Sunteți pe pagina 1din 20
Partea a 2-a PROTECTIA JURIDICA A MEDIULUI NATURAL ‘Titlul 1 RAPORTURILE JURIDICE PRIVIND PROTECTIA FACTORILOR ABIOTICI AI MEDIULUI Capitolul 4 PROTECTIA JURIDICA A ATMOSFERET 1. Definitii 243/2000' prin atmosferi se injelege ,masa de aer care inconjoari suprafata terestr’, incluzand si Potrivit art. 6 lit. c) din O. stratul de ozon“. Prin aer inconjurétor se intelege, potrivit aceluiasi act normativ, ,aerul troposferic, exclusiv cel din locurile de munca", Poluarca atmosferick a fost definiti ca find ,,introducerea in atmosfert de ciitre om, direct ori indirect, de substante sau de energie avand o actiune nocivé de naturi a pune in pericol sinitatea omului, a prejudicia resursele biologice si ccosistemele, a deteriora bunurile materiale si a aduce atingere ori vitima valorile de agrement ori alte utiliziti legitime ale mediului [art. 1 alin. (1) al Conventiei privind poluarea atmosferic& transfrontier’ la lung distang’, de la Geneva, din 13 noiembrie 1979"). * Publicatd in Monitorul Oficial al Roméniei, partea I, nr. 633 din 6 decembrie 2000, modificatd si sprobatk prin Legea ns. 655/2001, publicati in Monitorul Oficial al Romanici, partes 1, nz. 773 din 4 ecembrie 2001. " Ratificart de Roménia prin Legea ne. 8/1991 publicatt in Monitorul Oficial partea I, nr. 18 din 26 iaouarie 1991, Conventia a fost urmati de un protocol aditional adoptat la 8 iulie 1985 la Helsinki considerat drept primul tatat intemational care cuprinde obiective precise si verificabile in lupra ‘impotriva poluitii aerului. Un al doilea protocol aditional la Conventia de la Geneva a fost semnat la Sofia, la 1 noimebrie 1988, de cltre 25 de stare. Dispozitille acestui protocol previd inghesarea 96 2. Gadrul legislativ Cele mai importante acte normative in domeniul protectiei atmosferei sunt: - O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificirile si completirile ulterioare; - O. U.G. nr, 243/200 privind protectia atmosferei, modificat’ si completata prin O.U.G. nr. 12/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului: - 0.U.G. nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al polurii, aprobat% cu modificari prin Legea nr. 645/2002; - H.G. nr, 128/2002 privind incinerarea deseurilor; - H.G. nr. 731/204 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei! 3. Cauzele poluarii atmosferei Atmosfera se consideri poluati ori de cate ori sunt alterate calititile sale naturale sau cind ii sunt provocate schimbiri vitimiitoare ale compozitiei acesteia,! Sursele de poluare a atmosferei se clasificd astfel: a) - dupa originea lor, in: surse naturale — din aceasti categorie fac parte omul si animalele, plantele, solul, apa, descompunerea materiilor organice vegetale si animale, incendierea maselor vegetale, furtunile de prafy =_surse_antropice — din aceastti categorie fac parte sursele industriale (surse stationare) si traficul (surse mobile); b) - dup cipul de accivitate, in: " Publicact in Monicorul Oficial al Roménici, parcea I, nr. 496 din 2 iunie 2004. "Michel Prieur, op.cit, p. 446. oF ~ arderi in energie si industrii de transformare; - instalatii de ardere neindustriale; - arderi in industria de prelucrare; - procese de productie; ~ extractia si distributia combustibililor fosili si a energiei geotermale; - utilizarea solventilor si a altor produse; transport rutier gi aerian; - tratarea si depozitarea deseurilor; - agricultura. La rndul lor, poluantii din atmosferi se impart in dou’ grupe: - poluanti primari, care sunt emisi direct din surse identificate sau identificabile; - poluanti secundati, care sunt produsi in aer prin interactiunea a doi sau mai multi poluangi sau prin reactia cu anumiti constituenti ai aerului, Determinat’ de puternica dezvoltare industrial, poluarea atmosferic’ a cunoscut o mare extindere in cea de a doua jumitate a secolului XX. Amploarea productiei industriale antrenand, in acelasi timp, alte forme de activitéti diunitoare pentru mediu a generat cliberarea in aer a unor cantititi din ce in ce mai mari de particule invizibile de bioxid de carbon, oxid de azot, metan, pulberi si alti agenti poluanti care afecteazi atmosfera. Dintre poluantii atmosferei, oxidul de carbon este cel mai Rispandit provenind in proportie de aproape 60% de la vehicule ce utilizeaz& drept combustibil benzina si motorina, restul fiind produs de industria siderurgic’, petrochimic’ ete. Principala substantX diuntitoare din 2er este bioxidul de sulf care provine in primul rand din arderea c&rbunilor, a petrolului si din alte procese. Odati ajunsi in atmosferi, acesti poluanti isi schimbé total identitatea ca urmare a reactiilor chimice si a influentelor termice. 98 Aglomerarea poluantilor in atmosferi conduce la accentuarea schimbirii climei, fapt iminent cAtX vreme intre anii 2030-2050, temperaturile medii ar putea deveni cu 1,5 - 4,5 grade Celsius mai mari decat cele actuale.! Consecinele poluarii atmosferei sunt in unele cazuri vizibile si imediate, pe cand in altele se produc cu intarziere, asa cum este cazul distrugerii treptate in anumite zone a stratului de ozon.? Ploile acide reprezinté un alt rezultat al poluirii atmosferei, determinat de consumul tot mai mare de c&rbune, petrol si gaze naturale. Ploile acide au efecte directe care intervin atunci cand depunerile acide vin in contact direct cu mediul receptor (plante, animale etc.) si efecte indirecte care se produc atunci cand depunerile acide conduc la schimbiri chimice in sol si in ape. De asemenea, impactul acidificdrii este semnificativ asupra sinicitii oamenilor. Gray, prin consecingele pe care le produce este si smogul. 4. Prevenirea si combaterea polutirii atmosferei in drepeul intern a) Politica si strategia nationalii privind protectia atmosferei in conformitate cu dispozitiile legale in materie imperativele protectiei atmosferei constau in prevenirea, eliminarea, limitarea deterioririi si ameliorarea calitétii aerului pentru a se evita manifestarea unor efecte negative asupra sinititii umane, a mediului si a bunurilor materiale (art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr, 243/200). Asadar, accentul se pune pe activitatea de prevenire a poluStii atmosferice, pe reducerea cat mai posibil a efectelor acestei poluari si ameliorarea calititii aerului. * Ase vedea, Daniela Marinescu, op.cit,p. 101 2 fa partea se superioari atmosfera este alcituitk dintr-un strat de gaze, care inconjoari planeta, formand un strat protector in fata radiagilor ultraviolete si permitand totodati, pitrunderea cildurit solace care impiedicd ingheyarea apelor mirilor si oceanclor, Distrugerea stratului de ozon intensified proprictitile de absorbrie ale atmosferei, sind libert treceres radiatiilor solare in canticiti exagerate si implicit © mare parte din radiatiile infrarogii. Seravul de ozon este deosebit de erodar deasupra tcritorilor .U.A. si Europei. Pe larg, #se vedea, V. Piriuscamu, Ileana Ponoram, op.cie, p. 45. 99 Regimul juridic de protectie a atmosferei are la baz respectarea Principiului de abordare integrati a protectiei mediului iar in acest scop legea stabileste: ~ Strategia National privind Protectia Atmosferei; ~ evaluarea si gestionarea integrati a calititii aerului; - prevenirea si combaterea poluirii atmosferei prin emisii provenite din surse fixe, mobile sau difuze; ~ participarea publicului; ~ monitorizarea calititii aeruluis ~ atributiile si réspunderile ce revin autoritatilor pentru protectia mediului, celorlalte autorit&ti ale administratici publice si persoanelor juridice. Strategia National& privind Protectia Atmosferei are ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si aplicarea unui sistem integrat de gestionare a calititii aerului, eficient din punct de vedere economic. i durabile urmirindu-se stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economico-sociali si calitatea atmosferei. Strategia Nationali pentru Protectia Atmosferei este structurati in doua perioade de timp; 2004-2006, perioada de preaderare a Romaniei la Uniunea European si 2007-2013, perioadi in care Roménia este deja membri a Uniunii Europene. Strategia promoveazi conceptul dezvoleiri Obiectivele Strategiei privind protectia atmosferei sunt: > mentinerea calititii aecrului inconjuritor in zonele' si aglomeririle” in care aceasta se incadreazi in limitele previzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate; * Potrivit O.U.G.NR. 243/200 privind procectia atmosferei prin zond'se intelege o parte a terivorului, delimitact pe erierii rezultate in urma evaluttiicalitifii aerului, aprobati de Guvern. * In ingelesul aceluiasi act normativ termenul aglomerare desemneazi zona cu o populatie ce Gepigeste 250,000 de locuitori sau zona in care populatia este egal sau mai mic de 250.000 de locuitori, dar densitatea populatiei/ kmp justified necesitatea evalu gi gestiondi calicatii aerului 100 - imbunititirea calittii aerului inconjuritor in zonele si aglomeririle in care aceasta nu se incadreaz& in limitele previzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate; - adoptarea mésurilor necesare in scopul limitirii pani la eliminarea efectelor negative asupra mediului, inclusiv in context transfrontier; - indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tratatele internationale la care Romfnia este parte si participarea la cooperarea international in domeniu. Strategia are in vedere cele dou’ directii principale ale politicilor in Romania: aderarea la Uniunea Europeani si descentralizarea in calitate de tari candidat la aderarea in Uniunea European’, Roménia a transpus in mare parte legislatia comunitar’ privind protectia atmosferei. Pentru cateva dintre directivele cuprinse in acquis-ul pentru protectia mediului, care au legtturi cu protectia atmosferei, s-au solicitat perioade de tranzitie. in acelasi timp, fara noastri urmireste si elaboreze politicile in domeniu astfel incat ele s& fie aplicate la nivel regional si local, prin descentralizare. Astfel, autorititile publice locale si regionale pentru protectia mediului vor avea principalele atributii si responsabilititi in ceea ce priveste evaluarea si gestionarea calititii aerului. Unul dintre scopurile strategiei este de a oferi autorititilor publice locale si regionale de protectia mediului posibilitatea de a decide obiective si prioritéti Ja nivel local si regional privind protectia atmosferei, Principalul rezultat al Strategiei Nationale pentru Protectia Atmosferei, este Planu/ National de Actiune pentru Protectia Atmosfere/’ care se elaboreazi de autoritatea public central’ pentru protectia atmosferei si se aprobi de clitre Guvern, Este un document * Aprobat prin H.G. nr. 738/ 2004 publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, parea J, nr. 476 din 27 mai 2004. 101 public si face parte integrant’ a Planului National de Actiune pentru Protectia Mediului b) Evaluarea si gestionarea integrati a calitatii aerului Potrivit dispozitiilor art.16 alin, (1) din O.U.G. nr. 243/2000 privind protectia atmosferei aprobati prin Legea nr. 655/2001, evaluarea calititii aerului inconjuritor pentru teritoriul Romaniei se efectueazi pe baza valorilor limita’ si a valorilor de prag’, in acord cu standardele nationale si ale Uniunii Europene. Criteriile, metodele si procedeele de evaluarea a calitatii aerului se stabilesc prin ordin al ministrului mediului si dezvoltirii durabile iar reaultatele evaluatii sunt aduse la cunostinta publicului si se raporteazx Uniunii Europene de citre autoritatea public central pentru protectia mediului fart. 16 alin. (2) si (3)]. Pe baza rezultatelor evalu%rii calititii aerului autoritatea publick centrali pentru protectia mediului intocmeste, prin ordin al ministrului mediului si dezvoltii durabile, liste cuprinzand zone si aglomeriri in care nivelurile unuia sau mai multor poluanti sunt: a) - mai mari dect valoarea limit, plus marja de toleranté’, sau mai mari decat valoarea limit8, in caz ci nu a fost fixatk o marji de tolerant’; b) - intre valoarea limit& si valoarea limit plus marja de tolerant’; ©) - mai mici decat valoarea limit. Conform art. 18 alin, (2) din O.U.G. nr. 243/2000, pentru zonele si aglomeririle mentionate Ia lit. a) si b) se adopt, prin hotirare a Guvernului, Procedura de elaborare si punere in aplicare a planurilor si " Valorile limit reprezined nivelul fixat pe baza cunostintelor stingifice, in scopul evitiii, prevenirii sau reducerii efectelor dfunttoare asupra sinttitii omului sau mediului, care se atinge ints-0 perioadé dati si care nu trebuie depisic dupa ce a fost atins (Anexa 1 la Legea nr. 655/2001). * Valorile de prag consticuie nivelurile pragurilor de alert care o data ce au fost deplsite determint luarea de misuri de citre autoritttile competente, conform legislatiei in vigoare (Anexa la Legea nt. 6552001). ® Marja de tolerangl reprezintl un procent din valoarea limiti cu care aceasta poate fi deplisit, in conditiile precizate de legislaia in vigoare (Anexa la Legea nr. 655/2001). Hg programelor de gestionare a calitatii aerului, in vederea atingerii valorilor limit intr-o anumita perioada. in situagia in care valorile limi sunt depiisite pentru mai multi poluanti, se elaboreaz’ planuri si programe integrate pentru toti poluantii respectivi [art. 18 alin. (3)]. in zonele si agiomeririle unde, in urma evaluarii calititii aerului, se constat& c& valorile concentratiilor in aerul inconjuritor pentru unul sau mai multi poluanti depasese pragul de alert, autoritatea public central pentru protectia mediului initiazA elaborarea planufui_de_gestionare. respectiv a planulut integrat de gestionare (art. 4 din H.G. nr. 543/2004). Planul_de_gestionare a calitétii_aerului reprezinti totalitatea misurilor/ actiunilor ce se desfigoari pe o duratt de maximum 3 zile, in cazul aparitiei unui episod de poluare! generat de un singur poluant, in vederea incadririi sub valoarea limita, Planul_integrat de _gestionare a _calititii_aerului reprezinta totalitatea misurilor/actiunilor ce se desfisoari pe o durati de maximum 3 zile, in cazul aparitiei unui episod de poluare generat de cel putin 2 cadrarii sub valoarea limita. poluanti, in vedere: Misurile si actiunile cuprinse in planul de gestionare/planul integrat de gestionare sunt la dispozitia publicului. in zonele si aglomeririle in care, in urma evaluarii calititii aerului, se constati cX valorile concentratiilor in aerul inconjuritor pentru unul sau mai multi poluanti depisese valorile limit si/ sau valorile tine’, autoritatea public’ teritorial de protectia a mediului initiaz elaborarea e_si, respectiv, a programi programului de. gesti i_integrat_de_ ‘ionare in cazul in care poluarea atmosferei se datoreazi mai multor poluanti (art. 9 din H.G, nr. 543/2004). * Bpisod de poluare reprezinet perioada in care concentratille unuia sau mai multor poluangi in aerul Inconjuritor ating sau depisese pragurile de informare gi de alert; este generat in principal de conditiile metcorologice defavorabile dispersiei fart. 2 lic. a) din H.G. nr. 5439/2004). 103 Programul de gestionare a calitétii_aeruluf reprezint& totalitatea misurilor/actiunilor ce se desfsoar’ intr-o perioadi nu mai mare de 5 ani, in zonele si aglomeririle unde pentru unul dintre poluanti se constati depisiri ale valorilor limit’ si/sau ale valorilor tint3", in vederea incadritii sub aceste valori Programul iniegrat de_gestionare_a calititii_aerului reprezinti totalitatea masurilor/actiunilor ce se desfésoar% intr-o perioad’ mu mai mare de 5 ani, in zonele si aglomeriirile unde pentru cel putin 2 poluanti se constati depisiri ale valorilor limit’ si/sau ale valorilor tintd, in vederea incadririi sub aceste valori. Pe baza planurilor si programelor de gestionare a calitétii acrului autoritatea public central pentru protectia mediului elaboreaz Planul National de Actiune pentru Protectia Atmosferei. Masurile si activititile din cadrul_—_programului_— de gestionare/programului integrat de gestionare nu se pot desfisura pe 0 perioad’ mai mare de 5 ani. Programul de gestionare/programul integrat de gestionare este public. Planurile locale de actiune pentru protectia mediului se elaboreazt Iuandu-se in considerare planurile si programele de gestionare. Potrivit legii, la elaborarea si evaluarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se respect% si prevederile programelor si planurilor de gestionare a calitatii aerului. Dup& cum am vizut, intreaga reglementare privind protectia atmosferei este caracterizati de numeroase aplicarii ale principiului participirii publicului in probleme de mediu. Toate autorititile publice sunt obligate si asigure accesul la informatie si participarea publicului la luarea deciziilor in acest domeniu, ' Valoarea fintd reprezincl nivelul fixat in scopul evitirit unor efecte dunstoare pe termen lung asupra sinJciqii umane sau asupra mediului ca Intreg, cere trebuie atins acolo unde este posibil intr-0 perioadit dack (are. 6 lt. din 0.U.G. nr, 243/2000). 82 /04 conditiile si termenele previzute de lege [art. 21 alin, (2) din O.U.G. nr. 243/200]. Potrivit celui de al treilea alineat al aceluiasi articol, depisirea pragurilor de alerté! se aduce Ia cunostinta publicului in mod operativ, prin cele mai eficiente mijloace de informare in masi, de citre autoritatea competent’ de mediu, indicindu-se si misurile care se impun, ©) Monitorizarea calititii aerului Pentru monitorizarea calititii aerului, prin H.G. nr. 586/2004' s-a infiintat in tara noastr’ Sistemul national de evaluare si gestionare integrat8 a calitatii aerului(SNEGICA) a cétui activitate este coordonati de autoritatea public central pentru protectia mediului. Sistemul national de evaluare si gestionare integratk a caliitii aerului cuprinde, ca parti integrante, urmitoarele dou’ sisteme: ©) = Sistemul national de monitorizare a calicipii aerului (SNMCA); = Sistemul national de inventariere a emisiilor de poluanti atmosferici (SNIEPA). Monitorizarea calitiii aerului se realizeazt prin Reteaua national de monitorizare a calitétii aerului (RNMCA) care este alcituitt din statiile de monitorizare din aglomeritile si zonele pentru evaluarea si gestionarea calititii acrului de pe teritoriul Roméniei si din statiile de fond regionale. Autoritatea publick centrali pentru protectia mediului este autoritatea responsabilii pentru: a) colectarea datelor privind calitatea aeruluis b) coordonarea programului de asigurare a calititii aerului; " Pragul de alert reprezinel nivelul peste care exist un rise pentru sindtatea oamenilor in urma unei expuneri de scurti duratl si fag de care trebuie si se ia misuri imediate, conform legislate’ in vigoare (Anexa la Legea nr. 655/2001). * Publicatf tm Monitorul Oficial al Romdnie, nr. 389 din 3 mai 2004. 105 ©) taportarea acestora la organizatiile internationale conform obligatiilor asumate de Romania; d) informarea publicului cu privire la datele si informatiile provenite din SNMCA. Autorititile publice teritoriale pentru protectia mediului rispund pentru efectuarea si derularea activititilor de monitorizare a calititii aerului in refeaua de monitorizare aflaté in coordonarea sau administrarea lor, pentru colectarea permanent a datclor privind calitatea aerului, precum si pentru validarea primari a acestora. 4) Obligatiile titularilor de activititi care reprezint& surse de emisii poluante pentru atmosferk Conform dispozitiilor art. 27 din O.U.G. nr. 243/200, desPisurarea activititilor care constituie surse fixe de poluare pentru atmosferi este permis pumai cu _acord si/sau autorizatie de _mediu, conform reglementitilor legale. Titularii activitigilor care constituie surse fixe de poluare pentru atmosferk au urmitoarcle obligatii: a) si participe la elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluangi in atmosfer’, a programelor si planutilor de gestionare a calititii acrului si si aplice obliga ce le revin prin acestea; b) s& se supuni tuturor procedurilor gi cerintelor legale care duc la prevenirea, climinarea sau reducerea impactului asupra_ aerului inconjurtor si asupra mediului; c) si informeze si si se supuni controlului autorittilor competente conform legii. Lista cuprinzind activititile care constituie surse importante de emisii de poluanti in atmosfer’, se stabileste prin hotirare a Guvernului. Autoritatea publick central’ pentru transporturi si autoritatea publick central pentru industrie, in colaborare cu autoritatea publick centrali pentru protectia mediului, stabilese, dup% caz, valorile limit 106 pentru poluantii emisi de sursele mobile’, in conformitate cu prevederile standardelor europene si internationale. Utilizatorii de surse mobile de poluare au obligatia si asigure incadratea in limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de surs%, precum si si le supun’ inspectiilor tehnice, conform legislagiei in vigoare. 5, Reglementiri nationale privind protectia stratului de ozon a) Importanta reglementirilor internationale Luand in considerare impactul diuniitor al modificirii stratului de ozon asupra sinieitii umane si mediului inconjuritor, la initiativa Programului Natiunilor Unite pentru Mediu, 33 de natiuni si Uniunea European’ au adoptat, in martie1977 ,,Planul mondial de actiune pentru stratul de ozon“ care este concentrat pe cooperarea international in domeniu. A fost constituit Comitetul pentru stratul de ozon format din experti ai agentiilor guvernamentale $i organizatii nonguvernamentale, in anul 1979 au fost adoptate la Geneva Conventia si Rezolutia asupta poluatii atmosferice transfrontiere Ia mare distant si Declaratia privind tehnologiile de fabricatie putin poluante sau firs descuri, reutilizarea si reciclarea deseurilor. Conventia de la Geneva din 1979 a fost completat% cu 5 protocoale incheiate in anii 1984, 1985, 1988, 1991 si 1993. Ultimul Protocol incheiat in 1993 priveste substantele care epuizeaz stratul de ozon. Insuficienta misurilor si activititilor intreprinse in domeniu a determinat necesitatea adoptirii unei Conventii pentru protectia stratului de ozon la Viena, la 22 martie 1985. * Surse mobile de poluare inscamni mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale si aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare de ardere interna [ar 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 43/2000). 107 Conventia de la Viena reprezint’ un document - cadru, care pune bazele cooperirii internationale in scopul protejarii nu numai a stratului de ozon dar si a ozonului aflat la altitudine. Conventia a fost urmatt de Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeazi stratul de ozon din 16 septembrie 1987, intrat in vigoare in anul 1989, La Protocol s-au adus trei amendamente. Protocolul de la Montreal cuprinde dispozitii mai complexe decat Conventia de la Viena, indicind dou& grupe de substante a ciror productie este necesar st fie controlati la nivel internagional: cloroflorocarbonii si halonii. P&rtile Conventiei de la Viena sunt in acelasi timp parti la Protocol." b) Reglementiri nationale pentru protectia stratului de ozon in vederea promovarii actiunilor necesare aplicarii, la nivel national, a prevederilor Conventici privind protectia stratului de ozon adoptat la Viena la 22 martie1985', Protocolului privind substantele care epuizeazi stratul de ozon, incheiat la Montreal la 16 septembrie 1987, si Amendamentului Ia acesta, aprobat la cea de-a doua reuniune a Partilor, de la Londra, din iunie 1990, precum si a legislatiei interne specifice, prin Hotirarea Guvernului nr. 243/1995 s-a infiintat in tara noastri Comitetul National pentru Protectia Stratului de Ozon (C.N.P.S.O.), conceput ca un organism interministerial, fir personalitate juridic’, a clrui activitate este coordonati de autoritatea publici central pentru protectia mediului. Comitetul National pentru Protectia Stratului de Ozon este format din reprezentanti ai ministerelor ale c&ror activitlti au legéturk cu producerea, comercializarea si utilizarea substantelor mentionate in anexele Protocolului de la Montreal si al amendamentelor lui ulterioare, "Be larg, « se vedea Daniela Marinescu, op. cit, p. 116-117. * Ratificatt prin Legea nr. 84/1993, publicarl in Monitorul Oficial al Roménici nr. 292 din 15 decembrie1993, 108 a echipamentelor si a produselor finite care contin in structura lor substantele in cauzii sau care sunt obtinute cu ajutorul acestor substante. Comitetul intocmeste o dati la 2 ani un raport privind actiunile pe care le-a desfisurat in yederea aplicirii Protocolului de la Montreal. Raportul se supune spre aprobare Guvernului si se transmite Secretariatului Ozonului din cadrul Programului Nagiunilor Unite pentru Mediu. Alituri de aspectele vizind infiintatea, organizarea si functionarea Comitetului National pentru Protectia Stratului de Ozon, H.G. nr. 243/1995 reglementeazi o serie de obligatii ce revin persoanelor fizice si juridice in scopul protejirii stratului de ozon. Mentionam aici obligatia persoanelor fizice si juridice care produc, import’, export’, recupereazi, comercializeaz¥, stocheazi sau utilizeaz% substantele mentionate in anexele Protocolului de la Montreal si in amendamentele sale, produsele finite si echipamentele care contin in interiorul lor asemenea substante sau care sunt realizate cu ajutorul lor, de a lua toate misurile pentru supravegherea, limitarea si prevenirea orickror emisii, dirijate sau accidentale, provocate de acestea. De asemenea, persoanele juridice care efectueazi asemenea operatii, sunt obligate si elaboreze strategii proprii, pe termene scurte sau medi, de maximum trei ani, in vederea limitirii, inlocuirii sau climinérii substantelor aflate sub incidenta Protocolului de Ia Montreal, in conformitate cu legislatia national si international la care tara noastra este parte sau a aderat. in 1996 a fost aprobat3, prin Ordinul nr. 506 din 17 septembrie al ministrului apelor, p&durilor si protectiei mediului', procedura de reglementare a activitétilor de import - export cu substante, produse si echipamente inscrise in anexele Protocolului de la Montreal, procedur& care priveste si conditiile emiterii acordului de mediu pentru desfisurarea acestor activititi si a licentei de import - export. * Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 234 din 19 septembrie 1996. 109 in acord cu reglementifrile internationale in materie s-a elaborat Programul national de eliminare treptatd a substantelor care epuizeazt stratul de ozon, aprobat prin Hotirarea Guvernului nr. 58/2004." 6. Masuri nationale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seri a) Importanta reglementirilor internationale Un efect diunitor al poluiirii atmosferei il constituie intensificarea efectului de seri care, determin’, printre altele, importante modificari climatice. In scopul diminuirii emisiilor de gaze cu efect de seri a avut loc la Geneva in anul 1990, cea de a doua Confering’ mondial asupra schimbitrilor climatice. Ca obiectiv principal, la scar global, s-a convenit asupra stabiliz&rii emisiilor si a concentratiilor de gaze cu efect de seri (altele decat cele previzute in Protocolul de la Montreal) la un nivel la care activititile umane nu ar putea perturba in vreun mod periculos climatul, prin distrugerea sau afectarea stratului de ozon, Ulterior acestei Conferinge, la 5 iunie, se semneazi la Rio de Janeiro, Conventia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbatilor climatice.! Obiectivul Conventiei este de a stabiliza concentratia gazelor cu efect de seri in atmosferi la un nivel care si previn’ imixtiuni periculoase ale omului in sistemul climatic. in acest scop statele sunt chemate si desfisoare urmatoarele activititi: ~ inventarierea propriilor surse de emisie a gazelor cu efect de seré sia posibilititilor de contracarare; = aplicarea de procese si tehnologii pentru controlul emisiilor in toate sectoarele relevante; - gospodéfrirea si conservarea rezervelot ce contin gaze cu efect de " Publicatt in Monitorul Oficial al Romanici, ar. 98 din 2 februarie 2004. * Ratificart de Romania prin Legea nr. 24/1994 publicact in Monivorul Oficial nr. 19 din 12 mai 1994, 110 - cooperarea in adaptarea la schimbirile climatice etc. Conventia a fost urmatii de Protocolul de la Kyoto’, semnat la cea de a treia Conferint a Pa lor desfigurati in decembrie 1997. Cu acest prile] s-a cerut pirtilor la Gonventie si-si asume angajamente mai puternice decat stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seri (GHG) si si limiteze sau si seduci emisiile in prima perioadi de angajament (2008-2012) cu o cot negociat’. fn plan european s-a elaborat Programul privind Schimbirile Climatice (ECCP) constnd in politici si reglementiri la nivelul Uniunii Europene, care contribuie, direct sau indirect, la realizarea angajamentului acesteia de reducere a emisiilor de GHG cu 8% comparativ cu anul de baz 1990. Cel de-al ,,VI - lea Program de Actiune pentru Mediu“ al Uniunii Europene stabileste obiectivele de mediu pentru perioada 2001 - 2010 incluznd si o serie de masuri specifice privind schimbirile climatice. in aces sens Programul solicit’ reducerea global a emisiilor de GHG pana in anul 2020 cu 20 - 40% fatt de nivelul din anul 1990 si o limitare a acestora cu 70% pe termen lung. b) Misuri nationale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de Rominia a ratificat Conventia - cadru a Nafiunilor Unite asupra schimbirilor climatice (UNFCCC) prin Legea nr. 24/1994 si a fost prima tari din Anexa I a UNFCCCG, care a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr. 3/2001. Acestea sunt singurele legi din Romania referitoare direct la domeniul schimbitrilor climatice. fn vederea respect&rii prevederilor internationale tara noastri a urméri - imbunititirea sistemului national pentru estimarea emisiilor antropogenice de gaze cu efect de seri; ® Ratificar de Romania prin Legea ns. 3/2001 111 ~ elaborarea Strategiei nationale in domeniul schimbitilor climatice sia Planului national de actiune in domeniul schimbirilor climatice; - coordonarea, realizarea, verificarea si transmiterea anuald a Inventarului nagional al emisiilor antropogenice de gaze cu efect de sera; - infiintarea Registrului national al emisiilor de gaze cu efect de seri. Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat si reduc emisiile de GHG cu 8% fat de nivelul din 1989 (anul de baz) in prima perioad% de angajament 2008 - 2012. . | 112 | MASURI NATIONALE PENTRU REDUCEREA EMISHILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA Prin semnarea si ratificarea Conventiei - cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbiilor Climatice i Protocolului de la Kyoto la Conventic, Rominia si asumat angajamentul de a reduce nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser4 cu 8%, in perioada 2008-2012, fay de anul de bazi 1989. Cadrul legislativ existene in Romania pentru aplicarea celor dous documente internationale cuprinde: = acte normative specifice problematicii legate de schimbérile climatice; = legislatia de mediu cu caracter general in care este inclusa si problematica schimbitrilor climatice; = legislatia conexi, specfifict sectoarelor energetic, transporturi, agriculturt, cu prevederi in domeniu, Politicile RomAnici privind respectarea obligatiilor internagionale asumate, precum i priorititile nationale in acest domeniu, se regisesc in prima Strategie national privind schimbarile climatice - SNSC, adoptatt in julie 2005. Un instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seri in cadrul politicii Uniunii Europene, previzut de SNSC, este Directiva 2003/87/CE, adoptatt in octombrie 2003, privind infiingarea unei scheme de comercializare a permiselor de emisii de gaze cu efect de seri in cadrul Uniuaii Europene. Directiva a fost conceputi pentru a sprijini statele membre UE in atingorea obiectivelor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon previzute in Prorocolul de la Kyoto, intr-o manieré ficient din punctul de vedere al costurilor. Schema stabileste un sistem de limitare - tranzactionare bazat, in prima fazi, doar pe instalatii industriale care emit dioxid de carbon. Sectoarcle industriale previzute in prima faz a aplicirii schemei cuprind: instalatii de ardere de peste 20 MW, instalatii de rafinarii, cuptoare de cocs, precum si instalatii de siderurgie, industria mineralelor, cimentului, sticlei, ceramicii, celulozei si hartiei. Directiva Parlamentului European 2003/87/CE a fost transpusi si aplicati in ‘nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare 2 Romania prin H. cettificatelor de emisii de gaze cu efect de seri? * SNSC a fost adoptata prin H.G. nr, 645 din 7 julie 2005, publicatt in M.OF nr. 670 din 27 julie 2005, 2 Publicadd in MOE. nr. 554 din 27 iunie 2006, modificat® prin H.G. nr. 133 din 23 februarie 2010, publicatd in M.OF. nr, 155 din 10 marti 2010. Actul normativ se aplic’ emisiilor provenite din activitarile si instalatiile previizute in anexa 1 si gazelor cu efect de seri previzute in ancxa 2, Incepind cu 1 ianuaric 2007, pentru instalatiile care desfisoari o activitate previizuei in anexa nr. 1, care genereazit emis operatorul trebuie si dein’ autorizaria privind emisiile de gaze cu efect de sert, specifice activititii respective, eliberati de autoritatea competent pentru protectia mediului, pentru toat instalatia sau 0 parte a acesteia si”poate acoperi una sau mai multe instalatii situate pe acelasi amplasament si care sunt operate sau controlate de clitre acelasi operator, dact sunt respectate cerintele legale privind monitorizarea si raportatea emisiilor de gaze cu efect de seri, previzute in Decizia CE 2007/89 de stabilire a ghidurilor pentru monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de seri. Operatorul care detine autorizatia privind emisiile de gaze cu efect de ser are obligatia si monitorizeze si si raporteze emisiile de gaze cu efect de ser’, in conformitate cu prevederile planului de masuri pentru monitorizarea si raportarea cemisiilor de gaze cu efect de seri. Astfel, un operator care administreazi 0 instalatie ce intr’ sub incidenga schemei de comercializare, avand alocat un numir de certificate de emisii de gaze cu cfect de seri, are dreptul sf emit, pe parcursul unci perioade date, un numir de tone de dioxid de carbon egal cu numirul de certificate alocate, pe parcursul unui an calendaristic. Prin urmare el se poate afla in una din urmitoarele situatii rezultate din monitorizare: = emite sub limita plafonului alocat, de unde rezult ci poate vinde liber pe iar’ certificates = emite peste limita plafonului alocat, ceca ce inseamn’ ck va cumpira certificate de pe pia sau igi va restrdnge activitatea; = emite in limita plafonului, nu vinde, dar nici nu cumpird certificate. In consecint, aceasti reglementare ofer posibilitate operatorilor si obsint surse financiare suplimentare in functie de modul in care gestioneaz’ emisiile de gaze cu efect de ser’. Autorizatiile privind emisiile de gaze cu efect de seri sunt valabile pe perioada 2008 - 2012, atta timp cat activitatea desftsuratt in instalaria autorizart este conformi cu prevederile autorizatici fn baza autorizarici deginute, operatorul este obligat si monitorizeze emisiile, in conformitate cu Ghidul de monitorizare gi raportare a emistilor de gaze cu efect de seri. 7 Tot de la 1 ianuarie 2007, autoritatea publick central% pentru protectia mediului coordoneazi elaborarea Planului National de Alocare certificatelor de emisii de gaze cu efect de seri si modul de alocare al acestora, pentru fiecare instalatie previzuté in anexa nr. 1 din HG. nr. 780/2006, dup’ care il face public 3 notifick Comisiei Europene si statelor membre UE. Dupi aprobare de etre Comisia European, Planul se adoptit prin hotirire de Guvern, Planul National de Alocare seprezint® documentul prin care se stabileste numirul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seri care sc aloci la nivel national, la nivel de sector si la nivelul fiecirei instalagii care intr& sub incidenga prevederilor H.G, nr. 780/2006 si reprezinti primul pas in implementarea Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gze cu efect de seri. Certificatul de emisii de gaze cu efect de seri reprezinté dreptul pe care un operator, care administreazi o instalatie ce intri sub incidenta Schemei de comercializare, il are de a emite o toni de dioxid de carbon, intr-o perioada determinata. Schema de comercializare se aplici sectoarelor cu cel mai ridicat aport in totalul emisiilor de gaze cu efect de seri precum: sectorul energetic, inclusiv dustria mineralelor, celulozd si hartie. rafintrii, metalurgia feroast, Operatorii care detin instalatii in care se desfisoari una sau mai mule activititi previzute in anexa nr. 1 din H.G. nr. 780/2006, care sunt incluse in Schema i si wansmiti Agentici de comercializare incepand cu anu! 2013, au fost obligat Nationale pentru Protectia Mediului, pan’ la 30 aprilic 2010, datele privind emisiile de gaze cu efect de seri. ‘Agentia Nationali pentru Protectia Mediului, prin Regiseru! national de cemisii, emite numérul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seri, , detinerii, inloouirii, Registral national de emisii permite urmirirea emite! anulirii, retinerii si raportirii unitagilér de emisit de gaze cu efect de seri, asigurand ilor atribuite si indeplinirea cerinfelor de contabilizarea corecti a cantit monitorizare. Cortificatele de emisii sunt transferabile, in conditiile previzute de lege si pot fi anulate in orice moment, la solicitarea persoanei care le define. fncepand cu anul 2002, Romdnia transmite Secretariatului Conventici-cadru a ONU privind Schimbirile Climatice, Zavencarul nagional al emisiilor de gaze cu elect de seri realizat conform metodologiei privind prevenirea si controlul integrat al poluirii (IPPC).