Cap. I .

Productia de uleiuri vegetale

1.1. Biocombustibilii in Romania

Energia din surse regenerabile este cea care poate fi obţinută din surse naturale, ce se refac
continuu şi care, în momentul actual, reprezintă o resursă utilizabilă economic, cu importante
beneficii şi potenţial pentru viitor. Utilizarea acestei energii este un atu important în lupta
împotriva poluării şi mai ales a efectelor distructive pe care le are aceasta asupra mediului
înconjurător. În urma conştientizării acestor fapte, societatea a început să reacţioneze şi să
acţioneze în acest sector, dezvoltând o seamă de tehnologii bazate pe surse regenerabile de
energie.
Cerinţele Uniunii Europene, forţă de munca ieftină şi suprafeţele agricole mari, ce pot fi
cultivate cu rapiţa, fac din România un jucător interesant pe piaţa biocarburanţilor ecologici.
Anul trecut, doua mari companii europene, Martifer şi Ferrostaal, au anunţat ca vor investi atât
în rafinării pentru biodiesel, cat şi în producţia de materie prima pentru acestea. Şi Rompetrol a
văzut oportunitatea şi a inceput să producă biodiesel din 2007. Agenţia Romana pentru
Investiţii Străine (ARIS) a început discuţiile şi cu alţi producători europeni şi nord-americani
de biodiesel şi bioetanol.
Directiva UE 2003/30/CE prevede promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor
combustibili regenerabili, în special în sectorul transporturilor, ca parte a politicii UE de
reducere a dependentei de importul de energie şi de scădere a emisiilor de gaze ce generează
efectul de seră. De asemenea, în directiva menţionată sunt prevăzute termene pentru ca statele
membre sa ia măsuri astfel încât pe pieţele lor sa fie promovaţi biocombustibilii care să
înlocuiască 2% din energia conţinută în benzina şi motorina utilizate, până la sfârşitul anului
2005, şi circa 20% până in anul 2020.
Biodieselul este un biocombustibil alternativ, nepoluant, produs din resurse regenerabile ce
poate fi utilizat la motoarele diesel. Concret, combinat în proporţii diferite cu motorina, acesta
poate fi utilizat în loc de motorină drept carburant pentru autovehicule. Cel mai frecvent se
realizează din soia, floarea-soarelui, rapiţa, porumb, sfecla de zahăr, dar poate fi utilizat chiar şi
uleiul alimentar.
Principalul avantaj, conform specialiştilor, îl reprezintă reducerea poluării. Există însă
o serie de beneficii de natură economică. Spre exemplu, din experienţa statelor care utilizează
mai multă vreme acest combustibil, preţul unui litru de biodiesel este sub cel al motorinei.
În câteva tari europene, incluzând Austria, Italia, Spania, Franţa şi Germania biodiesel
este uzual, iar Franţa şi Germania sunt lideri exclusivi. Peste 150.000 de maşini în Germania
folosesc biodiesel, şi tot acolo sunt peste 1.200 benzinării cu biodiesel. Explicaţia succesului
biodiesel-ului în Germania este costul cu 4-8 cenţi mai scăzut decât dieselul normal.
Primii care pot câştiga însă de pe seama acestui lucru sunt fermierii care, profitând de
cererea mai mare, pot obţine preţuri mai bune pe culturile de soia, floarea-soarelui sau rapiţă
De asemenea, având în vedere profitabilitatea în creştere a acestor culturi, se estimează o
majorare
A suprafeţelor cultivate, ceea ce va duce la echilibrarea producţiilor. Specialiştii susţin, de
asemenea, că fermierii mai mari îşi pot face din plante propriul biodiesel, reducându-şi astfel
considerabil costurile de producţie. Costurile aferente achiziţionării acestor echipamente se
ridica
la câteva zeci de mii de euro, dar uleiul astfel obţinut poate ajunge la 75% din preţul motorinei.
Biocombustibilii în Uniunea Europeană
În prezent, sursele de energie regenerabilă asigură între 15 - 20 % din cererea totală de
energie din lume. Acestea constau în principal din biomasă (majoritatea lemn pentru gătit si
încălzit - în special în ţările în curs de dezvoltare din Africa, Asia şi America Latină), precum
si
centrale hidro, care asigură aproape 20 % din totalul energiei asigurata din sursele regenerabile.
Noile surse de energie (solară, eoliană, bioenergie modernă, energie geotermală şi centrale
hidro,
de mici dimensiuni) reprezintă doi la sută. Studii recente cu privire la dezvoltarea viitoare a
sectorului energetic arata ca, in a doua jumatate a secolului XXI prin implementarea
strategiilor corespunzatoare ,ponderea surselor de energie regenerabile din total poate creste de
la 20% la peste 50 %
Gradul crescut de poluare şi preţurile mari ale carburanţilor fosili aduc în prim-plan
biodieselul şi rapiţa din care se produce. Europenii investesc deja în acest domeniu.
În 2005, producţia totală de biodiesel la nivelul UE s-a majorat cu 65 %, până la un n de 3,18
milioane tone. Din această cantitate, o pondere de peste 50% a fost asigurată Germania (1,67
milioane tone), fiind urmată de Franţa şi Italia. Cantitatea de biodiesel prod de statele UE in
2006 este de aproximativ sase milioane tone. La nivelul Uniunii Europene au fost adoptate o
serie de acte normative care sprijina promovarea biocombustibililor (Biofuels
Directive/2003/30/EC) şi directive (Energy Taxation Directive/2003/96/EC) prin care se
acordă facilitaţi fiscale (scutiri sau reduceri de taxe, producătorilor de biocombustibili). De
asemenea, o altă măsură a UE este şi norma de calitate biodieselul-ului (EN14214), urmând să
apară un act asemănător şi în privinţa bioetanol-ului.
Blocombustibilli în România
Potrivit unor date ale Ministerului Agriculturii, anul acesta, suprafaţa cultivată cu prodi
bio este de peste 70.000 de hectare, adică sub 1% din potenţialul agricol al ţarii. Stud ştiinţifice
arată însă că România ar putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% suprafaţa agricolă.
În ceea ce priveşte rapiţa, statisticile arată că suprafaţa cultivată va creşte peste 500.000 ha, de
la 100.000 ha în prezent. Asta, pentru asigurarea necesarului intern, cât şi materie primă pentru
producerea a 60.000 tone de biodiesel/an.
Uniunea Europeană (UE) impune României să producă în 2007 cel puţin 100.000 tone
biocombustibili, iar până în 2010 producţia trebuie să depăşească 300.000 tone
biocombustibili. România va depăşi aceste valori, previziunile pentru 2007 vorbind despre o
productie de 400.000 tone combustibil ,anunta Ministerul Agriculturi, Padurilor si dezvoltarii
Rurale(MAPDR).
Astfel România se va alinia cerinţelor Protocolului de la Kyoto, care subliniază că utilizarea
biocombustibililor în locul combustibililor convenţionali va reduce emisiile de gaze de seră cu
aproximativ 70 %.
În prezent, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale , împreuna cu
producătorii de carburanţi convenţionali, lucrează la amendarea Hotărârii Guvernului
nr.1844/2005, pentru introducerea obligatorie a cotei de biocombustibili şi alţi combustibili
regenerabili, de minimum 2 %, calculat pe baza conţinutului energetic al tuturor tipurilor de
benzină şi motorină folosită în transport. Hotărârea Guvernului nr.1844/2005 privind
promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustbili regenerabili pentru transport a
fost publicată în Monitorul Oficial al României 44 din 18 ianuarie 2006 si transpune integral
prevederile Directivei 2003/30/CE de promovare a utilizării biocombustibililor şi a altor
combustibili regenerabili pentru transport. Materia primă ce va fi utilizată în România pentru
producerea de biodiesel este rapiţa, floarea soarelui sau soia, iar pentru bioetanol porumbul,
sorgul zaharat, sfecla de zahăr, cartofii, reziduurile din exploatări forestiere sau lemn de foc.
Investitori străini şi români şi-au exprimat interesul de a investi în acest sector pentru o
capacitate cumulată a instalaţiilor de circa 400.000 t/an de biodiesel si circa 50.000 t/an de
bioetanol. Printre cei interesaţi se număra SC Ulerom SA, Expur, Rompetrol, Autoelite SRL,
Consortiul Martifer.
Companiile străine şi autohtone realizează proiecte investiţionale în valoare de 240
milioane de euro pentru a produce biodiesel, pe o piaţă care atrage tot mai mulţi investitori. La
ora actuală există cinci proiecte investiţionale pentru producerea de biodiesel din uleiuri
vegetale. Compania germană Ferostaal construieşte la Atel, lângă Sibiu, o fabrică de biodiesel,
valoarea investiţiei fiind de 138 milioane de euro. Portughezii de la Martifer investesc circa 55
milioane de euro pentru o rafinărie de biodiesel la Lehliu Gara, in judeţul Călăraşi.
Investitorii autohtoni au şi ei în plan realizarea unor fabrici de biodiesel. Grupul
Porumboiu investeşte circa 18 milioane de euro la Bacău, în timp ce Rompetrol şi Argus
Constanta şi-au propus realizarea unor instalaţii de producţie a biodieselului, cu investiţii de 19
milioane de euro, respectiv 10 milioane de euro.
La ora actuală există însă un singur proiect practic de utilizare a biodieselului la Cluj
Napoca, realizat de Comcereal Cluj Napoca, care utilizează circa 50.000 de litri pe an pentru
utilajele proprii. De asemenea, unitatea a realizat teste pe autobuzele companiei Ratuc Cluj
Napoca. S-au investit circa 20.000 de tone de ulei de rapiţa în amestec pană la o proporţie de
40 la sută cu motorină la Grupul Porumboiu şi Insula Mare a Brăilei, pentru exploatarea unor
maşini agricole şi a unor utilaje de transport.
Potrivit Directivei Comisiei Europene din 2003 pentru promovare a biocombustibililor
şi a altor combustibili pentru transport pana în 2010, proporţia minimă de biocombustibili şi
alţi combustibili regenerabili care trebuie să fie plasată pe piaţa românească va trebui să fie de
5,75 la sută din energia conţinută în benzină şi motorină utilizată în transporturi şi circa 20 la
sută pană în 2020.
1.2. Biocombustbilii, intre oportunitati si riscuri
Într-un raport recent, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) estimează că în 15-20 de ani,
un sfert din energia şi combustibilii folosiţi la nivel mondial vor proveni din biomasă sau din
surse alternative. Extinderea utilizării biocombustibililor poate scoate din sărăcie aproape o
treime din populaţia globului, dar poate avea efecte devastatoare asupra mediului şi asupra
siguranţei alimentare. Producerea de bioenergie s-a transformat deja într-o afacere de miliarde
de dolari în SUA, o bună parte a Americii Latine şi în state puternic industrializate din Europa.
O afacere care poate alimenta mai ieftin şi mai nepoluant maşinile, dar care riscă să scoată din
circuitul agricol culturile destinate hranei de zi cu zi. În unnă cu două săptămâni, ONU a
publicat un raport referitor la energia viitorului, de fapt, un ghid pentru factorii de decizie.
Trecerea treptată de la combustibilii fosili la hiocomhustibili implică atât compromisuri cât şi
foarte multe riscuri, pe lângă beneficii şi oportunităţi, în condiţiile în care există deja o piaţă
tânără dar care se dezvoltă rapid. Iar interesele economice şi politice din jurul
biocombustibililor sunt imense. Modul în care este produsă şi folosită energia alternativă face
diferenţa.
Unul dintre motivele pentru care trecerea la biocombustibili este benefică î1 reprezintă
piaţa de combustibili clasici. Marii producători de ţiţei sunt state din regiuni instabile ca
Orientul Mijlociu, unde războiul şi petrolul sunt strâns legate. Conflictele de durată duc,
inevitabil, Ia creşterea preţului la barilul de petrol şi, implicit, la ruinarea ţărilor cu economii nu
foarte puternice. Folosirea pe scară largă a unei alternative energetice ar rupe această
dependenţă. Potrivit raportului, multe din ţările sărace cheltuiesc acum de cinci ori mai mult
pentru combustibil decât pentru sănătate. Altele alocă de două ori mai multe fonduri pentru
energie decât pentnt eradicarea sărăciei. Iar piaţa combustibililor clasici este una imprevizibilă,
analiştii ferindu-se de estimări, chiar şi pe termen scurt. Aşadar, biocombustibilii ar putea fi o
scăpare din toată această luptă de guerillă care se poartă în jurul câmpurilor de petrol. Primii
paşi au fost deja făcuţi. Marii producători auto americani lucrează deja la motoare în serie care
să funcţioneze cu biocarburanţi, iar state europene puternice acordă subvenţii substanţiale
producătorilor şi importatorilor de etanol, un biocombustibil făcut în special din porumb.
Dezvoltarea pieţei de desfacere pentru energia produsă din biomasă oferă în primul
rând oportunităti greu de imaginat pentru agricultori. Şi din mai multe perspective. De
exemplu, utilizarea biocombustibilor ar putea fi mană cerească pentru comunităţile rurale
izolate. O micuţă distilărie sau rafinărie care să transforme porumbul în etanol sau uleiul de
rapiţă în carburant şi care să deservească, să zicem, zece proprietari de terenuri agricole, ar
însemna pentru acea comunitate independenţă energetică. Bicombustibilul poate fi folosit la
utilajele agricole, la producerea de electricitate şi de căldură. Iar costul ar fi relativ scăzut, cu
condiţia să existe infrastructura. Specialiştii ONU apreciază că biocarburanţii ar putea aduce
electricitate în 1,6 miliarde de case din întreaga lume şi căldură în 2,4 miliarde de gospodării
care folosesc acum lemn, paie sau cărbune. Aici însă intervine problema numărul 1. Fără
ajutor, subvenţii sau credite relaxate, agricultorii săraci din Africa nu-şi vor permite niciodată
construirea unei rafinării, cumpărarea unui tractor cu motor modificat sau, pur şi simplu,
transformarea cuptorului pe bază de letnne în cuptor pe biogaz sau alcool.
Odată rezolvată această problemă, folosirea bioenergiei va duce la hrană mai ieftină şi
productivitate mai mare, premisele eradicării sărăciei în lumea a treia. Oficialii ONU trag insă
şi semnalul de alarmă aferent. Nevoia tot mai mare de energie a lumii civilizate ar putea duce,
la adâncirea sărăciei. Proprietarii de terenuri mici ar putea fi înghiţiţi de marile concerne,
pentru care producţia de biocombustibili, produs cu piaţă de desfacere în creştere, ar fi mai
importantădecât culturile destinate industriei alimentare. Cu alte cuvinte, etanolul ar putea fi
mai atracvtiv pentru investitori decât mălaiul sau fulgii de porumb. De aceea, specialiştii cer
factorilor derăspundere să pună înainte de toate nevoile de hrană şi de siguranţa alimentară a
populaţiei, Legat de acest capitol, documentul este extrem de critic la adresa barierelor
comerciale dintre state. De exemplu, la ora actuală, cel mai eficient biocombustibil este cel
produs din trestia dezahăr sau din ulei de palmier. Deci provenit din ţări slab dezvoltate din
Africa, Asia şi America, de Sud. Taxele impuse de către unele puteri importului de
biocombustibil sunt exorbitante, ceeace face ca profitul producătorilor să fie minim, deşi
aceştia renunţă la terenurile destinate agriculturii de bază în favoarea culturilor de biomasă.
Rezultatul: mai puţină hrană în speranta unor câştiguri semnificative pe termen lung. O
strategie riscantă şi lăsată la mâna marilor puteri ale lumii, care fac legea la nivel
macroeconomic.
Conceptul de energii alternative a fost de la bun început legat de ideea de mediu curat
eliminarea poluării, protejarea unei planete sufocate de emisii cu efect de seră. Găurile din
stratul de ozon, schimbările climatice majore sunt tot atâtea motive de îngrijorare cu trimitere
directă lafolosirea combustibililor fosili. Folosirea energiei din biomasă pare o soluţie, la fel
de la indemână ca energia eoliană sau cea solară. Studiile recente au arătat că lucrurile nu stau
chiar aşa. Biocombustibilii reduc emisiile de gaze cu efect de seră, dar producerea lor are
impact asupra mediului. În primul rând, biomasa are nevoie de pământ. Cum nu este
recomandabil ca acesta să tie scos din circuitul agricol clasic, pentru a nu diminua rezervele de
hrană, soluţia simplă constă în nedoritele defrişări. Oficialii ONU remarcă în raport că ceea ce
se câştigă prin: reducerea noxelor emanate de maşini, se poate pierde prin despăduririle
necontrolate. Echilibrul trebuie menţinut prin controlul strict al emisiilor de gaze cu efect de
seră, prin legi de mediu:drastice şi prin protejarea zonelor verzi.
Drumul de la boaba de porumb la etanolul din rezervorul maşinii este costisitor şi
implica intensivă nu ecoloaică. Productia mare la hectar nu se noate obtine fără ingrăsăminte
şi pesticide care distrug solul. De aceea, producerea pe scară largă a biocarburanţilor trebuie
inclusă într-un plan general, cu reguli general acceptate. Mai mult, oficialii ONU recomandă
anumite tipuri de culturi de biomasă. Studiile recente arată că, de exemplu, pentru producerea
unui litru de etanol din porumb se consumă prea multă energie, cu afectele conexe asupra
mediului. În consecinţă, multe din culturile de biomasă din SUA sau din Europa nu sunt viabile
pe termen lung. Rămân cele bazate pe ulei de palmier sau trestie de zahăr. Aceste culturi sunt
eficiente, dar nu pot fi, deocamdată, urmărite la nivel mondial. La începutul acestui an, Olanda
a anunţat că va renunţa să subvenţioneze importul de biodiesel, tocmai pentru că uleiul de
palmier este obţinut cu cu sacrificarea a sute de hectare de pădure tropicală. Raportul ONU
concluzionează astfel că biocombustibilii sunt o alternativă la combustibilii fosili doar dacă
aceştia sunt utilizaţi cu cap.
În ţările slab dezvoltate, folosirea biocarburanţilor poate însemna nici mai mult nici mai
puţin decât diferenţa dintre viaţă şi moarte. În ţări ca Senegal, dioxidul de carbon şi fumul de
lemne omoară mai mulţi oameni decât malaria. Implementarea unui sistem pe bază de biomasă
este însă costisitor şi nu se poate realiza fără sprijin financiar. Iar pe lângă infrastructură mai
este nevoie de acces la informaţie şi, practic, de o schimbare de mentalitate .
Modelul nepalez este unul de succes, dat drept exemplu de oficialii ONU. in ultimii 13
ani, programul pentru utilizarea biogazului implementat în urma unui parteneriat olandezo-
nepalez a dat roade. Aproape 3% din casele din Nepal utilizează acum biogaz pentru gătit şi
încălzire şi pentru producerea de electricitate. Cele 120.000 de făbricuţe au adus bunăstarea în
casele nepalezilor, ba chiar şi un strop de sănătate, prin reducerea poluării din bucătăriile
tradiţionale. Programul a primit şi premii, întrucât a respectat toate normele de mediu precum
Protocolul de la Kyoto şi a fost şi certificat pentru emisile reduse de gaze cu efect de seră. Din
2003, un program similar a început să funcţioneze în Vietnam, în peste 100.000 de gospodării.
La nivel local, impactul a fost major: oameni mai sănătoşi, utilităţi la care nu aveau acces până
atunci, noi locuri de muncă, mediu mai curat.
Transportul din Uniunea Europeană este responsabil pentru aproximativ 21% din
totalul emisiilor cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală. Directiva
Biocombustibililor din 2003 a UE a stabilit obiective neobligatorii pentru statele membre şi
anume atingerea unei cote de piaţă de 2% pentru biocombustibili în 2005 şi de 5,75%, în 2010.
-ONU estimează că până în 2022, 98% din pădurile Indoneziei vor dispărea pentru a
face loc culturilor de palmieri destinaţi producţiei de biocombustibil. - Marii producători de
autovehicule din SUA, General Motors, Ford Motor şi Chrysler şi-au luat angajamentul ca,
până în 2012, jumătate din maşinile care ies pe porţile fanricilor să fie dotate cu motoare hibrid
care să funcţioneze cu un combustibil format din 15% benzină şi 85% etanol.
- Organizaţia olandeză Delft Hydraulics estimează că, pentru fiecare tonă de ulei de
palmier, rezultă 33 de tone de dioxid de carbon, de 10 ori mai mult decât se produce pentru
rafinarea unei tone.
1.3. Politica UE pentru promovarea biocombustibililor
Uniunea Europeană depune eforturi pentru reducerea efectelor schimbării climei şi
pentru stabilirea unei politici energetice comune. Ca parte din această politică, fiecare stat
membru trebuie să îşi sporească producţia şi utilizarea de energie regenerabilă în electricitate,
incălzire-răcire şi transport, ceea ce ar face posibilă atingerea cotelor de energie regenerabilă
obligatorii stabi I ite. Dezvoltarea producţiei biocarburanţilor depinde de o serie de factori.
Preţul petrolului pe plan mondial este un element determinant, la care se adaugă nivelul
potenţialului de producţie, dimensiunea pieţei naţionale şi regionale, investiţiile în
infrastructură, suportul regimului politic, opţiunile pentru export sau preţul de piaţă al
materiilor prime utilizate pentru biocarburanţi. În acest context, iată care sunt axele politice ale
Uniunii Europene pentru promovarea şi utilizarea b ocarb uranţi lor.
1. Stimularea cererii de biocombustibili prin: - revizuirea Directivei carburanţilor în
sensul abordării următoarelor probleme: fixarea obiectivelor naţionale pentru piaţa
carburanţilor; obligaţii relative privind biocombustibili; garanţia unei producţii durabile.

- chestionarea concernelor industriale pentru justificarea tehnica a practicilor care pot

obstructiona introducerea biocombustibililor controlarea comportamentului acestor
industrii pentru a se asigura ca nu exista nicio discriminare pentru biocombustibili.
Un numar mare de regiuni asistate de Fondurile structurale §i Fondurile de coeziune
pot utiliza biomasa pentru favorizarea cre§terii economice §i crearea de locuri de munca.
Costurile scazute ale fortei de munca si disponibilitatea resurselor importante pot da acestor
regiuni un avantaj comparativ in producerea de materii prime pentru fabricarea de
biocombustibili.
Un obiectiv important pentru politica de coeziune este dezvoltarea de energie
regenerabila §i de Inlocuire si poate fi acordata, spre exemplu, pentru: reciclarea profesionala
a agricultorilor, furnizarea de echipamente producAtorilor de biomask investitii realizate in
echipamente de producere a biocarburantilor. Prin politica de dezvoltare rurala se pot avea in
vedere investitiile realizate in sau pe exploatatiile agricole in tratarea biomasei i se poate
recurge §i la biomasa inutilizata in exploatatiile forestiere.
4. Extinderea aprovizionarii cu materii prime prin:
 analizarea eligibilitatii productiei de zahar destinata bioetanolului in regim
nealimentar, aplicabila terenurilor necultivate §i punerea in valoare pentru culturile
energetice;
- evaluarea posibilitAtilor de transformare suplimentard a cerealelor aflate in stocurile existente
de interventie in biocombustibili, contribuind la reducerea cantitatilor de cereale exportate ;
 evaluarea punerii in aplicare a regimului culturilor energetice Inca de la finele anului 2006;
 controlarea incidentei cererii de biocombustibili asupra preturilor de piata §i
subproduselor §i disponibilitatea pentru industriile concurente, de asemenea, incidenta
asupra aprovizionarii §i a
preturilor produselor alimentare in UE in tarile in dezvoltare;
 finantarea unei campanii destinate informarii agricultorilor §i exploatatiilor forestiere asupra
avantaj elor culturilor energetice;
 prezentarea unui plan de actiune silvicol in care utilizarea materialelor forestiere in
scopuri energetice sa joace un rol important;

 examinarea legislatiei referitoare la subprodusele alimentare a modului cum va putea fi

modificata pentru a facilita autorizarea aprobarea procedeelor de substituire pentru productia
de biocombustibili;
 implementarea mecanismului propus pentru clarificarea normelor aplicabile
utilizarii dqeurilor.
Un ajutor special pentru culturile energetice it constituie prima de 45 de euro pe
hectar prevazuta pentru o suprafata maxima garantata de cloud milioane de hectare ca plafon
bugetar. Daca plafonul este dep4it, prima se va reduce proportional. Acest sprijin are la baza
precizarile din Reglementarea CE nr. 270/2007 care modified Reglementarea CE
nr.1973/2004 privind ajutoarele pentru culturile energetice.
5. Posibilitati comerciale prin:
 evaluarea avantajelor, inconvenientelor i implicatiilor juridice vizind stabilirea codurilor
unei nomenclaturi distincte pentru biocombustibili;
 mentinerea conditiilor de acces pe piata a bioetanolului importat, prevazute in
acordurile comerciale actuale in vigoare;
 respectarea intereselor producatorilor nationali i a partenerilor comerciali din UE in
negocierile comerciale in curs viitoare cu tarile regiunile producatoare de etanol, in cadrul
cererii crescinde de biocarburanti;
 propunerea unei modificari a "normei biodiesel" pentru facilitarea folosirii unei game largi
de uleiuri vegetale pentru productia de biodiesel.
6. Sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare prin:
 luarea de masuri de sprijinire a tarilor semnatare ale protocolului pentru zahar, conform
relbrmei zaharului in UE, in vederea dezvoltarii productiei de bioetanol;
 dezvoltarea unui program coerent pentru carburantii ce vor fi utilizati in tarile in curs de
dezvoltare cu potential in materie de biocombustibili;
 exam inarea sustinerii de care UE a platformelor nationale de biocombustibili a planurilor
regionale de actiune in favoarea biocombustibililor care au un caracter ecologic *i economic
durabil.
7. Cercetare si dezvoltare:
 se va continua, in cadrul celui de-al aptelea program-cadru, incurajarea dezvoltarii
biocombustibililor i relansarea competitivitatii industriei de biocombustibili;
se va acorda prioritate cercetarii privind conceptul de "bio-rafinare" in gasirea de utilizari
interesante pentru toate partile plantei pentru biocombustibili din a doua generatie;
 incurajarea dezvoltarii de platforme tehnologice pentru biocombustibili de tip
industrial pentru mobilizarea altor platforme tehnologice similare;
 sustinerea punerii in functiune a agendelor strategice pentru cercetari aplicative pe aceste
platforme tehnologice.
Cercetarea dezvoltarea tehnologica in domeniul biocombustibililor va trebui sa permitd
o baza de costuri de 30%, in medie, p'na in 2010. Cercetarile finantate de Comunitate deja au
contribuit la dezvoltarea expansiunea industriei biocombustibililor in
UE.
Astfel, proiectul Eurobiodiesel, lansat in 1992, a demonstrat posibilitatile tehnice
economice ale productiei biodieselului in tractoare, autobuze autoturisme fara
probleme tehnice importante. Proiectele integrate Renew Nile constituie actiuni esentiale in
dezvoltarea biocombustibililor din generatia a doua vizind productia la scary a instalatiilor
pilot.
 Principalele domenii europene concentrate pe platformele tehnologice pentru
biocombustibili sunt: sectoarele agriculturii silviculturii, industria agroalimentara, sectorul
biocarburantilor, companiile petrolieredistribuitorii de carburanti, constructorii de
automobile, organismele de cercetare.

1.4. Legislatia in domeniul utilizarii biocombustibililor

Pentru a se interveni in favoarea utilizarii surselor alternative de energie, respectiv a
combustibililor nepoluanti, factorii politici, atat la nivel mondial cat i national, au adoptat
diverse legi hotarari cum ar fi:
 Legea nr199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei;
 Hotararea de Guvern nr. 941/2002 privind organizarea functionarea Agentiei
Romana pentru Conservarea Energiei;
 Hotararea de Guvern nr. 443/2003 privind promovarea productiei de energie
electrica din resurse regenerabile de energie;
 Hotararea de Guvern nr. 1535/2003 privind aprobarea Strategiei de Valorificare a
resurselor regenerabile de energie;
 Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii de energie electrica din resurse
regenerabile de energie pe piata interna de electricitate;
 Hotararea de Guvern nr. 1892 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei electrice din surse regenerabile de energie;
 Directiva UE 2003 /30/ CE (mai 2003) : promovarea folosirea in transporturi a
biocombustibililor altor combustibili regenerabili;
 Codul Fiscal Roman adoptat prin Legea 571/2003 , prevede conform articolului 201
exceptia de la taxa accizelor pentru biocarburanti neconventionali (biodiesel).
1.5. Evolutii si provocari globale in domeniul biocombustibililor
Chiar daca niciodata biocombustibilii nu vor inlocui. complet carburantii minerali,
estimarile (conform DuPont) conduc la un procent de utilizare, la scara mondiala, de 30 % in
seetorul transporturilor.
Pdrintele motoarelor cu aprindere prin comprimare, dr. Rudolf Diesel, a preconizat
Inca de la. inceput posibilitatea functionarii for si cu carburanti de origine vegetala, el realizand la
1.0 august 1893 un motor cu aprindere prin comprimare care utiliza ulei de arahide si
prezentand apoi acest motor la Expozitia Mondiald de la Paris din 1900. In 1912, in cadrul unei
Conferinte marele inventator i vizionar a spus: „chi.ar daca astazi. biocarburantii par a fi.
nesemnificativi, in viitor ei vor tot atat de important ca petrolul si carbunele" prefigurand
astfel viitorul carburantilor reinnoibili.
 Conform informatiilor existente, in primele decenii ale secolului XX firma germana
DEUTZ GmbH oferea pe piata motoare cu aprindere prin comprimare functionand cu carburanti
alternativi. In continuare, datorita pretului de cost redus i cererii in cre*tere exponentiala,
imeresele comerciale au condus intr-o 310 directie combustibilii petrolieri au dominat piata in
maniera absoluta.
ldeea folosirii. bioetanolului drept carburant pentru motoarel.e cu aprindere prin scanteie
dateazd din primele decade ale secolului trecut. Mare constructor de automobile Henry Ford a
proiectat motorul modelului T (1908) ca A. functioneze cu etanol *i. a construit impreuna cu
Standard Oil o uzina pentru producerea acestui carburant in Midwest. Astfel, s-a ajuns ca in anul
1920 etanolul sä reprezinte cca. 25 % din vanzarile firmei Standard Oil. Ford a continuat
promovarea folosirii etanolului, dar in 1.940 uzina a trebuit sa fie inchisa sub efectul preturilor
extrem de scazute oferite de industria petroliera.
Criza petroliera declansata de tarile arabe la inceputul anilor '70 si cerintele pentru.
lim itarea poludrii globale, din ce in ce mai severe actualmente, au impulsionat cercetdrile privin.d
substituirea petrolului si a combustibililor pe baza de petrol cu combustibili proveniti din surse
neconventionale, regenerabile. Tot in acesta perioadd, gerrnanul Ludwig Elsbett a dezvoltat un
motor original ELSRETT care utiliza ulei vegetal avand o eficienta mai mare cu 40 % d.ecat a
oricarui motor diesel contemporan.
In Romania s-au efectuat cercetari. privind utilizarea biocombustibililor incepand din
anul 1983, in acest sens remucand studiile efectuate de cdtre INMA (1983), prof Al, Naghiu
(1995), ICU Cluj-Napoca i prof N. Burnete (2003).
La nivel national s-a constituit in anul 2007 Platforma Tehnologica pentru
Biocarburanti din Romania, platforms in oglinda a celei 'Europene (European Technology
Platform for Biofuels). Ea are drept scop de a contribui la dezvoltarea la nivel mondial a
tehnologiilor de producere a biocarburantilor in conditii de maxima eficienta economica, de
a. crea a puternica industrie a biocarburantilor si de a accelera dezvoltarea acestora in
Romania. prin orientarea, creterea prioritatii si promovarea cercefarii in domeniu, precum i
prin. activitati de promovare demonstrare.
Energia este una dintre cerintele de baza ale omenirii, de nivelul sau de asigurare
depinzand implicit si nivelul calitatii vietii pe pamant.
Analiza. structurii pe destinatii a consumului direct de energie la nivel mondial (fig.
1) releva ponderea insemnata (27 %) pe care o are transportul in consuinui energetic mondial
care este dominat de consumul industrial i rezidential (32 si respectiv 22 %).
 Fig. 1 Repartitia consumului direct de energie la nivel mondial(sursa IEA)

Estimarile specialistilor preconizea.za o crestere in continuare a energiei consul:nate in

transporturile rutiere in acord cu dezvoltarea economico-sociala si extinderea globalizarii.
Dezvoltarea motoarelor cu ardere interna a avut loc o datã cu dezvoltarea tehnologiiior
debextractie si rafinare a titeiului.
Estimarile specialistilor arata ca rezervele initiale de titei ale Terrei s-au situat la valoarea
de cca. 220 miliarde tone, din care sa extras jurnatate pan:a in prezent. Tendintele
previzionate stint de reducere a ritrnului extractiei cu cca. 20 % pana in anul 2020.
Avind In vedere aceste perspective specialic,tii in domeniu au actionat in doua di.rectii
conjugate:
 reducerea consumului specific de combustibil prin marirea. randamentului motoarelor
termice;

 gasirea. de surse alternative pentru suplinirea necesaruiui de cos

Totodata, cresterea exponentiala a numarului de motoare cli ardere interna a condus la
crqterea semnificativa a poluarii mediului inconjurator de catre acestea. (fig. 2). Astfel,
polua:rea produsa, de catre motoare cu ardere interna este de cateva decenii o problema de
prim ordin a tuturor tarilor i mai ales a celor dezvoltate din pullet de -vedere economic,
acestea adoptand o serie de legi care sa limiteze degradare

19
 Fig. 2 Nivel de emisii pe sector economic la scara mondiala[%
]
Daca cu o generatie in urma principala preocupare era legata de epuizarea resurselor de
petrol, astazi schimbarile climatice generate de emisiile poluante i implicatille lor sunt puse
pe prim plan.
In a.cest context, dezvoltarea productiei si utilizarii biocombustibililor in transport
a devenit o conditie Acesta. reprezinta de fapt o intoarcere la origini, ambele tipuri de motoare,
cu aprindere prin scanteie (MAS) cu aprindere prin comprimare (MAC), functionand la
inceput Cu. biocombustibili: alcool si ulei de arahide, numai pretul extrem de redus al
produselor petroliere conducand Ia utilizarea exclushl a carburantilor minerali.
Constructorii de autovehicule s-au orientat rapid acestei noi conditii de pe 1)6.01
concemul FORD a vandut in 2006 aproape 250 000 autovehicule de tip "flex fuel" care pot
functiona si cu biocombustibili, jar in Suedia exista aproximativ 37 000 de autovehicule "verzi",
functionand cu bioetanol.
Utilizarea biocombustibililor conduce si la o reducere semnificativa a emisiilor
poluante cu efect de sera (EPES)si a utilizarii resurselor energetice neregenerabile,
argumente cheie in favoarea unei dezvoltari pe scud lard a acestora.
Cresterea continua a cereri de energie, combinata cu factori geopolitici, in
special situatia din Orientul Mijlociu, au determinat cresterea accentuata a pretului tileiului,
fapt care a influentat si cresterile de pret pentru gazul natural. La acestea s-a adaugat si.
tendinta manifestata de uncle state, de suplimentare a stocurilor, pentru a face fata
eventualelor situatii de criza.. Astfel, actualmente s-a ajuns la un pret al titeiului de 115
USD/baril.
 In aceste conditii industria biocombustibililor s-a dezvoltat rapid, productia de
biomotorine Si biobenzine crescand continuu, stimulatd fiind de eforturile tarilor de a-si reduce
dependenta. de petrol si de a promova un mediu curat.
Cu toate ca inca biocarburantii. sunt mai costisitori decat carburantii minerali utilizarea
for este in continua crestere pe intreg mapamondul. Productia de biocarburanti pentru
transporturi a crescut, din 2002, cu cca.. 15% pe an, o rata de cretere de zece on mai mare decat
cea a
petrolului.
Datorita masurilor de incurajare si sustinere productia globala de biocarburanti
este estimata astazi la peste 37 milioane tone (fig. 3), fiind preconizata o crestere exponentialä a
sa in urmatorii ani

Fig. 3 Evolutia productiei mondiale de biocombustibili

In prezent, marii producatori mondiali de biocombustibili pentru transport sum
SUA, UE si Brazilia si conform estimarilor, ci vor ramane in continuare in acestd pozitie
(fig. 4).

Fig.4 Tendinta de dezvoltare a nivelului productiei de biocarburanti pentru transpor

 Pe plan european si mondial se produce o gama larga de carburanti si biocarhuranti,
principaiele tipuri find prezentate in figura 5

Conversia biomasei in energie se poate face in rnai -mite moduri, functie de inateria
prima si produsul final dorit (fig. 6) Ea presupune o serie de procese mecanice, tenno-chimice

22
si .
Procesele mecanice nu fac parte in mod strict de procesul de conversie deoarece
nu schimba natura biomasei, dar sunt deosebit de utile ca pretratare a biomasei procesate
 Fig.6 Schema procesului de conversie din materii prime vegetale in biocarburanti
In ultima perioada,biocarburanti substituenti ai motorinelor si benzinelor(tip
bioetanol si biodiesel) ocupa detasat primul loc in cadrul produselor finale a conversiei
biomasei.Actualmente,alturi de acestia,biogazul ocupa un loc din ce in ce mai important
in cadrulresurselor bioenergetice.
Considerente legate de eticienta enemetica„ respectiv competitivitate s gradul de
reducere a emisiilor poluante,au impus directia de dezvoltare a gamei de hiocarburanti
(fig. in acest sens toate tãrile europene, precum i manic companii producatoare de carburanti
fac eforturi de cercetare deosebite pentru dezvoltarea noilor tehnologii de producere a
biocarburantilor. Practica a dovedit Ca acest proces este unul complex cc impune costuri
materiale ridicate i care necesita o perioada - de timp mai indelungata decat cea estimata
Ca atare si Consiliul UE a recomandat tarilor membre sä maresca ponderea fondurile
alocate acestor cercetari din totalul celor destinate stiintei.
 Fig.7 Evolutia previzionata a biocarburilor
Dezvoltarea productiei de biocarburanti nu poate fi facut decat in stransa legatura si
conlucrare cu industria constructoare de rnotoare, care este chema sa ofere sulutii tehnice pentru
utilizarea eficienta a acestora.
Biocarburantii din prima generatie (tab.1 ) pot fi utilizati in amestec cu carburantii si pot
fi (in principiu) distribuiti prin infrastructura existenta. in prezent, sent disponibil in numeroase
tari vehicule diesel care pot rula cu biodiesel 100% si vehicule cu carburanti substituiti in diferite
concentratii. La randul sau bioetanolul gasit utilizarea n motoarele cu ardere interna de tip flexi
fuel, precum si in motoarele diesel (ex. motoarele de autobuz dezvoltate de catre firma Suedeza
Scania).
Biocarburantii din a doua generatie stint produ0 din materii prime ce nu intra in
competitie cu alimentele. Acestia reprezinta o mare provocare pentru cercetarea in domeniu avand
in vedere ca, din punct de vedere conceptul, pot utiliza orice fel de materie prima biogenica.
O tehnologie avansata dintre cele mai promitatoare in materie de biocarburanti din
generatia a doua este tratamentul ligno-celulozic. Sunt trei instalatii pilot in UE Suedia, Spania si
Danemarca, Printre alte tehnologii vizand transformarea biomasei in biocarburanti lichizi.
figureaza cea privind biodieselul Fischer-Tropsch (eter dimethylique).
 Productia mondiala de bioetanol pentru autovehicole este dominata de Brazilia si SUA,
ea atingand in 2006 nivelui de 32 milioane tone (cca. 51 milioane avand o crestere de 150 % fat:a
de 1998 (fig. 8).

Fig8. Piata mondiala de bioetanol

In SUA bioetanolul este produs in principal din porumb, dar in acest caz balanta
energetica este mai putin favorabila. Productia mondiala de biodiesel (5,4 Mt in 2006 si 7,9
Mt in 2007) a cunoscut o crestere continua de cca. 60 % in fiecare an find estimata atingerea
unui nivel de 45 Mt in anul 2015. Piata. mondiala de biodiesel este dominata de UE, cu
Germania in prim plan (45 % din total).

Fig.9 piata mondiala

de biodies
 1.6 Analiza SWOT a biocombustibililor
Inca din anul 2000 Comisia Europeand a propus si adoptat un numar considerabil de legi si
instrumente legale pentru promovarea si utilizarea biocombustibililor ca si energie
regenerabila. Romania, ca nou membru al Uniunii Europene, face eforturi sustinute pentru a
retti iinplementarea in eel mai scurt timp a Directivei Europene 2003/30/EC, ce prevede
promovarea i utilizarea biocombustibililor. Conform acestui document contributia surselor
regenerabile (inclusiv a clasei biocombustibililor) trebuie sa creasca de la 14% (2005) la 22%
(2010).
Pentru a putea avea o coerenta in ceea ce priveste politicile directiile pe care Romania
trebuie sa le urmeze in viitorul imediat apropiat pentru dezvoltarea domeniului
biocombustibililor este necesar a efectua analize calitative §i cantitative asupra pietei viitoare
de biocombustibili. Preluand din domeniul de studiu al marketingului §i managementului un
instrument de analiza calitativa, analiza SWOT a biocombustibililor ofera o imagine de
ansamblu asupra principalelor tipuri de biocombustibili care pot fi dezvoltati in tara noastra. In
domeniul marketingului managementului analiza SWOT este un instrument cu ajutorul caruia
pot fi evaluate atat punctele slabe cat §i punctele forte, oportunitatile cat §i amenintarile
implicate de o noua afacere. In cazul de fats, analiza SWOT nu este aplicata unui nou plan de
afacere, ci tehnologiilor pentru producerea §i caracteristicile de baza a biocombustibililor.
Factorii interni ai tehnologiei sunt catalogati in generale ca puncte forte sau puncte slabe, iar
factorii externi sunt caracterizati ca oportunitati sau amenintari.

Tabel 2 1 Analiza comparative a biocombustibililor si a combustibililor fosili

Biocombustibili -Puncte forte
-productia de biocombustibili contribuie la asigurarea rezervei de energie
-utilizarea biocombustibililor poate reduce emisiile de gaze poluante
datorita unui lant de productie mai lung, productia de biocombustibil creeazd not locuri de
munca
- productia de materie prima creeaza locuri de muncd, in special in zonele rurale productia
de biocombustibili creeaza canale de distributie suplimentare pentru produsele agricole si
contribuie la cresterea veniturilor fermierilor
-unii biocombustibili pot fi prodqi descentralizat intarind astfel economia rurala.
-productia de materie prima poate reduce subventiile pentru agricultura
 -productia de materie prima pentru biocombustibili este o bung metoda pentru cultivarea
pamanturilor astfel neutilizate
-prin productia de materie prima" este asigurata extinderea zonelor cu vegetatie impiedicand
degradarea pamantului din zonele anterior necultivate
- obtinerea produselor secundare duce la marirea veniturilor.
- biocombustibilii sunt putin sau deloc toxici
- lantul de aprovizionare in industria
Combustibili fosili-Puncte forte
-exista o vasta experientd in producerea utilizarea acestora
-existenta unei infrastructuri bine puse la punct (statii de alimentare, vehicule bazate pe
combustibili fosili)
- productia lor este caracterizata de efecte de proportii mari datorita rafinariilor
-caracterizati de continut mare de energie pe volum
-tehnologie actuala create pentru utilizarea for extensive
Puncte slabe -Biocombustibili
-biocombustibilii sunt putin sau deloc toxici lantul de aprovizionare in industria
biocombustibilor este relativ scurt productia de materie prima necesita suprafete intinse de
pamant
-utilizarea biocombustibililor duce la diversificarea combustibililor pentru transport,
rezultand in nevoia diversificarii tehnologiilor
- preturile depind in mare masura de vanzarea produselor secundare
-productia materiei prime depinde in mare masura de conditiile climatice
- sunt caracterizate de continut mai mic de energie pe volum decat combustibilii fosili
Puncte slabe- Combustibili fosili
-utilizarea lor depinde de import
-utilizarea lor contribuie la efectul de sera si la eel de incalzire globala
-cererea tot mai mare de combustibili fosili este potential generatoare de conflicte si
razboaie
-utilizarea for este controlata de cateva mari companii intemationale
-preturile sunt in continua crestere
-lantul de transport al acestora este caracterizat de distante lungi de transport
-combustibilii fosili si titeiul in stare pull sunt extrem de toxici
 - scurgerile de ulei din vasele de transport in oceane contribuie la poluarea acestora
Oportunitati -Biocombustibili
-au posibilitatea de a inlocui o mare parte din combustibilii fosili
-au posibilitatea reducerii dependentei de titei
-prezinta posibilitatea scaderii importului de titei asigurarea securitati energetice
- deoarece exista interes pentru biocombustibili exista, de asemenea, o multitudine de
initiative de cercetare
- vor fi descoperite not recolte pentru obtinerea biocombustibililor cu continut mai mare de
energie
- vor fi descoperite tehnici mai eficiente de productie directivele UE promoveaza
biocombustibilii.
- in multe tari europene au fost introduse reduceri de taxe pentru biocombustibili
- introducerea cat mai, rapida a acestora va duce la o tranzitie usoara de la combustibili
fosili la biocombustibili
-pot reduce poluarea atmosferica prin emisia de gaze nocive pot contribui la reducerea
efectului de sera (in timp)
Oportunitati Combustibili fosili
-piata combustibililor pentru transport este dominata de combustibilii fosili
-pentru acesti combustibili se face un putemic lobby politic
- au posibilitatea de a detine controlul pietii cu toate ca preturile sunt mult mai mari decat
pentru biocom-bustibili
-odata cu cresterea pretului pentru titei, alte resurse fosile devin competitive

Amenintari -Biocombustibili
-piata biocombustibililor este una relativ noud nestabilizata
-pe piata de carburanti, biocombustibilii au un procent de doar 1% in UE la ora actuala
-lobby-ul politic pentru biocombustibili nu este mult mai slab decal cel pentru combustibili
fosili
- productia for este limitata de suprafetele de pamant disponibile
- productia de materie prima este in competitie cu productia de materie prima pentru
alimente
Amenintari - Combustibili fosili
- productia este limitata din cauza limitarii cantitatii de titei
- procentul pe piata combustibililor va descrete semnificativ
-punctul de incepere a epuizarii resurselor de titei este prevazut in urmatorii 5-15 ani
- capacitatea noilor campuri petroliere descoperite in ultimii ani este in continua descrestere