UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

STUDENT TATU SILVIU ADRIAN
ANUL III ID

Proiectarea Sistemului Informatic prin metoda Merise

1
 Proiectarea Sistemului Informatic prin metoda Merise

Metoda Merise

1 Caracterizarea metodei Merise

Metoda MERISE asigura proiectarea de sisteme de gestiune permitand

dualitatea intre tratamentul evenimentelor trecute si furnizarea elementelor de
previziune aplicabile centrelor de responsabilitate. Ea dispune de toate
instrumentele care sa permită realizarea etapizata a unui sistem informatic cu grad
mare de integrabilitate, pornind de la localizarea unui subansamblu reprezentativ.

Utilizarea metodei MERISE trebuie sa faca posibila descompunerea problemelor de

organizare a muncii. Practica în acest domeniu a evoluat considerabil traversand un
curent de gandire numit sistemica sau, ceea ce alta data, se numea teoria sistemelor.
Din ratiuni didactice, pe parcursul insusirii metodelor sistemice se poate asocia
figurativ enunţul urmator: „a se ridica pentru a vedea mai bine...a intelege...pentru a
actiona mai bine”. Acest curent de gandire care a cuprins si alte discipline de
cercetare, a oferit garantia stabilitătii si evolutiei metodei, fiind baza filosofiei
MERISE* iar toate conceptele operatorilor sistemici pentru stiinta organizarii sunt
asimilati si in cadrul acestei metode. „A intelege nu este suficient pentru a actiona,
trebuie si sa decizi” constituie al doilea „suport” al filosofiei MERISE. Pot fi
consecinte importante legate de acest demers, pentru ca, de cele mai multe ori, in
ultima instanta solutia pentru informatizarea unui domeniu dat este in realitate o
problema de luare a unei decizii adecvate.
Fundamentul metodei consta in utilizarea mijloacelor de reprezentare cumulativa a
structurii organismelor economice corelata cu domeniile de activitate proprii.
Consider necesara corelatia fluxurilor de intrare-iesire cu sistemul de pilotaj al
agentilor economici fapt materializat prin actiunea in timp real a sistemului
informational. In figura 1 prezint implicarea sistemului de management si a
sistemului informational.

22 Merise Method Standard, http://nextojects.sourceforge.net

2
 SISTEM DE CONDUCERE
MANAGEMENT (Pilotaj)

Decizii Informatii de
prelucrare
Diverse SISTEM INFORMATIONAL
Memorare

Informatii Date corelate

Flux de
intrare
SISTEM OPERANT
Flux de iesire

ORGANISM socio-economic
Figura 1 Reprezentarea domeniilor unui organism economic

Apare evidenta activitatea de pilotaj cu sarcini de coordonare si decizie corelata cu

obiectivele fixate. Se va avea in vedere faptul ca vor fi necesare mutatii la nivelul
cerintelor ca reactii la fluxurile de intrare-iesire in si din sistem.
Elementul nodal - sistemul informational - permite alcatuirea unor magistrale de
circulatie prioritara cu scopuri de actualizare a deciziei si de dezagregare pe centre
de responsabilitate. Sistemul operant urmareste producerea rezultate pe baza
intrarilor din mediul extern adaptandu-si activitatea in functie de deciziile specifice
primite. In acest context apare evidenta implicarea metodei MERISE in fixarea
descrierii activitatii sistemului operant si a implicarii sistemului informatic. Este
evidenta descrierea activitatii sistemului operant orientata pe baza regulilor de
functionare, stabilite prin sistemul de management, aplicate asupra intrarilor pentru
a produce iesirile dorite. Ansamblul activitatilor sistemului operant formeaza
imaginea dinamica de nivel „actiune”.
Implicarea sistemului informational apare evidenta prin necesitatea de fuziune a
datelor exprimata de pilotaj si executia operatiunilor productive. In cadrul
proiectarii unui sistem informatic, datele si prelucrarile sunt studiate si modelate
impreuna.
Coreland elementele prezentate anterior constat invariatia functiilor sistemului
operant care determina activitati bine delimitate.

3
 Figura 2 Functii si activitati intr-un sistem operant

În figura 2 am disociat ansamblul activitatilor sistemului operant fata de multimea

functiilor sale. Subansamblu reprezentativ in cadrul unui sistem operant este format
din reuniunea de functii care pune in evidenta cel mai bine comportamentul
intregului sistem operant. Identificarea acestui ansamblu reprezentativ este unul
dintre pasii de baza pentru utilizarea metodei Merise.
Responsabilitatea conducerii, coordonarii unui proiect de informatizare intr-un
organism, ne situeaza in fata realitatii urmatoare:
• termenele cuprinse in studiul de proiect trebuie respectate;
• decelarea problemelor legate de organizare si informatizare necesita o
anumita „filozofie”;
• existenta mijloacelor care sa permita localizarea si rezolvarea
problemelor.
MERISE este o metoda cu ajutorul careia se poate defini, analiza, concepe si realiza
un proiect care acopera activitatea unui domeniu bine definit. Ea are la baza o
filosofie proprie a derularii intregului proiect, urmarind detalierea fiecarei etapa de
studiu si aplicarea unor instrumente specifice.
Proiectarea si realizarea unui sistem informatic sunt operatiuni dificile pentru ca
obliga la luarea in considerare a tuturor factorilor sistemului om–masina. Daca
acceptam ideile ca sunt mai multe modalitati de delimitare a domeniilor de studiu,
ca sunt nenumarate mijloace de documentare, ca exista multe metode de conceptie
si punere in exploatare curenta rezulta ca cele mai multe dintre ele se pot folosi in
mod combinat sau complementar.
MERISE este o metoda cu ajutorul careia se poate defini, analiza, concepe si realiza
un proiect care acopera activitatea unui domeniu bine definit. Ea are la baza o
filosofie proprie a derularii intregului proiect, urmărind detalierea fiecarei etapa de
studiu si aplicarea unor instrumente specifice.
Proiectarea si realizarea unui sistem informatic sunt operatiuni dificile pentru ca
obliga la luarea in considerare a tuturor factorilor sistemului om–masina. Daca
acceptam ideile ca sunt mai multe modalitati de delimitare a domeniilor de studiu,
ca sunt nenumarate mijloace de documentare, ca exista multe metode de conceptie
si punere in exploatare curenta rezulta ca cele mai multe dintre ele se pot folosi in
mod combinat sau complementar.

4
 Reamintesc în acest context doua mari viziuni de conceptie a sistemelor
informatice: abordarea ascendenta cunoscuta mai simplu sub numele de bottom-up
si abordarea descendenta sau top–down.
Abordarea ascendenta are ca punct de plecare nivelul operational (aflat la baza
piramidei ierarhice) si prin realizarea informatizarii la fiecare nivel in parte, se
ajunge la un sistem informatic care poate atinge nivelul punctul extrem al piramidei.
Este deci o consolidare a unui proiect care ne permite sa avem in faza finala,
informatizarea completa a unui sistem informational–organizational specific unui
organism economic supus analizei. Aparatorii acestei abordari avanseaza
argumentul ca este mai bine sa actionezi progresiv, decat sa mizezi pe ipoteza
nerealista ca un proiect global poate fi tinut permanent la zi.
Abordarea descendenta consta in a cobora, pe scara piramidei ierarhice, pana la
baza si realizand totodata si o analiza. Aceasta viziune considera ca un anumit domeniu
este compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cu exteriorul, caracteristica
pentru toate sistemele informationale.
Este mai bine să se creeze si sa se realizeze din start un sistem informatic care sa
tina cont de obiectivele planificate, abordate intr-o maniere globala, decat sa se
incerce a se integra a posteriori, subsisteme informatice independente. MERISE este
o metoda de conceptie de sisteme informatice care se poate inscrie in aceasta
abordare descendenta.
In esenta, filosofia MERISE se poate constitui sub forma unui ghid de abordare a
unui sistem informatic pus in evidenta sub forma sintetica utilizand o semantica
bazata pe cuvinte cheie cat mai sugestive. MERISE poate realiza sisteme
informatice din mai multe perspective:
• MERISE perspectiva sistemica. In aceasta privinta intereseaza totalitatea
problemelor inainte de a da o solutia globala, astfel spus intregul este altceva
decat suma partilor.
• MERISE perspectiva paralela date–prelucrari. Fata de alte metode care trateaza
in mod privilegiat datele sau prelucrarile, MERISE tine cont in aceeasi masura de
date si de prelucrari. Datele sunt elementele stabile intr-o organizatie fiind luate
in calcul intr-o „optica statica” iar prelucrarile sunt intotdeauna dinamice si sunt
reprezentate in MERISE prin instrumentele de sincronizare.
• MERISE perspectiva orientata pe nivele. Exista in cadrul metodei nivele de
abstractie care corespund domeniilor de preocupare si care, la randul lor,
determina viziuni descriptive. Nivelele de abstractie sunt ierarhizate pornind de
la situatia conceptuala sau fizica pana la cea organizationala sau logica. Aceasta
viziune permite fixarea optiunii gestiunii la nivel conceptual, optiunii
organizationale la nivel logic si a celei tehnice la nivel fizic.
• MERISE viziune globala asupra unui subansamblu reprezentativ. In majoritatea
cazurilor vederea de ansamblu poate considera un domeniu ca fiind cel mai
important. Grija de a nu lungi prea mult studiul domeniul respectiv si pretentia
acestui studiu de fi exhaustiv, sunt deseori contradictorii. Subansamblu
reprezentativ (SREP) este solutia oferita de metoda MERISE pentru a concilia
aceste două nuante contradictorii. Subansamblu reprezentativ presupune cu
necesitate un studiu prealabil.
• MERISE din perspectiva externa. Abordare date–prelucrari se simte la moment
dat de la debutul proiectului evidentiind obligatia verificari coerentei dintre date
si prelucrari. Aceasta „reconciliere” dintre date si prelucrari se face prin

5
intermediul modelelor externe.
Demersul metodei este in concordanta cu definitia acestui cuvant din zona de
provenienta a metodei (Larousse–Franta) care semnifica: „O maniera de a conduce
un rationament, de a progresa spre un scop”. In cadrul metodei MERISE, exista o
descompunere in etape precum: studiul prealabil, studiu detaliat, realizarea si
punerea in lucru. O etapa poate fi la randul ei descompusa in subetape fiecare
terminandu-se cu luarea unei decizii aparand vizibila o selectie a posibilitatilor.
Demersul metodei se poate reprezenta sintetic astfel:
Ce trebuie facut? – Etape
Subetape
Cum se face? - (Legaturi, Reguli)
Cu cine se face? - (Participanti)
In figura 3 am reprezentat cerintele la care raspunde metoda MERISE constatand
interdependentele externe, interne si fundamentale.

Figura 3 MERISE – Ce-cum-cu cine se realizeaza?Specificatii functionale

24 Reix R. – Systemes d’information et management des organisations, Editura Vuilbert, Paris

25 Merise Method and knowledge, www.cmi.univ-mrs.fr

6
Sub forma tabelara prezint etapele acestei metodei sintetizand rezultatele fiecarui
stadiu.

STUDIU FUNCTIUNI REZULTAT DECIZIA DUPA

STUDIU
Studiul prealabil Studiul situatiei Dosar de optiuni Decizia pentru o
actuale. continand mijloace solutie
Degajarea unui de punere in lucru.
subansamblu
reprezentativ.
Studio detaliat Studierea detaliata a Specificatii Acordul
diferitelor domenii functionale utilizatorilor.
pentru solutia “externe” generale
retinuta. si detaliate
Realizarea. Studiul tehnic. Sistem de criterii de Receptia provizorie.
Realizarea piata privind “jocul”
programelor. de proba al
utlizatorilor
Punerea in lucru. Studiul de Sistem implant in Receptia definitive.
ansamblu al ambientul real si
problemelor legate functionand in
de utilizarea noilor regim normal.
functiuni automate.

In momentul descompunerii subansamblul reprezentativ (SREP) pe subproiecte

apare evidentă soluţia chiar inainte de a se studia adecvarea „specificatiilor
functionale pentru nevoile utilizatorilor” cu compatibilitatea „intregului” alcatuit
din specificatii functionale, tehnice si restrictii financiare definite inainte de studiul
prealabil.
In figura 4 reprezint initierea si derularea pasilor care privesc studiul prealabil.

Studiul comparative al
Stiudiul situatiei actuale. Solutii Decizie
prealabil posibile. informati
ca

Examinare

Revenire la
studiul Finalizare
Aleger
prealabil studiu
e
solutie
Figura 4 Studiu prealabil în cadrul metodei Merise

7
 Metoda se utilizeaza pentru toate proiectele de organizare a unui domeniu de
activitate chiar daca nu contin elemente de informatizare, situatie in care nu apare
contextul informatic. Se poate constitui intr-un instrument al metodei orice mijloc
„care permite sa se execute un lucru: o munca, o operatie” (Larousse).
In metoda MERISE se regasesc instrumente generale (interviul, ancheta) cat si
proprii (formalizări individuale si ale prelucrarilor). Instrumentele specifice
MERISE sunt utilizate pentru reprezentarea sistemelor informationale si a
diferitelor nivele de modele de date si prelucrari dupa cum se deduce din sinteza
supusa atentiei in continuare:

Alegere Obiect Nivel de Exemplu de

descris abstractie modele
Ce se Date MODELUL
doreste Relatii CONCEPTUALAL
sa se Reguli de DATELOR(invariat
faca in GESTIUNE gestiune. static)
fond Inlantuiri CONCEPTUAL MODELUL
de CONCEPTUAL AL
prelucrari PRELUCRARILOR
(invariat dinamic)

Cine Oameni MODELUL LOGIC

face, Cu Masini DE DATE
ce si ORGANIZATIONAL Retele LOGIC SAU
MODELUL LOGIC
Cand. diferite ORGANIZATIONAL DE PRELUCRARE
Repartitie
geografica
Cum se Entitati FIZIC MODELUL FIZIC
face Programe SAU AL DATELOR
TEHNIC Proceduri OPERATONAL MODELUL FIZIC
AL
PRELUCRARILOR.

Pot concluziona că la intrebarea „cum se face?” din punct de vedere tehnic prin
modelul fizic al datelor, modelul fizic al prelucrarilor pot răspunde prin entitati
programe proceduri. La intrebarea „cine, cu ce si cand?“ din punct de vedere
organizational raspunde modelul logic al datelor si cel al prelucrarilor. La
interogarea „ce se doreste a se realiza?” datele, relatiile, regulile de gestiune,
inlantuirile de prelucrari apar ca raspuns dedus din modelul conceptual al datelor si
al prelucrarilor.
In continuare supun atentiei sintetiza nivelelor de abstractizare corelate cu
ansamblul date-prelucrari.

DATE PRELUCRARI

8
 Modelul conceptual al Modelul conceptual al
datelor prelucrarilor
CONCEPTUAL MCD MCP
-Concepte fundamentale -Descrierea
-Relatii semantice macroscopica(notiunea de
proces)
Modelul logic de date Modelul logic al
MLD prelucrarilor
Integrarea restrictiilor de MLP
LOGIC organizare -Integrarea alegerii optunii
-Traducerea in SGBD -Relatia om-masina
 Entitate -Timp real – timp diferit
 Relatie Desfacerea proceselor 
 instanta proceduri Faze Sarcini
Modelul fizic al datelor Modelul fizic al
MFD prelucrarilor
FIZIC Descrierea bazelor de date MFP
Notiuni de inregistrare Descrierea programelor
Descrierea procedurilor

Modelul conceptual al datelor este un ansamblu de concepte si reguli de combinare

care permit reprezentarea realitătii circumscrise domeniului supus informatizarii.
Pentru definirea modelului conceptual al datelor se apelează la modele intermediare
care sunt folosite ca suport al unei metodologii de proiectare. Modelul conceptual utilizeaza
o abstractizare prin relatie, recunoscuta de ISO fiind o apropiere de
modelul entitate-relatie. Mai multe concepte de baza caracterizeaza acest model:
- proprietatea este o modelare a informatiei elementare, de exemplu functia
exercitata de un salariat: vanzator, contabil, informatician etc.
- identificatorul permite modelarea unui ansamblu de obiecte concrete sau abstracte
percepute ca fiind pertinente pentru sistemul informatic studiat, de exemplu
identificatorul salariatului sau identificatorul produsului. Elementele din acest
ansamblu sunt ocurente, de exemplu in cazul salariatului ocurenta este exprimata
astfel: „Georgescu, 28 ani, manager”.
Regulile de pertinenta, de identificare, de evidentiere, de verificare si omogenitate
conduc la modelizarea termenilor identificarii.
- relatia intre mai multi indivizi este un ansamblu de produse carteziene de ocurenta
a acestora. De exemplu produsul cartezian vanzator * client reprezentat prin toate cuplurile
vanzator/client, va fi modelat prin ansamblul de legaturi care exprima
aceeasi natura intre mai multi indivizi. Bineanteles, aceste relatii trebuie sa fie
pertinente in raport de sistemul informatic studiat.
- cardinalitatea reprezinta cuplul entitate–relatie. In spatele cardinalitatilor se gasesc
reguli de gestiune reale.
Inspirat din retelele Petri, modelul conceptual al prelucrãrilor (MCP) are menirea
ca in functie de domeniul investigat sa raspunda la intrebarea: Ce prelucrari se realizeaza?
Fluxurile, receptorii (stimulii) si emitatorii (reactii) prin domeniu sunt modelari ale
evenimentelor şi rezultatelor. Evenimentele si rezultatele pot fi externe sau interne.
Cele externe provin sau sunt destinate unui actor extern, iar cele interne răman in

9
domeniu pentru a asigura continuitatea procesului, urmarind satisfacerea sistemului
de pilotaj.
Operaţia descrie comportamentul domeniului la declansarea produsa prin mai multe
evenimente. Ea este o secventa continua de actiuni elementare producatoare de
evenimente care se executa neintrerupt din momentul declansarii acesteia de catre
unul sau mai multe evenimente. Operatia constituie un bloc de prelucrare
cuprinzand actiuni elementare generatoare de evenimente interne, inlaturand
posibilitatea de generare a evenimentelor intermediare intre actiunile ce apartin
operatiei. Operatia emite, in retur rezultate in functie de conditiile traduse prin
expresii logice.
Prelucrarile reprezinta partea dinamica a sistemului informational. Ele descriu
actiunile exercitate asupra datelor cu scopul obtinerii informatiilor dorite,
reprezentand materializarea sub forma de actiuni a regulilor de gestiune specifice
activitătii intreprinderii. MCP urmăreste reprezentarea inlantuirii operatiilor cu
definirea conditiilor necesare pentru declansare dar si consecintele derularii
operatiilor respective. In reprezentarea acestei inlantuiri de operatii si evenimente
declansatoare in cadrul modelului, se impune respectarea unor cerinte determinate
de regulile de gestiune. Asocierea MCP . eveniment indică faptul ca ceva anume
s-a intamplat şi in consecinta sistemul trebuie să reactioneze.
- sincronizarea reprezinta o conditie prealabila a unui flux de operatii in care mai
multe evenimente participa la declansare. Sincronizarea se traduce prin expresii
logice. Regulile de sintaxa si de functionare permit verificarea coerentei MCP.
Modelul conceptual de comunicare (MCC) are drept scop reprezentarea fluxurilor
de informatii sau mesaje între diferitele subsisteme omogene ale intreprinderii,
numite domenii. Domeniile privesc marile functiuni sau procese majore din
intreprindere. Un mesaj este trecerea de informatii intre domenii sau intre un
partener (factorul extern) al intreprinderii si un domeniu. Mesajul este emis de o
parte (partener sau domeniu, emitator) şi receptionat de alt element structural
(receptorul).
Constructia modelelor organizationale reprezinta o etapa delicata şi deseori
complexa datorita varietatii si interactiunii parametrilor de luat in consideratie:
organizarea intrarilor, varietatea solutiilor organizationale posibile, criterii de
evaluare (economice, sociale, ergonomice, tehnice). Totodata poate fi considerata ca
o etapa accesibila, deoarece nu apar dificultati induse de abstractizare.

În figura 5 vă supun atentiei reprezentarea cumulată a MOP-MOD-MOC care

incearca sa evidentieze circuitul „sarcini-prelucrari”, „date” si „mesaje”.

10
 Figura 5 Traseul „sarcini-prelucrari”, „date”, mesaje”

2.1.2 Concluzii

Concluzionand ideile prezentate pe parcursul acestui subcapitol, afirm ca utilizarea

metodei MERISE în contextul cadrului metodologic al conducerii proiectelor
informatice este oportuna deoarece:
• determina limitele nivelelor de preocupare (conceptual, logic, fizic);
• permite exprimarea unor concepte complementare legate de conducerea
studiilor detaliate;
• propune un plan de lucru detaliat pentru derularea fiecarei etape pentru a
facilita conducerea proiectelor in conceptia sistemelor informatice;
• furnizeaza documentele tip ISO pentru constituirea documentatiei aferente
fiecarei etape.

Se poate afirma ca este o metoda „deschisa”, susceptibila să se integreze intr-un

cadru metodologic mai larg.

11
 2 Modelarea conceptuala a datelor (MCD)

2.2.1. Modelul Entitate - Asociere(EA)

Pentru definirea modelului conceptual al datelor se apeleaza la modele intermediare
care sunt folosite ca suport al unei metodologii de proiectare. Un model conceptual este un
ansamblu de concepte si reguli de combinare a acestor concepte permitand reprezentarea
realitati circumscrise domeniului domeniului supus informatizarii.
Modelele utilizate se se numesc modele semantice si au drept obiectiv ca prin
conceptele oferite sa permita reprezentarea lumii reale si furnizarea informatiilor necesare
in vederea scaderii gradului de risc al modelarii.
Modelele semantice folosesc abstractii reprezentand lumea reala ca pe o colectie de
entitati si de legaturi, stabilite intre acestea. Majoritatea modelelor permit definirea de
restrictii descriind aspecte statice, dinamica sau chiar temporale ale entitatilor.
Modelul entitate – asociere(EA) urmareste obtinerea unei reprezentari fidele,
utilizand concepte specifice, a realitatii. Aceasta reprezentare alumii reale se va realiza
facndeu-se abstractie de orice restrictie fie ea informatica sau organizatorica. Pornind de la
semantca obiectelor lumii reale si a legaturilor stabilite intre acestea modelul entitate –
asociere serveste in egala masura ca un mijloc de comunicare intre
modelator(informatician) si viitorul utilizator al sistemului(beneficiarul), care descrie
realitatea supusa modelarii in conformitate cu propria lui perceptie.
Entitatea reprezinta un obiect al realitatii modelate caracterizat printr-o existenta
proprie, cu identitate proprie(care-l face identificabil in raport cu celelalte obiecte de acelas
tip) si o multime de caracteristici care exprima proprietatile acestora.
In activitatea de modelare interesul se focalizeaza pe definirea tipurilor de entitati
apartinand problemei de rezolvat si nu pe entitati care reprezinta realizarile tipurilor de
entitati.
Tip de entitate reprezinta un concept generic desemnand multimea tuturor
entitatilor reprezentand aceleasi caracteristici constructive.
Exemple: Salariat, Retineri, Postschema, Departament, Pontaj etc.
Entitatea poate apartine mai multor tipuri de entitati diferite. Fiecare tip de entitate
se defineste prin multimea caracteristicilor comune descriind entitatile apartinand tipului.
Atributul defineste o proprietate distincta a unei entitati. Fiecare atribut prezinta un
domeniu, adica o multime de valori admise. Intr-o entitate se regasesc realizari
corespunzatoare caracteristicilor definitorii pentru tipul de entitate.
Atributele pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:
1) Dupa complexitate atributele sunt:
- elementare (simple) ale caror realizari nu pot fi descompuse(unitate:
unitate monetara, pret unitar)
- decompozabile(complexe) ale caror realizari sunt decompozabile( exemplu:
data calendaristica – se poate descompune in zi, luna, an)

2) Dupa realizarile pe care le pot prezenta atributele pot fi:

12
 - obligatorii( trebuie sa prezinte obligatoriu o realizare ceea ce corespunde
sintagmei NOT NULL – orice realizare)
- optionale – sunt atribute care pot sa nu prezinte nici o valoare (realizare) in
cadrul unei entitati (de exemplu atributele: telefon, fax, e-mail – nu toate
persoanele au telefon, fax, adresa de e-mail)
- monovaloare: atributele care prezinta o singura valoare in cadrul unei
entitati( exemplu: nume salariat, data nasterii, cod numeric personal, etc)
- multivaloare: atribute care prezinta mai multe realizari in cadrul aceeasi
entitati.
In modelul entitate – asocierea obiectelor lumii reale le corespund entitati, iar
entitatile definite prin aceleasi caracteristici formeaza un tip de entitate.
Aceasta inseamna ca obiectelor simple le va corespunde in modelul conceptual al
datelor cate un tip de entitate.
Obiectele compozite se caracterizeaza prin faptul ca ele contin una sau mai multe
caracteristici multivaloare( carora in modelul entitate – asociere le vor corespunde
atributele multivaloare(carora in modelul entitate – asociere le vor corespunde atribute
multivaloare). Acesta va determina ca in modelul conceptual optimizat al datelor acestui
obiect compozit sa-i corespunda mai multe tipuri de entitati (atributele multivaloare se vor
regasi intr-un tip de entitate distinct)
Obiectele compozite sunt decompozabile ele regrupand in structura lor obiecte
simple intre care exista o anumita legatura. Chiar daca in modelul entitate – asociere initial
pentru un obiect compus s-a definit un singur tip de entitate, ulterior acesta se va
descompune in tipuri de entitati de sine statatoare corespunzatoare obiectelor elementare
care intra in structura obiectului compus.
Fiecare tip de entitate prezinta un IDENTIFICATOR reprezentat de un atribut sau
un grup minimal de atribute al carui rol este de a permite identificarea in mod unic, fara
echivoc, a entitatilor.
ASOCIEREA dintre entitati exprima legatura stabiladintre acestea si rolul pe care
il joaca fiecare entitate participanta la legatura. Exprimand o legatura dintre entitai, ea nu
are o existenta de sine statatoare.
O asociere poate prezenta unul sau mai multe atribute proprii cu rol de a caracteriza,
explicita, legatura stabila intre entitatile participante la asociere.

TPUL DE ASOCIERE se defineste ca ansamblul legaturilor, prezentand aceiasi

semnificatie, dintre entitatile apartinand la doua sau mai multe tipuri de entitati.
CARDINALITATEA cuplului entitate – asociere reprezinta cuplul de valori intregi
(x,y) astfel incat:
 x (cardinalitatea minima) exprima numarul minim de realizari ale
legaturii(asocierii) existand pentru o entitate.
 y (cardinalitatea maxima) reprezinta numarul maxim de aparitii ale
corespondetei putand exista pentru o entitate.
Cardinalitatea minimala 0 indica faptul ca pot exista entitati care sa nu participe la
nici o asociere.
Cardinalitatea minimala 1 inddica faptul ca toate realizarile tipului de entitate trebuie
sa participe la o realizare a tipului de asociere.
Cardinalitatea maximala 1 indica faptul ca numarul de roluri deschise unui
contribuabil la administratia financiara nu poate fi mai mare de 1.(vezi fig 6).

13
 Cardinalitate maximala n indica faptul ca mai multe entitati de un anumit tip paticipa
la o asociere.
Valorile uzuale pentru exprimarea cardinalitatii sunt: 0,1; 1,1; 0,n; 1,n.

2.2.2 Restrictii de integritate

Restrictiile de integritate definesc cerintele pe care datele trebuie sa le respecte

pentru a fi corecte si coerente in rapot cu realitatea pe care o reflecta.
Restrictiile de integritate reprezinta o modalitate de integrare a semanticii datelor in
mod indirect in modelul de entitate asociere pe care astfel il inbogatesc.
Restrictiile de integritate privesc:
 Valorile pe care le pot lua atributele entitatilor si asocierilor;
 Valorile identificatorilor entitatilor;
 Rolurile jucate de entitati in asocierile la care participa;
 Asocierile stabilite intre entitati.

1) Restrictii de domeniu
Restrictiile de domeniu reprezinta conditii(reguli) care privesc ansamblul de valori
admise pentru un atribut in cadrul tipului sau domeniului sau. Restrictiile pot viza
realizarile uni/unor atribute apartinand unei aceleasi entitati sau asocieri, caz in care se
numesc restrictii intraentitate, sau a unui/unor atribute apartinand unor entitati si/ sau
asocieri diferite, caz in care se numesc restrictii interentitati.

2) Restrictii structurale
Fiecare entitate va trebui sa poata fi identificata fara echivoc. Acest lucru impune ca
identificatorul entitatii sa ia valori unice diferite de NULL (NULL inseamna ca nu s-a
atribuitnici o valoare, deci valoarea NULL este diferita de zero sau spatiu)

3) Restrictii de integritate de roluri

 Restrictia de incluziune de roluri statueaza faptul ca, daca o entitate E1

care joaca rolul R1 in asocierea R1 va trebui sa joace si rolul R2 in asocierea A2. Rezulta
ca rolul R1 include (implica prin incluziune) rolul R2. Pentru reprezentarea restrictiei de
incluziune de roluri se va utiliza urmatoarea reprezentare grafica:

I
R1 R2

Figura 6 Incluziune de roluri.

 Restrictia de egalitate de roluri . Egalitatea de roluri presupune ca

restrictia de incluziune intre roluri sa fie reciproca. Grafic restrictia de egalitate de roluri se
reprezinta conform figurii urmatoare:

14
 R1 = R2

Figura 7 Egalitate de roluri.

 Restrictia de excluziune de roluri. Excluziunea de roluri specifica faptul

ca un rol R1 jucat de o entitate E1 in asocierea A1 exclude existenta rolului R2 jucat in
asocierea A2.

R1 # R2

Figura 8 Reprezentarea excluziunii de roluri.

4) Restrictii de integritate de asocieri.

 Restrictia de incluziune de asocieri exprima faptul ca asocierea A1

stabilita intre doua entitati va determina existenta unei alte asocieri A2 in cadrul modelului
entitate – asociere.
 Restrictia de excluziunea de asocieri exprima faptul ca asocierile
apartinand tipului de asociere A1 exclud asocierile apartinand tipului A2..
 Restrictia de egalitate de asocieri exprima faptul ca asocierile apartinand
tipului A2 si invers.

15