Sunteți pe pagina 1din 14

S.C. Inginerie Seismica S.R.L.

Proiect nr. E ----------/2018


Faza: Expertiza Tehnica

RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA


PRIVIND NIVELUL DE SIGURANTA A STRUCTURII DE REZISTENTA
A IMOBILULUI D+P, STR. DEALUL MALULUI nr. 98, RAMNICU VALCEA, JUD. VALCEA
IN VEDEREA OBTINERII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE
PENTRU
MODIFICARI INTERIOARE SI EXTERIOARE SI EXTINDERE SPATIU RECREERE

1. OBIECTUL SI SCOPUL EXPERTIZEI

Proprietarul ALBU MIHAELA detine in Municipiul RAMNICU VALCEA, un teren situat in Str. DEALUL
MALULUI nr. 98, pe care se afla o constructie, ce se doreste a fi extinsa si doreste sa obtina Autorizatia de
construire pentru modificari interioare si exterioare si extindere spatiu recreere.
In acest scop, proprietarul a comandat firmei S.C. INGINERIE SEISMICA S.R.L. BUCURESTI o expertiza
tehnica, pentru a stabili lucrarile de constructie executate pana in prezent si cele care se doresc a fi executate
in scopul obtinerii autorizatiei de construire
Expertiza tehnica este ceruta in mod expres prin certificatul de urbanism CU 1272 /29052 din 25.08.2017
eliberat de PRIMARIA MUNICIPIULUI RAMNICU VALCEA..

2. DATELE DE CARE S-A DISPUS SI MODUL DE DESFASURARE A EXPERTIZEI TEHNICE

La efectuarea expertizei s-a dispus de urmatoarele documente tehnice :


- planurile de arhitectura elaborate de catre arh. LESZAI FERENCZ BENDEGUN cu modificarile dorite de
catre beneficiar .
-planurile de arhitectura ale constructiei initiale intocmite de catre firma SPATIU IN PLAN SRL in anul 2014.
- planurile pentru structura initiala intocmite de catre SPATIU IN PLAN in anul 2014.

2.1) Modul de desfasurare a expertizei


D-na ALBU MIHAELA detine in strada DEALUL MALULUI nr. 98 in RAMNICU VALCEA un teren in
suprafata de 4842 mp pe care se afla situate mai multe constructii dupa cum urmeaza :
Constructia C1 cu functiunea de locuinta .
Constructia C3 cu functiunea de grajd.
Constructia C4 grup sanitar exterior .
Constructia C5 bucatarie si spatiu de recreere .
Constructia C2 – care este o anexa gospodareasca cu spatiu de recreere si care se doreste a fi extinsa si
modificata .astfel : pe latura N-E se va mari spatiul de recreere ,pe latura de N-V se va amenaja o terasa
acoperita ,se va muta bucataria existenta si anexele acesteia la subsol ,iar in zona extinsa se va amenaja o
crama ,si un vestiar cu grup sanitar pentru angajati.

In cursul inspectiei efectuate la constructia ce face obiectul expertizei, s-a procedat la examinarea vizuala
generala si detaliata a constructiei. La ora actuala structura de rezistenta a constructiei C2 este terminata
,finisajele sunt executate si constructia este in functiune.

1
Proprietarul a obtinut certificatul de urbanism nr. 1272 /29052 /25.08.2017 eliberat de PRIMARIA
RAMNICU VALCEA prin care se aproba elaborarea documentatiei pentru eliberarea autorizatiei de construire
in scopul de MODIFICARI INTERIOARE SI EXTERIOARE SI EXTINDERE SPATIU RECREERE.
In cadrul Certificatului de urbanism se solicita in mod expres realizarea unei Expertize tehnice, privind
evaluarea din punct de vedere seismic, a constructiei existente si care se extinde.
Prezenta expertiza arata concluziile ing. STEFAN CATALIN, expert autorizat MDRT in domeniul A1.

2.2) Baza normativa pentru efectuarea expertizei

Expertizarea cladirii se efectueaza in conformitate cu:


Seria de standarde SR EN 1992-1-1: 2004 ;AC : 2012 ;NB : 2008 ;A91 : 2009
( EUROCOD 2 Proiectarea structurilor din beton ; reguli generale si reguli pentru cladiri ) .
SR EN 1995- 1-1 : 2004/ NB : 2008 ;AC : 2006 ;A1 :2008 ( EUROCOD 5 Proiectarea structurilor din lemn ,
generalitati ,reguli comune si reguli pentru cladiri )
SR EN 1996 -1-1 : 2006 ; NB : 2008 ; AC : 2010 (EUROCOD 6 Proiectarea structurilor de zidarie ; reguli
generale pentru constructii din zidarie armata si nearmata.)
CR0-2012: Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.
CR 1-1-3/2012 : Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.
CR 1-1-4/2012 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului.
NP 112/2013 : Normativ pentru proiectarea de fundare directa.
P 100-1/2013 : "Cod de proiectare seismica” –– Prevederi de proiectare pentru cladiri".
P100-3/2008 : "Cod de proiectare seismica – partea III – a : Prevederi pentru evaluarea seismica a cladirilor
existente; precum si normativul P 100-1/2006 care este atasat normativului privind evaluarea seismica a
cladirilor existente .
CR 6–2013 "Cod de proiectare pentru structuri din zidarie",
NE 012-1/2007 : Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010 : Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 2: Executarea lucrarilor din beton.

3. DATE PRIVIND CONSTRUCTIA EXPERTIZATA.


DESCRIEREA CONSTRUCTIEI. CONDITIILE DE ARHITECTURA

Imobilul este amplasat pe Str. DEALUL MALULUI la nr.98 si cuprinde mai multe corpuri de cladire dintre
care numai corpul C2 face obiectul acestei expertize.
La demisol la constructia existenta exista actualmente o bucatarie ,un grup sanitar ,si un spatiu liber de
recreere
Regimul de inaltime al imobilului este demisol si parter.
La parter exista un spatiu de recreere
Dorinta beneficiarului este de extindere a constructiei dupa cum urmeaza :
Sa mareasca spatiul de recreere pe latura nord – est .
Sa Realizeze o terasa acoperita pe latura nord -vest. .
Sa mute bucataria cu anexele la demisol si sa amenajeze o crama ,un vestiar si un grup sanitar pentru angajati.
In aceste conditii in constructia extinsa vom avea urmatoarele functiuni.
-la demisol - hol,bucatarie 1 ,bucatarie2 ,camera frigorifica ,boxa carne ,boxa peste,boxa oua ,boxa
zarzavat,depozit zarzavat si crama, oficiu ,vestiare femei si barbati dusuri si grupuri sanitare.
- la parter vo mavea o terasa acoperita ,o sala de recreere si festivitati ,depozit bar ,oficiu,spalator vase
,depozit vesela ,grupuri sanitare pentru femei si barbati.

2
4. CONDITII GEOTEHNICE ALE TERENULUI DE FUNDARE
Conditiile geotehnice ale pamantului de fundare in zona amplasamentului constructiei existente se
caracterizeaza prin urmatoarea stratificatie conform studiu geo elaborat de SCBEFAC SRL RAMNICU
VALCEA.
 0,00 - 0,30 m - umplutura sol vegetal ;
 0,30 -1,10m – praf argilos cafeniu, plastic - consistent ;
 1,10 - 3,00m praf argilos galbui ,plastic consistent ;
 3,00- 3,60m praf nisipos argilos ,galbui ,plastic consistent foarte umed.
 3,60- 6,00m praf nisipos ,galbui tare.
In stratul de fundare al imobilului presiunea conventionala de fundare este de 210 Kpa.
Apa subterana se gaseste la circa 3,00m fata de cota terenului natural actual.
Fundarea constructiei se poate face pe stratul de praf argilos ,galbui plastic consistent cu o adancime de
fundare mai mare decat 1,50m fata de cota terenului natural actual.
Fundatiile se vor executa pe un strat de pietris compactat de circa 15 cm grosime
In concluzie se arata ca terenul pe care este fundat imobilul este un teren cu risc geotehnic major incadrat
la categoria geotehnica 3.
Din punct de vedere al stabilitatii la data studiului terenul este stabil si nu prezinta pericol de alunecare sau
alte degradari ce ar putea duce la pierderi de stabilitate.
Din informatiile primite, terenul studiat nu este inundabil.
Adancimea de inghet in terenul natural este de 80-90cm, conform STAS 6054-77.

5. DATE PRIVIND STRUCTURA DE REZISTENTA A CLADIRII EXISTENTE


A . INFRASTRUCTURA
Sistemul de fundare adoptat este direct alcatuit din talpi de fundatii continue, din beton simplu cu cuzineti
armati.
Fundatiile au latime de 50 cm cu adancimea de fundare de – 3,35m pentru fundatiile marginale si de 45 cm
pentru fundatiile centrale. fata de cota terenului natural actual.Cota pardoselii demisolului se afla la – 2,65m
fata de cota pardoselii parterului care se afla la + ---- fata de cota terenului natural actual.
Fundatiile sunt alcatuite dintr-un bloc de fundatie din beton C8/10 si un cuzinet din beton armat de clasa
C12/15.
B. SUPRASTRUCTURA
Structura de rezistenta a imobilului este realizata din cadre din beton armat dispuse pe 2 directii principale
transversal si longitudinal.
Betonul folosit la suprastructura este considerat de clasa C 12/15.
Planseul peste demisol este partial din beton armat si partial din grinzi de lemn.Planseul din beton armat a
fost executat din beton armat de 13 cm grosime.
Planseul peste parter este alcatuit din grinzi de lemn Parterul este acoperit cu o sarpanta pe scaune cu
capriori din lemn, care descarca pe popi si pane, invelitoarea fiind din tabla.

6. EVALUAREA STRUCTURII CONSTRUCTIILOR


 CONFORM PREVEDERILOR CODULUI P100 -1/ 2006, CLASA DE IMPORTANTA A
CLADIRII ESTE NORMALA, AVAND COEFICIENT Γ = 1.
 CATEGORIA DE IMPORTANTA CONFORM H.G.R. 766/ 1997 ESTE C, CONSTRUCTII CU
FUNCTII OBISNUITE, A CAROR NEINDEPLINIRE NU IMPLICA RISCURI MAJORE PENTRU
SOCIETAT .

3
Pentru calculul structurii s-a considerat gradul de cunoastere KL1, ceea ce presupune un coeficient de
incredere de 1,35. Tinand cont de faptul ca in conformitate cu prevederile codului P100-3/2008 verificarea
constructiilor existente se face cu rezistente medii, care rezulta din majorarea rezistentelor de calcul cu circa
40%; calculele efectuate au fost facute cu rezistente de calcul.
6.1. Evaluarea calitativa a structurii. Determinarea indicatorului R1
Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea „ Gradului de îndeplinire a conditiilor de
alcatuire seismica - R1” urmareste sa stabileasca masura în care sunt respectate regulile de conformare
generala a structurilor si de detaliere a elementelor structurale si nestructurale, reguli ce sunt prezentate în
actualul cod de proiectare seismica P100-1/2013.
Pentru structurile din beton armat, criteriile si conditiile utilizate pentru determinarea factorului R1 sunt
enumerate în tabelul B.2. din Anexa B a codului P100-3/2008.
Constructiei analizate i s-au atribuit urmatoarele punctaje:
(I ) Conditii privind configuratia structurii – 43 de puncte (dintr-un maxim de 50)
Întrucât: sistemul este redundant si evidentiaza o distributie uniforma a rigiditatii si
rezistentei laterale, atât în plan, cât si în elevatie; traseul încarcarilor este continuu; nu exista
niveluri slabe din punct de vedere al rezistentei; nu exista niveluri flexibile; nu exista
discontinuitati pe verticala; nu exista diferente între masele de nivel mai mari de 50 %; iar
efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate, se considera ca sistemul structural este
destul de bun.
(II ) Conditii privind interactiunile structurii – 10 puncte (dintr-un maxim de 10)
Constructia este independenta.

(III ) Conditii privind alcatuirea (armarea) elementelor structurale – 25 puncte (din maxim de 30)
Ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice, deoarece structura a fost proiectata conform conceptelor si metodelor moderne de
proiectare seismica:
a. În toate nodurile cadrelor, capacitatea grinzilor este inferioara celei a stâlpilor interiori.
Punctaj – 5 puncte din 5.
b. Efortul axial normalizat din sarcini gravitationale este < 0,65 datorita dimensiunilor corespunzatoare ale
stalpilor.
Punctaj – 2,5 puncte din 2,5.
c. În structura nu exista stâlpi scurti: raportul între înaltimea sectiunii si înaltimea libera a stâlpului este
h/H0<0,30 .
Punctaj – 2,5 puncte din 2,5.
d. Rezistenta la forta taietoare este suficienta pentru a se putea mobiliza rezistenta la
încovoiere la extremitatile grinzilor si stâlpilor. Aceasta conditie nu este îndeplinita în
mod sistematic.
Punctaj – 1.5 puncte din 2.5.
e. Înnadirile armaturilor în stâlpi se dezvolta pe 40 diametre, cu etrieri la distanta 10 d pe zona de
înnadire.
Punctaj – 2 puncte din 2,5.
f. Înnadirile armaturilor longitudinale din grinzi se realizeaza în afara zonelor critice unde se pot dezvolta
deformatii inelastice.
Punctaj – 2.5 puncte din 2.5.
g. Etrierii în stâlpi sunt dispusi astfel încât fiecare bara verticala se afla în coltul unui
etrier (agrafe). Aceasta conditie este îndeplinita.
Punctaj – 2,5 puncte din 2,5.
h. Distantele între etrieri în zonele critice ale stâlpilor nu depasesc 10 diametre, iar în

4
restul stâlpului ¼ din latura. Conditie îndeplinita.
Punctaj – 2 punct din 2.5.
i. Distantele între etrieri în zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 12 diametre si ½ din latimea grinzii.
Aceasta conditie este îndeplinita partial.
Punctaj – 1.5 puncte din 2.5.
j. Armarea transversala a nodurilor este cel putin cea necesara în zonele critice ale
stâlpilor. Aceasta conditie este îndeplinita partial..
Punctaj –0,5 puncte din 2.5.
k. Rezistenta grinzilor la momente pozitive pe reazeme este cel putin 30% din
rezistenta la momente negative în aceeasi sectiune.
Punctaj – 1.5 puncte din 1.5.
l. La partea superioara a grinzilor sunt prevazute cel putin 2 bare continue
(neîntrerupte în deschidere).
Punctaj – 1 puncte din 1.
(IV) Conditii referitoare la plansee – 2 puncte (dintr-un maxim de 10) - maxim 10 puncte.
6 – 10 puncte – majoritatea conditiilor sunt îndeplinite;
0 – 5 puncte – doar putine conditii sunt îndeplinite.
a. Planseele sunt din grinzi de lemn dispuse pe o singura directie cu pardoseala din dulapi de lemn.
Punctaj - 0 puncte din 4.
b. Armaturile centurilor exista .
Punctaj – 2 puncte din 2.
c. Fortele seismice din planul planseului nu pot fi transmise la elementele structurii verticale
(pereti, cadre) prin eforturi de lunecare si compresiune în beton, si/sau prin conectori si colectori din armaturi cu
sectiune suficienta.
Punctaj –0 puncte din 2.
d. Golurile în planseu sunt bordate cu armaturi suficiente, ancorate adecvat.
Întrucât exista doar câteva goluri de mici dimensiuni, se considera ca aceasta conditie este îndeplinita.
Punctaj – 0 puncte din 2.
În ceea ce priveste evaluarea calitativa a structurii de rezistenta, a rezultat un „ grad de îndeplinire a
conditiilor de alcatuire seismica ” de R1 = 43+10+25+2 = 80 puncte.
Clasa de risc seismic asociata punctajului obtinut de factorul R1 se stabileste conform tabelului 1.1, ce
reprezinta o reproducere a tabelului 8.1 din codul P100-3/2008:
Tabelul 1.1. Valorile R1 asociate claselor de risc seismic

Clasa de risc seismic


I II III IV
Valori R1
< 30 30 – 60 61 – 90 91 – 100

Astfel, constructia se încadreaza în clasa de risc seismic Rs III, corespunzator constructiilor la care
pot exista degradari ale componentelor nestructurale relativ importante, dar nu exista degradari ale elementelor
structurale.
6.2. Evaluarea starii de degradare. Determinarea indicatorului R2
Evaluarea starii de degradare a elementelor structurale se cuantifica prin calculul valorii „ gradului de
afectare structurala - R2 ”. Determinarea lui se face pe baza punctajului dat conform tabelului D2 din Anexa D
a codului P100-3, pentru diferitele tipuri de degradari identificate. Alte tipuri de degradare pot fi considerate
ulterior printr-o reducere a factorului R2.

5
Distributia punctajului din tabelul D2, pe categorii de degradari este orientativa, inginerul evaluator putând
corecta aceasta distributie, atunci când considera ca prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realista a
efectelor diferitelor tipuri de degradari asupra sigurantei structurale a constructiei examinate.
Caracteristicile luate in considerare sunt:
- Fisuri verticale in pereti si buiandrugi – nu exista.
- Fisuri inclinate in pereti si buiandrugi – nu exista.
- Fisuri inclinate sau in X in spaletii dintre 2 goluri – nu exista.
- Zdrobirea zidariei provocata de concentrari locale ale eforturilor de compresiune cu expulzarea
materialului – nu exista.
- Fisuri orizontale la extremitatile spaletilor - nu exista.
- Avarii la intersectia peretilor interiori – exteriori cu tendinta de desprindere – nu exista.
- Fisuri sau crapaturi verticale, la legaturile dintre peretii perpendiculari – nu exista.
- Expulzarea locala a zidariei din elementele orizontale, pe care reazema planseele - nu exista.

În consecinta, având în vedere, ca nici inspectia vizuala si nici istoria de exploatare a constructiei analizate
nu au evidentiat: degradari produse de încarcarile verticale; degradari produse de încarcarea cu deformatii
(tasarea reazemelor, contractii, actiunea temperaturii, curgerea lenta a betonului); degradari produse de o
executie defectuoasa (beton segregat, rosturi de lucru incorecte etc.) si faptul ca sub finisajele executate nu
sunt vizibile degradari, se poate concluziona, ca in conformitate cu valoarea indicatorului R2, structura se
incadreaza in clasa de risc seismic Rs IV, corespunzatoare constructiilor la care raspunsul seismic asteptat
este similar celui obtinut la constructiile proiectate pe baza prescriptiilor in vigoare.
6.3. Evaluarea pe baza metodologiei de nivel 2
În aceasta metodologie efectele cutremurului sunt aproximate printr-un set de forte conventionale aplicate
constructiei. Marimea fortelor laterale trebuie stabilita, astfel încât deplasarile obtinute în urma unui calcul liniar
al structurii la aceste forte, sa aproximeze deformatiile impuse structurii de catre fortele seismice.
În cazul, în care perioada constructiei este mai mare decât valoarea perioadei de colt Tc a spectrului, este
valabila asa-numita regula a “deplasarii egale”, ce precizeaza, ca deplasarile raspunsului elastic reprezinta o
limita superioara a deplasarilor seismice neliniare.
În consecinta, pentru aceste situatii, fortele laterale aplicate structurii sunt cele corespunzatoare
raspunsului seismic elastic evaluat pe baza spectrului de raspuns neredus prin factorul q.
Însa, în cazurile în care perioada fundamentala a cladirii este inferioara perioadei de colt Tc, deplasarile
inelastice efective depasesc valorile corespunzatoare raspunsului elastic si pentru evaluarea lor, trebuie
aplicate corectii. Astfel, în cazul cutremurelor vrâncene înregistrate în Câmpia Româna pentru care Tc = 1.6
sec, majoritatea cladirilor existente se înscriu în domeniul 0 – Tc. Din acest motiv, pentru evaluarea deplasarilor
asociate starii limita ultime se corecteaza înmultind valorile deplasarilor obtinute din calculul structural cu
încarcarile seismice elastice (nereduse) cu coeficientul de amplificare „ c ” din anexa E din P100-1/2013.
În metodologia de nivel 2, verificarea elementelor structurale se face la starea limita ultima si respectiv,
starea limita de serviciu, similar conditiilor prevazute de P100-1/2013 la proiectarea structurilor noi. În cazul
SLS se efectueaza numai verificari ale deplasarilor laterale, în timp ce în cazul SLU se efectueaza si verificari
ale rezistentelor elementelor structurale.
Cum normativul P100-3/2008 prevede ca la valori ale coeficientului R3 >0.65, nu sunt necesare consolidari
ale structurii, in consecinta, in prezenta expertiza nu sunt indicate masuri de consolidare.

6.4. Evaluarea calitativa a structurii.Determinarea lui R 1

6
Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea “Gradului de indeplinire al conditiilor de alcatuire
seismica – R1”urmareste sa stabileasca masura in care sunt respectate regulile de conformare generala a
structurilor se de detaliere a elementelor structurale si nestructurale , reguli ce sunt prezentate in actualul cod
de proiectare seismica P100-1/2013

Pentru structurile din beton armat ,criteriile si conditiile utilizate pentru determinarea factorului R 1 sunt
enumarate in tabelul B.2.din Anexa B a codului P100-3/2008.Constructiei analizate i s-au atribuit urmatoarele
punctaje:

(i)Conditii privind configuratia structurii- 45 de puncte (dintr-un maxim de 50)

Intrucit: sistemul este redundant si evidentiaza o distributie uniforma a rigiditatii si rezistentei laterale, atat in
plan , cit si in elevatie; traseul incarcarilor este continuu;nu exista niveluri slabe din punct de vedere al
rezistentei;nu exista niveluri flexibile;nu exista discontinuitati pe verticala;nu exista diferente intre masele de
nivel mai mari de 50%;iar efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate , se considera ca sistemul structural
este destul de bun.

Punctele slabe pentru care structura a fost penalizata se datoreaza faptului ca nu exista un planseu cu rigiditate
in planul sau peste parter.

(ii) Conditii privind interactiunile structurii- 10 puncte (dintr-un maxim de 10)

Cladirea este independenta.

(iii) Conditii privind alcatuirea (armarea) elementelor structurale – 24 puncte (dintr-un maxim de 30)

a.Ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice deoarece structura a fost proiectata conform conceptelor si metodelor moderne de proiectare
seismica..Punctaj – 2 puncte din 5*

b.Efortul axial normalizat din sarcini gravitationale este scazut (sub 0,20 calculat pe baza rezistentelor medii ale
betonului).Punctaj – 2,5 puncte din 2,5*

c.In structura nu exista stalpi scurti:raportul intre inaltimea sectiunii si inaltimea libera a stalpului este h/H 0 <
0,30.Punctaj - 2,5 puncte din 2,5*

d.Rezistenta la forta taietoare este suficienta pentru a se putea mobiliza rezistenta la incovoiere la extremitatile
grinzilor si stalpilor.Aceasta conditie este indeplinita in mod sistematic.Punctaj – 2,0 puncte din 2,5*

e.Innadirile armaturilor in stalpi se dezvolta pe 40 diametre ,cu etrieri la distanta 10d pe zona de
innadire.Aceasta conditie nu este indeplinita. Punctaj – 2 puncte din 2,5*

f. Innadirile armaturilor longitudinale din grinzi se realizeaza in afara zonelor critice unde se pot dezvolta
deformatii inelastice .Punctaj - 2,5 puncte din 2,5*

g.Etrierii in stalpi sunt dispusi astfel incit fiecare bara verticala se afla in coltul unui etrier(agrafe).Aceasta
conditie este indeplinita. Punctaj – 2 puncte din 2,5*

7
h.Distantele intre etrieri in zonele critice ale stalpilor nu depasesc 10 diametre, iar in restul stalpului ¼ din
nlatura.Conditie indeplinita Punctaj – 2,0 puncte din 2,5*

i.Distantele intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 12 diametre si ½ din latimea grinzii.Aceasta
conditie este indeplinita. Punctaj – 2 puncte din 2,5*

j.Armarea transversala a nodurilor este cel putin cea necesara in zonele critice ale stalpilor.Aceasta conditie
este indeplinita partial. Punctaj – 2 puncte din 2,5*

k.Rezistenta grinzilor la momente pozitive pe reazeme este cel putin 30% din rezistenta la momente negative
in aceeasi sectiune. Punctaj – 1,5 puncte din 1,5*

l.La partea superioara a grinzilor sunt prevazute cel putin 2 bare continue (neintrerupte in deschidere). Punctaj
– 1 puncte din 1,0*

(iv)Conditii referitoare la plansee – 9 puncte (dintr-un maxim de 10)

 Maxim 10 puncte
 6-10 puncte – majoritatea conditiilor sunt indeplinite
 0-5 puncte – doar putine conditii sunt indeplinite

a.Placa planseelor cu o grosime ≥ 100 mm este realizata din beton armat monolit sau din predale prefabricate
cu o suprabetonare adecvata.Avind in vedere ca nu exista decat un planseu peste demisol care are o rigiditate
in plan se acorda numai 3 puncte.

b.Armaturile centurilor si armaturile distribuite in placa asigura rezistenta necesara la incovoiere si forta
taietoare pentru fortele seismice aplicate in planul planseului.Aceasta conditie este indeplinita , deoarece avand
in vedere distributia uniforma in plan si in elevatie a rigiditatii si rezistentei, eforturile generate de fortele
seismice aplicate in planul planseului sunt reduse. Punctaj – 2,0 puncte din 2,0*

c.Forteleseismice din planul planseului pot fi transmise la elementele structurii verticale (pereti,cadre) prin
eforturi de lunecare si compresiune in beton, si/sau prin conectori si colectori din armaturi cu sectiune
suficienta. Punctaj – 2,0 puncte din 2,0*

d.Golurile in planseu sunt bordate cu armaturi suficiente, ancorate adecvat:Intrucit exista doar cateva goluri de
mici dimensiuni, se considera ca aceasta conditie este indeplinita. Punctaj – 2,0 puncte din 2,0*

In ceea ce priveste evaluarea calitativa a structurii de rezistenta a rezultat un “grad de indeplinire al


conditiilor de alcatuire seismica” de R 1=45+10+24+9 = 88 puncte.

Clasa de risc seismic asociata punctajului obtinut de factorul R 1 se stabileste conform tabelului 1.1,ce reprezinta
o reproducere a tabelului 8,1 din codul P100-3/2008.

Tabelul 1.1 Valorile R1 asociate claselor de risc seismic

Clasa de risc seismic

I II III IV

Valori R 1
8
< 30 30-60 61-90 91-100

Astfel cladirea analizata se incadreaza in clasa de risc seismic R SIII,ce cuprinde constructiile care sub
efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta
structurala, dar la care degradarile nestructurale pot fi importante.

6.5. Evaluarea starii de degradare.Determinarea indicatorului R 2

Evaluarea starii de degradare a elementelor structurale se cuantifica prin calculul valorii “gradului de afectare
structurala - R 2”.Determinarea lui se face pe baza punctajului dat conform tabelului B.3 din Anexa B a codului
P100-3, pentru diferite tipuri de degradari identificate.Alte tipuri de degradare pot fi considerate ulterior printr-o
reducere a factorului R2.

Distributia punctajului din tabelul B.3 pe categorii de degradari este orientativa , inginerul evaluator putind
corecta aceasta distributie atunci cind considera ca prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realista a
efectelor diferitelor tipuri de degradari asupra sigurantei structurale a constructiei examinate.In consecinta,
avind in vedere ca nici inspectia vizuala si nici istoria de exploatare a constructiei analizate nu au
evidentiat:degradari produse de incarcarile verticale;degradari produse de incarcarea cu deformatii(tasarea
reazemelor,contractii,actiunea temperaturii,curgerea lenta a betonului);degradari produse de o executie
defectuoasa(beton segregat,rosturi de lucru incorecte, etc..) sau degradari produse de factori de mediu: inghet-
dezghet,agenti corozivi chimici sau biologici,s-a considerat ca pentru stabilirea clasei de risc seismic aferenta
starii de degradare ponderea “degradarilor produse de actiunea cutremurelor anterioare” trebuieamplificata.

Astfel pentru evaluarea factorului R2 s-au stabilit urmatoarele punctaje:

a.Fisuri si deformatii remanente in zonele critice(zonele plastice) ale stalpilor, peretilor si grinzilor. Nu se
evidentiaza degradari .Punctaj- 10 puncte(dintr-un maxim de 10 atunci cind nu exista degradari).

b.Fracturi si fisuri remanente inclinate produse de actiunea fortei taietoare in grinzi.Nu se evidentiaza degradari.
Punctaj- 10 puncte(dintr-un maxim de 12 atunci cind nu exista degradari).

c.Fracturi si fisuri longitudinale deschise in stalpi si/sau pereti produse de eforturi de compresiune.Nu se
evidentiaza degradari. Punctaj- 12 puncte(dintr-un maxim de 12 atunci cind nu exista degradari).

d. Fracturi si fisuri inclinate produse de forta taietoare in stalpi si/sau pereti.Nu se evidentiaza degradari.
Punctaj- 17 puncte(dintr-un maxim de 20 atunci cind nu exista degradari).

e.Fisuri de forfecare produse de lunecarea armaturilor in noduri.Nu se evidentiaza degradari. Punctaj- 12


puncte(dintr-un maxim de 14 atunci cind nu exista degradari).

f.Cedarea ancorajelor si innadirilor barelor de armatura.Nu se evidentiaza degradari. Punctaj- 14 puncte(dintr-


un maxim de 14 atunci cind nu exista degradari).

g.Cedarea sau fisurarea pronuntata a planseelor.Nu se evidentiaza degradari. Punctaj- 10 puncte(dintr-un


maxim de 10 atunci cind nu exista degradari).

h.Cedari ale fundatiilor sau terenului de fundare.Nu se evidentiaza degradari. Punctaj- 10 puncte(dintr-un
maxim de 10 atunci cind nu exista degradari).

9
Rezulta un “grad de afectare structurala” de R 2 = 10+ 10 +14+12+ 17+ 12+ 10

+ 10 = 95 puncte

Clasa de risc seismic asociata punctajului obtinut de factorul R 2 se stabileste conform tabelului 1.2, ce
reprezinta o reproducere a tabelului 8.2 din codul P100-3/2008.

Tabelul 1.2 Valorile R2 asociate claselor de risc seismic

Clasa de risc seismic

I II III IV

Valori R 2

< 40 40-70 71-90 91-100

Astfel, in functie de starea de degradare a structurii de rezistenta , Corpul A al cladirii F.C.C.I,A. se incadreaza
in clasa derisc seismic R sIV.

6.6. Evaluarea analitica prin calcul.Determinarea lui R 3

Evaluarea prin calcul reprezinta un procedeu cantitativ prin care se verifica daca structurile existente ,
degradate sau nu, satisfac cerintele starilor limita considerate la actiunea seismica de calcul asociata
acestora.Incadrarea in clasele de risc seismic se face pe baza valorii obtinute pentru indicatorul “R 3 - gradul de
asigurare structurala seismica”.

Noul cod de evaluare seismica P100-3/2008 prevede 3 metodologii de evaluare a constructiilor , definite pe
baza conceptuala, nivelul de rafinare al metodelor de calcul si de nivelul de detaliere al operatiunilor de
verificare:Metodologia de nivel 1 reprezinta o metodologie simplificata;Metodologia de nivel 2 este metodologia
de tip curent utilizata uzual pentru constructii obisnuite;iar Metodologia de tip 3 utilizeaza metode de calcul
nelinear si se aplica la constructii complexe sau de o importanta deosebita , atunci cind se dispune de datele
necesare.Metodologia de nivel 3 este recomandabila si la constructii de tip curent datorita gradului de incredere
superior oferit de metoda de investigare sau in cazul in care clasificarea intr-o grupa de risc pe baza
coeficientului R3 nu este evidenta.

Evaluarea pe baza metodologiei de nivel I

Conform P100-3/2008 metodologia de nivel I se poate aplica constructiilor regulate in cadre de beton armat , cu
sau fara pereti de umplutura din zidarie cu pana la 3 niveluri, amplasate in zone seismice cu valori a g≤ 0,12g.
Cu toate acestea datorita faptului ca nu exista planuri ale constructiei ,si nici nu se cunosc cu exactitate
calitatile materialelor folosite se va face o evaluare calitativa a structurii cu aceasta metoda .

In aceasta metodologie evaluarea efectelor actiunii seismice de proiectare implica determinarea intr-un mod
simplificat a eforturilor unitare normale si tangentiale in elementele verticale ale structurii.

Aceste eforturi se impart la eforturile unitare admisibile si se obtin valori diferite ale gradului de asigurare
structurala seismica:valori R3N asociate fortelor axiale si valori R 3Vasociate fortelor taietoare.

10
Pentru determinarea valorii acceleratiei nominalizate de proiectare este necesar sa se determine perioada
fundamentala de vibratie a structurii.Aceasta se estimeaza simplificat utilizind una dintre ecuatiile:

T=0,1x2 = 0,1x2 niveluri = 0,20s

Avind in vedere ca inaltimea de nivel de 3,0m este cea uzual folosita pentru cladirile de locuinte sau birouri si
tinind cont de sectiunile stalpilor, s-a considerat ca ecuatia furnizeaza o valoare mai apropiata de cea reala.

Acestei perioade fundamentale ii corespunde o acceleratie nominalizata de proiectare de β=2,75.

Conform tabelului 6.1 din P100-3/2008, in metodologia de nivel 1 pentru structuri de beton armat valoarea
factorului de comportare este q=2,5.

Deoarece cladirea supusa evaluarii este o locuinta colectiva se impune incadrarea acesteia in clasa III de
importanta , caracterizata printr-un factor de importanta de 1,0.

Intrucat suprafata nivelului curent este de cca.130 mp, iar pentru acest tip de constructie incarcarea
echivalenta este de aproximativ 1,50 t/mp, rezulta o masa totala de aproximativ 390 t si o forta seismica statica
echivalenta de:

Fb=γ1xSd(T1)xmxλ=γ1 xλ(mxg)=1x0,20x 2.75/2.5 XG =86 tf.

Simplificat distributia pe verticala a fortei seismice echivalente este asociata unei deformate liniare

In metodologia de nivel1 gradul de asigurare structurala seismica asociat fortelor taietoare din elementele
verticale se determina cu relatia (8.1a) din P100-3/2008:

R3V= , unde:

Vmed reprezinta efortul tangential mediu , calculat ca raportul dintre forta taietoare de nivel si aria totala a
sectiunilor transversale ale stalpilor de la nivelul respectiv;iar v adm este valoarea de referinta admisibila a
efortului unitar tangential in elementele verticale.

Conform Anexei B din P100-3 egala cu vadm=1,4xfctd,unde fctd este rezistenta de proiectare la intindere a
betonului.Astfel fctd=10,5 kg /cmp pentru un beton asimilat unei clase C25/30 si pentru un factor de incredere de
CF=1,35 iar vadm=10,90 kg/ cmp.

Pentru nivelul parter al structurii rezulta urmatoarele valori ale gradului de asigurare structurala asociat fortelor
taietoare :

Pe directia transversala avem in aceste conditii F cap = 91 tf

Pe directia longitudinala vom avea F cap =74 tf.

Gradul de asigurare structurala se inregistreaza la nivelul parterului unde R3V= 0,86

11
Pentru a calcula valorile gradului de asigurare structurala asociate fortelor din stilpi este necesar sa se
determine valorile medii ale eforturilor unitare normale in sectiunile stilpilor din incarcarile verticale asociate
gruparii de incarcari care include actiunea seismica.Incarcarile gravitationale se determina pe baza ariilor
aferente de planseu , iar componenta fortei axiale “indirecte” generata de forta seismica orizontala se ia in
considerare numai pentru stalpii marginali.Avind in vedere ca in plan cladirea analizata are o forma rectangulara
este de asteptat ca valoarea fortei axiale “indirecte” generata de actiunea seismica pe directie transversala sa
fie superioaracelei asociate miscarii seismice pe directie longitudinala.In consecinta pentru a reduce volumul de
calcule s-a optat pentru determinarea indicatorilor R 3N doar la primul nivel ale cadrului transversal curent.si al
celui longitudinal curent .

Forte axiale “indirecte”din actiunea seismica pe directie transversala au fost calculate simplificat astfel:

- S-a considerat ca forta seismica se distribuie in mod egal la cele 4


- cadre transversale, astfel incit forta seismica aferenta cadrului transversal curent este egala
Fbc.t.=21,50
- Adoptind in mod acoperitor , ipoteza simplificatoare ca momentul de rasturnare este preluat integral
pritr-un cuplu de forte axiale ce se dezvolta doar in stalpii margiali, rezulta urmatoarele valori ale
fortelor axiale “indirecte”:
Forta axiala aferenta indirecta este de 11,50 tf.

Prin superpozitia fortelor axiale din incarcari gravitationale cu cele “indirecte” generate de actiunea fortei
seismice pe directie transversala orientata atat in sens pozitiv , cit si negativ , rezulta urmatoarele valori ale
factorului R3.

- Pentru directia transversala avem R3M = 0,81


- Pentru directia longitudinala avem R3M= 0,78

Avind in vedere valoarea minima a factorului R 3= 0,78 cladirea analizata se incadreaza in clasa de risc
seismic R sIII adica in grupa cladirilor care la incidenta unui cutremur de cod se comporta corespunzator din
punct de vedere al structurii de rezistenta dar la care se pot produce degradari ale elementelor nestructurale.

Este de remarcat ca acest calcul a fost efectuat pentru cladirea existent fara extindere .

Cladirea existent a fost penalizata si incadrata in clasa de risc seismic Rs III datorita lipsei unui planseu rigid cu
rol de saiba orizontala la planseul de peste parter.

Cladirea extinsa are aceleasi defectiuni si ea se va incadra tot in clasa de risc seismic Rs III.

Pentru a se imbunatati comportarea de saiba a planseului de peste parter se propune montarea unor fasii din
OSB de 2cm grosime la partea de sus si de jos a grinzilor de lemn .

In aceste conditii structura va putea fi incadrata in clasa deg risc seismic Rs IV.

7. INCADRAREA CONSTRUCTIEI IN CLASE DE RISC SEISMIC

Codul P100-3/2008 prevede la cap.8 – Evaluarea finala si formularea concluziilor, incadrarea constructiei
in clase de risc seismic, ca sinteza a intregii activitati de evaluare. In conformitate cu pct. 8.1(3) din cod,
procesul de evaluare propriuzisa (evaluarea calitativa si evaluarea prin calcul) expusa mai sus in cadrul
raportului de expertiza, a cuprins :

12
 verificarea exigentelor de conformare si alcatuire structurala pe baza listelor de conditii date in anexa D,
potrivit materialelor structurale utilizate;
 verificarea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca elementele nestructurale;
 cuantificarea starii de degradare a constructiei produsa de actiuni seismice si neseismice;
 verificarea conditiilor de rezistenta structurala;
 verificarea conditiilor de deformabilitate structurala.
Evaluarea sigurantei seismice si incadrarea in clase de risc seismic se face pe baza a trei categorii de
conditii care au facut obiectul investigatiilor si analizelor efectuate in cadrul evaluarilor de mai sus. Masura in
care cele trei categorii de conditii sunt indeplinite este cuantificata prin intermediul a trei indicatori, pe baza
carora se stabileste global vulnerabilitatea constructiei asociata cutremurului de proiectare, care sunt :
 R1 – gradul de de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica (respectiv conditiile de conformare
structurala si alcatuire a elementelor structurale, si a regulilor constructive pentru structuri care preiau efectul
actiunii seismice);
 R2 – gradul de afectare structurala (reprezinta masura degradarilor structurale produse de actiunea
seismica si de alte cauze);
 R3 – gradul de asigurare structurala seismica (reprezinta raportul intre capacitatea si cerinta structurala
seismica, exprimata in termeni de rezistenta in cazul utilizarii metodologiilor de nivel 1 si 2 ; acest indicator se
determina pentru starea limita ultima ULS).
Acesti indicatori au valori ce se determina pe baza punctajelor atribuite diferitelor categorii de conditii de
alcatuire, de degradari structurale si nestructurale sau de evidentiere a capacitatii de rezistenta si deformare a
structurii in raport cu cerintele seismice. Pentru indicatorii R 1 si R2, aceste valori se gasesc in anexele
corespunzatoare tipului de material utilizat (beton armat, otel, zidarie). Odata determinate valorile celor trei
indicatori ca masuri ale performantei seismice asteptate a constructiei, acestea se pot incadra in valorile
corespunzatoare asociate celor 4 clase de risc seimic, servind astfel pentru orientare in decizia de incadrare a
constructiei intr-o anumita clasa de risc seismic.
Decizia de incadrare in clase de risc seismic a constructiei existente are ca baza rezultatele
investigatiilor efectuate cu metodele de evaluare calitativa si respectiv analitica prin calcul si este rezultatul
unei analize complexe a ansamblului conditiilor de diferite naturi si a unei judecati ingineresti a tuturor conditiilor
de alcatuire, a corelatiei intre efectele acestora. S-au avut in vedere zona seismica in care este amplasata
constructia, precum si o serie de criterii privind alcatuirea constructiei, comportarea in exploatare si la actiuni
seismice, cum sunt : categoria sistemului structural, conformarea generala a constructiei d.p.d.v. al raspunsului
seismic asteptat si al fenomenului de tasare neuniforma, valorile indicatorilor R 1, R2, R3, prezenta zonelor slabe
d.p.d.v. al capacitatii de rezistenta in raport cu cerintele in elementele structurale cu rol major in preluarea
incarcarilor seismice, natura probabila a cedarii elementelor structurale vitale pentru stabilitatea cladirii (cu
ductilitate, ductilitate limitata, sau fragila), modul de rezolvare a detaliilor constructive pe tipuri de elemente,
vechimea constructiei, numarul de cutremure semnificative prin care a trecut constructia, degradarile structurale
si/sau nestructurale inregistrate in urma actiunilor seismice si uzurii in timp, starea elementelor nestructurale,
regimul de inaltime si masa constructiei. Aceste criterii au fost analizate detaliat in cadrul capitolelor respective
ale raportului de expertiza, si s-au sintetizat la pct. 8 de mai jos in vederea fundamentarii deciziei de interventie.
In conformitate cu pct. 8.1 (5) din P100-3/2008, din punctul de vedere al riscului seismic, in sensul efectelor
probabile ale unor cutremure caracteristice amplasamentului, cladirea existenta se incadreaza in Clasa de
Risc RsIII, corespunzand constructiilor care sub efectul cutremurului de proiectare nu pot suferi
degradari structurale majore, dar la care degradarile nestructurale pot fi consistente.
Facem precizarea ca aceasta incadrare este facuta strict din punct de vedere al riscului seismic, in sensul
efectelor probabile ale unor cutremure caracteristice amplasamentului pe care se afla constructia analizata
(cutremure de proiectare, de intensitati corespunzatoare zonei seismice de calcul pentru amplasamentul
constructiei). Aceasta presupune ca nu exista concomitenta actiunii seismice, cu o actiune de alta natura, care
sa produca degradari si avarii (cum ar fi cea produsa de eventuale tasari diferentiate puternice, peste limitele
admise pentru constructia care, in acest caz, este neadaptata in mod special la tasari diferentiate severe).

13
8. CONCLUZII
Modificarile propuse sunt acceptate in conditiile rigidizarii planseului peste parter cu fasii din placi de OSB de 2 cm
grosime dispuse la partea superioara si inferioara a grinzilor de lemn de la acest planseu.
Acest lucru va incadra constructia in clasa de risc seismic RsIV.

Intocmit,
FEB. 2018 Expert tehnic
Ing. Catalin Stefan

14