea solutiilor de perfectionare a sistemului informational

211.Care din urmatoarele afirmatii nu reprezinta restrictii sau cerinte în proiectarea si


realizarea sistemelor:
proiectarea sistemelor informatice sa se faca în colaborare cu

212.Care din urmatoarele obiective sunt specifice proiectarii si realizarii sistemelor


informatice pentru management:

a) stabilirea resurselor (materiale, financiare si umane) necesare realizarii sistemului


informatic si modalitatile de asigurare a acestora

b) determinarea eficientei economice care va rezulta în urma introducerii sistemului


informatic

c) planificarea activitatilor care asigura realizarea componentelor sistemului informatic

d) definirea sistemului informatic, a componentelor acestuia si a legaturilor functionale dintre


ele

toate

213.Care din urmatoarele activitati nu sunt obligatorii în proiectarea si realizarea sistemelor


informatice pentru management:

sistematizarea documentelor în functie de tipul, calitatea si tara

214.Care din urmatoarele premise de la care pornesc metodele de analiza organica a


circuitului informational sunt false?

orice activitate din cadrul unei organizatii are acelasi circuit

215.Ce metoda de analiza organica a sistemului informational porneste de la iesirile


informationale ale sistemului si consta în parcurgerea fluxurilor informationale inverse, de la
informatia finala (de iesire) spre informatia initiala (de intrare)?

metoda analizei iesirilor

216.Nu reprezinta cerinta specifica pentru realizarea subsistemelor informatice pentru


management:

structura sistemelor informatice trebuie sa fie dependenta

217.Analiza de tip "ce se întâmpla daca?" ("WHAT IF?") este specifica subsistemului
informatic pentru managementul

activitatilor de cercetare dezvoltare

218.Reunirea într-o conceptie sistemica a ansamblului de date si cunostinte individuale si


colective, generate de mediul intern si extern al organizatiei, în scopul capitalizarii si
valorificarii lor poarta denumirea de:

memorie organizationala
219.Reflectarea în date, proceduri, planuri, modele, algoritmi, documente de analiza si
sinteza, tehnici de analiza, a elementelor care pot fi capitalizate prin intermediul gestiunii
datelor tehnice, a documentelor sau a diferitelor activitati de baza ale organizatiei poarta
denumirea de:

elemente tangibile

210.Cunostintele private, aptitudinile individuale sau colective, talentele profesionale,


experientele anterioare ale decidentilor, cunostintele privind evolutia întreprinderii, anumite
contexte de adoptare a deciziilor strategice si tactice sunt reunite sub denumirea generica de:

elemente intangibile

211.Memoria care permite capitalizarea cunostintelor legate de experienta si lectiile


referitoare la anumite proiecte ale organizatiei este:

memoria de proiect

212.Memoria legata de structurile organizationale trecute si actuale si care evidentiaza


resursele umane, procesele si relatiile de management se numeste:

memorie organizatiei (manageriala)

213.Memoria obtinuta prin capitalizarea cunostintelor de specialitate dobândite de angajati


poarta denumirea de:

memorie tehnica

214.Cazurile concrete de dezvoltare si realizate a diferitelor proiecte care se regasesc dupa un


vocabular de indexare care captureaza caracteristicile cele mai reprezentative si le
individualizeaza între ele sunt cuprinse în:

biblioteca de cazuri

215.O baza de cunostinte:

. contine elemente generale, structurate pe domenii si care permite

216.Care din urmatoarele motive nu cresc interesul pentru o memorie a organizatiei pe baza
de caz?

informatiile de dezvoltare ale unor proiecte pertinente pot fi

217.Din punct de vedere economico–financiar, scopul memoriei este:

de a îmbunatati competitivitatea organizatiei


218.Procesul organizational sistematic de colectare, organizare si stocare a cunostintelor
angajatilor în asa fel încât alti membri ai organizatiei sa le poata folosi în vederea sporirii
eficientei activitatii acestora reprezinta:

Managementul Cunostintelor

219.Ansamblu de metode si tehnici prin care se operationalizeaza procesele de management al


cunostintelor, incluzând solutii de regasirea documentelor, baze de date de expertize, liste de
discutii si sisteme de regasire dupa continut, precum si tehnologii colaborative de filtrare
defineste:

Sistemul de Management al Cunostintelor (KMS)

220.Instrumentele de regasire a documentelor si gestiune a bazelor de cunostinte care asigura


managementul cunostintelor localizate în documente sau grupate în baze de date prin
definirea unui sistem de etichetare cu cuvinte cheie sunt cuprinse în categoria:

documente structurate

221.Instrumentele de filtrare colaborativa si cautare a cunostintelor care asigura captarea


acestora în documente, fara a utiliza însa un format predefinit sunt cuprinse în categoria:

documente nestructurate

222.Instrumentele pentru gestiunea bazelor de date de experti si de expertize care asigura


structurarea pe baza anumitor scheme a cunostintelor care rezida în memoria indivizilor sunt
cuprinse în categoria:

memoria individului structurata

223.Instrumentele interactive pentru transferul dinamic de cunostinte care permit accesarea


altor persoane capabile sa furnizeze cunostinte, fara însa sa existe o baza de date de experti
sunt cuprinse în categoria:

memoria individului nestructurata

224.Motoarele de cautare dupa cuvinte cheie sau solutiile de localizare în functie de cererile
de accesare anterioare a cunostintelor similare intra în categoria instrumentelor:

de filtrare colaborativa si cautare a cunostintelor nestructurate

225.Forumurile sau dialogurile interactive prin care se asigura contactul interpersonal,


transferul si partajarea cunostintelor sunt cuprinse în categoria instrumentelor:
. de filtrare colaborativa si cautare a cunostintelor nestructurate

226.Functiile sistemelor de management al cunostintelor care asigura transferul asincron de


cunostinte între participanti sunt:

functii integrative

227.Platforme de tip Intranet si Groupware prin care se asigura suport pentru functiile
integrative si interactive cu utilizare intensiva se realizeaza în faza de implementare a unui
sistem KMS (Knowledge Management System)denumita:

Dezvoltarea functionalitatlor de baza

228. Care din urmatoarele afirmatii este falsa:

Select one:

a. Expertiza umana se poate deprecia rapid, indiferent daca este

b. Pentru solutionarea unui program inteligent este necesara dotarea

c. Utilizarea expertizei artificiale determina cresterea posibilitatilor

d. Puterea de rezolvare a programelor deriva din procedurile si

229.Care din urmatoarele avantaje sunt specifice expertizei umana în raport cu

sistemele expert:

sintetizarea cunostintelor

230.Indicati cuvântul potrivit care lipseste din textul: „Când expertii umani rezolva probleme
pe care le-ar putea rezolva si un sistem expert, acestia nu solutioneaza ecuatii matematice
complexe, ci aleg reprezentarea conceptelor problemei si aplica diferite strategii pentru
manipularea acestor concepte”......... pentru

simboluri

231.Deoarece un sistem expert poate opera într-un domeniu relativ îngust, solutionând
probleme deosebit de dificile putem afirma ca acesta este caracterizat prin:

profunzime

232.Cunostintele de care dispune sistemul cu privire la modul în care trebuie sa rationeze


sunt cunoscute sub denumirea generica de:

metacunostinte

233.Care din urmatoarele avantaje sunt specifice sistemelor expert comparativ cu expertiza
umana:

transfer si reproducere facila


234.Regula de baza în reprezentarea cunostintelor se axeaza pe utilizarea relatiei:

IF... THEN…

235.Care din urmatoarele afirmatii este falsa?

a. Într-un sistem expert rationarea si cunostintele trebuie tratate

b. Sistemele expert sunt produse ale inteligentei artificiale, ramura

c. Un sistem expert este un program care analizeaza cunostintele si

d. Din punct de vedere functional un sistem expert este un program a

236.Nu este o componenta principala a sistemelor expert:

Interfata utilizator

237.Reprezinta o componenta principala a sistemelor expert:

Mecanismul de inferenta

238.Integrarea tuturor proceselor desfasurate in cadrul firmei sau institutiei publice sub forma
de module, care pot acoperi: gestiunea financiara, gestiunea stocurilor, gestiunea resurselor
umane, gestiunea clientilor si a furnizorilor etc. reprezinta o caracteristica importanta a
sistemelor ERP denumita:

Conceptie modulara

239.Adaptarea rapida la modificarea conditiilor mediului în care organizatia îsi desfasoara


activitatea reprezinta o caracteristica importanta a sistemelor ERP denumita:

Flexibilitate

240.Includerea unui numar mare de parametri din mediul extern al organizatiei si integrarea
partenerilor organizatiei ca entitati fundamentale ale sistemului reprezinta o caracteristica
importanta a sistemelor ERP denumita:

Caracter „deschis”

241.Utilizarea tehnologiei prin care o statie centrala este configurata sa furnizeze servicii prin
reteaua locala sau prin Internet utilizatorilor care emit cereri catre acesta si folosirea
limbajelor de programare orientata pe obiect reprezinta o caracteristica importanta a
sistemelor ERP denumita:

Arhitectura server-client