Sunteți pe pagina 1din 13

SISTEMUL NERVOS

Ţesutul nervos este alcătuit din:


-celule nervoase sau neuroni,
- de elemente celulare de aceeaşi origine
embrionară ectodermică, cu rol de protecţie şi de
nutriţie, numite nevroglii.

Totalitatea neuronilor, care alcătuiesc ţesutul,


împreună cu nevrogliile, care formează ţesutul
glial, la care se adaugă ţesutul conjunctiv şi
vasele formează organele nervoase, al căror
ansamblu poartă numele de sistem nervos
central şi periferic.
Sistemul nervos somatic asigură activitatea motorie somatică și sensibilitatea
senzitivo-senzorială.
Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea inconștienta a viscerelor.
Sistemul nervos Sistemul nervos central (ax cerebrospinal sau nevrax)
- Maduva spinarii Bulb rahidian
- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio
Cerebel Mezencefal
Diencefal Talamus
Hipotalamus
Metatalamus
Subtalamus
Epitalamus
Emisferele cerebrale

Sistemul nervos periferic - nervii


-Nervi Cranieni Senzitivi
Motori
Micsti

Spinali Micsti

Ganglioni Spinali si omologii lor cranieni


Vegetativi Laterovertebrali
Previscerali
Intramurali

Sistemul nervos somatic


vegetativ simpatic
parasimpatic
Prin cele doua functii esentiale, reflexa si de conducere, sistemul nervos
integreaza organismul uman in mediul de viata si realizeaza unitatea
functionala a acestuia.
• Functia reflexa realizeaza legatura intre partile componente ale
organismului si intre organism si mediu. Este coordonata de catre centrii
nervosi din substanta cenusie.
Functia reflexa se realizeaza prin actul reflex, al carui substrat anatomic este
arcul reflex. Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare, prin
care organismul isi pastreaza integralitatea si echilibrul dinamic.
• Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba, care formeaza cai
lungi ascendente si descendente si cai scurte.
Stimul
Receptor
Conexiune Conexiune
inversa Cale aferenta senzitiva directa
(feedback) Centru de comanda
Cale eferenta motoare
Efector
NEURONI
CELULELE GLIALE

1. CORP CELULAR

2. PRELUNGIRILE NEURONALE
• DENDRITELE
- prelungiri citoplasmatice ce
contin neurofibrile si
corpusculi Nissl
- conduc influxul nervos
centripet
• AXONUL
- teaca lui Henle
- teaca lui Schwann
- teaca de mielina
Tipuri de neuroni:
- unipolari – ex. cel cu conuri și
bastonașe din retină
- pseunounipolari – ex. ganglionii
spinali
- bipolari –ex. neuronii bipolari
din retină
- multipolari – neuronii din
coarnele anterioare ale măduvei
spinării
După funcția lor neuronii pot fi:

- receptori: prin intermediul dendritelor lor recepționează informațiile din


mediul intern sau extern, localizare: în interiorul organismului sau la
periferie

- motori : axonii acestora sunt în legătură cu organele efectoare cărora le


trimit impuls efector și le determină intrarea în activitate

- intercalari: sunt interpuși între neuronii primelor două categorii, fac


legătura între aceștia.
Sinapsele sunt contactele funcționale pe
care le stabilesc neuronii fie:

- între ei

- cu un receptor

- cu un efector (placa motorie).


După modul în care se realizează sinapsa se disting:

-sinapse axosomatice: butonii arborizației terminale ai axonului unui


neuron iau contact cu corpul celular al altui neuron

- sinapsă axodendritică – arborizația terminală a axonului unui neuron


vine în contact cu ramnificațiile dendritice ale altuia
Influxul nervos care se propagă prin neuron și prin prelungirile
sale ia naștere prin excitarea neuronului periferic.
Se manifestă ca o undă de depolarizare care se propagă prin
dendrite spre axon și străbate corpul celular.

Sensul de propagare:
- celulipet în dendrite
- celulifug în axon