tiv peste arbore, inseamna ca

Ajustajul standardizat se alege dupa valoarea lui J ?i se verifica la piesa controlata este ,,prea
condi^ia de gripare : subt;ire" fiind un rebut irecu-
Jmin > Ad— AD = J [,im] (16.30) perabil.
Teoretic, forma par^ii de
Pentru ajustajele cu stringere, procedind in mod similar ca la cele cu joe, control a calibrelor corespunde IPiesa!
se obtine relatia : formei piesei conjugate celei
5= S' [|xm] (16.31) ce se controleaza, adica arbore
(tampon) pentru alezaje res-
In general, calculul de alegere al ajustajului standardizat se face aplicind pectiv alezaj (inel) pentru ar-
relatia (13.31) pentru stringerea minima, deoarece aceasta corespunde situa- bori (fig. 16.15). Practic, la
tiei celei mai defavorabile. Din calcul poate sa rezulte pentru Smin fie o proiectarea calibrelor se are in
valoare pozitiva, caz in care se alege un ajustaj standardizat cu stringere, fie vedere urmatorul principiu de
o valoare negativa (Smln = — JTOM). caz in care se alege un ajustaj standar- baza :
dizat intermediar sau cu joe. Uneori este nevoie ca ajustajul ales dupa Smia — calibrul trece T con-
sa se verifice la Smax (rnai ales cind stringerea creste cu /) pentru a nu se depasi troleaza dimensional intreaga
eforturile admisibile. forma geometrica a piesei (aba-
terile dimensionale, de forma
etc.), deci trebuie sa aiba Fig. 16.15. Calibre pentru oontrolul pieselor
lindrdoe netede :
16.7. CALIBRE LIMITATIVE PENTRU CONTROLUL
forma completa a piesei con- a — pentru alezaje ; b — pentru arbori.
PIESELOR CILINDRICE NETEDE
jugate (tampon sau inel);
-— calibrul nu trece NT controleaza numai abaterile dimensionale (di
16.7.1. Principiul constructiv ?i clasificarea calibrelor metrul), deci trebuie sa asigure, pe cit posibil, un contact punctiform sau lini
cu piesa controlata avind forma unei parti din piesa conjugata (tampon, incoi
plet, respectiv potcoava sau furca), in plus trebuie sa fie mai scurt decit ca
Calibrele sint instrumente de control, fara scara gradata, destinate contro- brul trece.
lului limitativ al abaterilor dimensionale, de forma sau pozitie. Spre deosebire Aplicind acest principiu de baza se poate stabili exact daca piesa este bu:
de controlul cu mijloace universale, la controlul cu ajutorul calibrelor nu se sau nu, punindu-se in evidenta si eventualele abateri de forma in afara lin
poate stabili valoarea numerica a dimensiunii controlate ci se verifica numai telor admise. In figura 16.16 este prezentat cazul unui alezaj avind forr
daca piesele au fost executate intre limitele prescrise, impartindu-le in trei efectiva ovala si in afara cimpului de toleranta. Daca s-ar controla cu
grupe : piese bune, rebuturi recuperabile si rebuturi irecuperabile. Acest lucru pereche de calibre T—NT tampoane complete ar rezulta ca piesa este bun
este suficient pentru asigurarea interschimbabilitatii la formarea ansamblu- dar daca se foloseste un calibru NT incomplet si se controleaza cu el pe diver
rilor din piese controlate cu ajutorul calibrelor. In plus, acest control este direc^ii, se constata ca de fapt piesa reprezinta un rebut irecuperabil, datori
foarte productiv si comod, nu necesita operatori deosebit de calificati, este erorilor de forma.
mai economic, in conditiile productiei de serie si masa.
Pentru a efectua controlul unui lot de piese cu ajutorul calibrelor este CALIBRU NU TRECE
nevoie de o pereche de calibre care verifica cele doua dimensiuni limita ale CALBRU TRECE complet incomplet
pieselor. complet
Calibrul care controleaza dimensiunea limita corespunzatoare inceputului
cimpului de toleranta sau limita trece (Dm(n sau dmax) se numeste calibru
TRECE T, deoarece el trebuie sa treaca prin toate alezajele bune respectiv
peste top arborii buni. Daca acest calibru nu trece prin alezaj, respectiv peste
arbore, inseamna ca piesa controlata este' ,,prea plina", fiind un rebut recu-
perabil.
Calibrul care controleaza dimensiunea limita corespunzatoare sfirsitului
cimpului de toleranta sau limita nu trece (Dmax sau dmin)se numeste calibru
NU TRECE NT, deoarece el trebuie sa nu treaca prin toate alezajele bune
respectiv peste toti arborii buni. Daca acest calibru trece prin alezaj, respec- Fig. 16.16. Controlul abaterilor de forma cu ajutorul calibrelor.

41
412
 In practica exista abateri de la acest principiu si anume :
pentru alezajele cu diametre mari si calibrul trece se executa de forma
unui tampon incomplet sau in forma de vergea cu capete rotunjite, pentru
a reduce greutatea acestuia ;
pentru alezajele cu diametre mici si calibrul nu trece se executa de
forma unuT tampon complet din motive de usurare a execu^iei si utilizarii lui;
pentru arbori si calibrul trece se executa tot sub forma de potcoava
sau furca,~tofma"de ihel obtinindu-se relativ prin rotirea arborelui intre fettle
de lucru ale calibrului; in acest mod se usureaza foarte mult controlul arbo-
rilor de dimeusiuni mari sail ai celor prinsi intre virfuri la prelucrare.
Calibrele se clasifica dupa diverse criterii ca :
— dupa forma suprafetei controlate sint: calibre pentru alezaje (tam-
pon complet sau incomplet, vergea, sferice, reglabile s.a.) si calibre pentru
arbori (inel, potcoava, furca, reglabile s.a.) ;
— dupa scop sint: calibre de lucru utilizate de catre executant, calibre
de control ifHTizate de controlul de calitate, calibre de receptie si contra-calibre
pentru verificarea calibrelor pentru arbori (v. fig. 16.17; 16.18; 16.19;
16.20 si tabelul 16.18);
— dupa numarul parametrilor controlati sint calibre pe elemente (con-
troleaza un smgurpafametru) si calibre complexe (controleaza influenta cumu-
lata a mai multor parametrii) ;
— dupa caracteristicile constructive sint: simple, duble (unilaterale sau
bilatcrale), fixe (cu dimensiuni constante rigide sau cu suprafete de masurare
iriterschimbabileX reglabile (cu dimensiuni reglabile pentru compensarea
uzurii) s.a. (v. tabelul 16.18).
16.7.2. Dimensiunile si tolerantele calibrelor
Dimensiunile teoretice ale calibrelor sint (fig. 16.15) :
D = dmax ; df/T = Dmax ;
T
La determinarea dimensiunilor de lucru ale calibrelor trebuie sa se tina
sea ma de deformatiile elas.ti.gepe care acestea le sufera in timpul masurarii,
in special la calibrele potcoava sau furca, unde pot provoca erori de control
mari. Din aceasta cauza aceste calibre pentru arbori trebuie verificate des
in timpul controlului, lucru ce se face cu ajutorul contracalibrelor. Deoarece
dimensiunile potcoavei sau furcii in repaos si lucru nu sint aceleasi, se intro-
duc notiuriile de dimensiune proprie respectiv de lucru.
Dimensiunea proprie este distanta dintre suprafetele de masurare cind
asupra calibrului nu actioneaza nici un efort.
pimensiunea de lucru este distanta dintre suprafetele de masurare in
momentul cind trece peste contracalibru, la sarcina de lucru indicata (cind
iiu se da, se ia egala cu greutatea calibrului).
Toate dimensiunile si tolerantele calibrelor sint valabile la 20°C. Daca
exista diferente mari de temperatura intre calibre si piesele masurate (mai
ales cind au si coeficienti de dilatare diferi^i) se obtin erori mari la control,
fapt ce impune egalizarea temperaturilor acestora prin racire pe placi de fonta,
cu emulsii etc. Si asa se pot obtine erori daca controlul nu se face la 20°C.
414
Artjore
Fig. 16.17. Schemele teoretice de plasare a cimpurilor de
toleranta ale calibrelor de lucru.
Acest fapt impune aducerea temperaturilor lor la 20°C sau in jurul ei daca
piesele si calibrele sint confectionate din acelasi material.
Deoarece si calibrele sint, in fond, tot piese care se executa prin diverse
procedee de prelucrare (de mare precizie), rezulta ca trebuie sa li se prevada
tolerante de executie (STAS 8222-68). In plus, calibrul trece se uzeaza in
timpul folosirii lui, datorita frecarii de suprafat,a pieselor ce se controleaza.
Din aceasta cauza la calibrul trece se prevede o limits maxima admisapentru
uzarea acestuia, notata cu y sau ylt respectiv un cimp de uzura L/"pTasat
intre toleran^a de executie si corpul piesei (fig. 16.17 si 16.18).
Marimea si pozitia tolerantelor calibrelor au o influenta esenfiala asupra
dimensiunilor pieselor controlate. In mod teoretic, cimpurile de tolerant^ ale
calibrelor, tr trcbi;i sa se suprtpuna complet peste cimpurile de toleran^a ile
pieselor controlate (fig. 16.17, a). Aceasta schema are marele dezavantaj ca
reduce prea mult toleranta minima de executie a pieselor (TDe si Tae) astfel
ca (in special la piesele cu precizie ridicata) multe piese bune sint eliminate ca
rebut. Din aceasta cauza, s-au cautat scheme mai judicioase pentru plasarea
cimpurilor de toleran^a ale calibrelor ajungindu-se la urmatoarele solu^ii
practice (fig. 16.18) :
— la calibrele nu-trece NT_ioleTanta de executie H se asaza intotdeauna
simfilric- fata de limita controlata ;
— la calibrele trece^T^pimpul de uzura se plaseaza fata de toleranta
piesei, total Jn^afara (la piese cu precizie mare), partial in afara (la piese
cu precizie obisnuita) si total suprapus (la piese cu precizie micaJT""™'
In plus, la piesele cu dimensiuni peste 180 mm extinderea cimpurilor de
tolerant,a in afara limitei controlate e redusa cu valoarea a respectiv c^
(fig. 16.18).
. Procedind astfel, aparent este posibil sa se obtina ajustaje limita in
afara celor prescrise, dar aplicind un calcul de teoria probabilitatii se demon-
streaza ca practic aceasta probabilitate este sub 10~a,
In figura 16.18 este prezentata schema cimpurilor de toleranta pentru
calibre de lucru si contracalibre conform ISO (STAS 8222-68), corespunza-
tor scoaterii par^iale a cimpului de uzura in afara tolerance! piesei (cazul eel
mai obisnuit). In sistemul ISO, contracalibrele nu se plaseaza pereche (trece
415
 n Recep.
Cbnt.qtelier
51
Recepfie
Cant
Atel

Lucratar
Lucr.

•-,
10

Kg. 16.19. Cimpurile de uzura 31 reparti1;ia aoestora.

— nu trece) pe limitele cimpurilor de toleranta de executie ale calibrelor,

ci se foloseste un singur contracalibru trece plasat pe mijlocul cimpului de
toleranta controlat. Pentru controlul sfirsitului cimpului de uzura se plassaza
pe acesta la limita y (sau y' = y — a) respectiv i/j (sau y[ = yl —• ajs un
contracalibru nu trece.
Cimpul de uzura U, lasat din executie pentru toate calibrele trece;:noi
se numeste si uzura minima garantata Umin ... In acelasi timp, se observa|i§.or
ca majoritatea ealibrelor noi pot avea un cimp de uzura mai mare numit
uzura medie probabila Umf,t pr iar citeva chiar mult mai mare, denumit uzura
maxima posibila V _ (fig. 16.19, a). In figura 16.19, 6 este reprezen-
tat modul in care se repartizeaza cimpul de uzura mediu intre diver§i fatstori
care folosesc calibrele. ^
In ISO se reprezinta uzura medie probabila a calibrelor trece (fig. 16.18).
Cu notatiile din figura 16.18 rezulta : ':

— *• J}min.a
tu , ., \=
mtn

U mea.fr. = Jh + Zi (16,33)
V mai.pos. - 4 z -A —
2
• U ,.s = yi +

Pentru dimensiuni peste 180 mm in

relatiile (16.33) se inlocuieste y cu (/'res-
pectiv yl cu y[.
A
Calibrele
. .j .
de receptie
" >
nu trece R — NT
sint identice cu cele de lucru iar calibrele
de receptie trece R— T Se fac din cele de
lucru neuzate complet, prin ajustarea fe-
|elor de lucru, ele plasindu-se pe limita y
sau yt respectiv y' sau y[ (fig. 16.20).
Formulele pentru calculul dimensi-
unilor calibrelor de lucru si cele ale
contracalibrelor sint date in tabelul 16.17. Fig. 16.20. Calibre de receptie.
27 — Ma§inl-unelte 5! control dimensional — cd. 175 41?,:
 Tabelul 16.11
Formula pentru calcularea dimensiunilor calibrelor
Domeniul de dimtnsiuni
Calibre pentru alezaje Pina la 180 mm Pcste 180 mm
si arbori
Calibre cle lucni Contracalibre Calibre de lucru Contracalibre
Dcstinajia Partea Tolerante Tolerance Tolerante Tolerante
calibrului calibrului Dimensiuni de cxccuUc Dimensiuni dc executie Dimensiuni de executie Dimensiuni de cxecu^ic

± — sau ± sau
2 2
NT Dma* - - Dmaz - a - -
± —' ±-£
2 2

± sau
Alezaje 2
nou Dmtn + z ±-£ - - Dmfn + z - -
2
T ±-2-'
2

Dmtn - 0 +
uzat Dmln - 9 - - -
+a - - -

uzat Dmal + !/, - Dmax + V l ±*± Dm** + - Daax + Vi — 0,, ±£>-

2 + Oi-a.i 2
T
nou DMI - Zj ± •£ Dmuz - Z, ±JV z ±^
Arbori D max Zi ± D max l
2 2 f1 2

NT £«<« ±^ Dmta ± 2* Dmtn + 0.1 ± -D«(» + a, + 2!z

2 2 f 2

OBSERVATIE, _ Calculul dimensiunilor limita £>„(„ si X> MOI , conform STAS 8102-68 si STAS 8103-68,

oo -i ;+ B
to ° £, £.
ii" 2i s
52
to B ST - _T3 re
<w -;± -! » M . 2 £
o £ S S5 • <-i H O
oo 6s .,— pr '. ^ i—*
, ^ f r ) r e 6 s - - ) i ' c : G - ^' re %>
T) jr- re 2 ^
re^-jre-T3 B °o.?^ E ' » S-
rr" re ^ re "rs M S ^ i ^
s r e ^re^ t/ir ev<r e^g H^g Q
— c/J
j, o" o ^^^ 5 -.
. 00
5-" 34
O f ES< =
g S"

00 ^
s s <3.
--
s
O
sgi
"•" P- ~ p O
3 "T3 P-1
s- re w o
^ N' as
OS ^
sS § 2 ^-63

O pr re
0 re as
O to p'»
K-»"O 65 93 »> el O i—
en .—. o p .S- '-i o o
rH- O CO n "
1 c s; ^ re s± a.
5s •O re rt BS 12. ^1 o
2. S "ff- *
o 3' 3 H3"2 o
^
3 —* s. ?

s
3 g a O5 N
i-r< CL >-"
• ' C2

g'S-g"
*6 2. « ^

§
 oo
B

Calibre tampon incomplet Calibre tampon cu surub de JTixare Calibre tampon obi$nuite
3 C
GO
. gsf
K Oa ,--

<•& -Vt ft
r"i i-«-

Otrv/t

3
!f
b
CO CO
O O
l-l •
o: g: g:
CO
. o
t"
O CO
CO
Or
I5'
Ol B
to 10

Calibre vergea cu capete sferice Calibre tampon plate Calibre tampon incomplet
a <->"o o o
B g g B g

mi
-f
b
II
N3 to
o po §r CO o
Cn
CO p
o:
CO CO •
Cti
CO
CO
Cn
o
en
§
CO

Ol (3
'
CO li- S3
>^pr

16.18 (continuar
Tabelul 16.18 (continuare)
1 2

Contra-
Furca 20 calibre
dubla 3797-53
14 d=1...50, 2991-52 tampon
trece ?i
nil trcce

I
Furca
simpla
15 trece si d=1...80 2991-52
Contra-
3 7)u trece calibre 3797-Sc
.frece" 21 tampon- 100
disc
Potcoa,va
Plata 2991-52 §
16 trece si o
180
nu trece

Contra-
Potcoava calibre (1=100... 3797-5!
17 trece si 3507-52 22 tampon 325
nu trece incom-
plete

Potcoava
18 cu miner d=50... 3507-52
trece si 180
nu trece

Potcoa,va
cu placi
19 aplicate 3507-52
trece si 310
nu trcce

Fig. 16.22. Calibru compas. Fig. 16.23, Calibru potcoava cu comparator

42
 •» f
;jQiQsw1a ,. .. ,(._pr.ecizia - . , ;. ... ;.„,„.; ,„„ .6_16~ ;. . :, _. -(-"TV

I Abaterea fun-
damentals
Inscrisa in tabel

calculata
<v .
«< = v- I T
,a, •
a

;-
,
-
1
' '
,
-'i*
(

cr;-=a ( + IT'"
IJ1.
: , ; :J
if

-." '— '!

semnul
500- 560
- - - + 1 + + l ' +
150
+
280
*. ;i
400
260 145 76 22 0 0 26 44 78 -
560- 630 155 310 450:
630- 710 175 340 500
290 160 80 24 0 0 30 50 88 -
710— 800 185 380 560
s^ 800- 900
320 170 86 26 0 0 34 56 100
210 430J 620,
-
4> 900-1 000 220 470 680
"ai
1 000-1 120 H 250 520 780 1
Valorise abate- 350 195 98 28 0 h-H 0 40 66 120
o 1 120-1 250 260 580 840 1
fl
rilor funda- 300 640 960 1
mentale, '3
1 250-1 400
390 220 110 30 0 -fl 0 48 78 140
in f/,m 1 400-1 600 330 720 1050 1
w
atD 1 600-1 800 370 820 1200 1
430 240 120 32 0 0 58 92 170
s 1 800-2 000 400 920" T350" 2
5 2 000-2 240
480 260 130 34 0 0 68 110 195
440 1 000 1 500 2
2240-2500 460 1 lOO" 1 650, 2
' 2500-2800 550 1250 1 900 2
520 290 145 38 0 0 76 135 240 580
2 800 3 150 1 400 2100 3
Semnul + + + + — 1 — - i - — _ j
Abaterea Inscrisa in tabel As = A, + IT At = As - IT : 5,
a; —
fundamental^
¥
a) calculate At A, A, 1
3
At
Simbolul
cimpului de precizia 6-16 : "

tolerant^ pozitia D | E | F G H i Js K M j N P R S T •1

ANEXA
Tolerance de execute la dimensiunile $i la forma geometric! a calibrelor
Tolcranlele fimdamentale ale piesei
IT6 | IT7 IT8...1T10 j IT11 ?i IT12 IT13...IT16
TolL-ranjclc de execute ale calibrelor
Felul calibn;!ui
la
la di- la rli- la forma la dimen- la forma la forma'' la dimcn- la font
mc-nsi- forma
geo- mensi- geome- siuni geome-
la dimen-
sinni gcomc- siuni geom"-
uni metrica uni trica trica trica tricS

Calibre tampon cilindrice (com-

plete sau incomplete) H IT2 IT1 ITS IT2 ITS IT2 IT5 IT4 IT7 IT5
Calibre plate

Calibre tampon sferice H. IT2 IT1 IT2 IT1 IT2 IT1 IT4 ITS
Calibre vergea cu capete sferice IT6 IT5

Calibre inel cilindrice

Calibre potcoava Hz ITS IT2 ITS IT2 IT4 ITS IT5 IT4 IT7 IT5
Calibre furca

Contracalibre si etaloane tampon

sferice H, IT1 IT1 IT1 IT1 IT2 IT1 IT2 IT1 ITS IT2
Contracalibre si ctaloane tampon
cilindrice
Calibre etalon inel

00
CO OBSERVAJIE. - Toleranjele fyndamentale, cpnfprm STAS 8101-68, pet. 5,g.
 ANEXA 16.7
Pozifia toieranfeior de executie la dimensiuniie calibreidr ?i iimita de uzttra maxima in raport ctt dinienSiunile limits ale piesei
Valori in }ji m
Tolerance fundamcnlalc fo- Preeizia pksei
losite pentru calcuiul toleran-
ncnsiunea no- tclor <le exccujie la dimen-
inak'ia piesei siuniie calibre lor (H, Hs, 6 7 8 0
H,, II,)

D, mm a ; j »' a !/ l/' a y V' a

IT1 IT2 IT3 IT-1 IT5 1TG IT" '<'
z U y' «i " !/i "i a. =1 «, K «i *1 !/. »i «i
_ _
la 3 0,81 1,2 2 3 ""'4 6 10
1*8.

1 — 1,5 1,5 1,5 1,5 — 2 3 —

5 0 — -
— —
i 3 plna la 6 1 1.5 2,5 4 5 8 12 1,5 1 — — 2 1,5 — 2 1,5 —
— 3 3 — — 6 0 — -
_ _
i 6 plna la 10 1 1,5 2,5 4 6 9 15 1,5 1 — 2 1,5 2 1,5 —
— 3 3 — —
7 0 — -
; 10 plna la 18 1,2 2 3 5 8 11 18 2 1.5 - - 2,5 2 - 2,5 2
—
- 4 4 - - 8 0 - -
_
5 18 pina la 30 1,5 2,5 4 6 9 13 21 2 1,5 - - 3 3 - 3 3 — - 5 4 - - 9 0 -
; 30 pina la 50 1,5 2,5 4 7 11 16 25 2,5 2 - - 3,5 3 - 3,5 3 — - 6 5 - - 11 0 - -
_
B 50 plna la 80 2 3 5 8 13 19 30 2,5 2 - —
4 3 - 4 3
—
- 7 5 - - 13 0 -
B 80 plna _
120 2,5 4 6 10 15 22 35 3 3 — 5 4 — 5 4 — 8 6 — — 15 0 —

B 120 plna _ _
.180 3,5 5 8 12 18 25 40 4 3 6 4 6 4 — 9 6 — 18 0
— — —
e 180 plna
250 4,5 7 10 14 20 29 46 5 4 2 2 7 5 3 7 6 3 3 12 7 3 4 21 0 4 4

e 250 pina
315 6 8 12 16 23 32 52 6 5 3 8 6 2 8 7 3 4 14 9 3 6 24 0 6 6
.„?...
e 315 pina
400 7 9 13 18 25 36 57 7 0 2 4 10 6 2 10 8 2 6 16 9 2 7 28 0 7 7

e 400 pina
500 8 10 15 20 27 40 63 8 7 2 5 11 7' 2 11 9 2 7 18 11 2 9 32 0 9 9

ANEXA 16.7 (continuare)

Prtciziu pi set

isiunea m- 10 11 12 13 11 15
Ifi a piesji 16

3, mm Z t.l
9i
v'
!'l
a
a. *l
!,'
tfi '.; a
0.1
z
z,
V
Ui
U'
BI
a
a.
z
z.
u
Ui
y'
I'l
a
<Xi z.
a
lit B,'
y' a
a.
z
z,
y y'
y. «1
a
«i
z
Zi
y
Ui
v't
^1
a.
«i

» 3 5 0 - - 10 0 - - 10 0 — - 20 0 20 0 40 0 — 40 0
—
3 plna la 6 6 0 - - _
- 12 0 - 12 0 — 24 0 24 0 —
— 48 0 48 0 _
0 -
—
plna la 10 7 - 14 0 - - 14 0 - — 28 0 28 '0 50 0
— 56 0
8 0 - ^.^t _
0 plna la 18 - 16 0 - - 16 0 - - 32 0 32 0 — 64 0 64 0
8 plna la 30 9 0 - - 19 0 - - 19 0 - - 36 0 — — 36 — — 72
0 0 — 72 0
0 plna la 50 11 6 - - 22 0 - - 22 0 - — 42 0 42 0 — 80 0 — 80 0 _
— —
0 - _ _ _
0 pina la 80 13 - 25 0 - - 25 0 - - 48 0 48 0 90 0 90 0
10 pina
!0 15 0 — - 28 0 — — 28 0
—
. 54 0 _ _ 54 0 100 0 100 0
20 pina
10- .. 18 0 — — 32 0
_
— 32 0 60 0 60 0 10 0 110 0
-
80 pina
iO 24 0 7 7 40 0 10 10 45 0 15 15 80 0 25 25 100 0 45 45 70 0 70 70 210 0 10 10
50 pina
5 27 0 9 9 45 0 15 15 50 0 20 20 90 0 35 35 110 0 55 55 90 0 90 90 40 0 40 40
15 plna
(D •

teiP !n&
32 0 11 11 50 0 15 15 65 0 30 30 100 0 45 45 125

*F
0

U
70
t 1
70 10

l ir ,*
0 10 10

t. i.' f*< f ,
80 0 80 4
37 'o 14 14 55 0 20 '20 70 0 35 35 110 0 55 55 45 0 90 90 40 0 40 40 20 0, 20-, 20» 4'