KARMEI. Trepte Către Divinitate !

https://fr.slideshare.
net/mariasun7771/6-serghei-nikolaevicilazarevtreptecatredivinitate
SERGHEJ NICOLAEVIC LAZAREV - Diagnosticarea karmei: Trepte către

divinitate
1 DIAGNOSTICAREA KARMEI Cartea a sasea, TREPTE CATRE DIVINITATE Editura DHARANA

Bucure~ti ~ tJ ,, III! IJ. i . ! I I I / '...
,,inainte de lectura acestei carti ar fi bine sa liisap deoparte orice supiirare pe Dumnezeu, pe
parinp, pe lumea inconjur...
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale LAZAREV, SERGHEJ NICOLAEVIC Diagnosticarea karmei:
Trepte dUre divinitate I Serghei...
1 INTRODUCERE In 1997, cand am terminat de scris cea de-a patra carte, eram convins ca
procesul descrierii valorilor umane...
sa revin din nou la pictura. Ceva mai tarziu intentionam sa ma ocup de problema imbatranirii. In
to!i ace~ti ani a trebuit...
geloziei iese la suprafatii trufia. La un moment dat am realizat ca, pe langa aceste trepte ~i
straturi ale umanului, mai ...
II cunoa~tem pe Dumnezeu prin sentimentul de iubire, care nu depinde de nimic. In acel~i timp,
orice forma de agresivitate...
prin indepartarea de uman ~i prin aspiratia catre Divin. ~i trebuie sa va rugati nu numai pentru
fiu, ci ~i pentru nepoti....
~ ~ " -mA..00; ';00~ P""~ 0-"'- "" I. ~=:"l--' niveluri ale iubirii umane ci la urmatoarele, mult mai
ample. ' Pornind de ...
ma pot dovedi neputincios. Eram con~tient de acest lucru, dar, oricat am incercat sa sondez
terenul, n-am reu~it sa giises...
conturat subiectul pentru cea de-a patra carte. De obicei, inainte de a ma a~eza sa scriu 0 carte
~i dupa finalizarea ei m...
Intreaga situatie, apoi Ii zic: - Ai 0 amantiitanara de care e~tiindragostit.Te simti insa complexat
din cauza diferentei ...
nostru este, Intr-o masura foarte mare, conditionata de preceptele ~i de conceptia despre lume
date de religie. De aceea b...
CUM LE PUTEM ACORDA SPRIJIN PSIHOLOGIC ELEVILOR DIN CLASELE SUPERIOARE Pentru
inceput, sa trecem in revistii acele problem...
in celulele sexuale. Cromozomul din celula sexuaJa are posibilitatea de a se divide. Savantii au
separat cromozomii din ...
r incepiind cu anii "30, Universul a capatat pentru savanti 0 inTati~arecomplet diferitii. in locul
tabloului static ~i im...
fiecare secunda este incifrat intreg procesul de aparitie ~i disparitie a Universului. A~adar, cu cat
mai ample ~i mai pro...
I ".. un program absolut. Prin urmare, atat natura vie, cat ~i cea moarta poseda sensibilitate. De
vreme ce natura moarta ...
afectiuni cronice incurabile ~i cu 0 serie neintreruptA de necazuri ~i nenorociri. Orice emotie
agresiva se va desfii~ura ...
I r- devreme sau mai tarziu, el va e~ua. A~adar, sentimentul de iubire, care ne umple reprezintii 0
valoare in sine ~i rep...
medie 2-3% din numarul total. Oe regula, ei prezinta 0 capacitate vitala scazuta. Mai Inainte, ei
erau considerati 0 abate...
activitatea. Pe urma insa atitudinea fata de sursa de pericol se va schimba. Prin urmare, se poate
realiza 0 schimbare de ...
Persoanele inraite, inveninate, care au mereu tendinta de a-~i inabu~i sentimentele calde,
prietenoase, W mic~oreazA posib...
lucrurilor. Cu cat mai numeroase Ii vor fi tentative Ie ~i cu cat mai energic va cauta el sa
stabileasca motivele celor In...
I r sursa de stres 0 reprezin!! conceptia noastra despre lume. Oaca ne aflam mereu in cautare de
vinovati, fiira indoiala ...
fizica sau spirituala. Suprasolicitarile psihice sunt mult mai periculoase dedit cele fizice. De~i se
acumuleaz! pe neobse...
memoriei emotionale sa reactioneze la Intregul Univers. Trebuie sa existe. 0 emotie prin
intermediul careia orice entitate...
I r De aceea emotiile negative legate de evenimentele trecutului, in cazul in care nu ne
schimbam atitudinea fat1i de re...
Copilul ineeteaza sa mai fie ghidat de sentimentul de iubire ~i prietenie falii de parinti,
dimpotriva, elcauta un punet d...
r, vulnerabili, ~i nu puterea de a stApani lumea. Le explic adesea pacientilor mei ca dorinta de a
dirija mersul eveniment...
r . ERORI DE DIAGNOSTICARE La 27 noiembrie ma trezesc lent ~i privesc prin geam. Astiizi e timp
frumos, sunt 10° sub zero....
pendent de vointa ~icon~tiinta noastra, dar sunt determinate de experienta noastra anterioara.
Ai reu~it sa ierti persoana...
In fata ciitorva situatii. Eram absolut lipsit de aparare, nimic nu functiona, totul s-a prabu~it. Din
nou trebuia sa ma a...
1 sur 178
6 serghei nikolaevici-lazarev-trepte-catre-divinitate
1 264 vues
...
mariasun7771
mariasun7771
Suivre
Publié le 18 janv. 2015

SN Lazarev 6
Publié dans : Développement personnel
0 commentaire
2 j’aime
Statistiques
Remarques
no profile picture user
Soyez le premier à commenter
6 serghei nikolaevici-lazarev-trepte-catre-divinitate
1. 1 DIAGNOSTICAREA KARMEI Cartea a sasea, TREPTE CATRE DIVINITATE Editura DHARANA

Bucure~ti ~ tJ ,, III! IJ. i . ! I I I / '" I I I! ,I ,J~ -
2. ,,inainte de lectura acestei carti ar fi bine sa liisap deoparte orice supiirare pe Dumnezeu, pe
parinp, pe lumea inconjuratoare, pe dumneavoastrii in~ivii ~ipe destin" S. N. Lazarev ,. I , --- II !. ,
1
3. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale LAZAREV, SERGHEJ NICOLAEVIC Diagnosticarea karmei:
Trepte dUre divinitate I Serghei Nikolaevici Lazarev ; trad.:Viorica Odainic ~i Dorin Onofrei. -
Bucu~ti : Dharana, ZOOI p. ; em. - (Diagnosticarea karmei; 6) ISBN 973-85007-7-x l. Odainic.
Viorica (trad.) II. Onofrei, Dorin (trOO.) 159.961 JlA3APEB C. H. ):HarHoeTHKa KaPMbI. KHHra
meeTa..CryneHH K GOJICeCTBeHHoMY. CaHKT-fieTepGypr 2000 Copyright @ 1999 by S. N.
Lazarev Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L. Toate drepturile rezervate pentru
Romania ~i Republica Moldova. Multipliearea ~i/ sau distribuirea prezentului volum sau a unor
fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tarn aeeeptul seris
ROVIMED TRADING S.R.L. Drepturile de distributie In sWinatate apartin In exclusivitate.
Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L. Editura DHARANA Bueuresti Departament
distributie: Tel: 01-337 24 24; Fax: 01-6446377 e-mail: busuioe@pcnet.ro Redactor: Dorin
Onofrei Coperta colectiei: Mihai Marinescu Ilustralie coperta I : Andrei Rublev - Fragment icoan!
sec. XV Tehnoredactare : Marian lrimia -Editura Kannat Press Tel: 044-110139, 095-Q74395 e-
mail: mi@fx.ro i Serghei Nikolaevici Lazarev DIAGNOSTICAREA KARMEI TREPTE CATRE DIVINITATE
Traducere din limba rosa VIORICAODAINIC ~i DORIN ONOFREI Editura .DHARANA Bucure~ti ~
..-J1---'~. I II !. A. I .:............. -
4. 1 INTRODUCERE In 1997, cand am terminat de scris cea de-a patra carte, eram convins ca
procesul descrierii valorilor umane a ajuns la final. Cu cat ma orientez mai bine in tot ceea ce se
cheama fericire umana, cu atat imi este mai u~orsa identific valorile pe care am inceput sa Ie
divinizez, de care am inceput sa depind, ca, in fine, sa inlatur aceasta dependentii. Clasificarea
era pe deplin incheiata. A~adar, gata cu cramponarile. De acum inainte pot asigura atat propria-
mi sanatate cat ~i pe cea a copiilor mei. Cu alte cuvinte, puteam pune punct cercetiirilor mele in
domeniul karmei. Oricine putea fi vindecat. Era suficient sa se cerceteze cat mai amanunit ce
lIimpiedica sa scape de relaia de dependentii ~i sa se stabileasca modalitatea optima de aciune
care sa-I ajute sa-~i schimbe caracterul. A~adar, am terminat cu partea teoretica, ramanea doar
cea practica. Simeam ca interesul meu faa de acest subiect incepe sa scada. in primul rand, totul
era deja limpede, in al doilea rand, nu banuisem niciodata ca procesul de gandire poate provoca
dezgust ~i chiar suferintii fizica. Eram domic sa simt, ~ 7 ,~ , ,.. ..-J I. I, , -
5. sa revin din nou la pictura. Ceva mai tarziu intentionam sa ma ocup de problema
imbatranirii. In to!i ace~ti ani a trebuit sa lucrez neintrerupt la propria mea armonizare, de aceea
caracterul ~i starea fizica mi s-au schimbat mult. Totu~i n-am constatat 0 revigorare, 0 intinerire a
organismului. Lucrurile au evoluat mai curand in directia opusa. Cu cat ma concentram mai mult
asupra procesului mental, asupra in!elegerii ~i a generalizarii, cu atat resimteam mai dureros
orice stres ~i cu atat mai activ se desta~urau procesele de imbatranire. Am hotarat sa ma retrag
din activitatea de cercetator ~i vindecator, pentru a ma ocupa indeaproape de propria-mi
persoana, deoarece, pana atunci, nu dispusesem de timpul necesar pentru aceasta. Intregul lant
al valorilor umane fusese redus la cateva verigi. Valorile materiale alcatuiau prima veriga; in ceea
ce Ie prive~te, totul este clar. Apoi urmau straturile ce tin de valorile spirituale. Toate valorile
spirituale se imparteau in doua ramuri. De 0 parte se situau rela(iile interumane. Dependenta de
ele dadea na~tere geloziei. De cealalta parte se aflau aptitudinile ~i intelectul. Dependenta de
ele genera trufia. Sa zicem ca descopar la pacient 0 puternica dependenta de planul spiritual,
mai exact, de acea zona care tine de relatii. Atunci ii explic ca, pentru a inlatura aceasta
dependenta, nu i se cere decat sa-~i gaseasca un alt punct de sprijin. Psihologia moderna ii reco-
manda individului sa-~i largeasca sfera de interese. In acest fel, e~ecul suferit intr-un anumit
domeniu provoaca mai putine traume, individul putiindu-~i indrepta interesul spre alte zone.
Totu~i aceasta schema functioneazil doar la un nivel superficial, cum este cazul contlictelor,
supararilor, tradarilor. 8 :'1 1 ~ l- .""'"~ ~ ", . . - Cand insa se ajunge la ~ocuri puternice, cum ar fi,
de exemplu, . moartea persoanei iubite, aceia~i psihologi ~i psihoterapeuti se arata a fi ei in~i~i
depa~iti de situatie. $i doar intoarcerea la Dumnezeu ii scoate din impasul tara nici 0 sperantil.
Cu cat este mai puternica in noi necesitatea iubirii Divine, cu atat mai mica ne este dependenta
de iubirea umana ~i distrugerea sau zdruncinarea acesteia nu se mai transforma pentru noi intr-
o tragedie. In viziunea mea, omul are in total doua functii de bazil: perpetuarea speciei ~i
autoconservarea. Ele se inscriu in tema relatiilor. Pe de alta parte, necesitatea individului de a se
dezvolta, de a-~i largi posibilitatile ~i de a stapani lumea inconjuratoare ne trimite la tema
aptitudinilor ~i a intelectului. Toate acestea sunt absolut necesare vietii. Atunci insa cand devin
un scop in sine, ele dau na~tere dependentei, apoi agresivitatii, ca, in final, totul sa se
dezintegreze ~i sa se prabu~easca. A~adar, valorile umane alcatuiesc un ansamblu al materialului
~ispiritualului. Imi propusesem sa obtin 0 eliberare cat mai rapida de valorile matel'iale
~ispirituale. Cu cat ma concentram mai mult asupra acestui obiectiv, cu atat mai mult se accelera
scurgerea timpului ~i, la 0 anum ita etapa a acestei accelerari, am observat cum dependenta de
valoarea "X" se converte~te in dependenta de valoarea "Y". Spre exemplu, omul aparent
obsedat de bani, pragmatic ~i materialist este, in realitate, motivat de un teribil idealism launtric,
iar intensificarea ulterioara a dependentei de aspectele spirituale i-ar putea fi fatala. Apoi am
constatat ca individul care ~i-a invins gelozia i~i deplaseaza, in subcon~tient, punctul de sprijin
pe aptitudini ~i intelect, ~i nicidecum pe iubirea de Dumnezeu, astfel incat in locul 9 .~ I. ;1', , ~ --
6. geloziei iese la suprafatii trufia. La un moment dat am realizat ca, pe langa aceste trepte ~i
straturi ale umanului, mai existii ~i altele, mult mai ample ~i mai profunde, pentru ca, In cele din
urma, sa descopar acest nou filon reprezentat de categoria idealurilor, spiritualitatii, nobletii. Ele
alcatuiau un strat mult mai subtil ~i mai amplu, care se situa la baza relatiilor ~i a aptitudinilor.
Dependenta de acest strat provoca, de obicei, fie 0 dependentii de relatii, fie una de aptitudini.
insa, atunci ciind dependenta era deosebit de puternica, gelozia ~i trufia izbuc- neau simultan.
Aceasta noua tema a spiritualitiitii, nobletii, idealurilor ~i sperantelor era, In acel~i timp, ~i tema
con- tactu!ui cu viitorul. Cu cat este mai ridicat nivelul spiritual al individului, cu cat este mai
nobil ~i mai elevat, cu cat mai mult viseazii, cu atat mai mari Ii sunt posibilitiitile de a stiipani
viitorul care i se dezvaluie. Trecutul este material, pe cand viitorul este spiritual. Cu cat mai mult
viitor este cuprins In sutletul nostru, cu atilt mai pline ne sunt prezentul ~i trecutul. La un individ,
aptitudinile ~i intelectul se manifesta cu atilt mai activ, cu cat el este mai nobil ~i mai
spiritualizat. Se poate lntilmpla ca aceste calitiiti sa se manifeste abia la nepotii lui. Aceea~i
corelatie existii ~i lntre gradul de spiritualizare ~i relatii, acestea devenind mai variate ~i mai
armonioase. Tot ce avem ne vine din viitor ~i se materializeazii In prezent, de aceea gradul
spiritualiziirii noastre interioare da masura posibilitatilor noastre In prezent. Cu cat mai muM
spiritualizare ~i noblete sala~luie~te In sutletul omului, cu atat mai mare va fi tezaurul, nu numai
spiritual, ci ~i material, atlat In posesia urma~ilor lui. Astfel, chiar ~i In cazulln care copiii ~i
nepotii lnceteazii a mai fi spirituali ~i nobili, rezervele lor interioare Ie 10 1 ~ .~~
"-'---"~-'~""-'-- , ,.... vor permite, 0 perioada oarecare, sa continue 0 viatii spirituala. Atunci de ce
se lntampla de atiltea ori ca urm~ii sa renunte la spiritualitate ~i noblete? Fiindca divinizarea
viitorului da na~tere dependentei de el, fapt ce duce la pierderea acestui viitor. Dar, cu un viitor
lnchis, pe om 11pa~te primejdia unei boli incurabi!e sau moartea. A~adar, cu cat este mai
elevata spiritual itatea, cu atat mai puternica este tentatia de a i se lnchina ~ide a depinde de ea.
Prirnele simptome ale dependentei se manifesta prin aparitia unui sentiment de frica pentru
propriul viitor ~i pentru viitorul persoanelor apropiate, proiectele ~i visurile devin 0 adevarata
obsesie. Apoi neacceptarea dureroasa a tluctuatiilor viitorului, cand proiectele ~i sperantele nu
se realizeazii, iar tablou! imaginar al lumii nu se suprapune cu realitatea, scoate la iveala
incapacitatea de a accepta prabu~irea idealurilor ~i destramarea planurilor ~i a sperantelor.
Tradarea ~inedreptatea venite din partea semenilor ~i a societatii sunt un indiciu al puternicei
dependente de viitor. Drept urmare, este grav afec- tata sanatatea, iar destinul poate e~ua
complet. De fiecare datii cand examinam persoane bolnave de cancer sau afectate de sterilitate,
constatam invariabil ca dependenta lor de idealuri ~i de viitor depa~ea de mai multe ori pragul
fata!. A~adar, planul material tine de trecut, eel spiritual - de viitor, iar rntre ele vom a~eza, deo
parte, relatiile umane ~i, de cealalta parte, aptitudinile ~i intelectu!. E important sa retraim,
episod cu episod, lntreaga viata, acceptilnd umilirea tuturor acestor valori ca pe 0 modalitate de
purificare. Trebuie sa ne eliberiim de regretele pentru trecut ~i de temerile pentru viitor. 11 i ,4 ,
-
7. II cunoa~tem pe Dumnezeu prin sentimentul de iubire, care nu depinde de nimic. In acel~i
timp, orice forma de agresivitate fatAde iubire ne Indeparteazil de Dumnezeu ~i ne cufunda, ~i
mai mult, In cele umane. De aceea, primul ucrn care se cere lacut, atunci cand ne analizam
retrospectiv viata, este sa inlaturam orice manifestare de agresivitate la adresa iubirii, care se
putea exprima printr-un refuz al vietii, prin nemultumire de sine ~i de propria soartJi, prin
blamarea semenilor ~i suparari legate de ei. Aceasta schema, conceputa pentru a-i ajuta pe
oameni, functiona irepro~abil, astfellncat acele neno- roeiri ~i tragedii, care se abiiteau asupra
lor, acele situatii complicate, pe care speciali~tii se cazneau sa Ie solutioneze ani in ~ir, i~i gaseau
rezolvarea, u~or ~i tiresc, in doar cateva ore. lata, spre exemplu, cazul unei paciente, care imi
povestea: - Vadcum tiului meu i se intiimpla lucruri teribile ~i nu sunt in stare sa fac nimic ca sa-I
ajut. A avut 0 iubita, dar, cu putin timp in urma, s-a despartit de ea. A suportat foarte greu
aceasta ruptura. In momentul de fatA, toate proiectele ~i sperantele legate de serviciu, de
afaceri ~i de viata personala i s-au dus de rapa. A pierdut absolut orice control asupra situatiei.
Mai mult chiar, tiul meu este maestru In arte martiale ~i iata ca, in ultimele luni, a fost atacat de
cateva ori in plina strada, dar n-a fost in stare nici macar sa se apere cum trebuie, de parca era
legat, nu alta. EI simte ca a ajuns Intr-un punct mort ~is-a apucat de bautura. Luneca tot mai
mult in prapastie, iar eu sunt incapabila sa-I ajut cu ceva. lmi sunt suticiente doar cateva secunde
pentru a vedea In plan subtil intreaga situatie. - Va sta In puteri sa-i schimbati in numai ciiteva
ore 12 7 ~ . -"" destinul, Ii spun doamnei. Toate necazurile enumerate de dumneavoastra pot
disparea ca un fum. Vise cere insa sa lucrati serios cu propriul dumneavoastra suflet. Fiul
dumneavoastra s-a a~at de idealuri. Inchiderea viitorului depa~e~te la el de 5 ori pragul fatal. In
mare masura aceasta este consecinta propriei dumneavoastra atitudini fatAde viata, caci nu v-
ati lasat calauzita de iubirea Divina, ei de idealuri, spiritualitate ~i noblete. Ii dispretuiati pe
oamenii saraci cu duhul, adica pe cei lipsiti de aptitudini ~i pe cei nerozi, pe indivizii lara scrupule
~i pe cei necinstiti. lar atunci cand va erau calcate in picioare idealurile, cand erati tradata sau
victima a unei atitudini nedrepte, simteati dorinta de a va pune capiit vietii. Pentru a Ie asigura
viitorilor copii 0 cantitate cat mai mare de iubire Divina, este necesar ca, inainte de concepere,
femeia sa se de~eze de toate cele umane. Dar, cu cat mai putemica este ata~area de valorile
umane, cu atiit mai dureroasa este aceasta ruptura. Deta~area se poate produce prin
intermediul unor nedreptati venite din partea oamenilor sau, daca nu suntem in stare sa Ie
acceptam, prin intermediul bolilor, nenorocirilor ori chiar al mortii. Daca nu ne dam seama ca
jignirea venita din partea altei persoane este, de fapt, 0 favoare oferita de Dumnezeu,
problemele urmeaza sa tie transferate deja copiilor no~tri, care vor fi supu~i tratamentului prin
boli ~i nenorociri. A~adar, retraiti-va de la capat intreaga viatA ~i patrundeti-va de sentimentul ca
cele mai stinte valori spirituale nu inseamna nimic in comparatie cu iubirea fatA de Dumnezeu.
Acceptati orice umilire sau nedreptate ca pe 0 ~ansa de a va salva copilul, ca pe 0 posibilitate de
a realiza 0 schimbare launtrica 13 .'" -'_.w ~ .~ I II !. fi ............... -
8. prin indepartarea de uman ~i prin aspiratia catre Divin. ~i trebuie sa va rugati nu numai
pentru fiu, ci ~i pentru nepoti. in plan subtil vi'id0 pata intunecata lipiti'ide fiul dumneavoastra.
Este viitorul lui copil. Dar, pentru ca sortii sa-i fie favorabili, sufletullui trebuie sa se purifice. in
acest moment, purificarea se realizeazi'i prin umilirea idealurilor ~i a spiritualitatii la tati'il lui.
Daca yeti reu~i sa acceptati de bunavoie purificarea retroactiva a sufletului pentru ca,
transformandu-va dumneavoastra in~iva, sa obtineti armonizarea Jauntrica a fiului ~i a
nepotilor, procedura de purificare fortati'i va deveni inutila. Cu cat mai putin depinde sufletul
nostru de valorile umane, cu atiit mai putin necesari'i ii este purificarea data sub forma de
necazuri ~i nenorociri. lar cand parintii reu~esc sa-~i schimbe realmente atitudinea falii de trecut
~i prezent, ei pot asista la 0 transformare nu mai putin reala a prezentului ~i a viitorului, atat in
propria lor soartA,cat ~iin cea a urma~ilor. Nu ma mai mir deloc cand, in doar cateva ore, firea ~i
soarta copilului se schimbi'i. imi amintesc cum 0 avertizasem in repetate randuri pe 0 cuno~tinlii
de-a mea ca fiul ei cel mai mare poate muri. Ea a inceput Sa se roage, sa lucreze la desavar~irea
propriei persoane, insa nimic nu se schimba. - ~tii, imi spunea ea, am incercat sa-I familiarizez
cumva cu toate astea. Dar, imediat ce-i puneam caseta video cu conferinlele tale, el 0 ~tergea din
camera, lipand in gura mare, iar cand incercam sa-i citesc cartile tale, el refuza in ruptul capului
sa asculte. - Nu vreau sa fii suparata pe mine maitiirziu, i-am zis, dar fiul tau are tot mai puline
~anse sa supravietuiasca. lar la intrebarea muta din ochii ei am ri'ispuns: 14 1 ~ . _..----- - Ori
incepi realmente sa te schimbi ~i-ti convingi propriul suflet ca Divinul este mai important decat
umanul ~i ca orice fericire umana nu este decat 0 modalitate de a acumula iubire pentru
Dumnezeu, ori copilul tau se va imbolnavi ~i va muri, ~iasta in timpul cel mai apropiat. Un timp
oarecare, ea n-a schitat nici 0 mi~care, apoi a zis: - Bine, am sa incerc. Seara, ea m-a sunat, dar la
inceput nu a putut scoate nici un cuvant, vocea ii era gatuiti'i de lacrimi. Am crezut ca s-a
intiimplat cine ~tie ce nenorocire. - ~tii, spunea ea plangand, cu 0 jumatate de ora in urma, fiul
meu s-a apropiat de mine cu cartea ta in mana ~i m-a rugat sa-i citesc din ea. - Atunci de ce
plangi? - m-am mirat eu. - Fiindca ma simt fericita. A~adar, cercetarile meIe au inceput Sa se
contureze. Cu toate acestea, multe dintre afectiunile grave se vindecau ane- voie. Sincer sa fiu,
nu inlelegeam de ceo 0 explicatie accep- tabila in cazul pacienlilor gray bolnavi ar putea fi
urmatoarea: in vietile precedente, amploarea agresivitalii falii de iubire ~i amploarea nesocotirii
legilor supreme a atins cote uria~e. De aceea schimbarile de caracter se produceau foarte lent. 0
a doua cauzii 0 constituia, dupa cat se pare, faptul ci'i,pe langa nivelul idealurilor ~ial
spiritualitatii, mai existau ~i altele, mult mai profunde ~i mai ample. Mai tiirziu, dupa ce am
analizat in repetate riinduri zeci ~i sute de variante posibile, am ajuns la concluzia ca dupa
idealuri urmeazi'i nivelul vointei, iar dupa acesta cel al vielii ins~i. A~adar, lantul valorilor umane
se prezenta in felul urmator. 15 ..". '._~-- ".~.. ..-J I If !. IfI .............. -
9. ~ ~ " -mA..00; ';00~ P""~ 0-"'- "" I. ~=:"l--' niveluri ale iubirii umane ci la urmatoarele, mult
mai ample. ' Pornind de la sistem, nu mi-a ramas dedit sa-mi pun intr-o ' ordine perfecta sufletul.
Ca sa fiu sincer, nu incercam senti- , mentul satisfactiei depline. Totu~i ~edintele mele cu
pacientii I. continuau sa-mi furnizeze, cu fiecare caz mai complicat, noi date pentru meditatie,
precum ~i posibilitatea de a merge mai departe cu cercetarile. Apropo, prietenii m-au intrebat
odat'i: - Dar sufletul omului poate fi divinizat? - Sincer vorbind, nu ~iu, Ie-am raspuns. Totu~i,
daca e sa judecam logic, cea mai mare parte din sufletul nostru, mai exact, cea care nu dainuie
ve~nic, se afla in spatiu ~itimp, deci poate deveni obiect de divinizare. Sistemu meu insa nu
continea notiunea in cauzii, astfel incat nu-mi ramanea decat sa ridic din umeri. Mai remarcam in
cercetiirile mele ~i prezenta unui alt aspect ciudat. EI era legat de viitor. In mod inexplicabil, para-
metrul viitorului se arata a fi instabil. in principiu, daca a fost deja inlaturata dependenta de viaii,
destin fericit ~i voinii, cu atat mai mult n-ar fi trebuit sa existe cramponari de viitor (adica de
principii, visuri, idealuri) ~ide celelalte verigi (relatii sau aptitudini), tara a mai vorbi de valorile
materiale. Cu toate acestea, ma confruntam periodic cu cazuri problematice, cand toti parametrii
pacientului erau normali, cu exceptia para- metrului viitorului. A~adar, mai exista ~ialtceva in
legatura cu tema viitorului, ceva ce 0 alimenta intr-ascuns. Daca nu voi fi in stare sa inteleg de
unde provine destabilizarea acestui parametru, inseamna ca nu voi reu~i sa vad nici alte cauze
profunde care pot sta la originea afectiunii ~i, in cazuri grave, La inceput veneau valorile
materiale, dupa ele - relatiile ~i aptitudinile, apoi - spiritualitatea, nobletea, idealurile, iar ceva
mai incolo - vointa, destinul ~i viata. Daca ma eliberez de ata~area de viaii, atunci, ca intr-o
reactie in lant mi se diminueazii ~i dependenta de celelalte valori: de vointii, de idealuri etc. Prin
urrnare, rugaciunea poate fi forrnulatii astfel: - Doamne, intreaga mea viaii ~i orice fericire
umana este 0 modalitate de a acumula iubire pentru Tine. Det~area periodica de toate bucuriile
vietii diminueazii, de asemenea, dependenta de cele umane ~i conf~ rugaciunii 0 mai mare
greutate. Deci pot fi calculati parametrii a~iirii de fiecare valoare in parte, dar cele mai
importante raman viata, soarta, vointa. De ele depind toate celelalte valori. Am.inteles ca
diagnosticul care mi-a fost stabilit in 1991 ~i pregatirea pentru moarte nu au fost intamplatoare.
in noiembrie '91 m-am intalnit cu viitorul redactor ~i editor al primei mele carti, pe care am
finalizat-o in iunie 1993. Era necesar ca textul sa fie pur, intrucat in carte se vorbea despre Divin,
iar informatia pe care 0 ofeream era de mare forta ~i gravitate. Astfel incat trairea experientei de
plecare din viaii, despiirtirea de tot ce mi-a fost drag ~i, in ultima instanii, de viata ins~i mi-au
perrnis sa-mi pun in ordine ~i sa-mi purific sufletul. A~adar, ciclul valorilor umane a fost descris,
iar sistemul putea fi considerat finalizat. in concluzie, cauzele oricarei afectiuni puteau fi
inlaturate, daca se obtinea eliberarea de . intregul lant al dependentelor de valorile umane.
lubirea umana poate avea diferite grade de amploare. Ceea ce ni se cere este sa invaiim sa ne
piistriim iubirea de Dumnezeu mai 16 17 /~i ..:............ .~ , ....
10. ma pot dovedi neputincios. Eram con~tient de acest lucru, dar, oricat am incercat sa
sondez terenul, n-am reu~it sa giisesc vreo explicatie pentru aceste situatii. ~i, ca sa fiu sincer,
ajunsesem deja la capatul puterilor. Caci toate variatiile pe care Ie vad in deformarea structurilor
de camp nu inseamna, in sine, nimic. Importantii este sintetizarea informatiei ~i arti.- cularea ei
intr-un sistem coerent. Acest lucru cere foarte multii energie subtila. in cazul dat, popularitatea
mea ~i sporirea bunastarii materiale ma expuneau unui pericol din ce in ce mai mare. Nu
banuisem inainte cata energie iti rapesc cumpa- raturile, treburile gospodariei etc. Toate acestea
necesitii un control permanent al situatiei. Nu mai lucrasem niciodatii piina atunci intr-un
asemenea regim. Era, evident, 0 suprasolicitare. De fapt, chiar ~i cartile, fiecare in parte, au fost
scrise cu intentia de a indrepta situatii de acest gen. Prima carte a aparut ca 0 con~tientizare a
faptului ca felulin care triiim ~i atitudinea noastra unii fata de altii sunt absolut gre~ite. Caci
nimeni nu ~tia cu exactitate care este sensu I vietii, care este originea bolilor, in ce fel
comportamentul piirintilor se rasfriinge asupra sanatatii ~i a destinului copiilor. Acum acest
subiect a devenit 0 moda ~i au aparut 0 multime de autori care il abordeazii. Pe atunci insa era
yorba de ceva nou, de 0 descoperire. Ciind am terminat de scris prima carte, am realizat brusc ca
sursa principala a bolii trebuie cautata altundeva deciit in divinizarea laturii materiale a vietii. 0
cauza mult mai serioasa 0 putea constitui tendinta de a face din familie ~i din relatiile cu
persoanele apropiate, pe de 0 parte, ~idin aptitudini ~i intelect, pc de alta parte, scopul ~isensu I
vietii. A~adar, in prima carte scrisesem ca sursa principala a 18 ~ 1 ~ .~, -~.-"-..""".~","."I~. bolilor
este inchinarea la cele pamiinte~ti, ml!teriale. Oar s-a dovedit ca problema de capatiii a lumii
moderne 0 constituie, de fapt, divinizarea laturii spirituale a vietii. ~i, fiindca prima mea carte
(precum, de altfel, ~i urmatoarele) s-a bazat pe propriile meIe cercetiiri ~i pe concluzii
confirmate de nenumarate ori in practica, efectul ei asupra cititorilor s-a dovedit a fi foarte
puternic. Actiunea cea mai importanta a fost insa impulsul desprinderii de cele materiale. lar
prin cea de-a doua carte am incereat sa echilibrez mecanismulinvingerii valorilor umane. in alte
circumstante a~ fi scris fiecare carte in 5-7 ani. Eram insa con~tient de faptul ca 0 informatie
neechilibrata putea fi periculoasa, ~iacest lucru ma indemna sa-mi continuu cautarile febrile.
Oupa t~rminarea celei de-a doua carti intentionam sa fac 0 pauza de ciitiva ani. Oar, la un
moment dat, am realizat ca mai exista ~i un alt aspect, foarte important, care permitea
explicarea multor probleme. Era yorba de divinizarea iubirii pentru 0 altii persoana. Capacitatea
de a pastra iubirea de Oumnezeu ~ide a nu cauta vinovati, atunci ciind este umilit cel mai inalt
nivel al fericirii umane -iubirea umana -reprezintii capacitatea de a ignora atractia umanului. ~i
iata-ma lucriind deja cu pacienti care mi-au citit toate cele trei carti. Constat insa la ace~tia un
lucru ciudat: de~i restul parametrilor au fost stabiIizati la cote normale, dependenta de
aspectele spirituale superioare ~i de con~tiintii depa- ~e~te cu mult pragul critic, ceea ce duce
frecvent la aparitia sterilitiitii ~i a holilor canceroase. A~adar, informatia s-a dovedit a fi
incompletii ~i, in anumite puncte esentiale, sistemul meu nu Ie putea veni in ajutor suferinzilor.
Atunci s-a 19 i If ! A' ..............
11. conturat subiectul pentru cea de-a patra carte. De obicei, inainte de a ma a~eza sa scriu 0
carte ~i dupa finalizarea ei ma confrunt cu necazuri de proportii. Cu cat mai pretioasa este
informatia pe care vreau s-o ofer, cu atiit mai puternice sunt zdruncinarile la care sunt supus,
pentru a se putea obtine 0 armonizare interioara a cartii. Caci, aidoma unui prunc, cartea poarta
in sine informatia despre autor. A~a cum parintii raspund ~i ispa~esc pentru copiii lor, atunci
cand nu reu~esc sa Ie educe corect simturile, tot ~a ~i eu dau socoteala pentru fiecare carte
scrisa. Fiindca dupa terminarea celei de-a patra carti n-am fost supus unor purificari insemnate,
am inteles ca acum, de bine, de rau, lucrurile au intrat pe un fiiga~ normal. Deci ma puteam
odihni ~i ma puteam ocupa ~ide altceva. Cu toate acestea, mai ofeream, din cand in cand,
consultatii, lucrul cu pacientii ramanand sursa mea principala de informatii. in plus, tineam sa ma
conving pe viu de eficienta noHor descoperiri. inaintand incet ~i chinuitor, confruntiind datele ~i
diagnos- ticand, am ajuns la concluzia ca tema viitorului, a principii lor ~i idealurilor are dedesubt
un alt strat amplu, care este mult mai subtil. EI ne trimite la notiunile de moralitate, iubire
umana, la conceptia religioasa ~i, in mod paradoxal, la procesele de imbiitranire. in cele din
urma, am ajuns sa inteleg ca acest strat reprezinta de fapt sufletul omului. N-am sa povestesc
aici pe larg despre felul cum am ajuns la acest nivel. Pe acest subiect s-ar putea scrie 0 intreaga
carte. Ma voi limita doar la 0 descriere aproximativa ~i sumara a drumului parcurs. Mi-am dat
seama ca in cartile scrise pana acum am redus toate valorile umane la doua aspecte: material 20
( ~ J,- .."-""--".''''~'' ~i spiritual. Mai exist,! insa ~i un al treilea concept valorile1ufl sufletului. Am
constatat ca toate valorile umane se reduc, in ultima instan(ii, la insa~i notiunea de om, adicii la
trup, spirit ~i suflet. Astfel, divinizarea persoanei iubite creeaza 0 dependenta de suflet, spirit ~i
trup, care, la randul ei, determina cramponarea de toate celelalte valori umane. De aceea, per-
soana iubitii nu trebuie perceputa ca .? sursa de fericire. Se cuvine sa vedem in ea un aliat, care
ne ajuta sa ne apropiem de Dumnezeu ~i sa acumulam iubire Divina. Cu cat mai puternica este
dependenta de fiinta iubita, cu atat mai numeroase sunt pretentiile noastre fata de ea. Prin
urmare, cu cat mai iertatori ~i mai toleranti suntem cu persoana iubita, cu atat mai putin ata~ati
yom fi de idealuri ~i moralitate, de aptitudini ~i relatii, precum ~ide valorile materiale. Aveam de-
a face cu 0 informatie noua ~i n-o puteam dezvalui decM dupa ce aplicarea ei practica ~iefectele
benefice asupra pacientilor i-ar fi demonstrat veridicitatea. A~adar, trebuia sa-mi revin ~isa-mi
continuu cercetarile. lata ciiteva cazuri reprezentative pentru felul in care lucram cu noua
informatie. M-am intalnit la Moscova cu 0 cuno~tinta care mi-a povestit 0 intiimplare ciudata: -
Ma intorceam cu ma~ina de la vila. Pe ~osea nici tipenie de om, a~a incat am inceput sa
accelerez. Deodata, ca din senin, vad cum zboara in parbriz un pietroi zdravan, direct spre capul
meu. Doar printr-un miracol am reu~it sa virez putin la dreapta. Geamul a fost facut zob, dar eu
am reu~it sa scap teafar. Poti sa-mi explici ce-a fost asta? Timp de ciiteva secunde stau cu ochii
inchi~i. reconstituind 21 I II L ,1 ............... ---
12. Intreaga situatie, apoi Ii zic: - Ai 0 amantiitanara de care e~tiindragostit.Te simti insa
complexat din cauza diferentei de varsta. Dar, cu cat mai multe griji ili faei, cu atat mai intens ~i
mai rapid se deruleaza programul de autodistrugere. In prima faza, programul este blocat in
regiunea capului. La tine insa el s-a declan~at cu 0 viteza atat de mare, incat, in loc de rinita
alergica sau migrene, te-ai ales cu pericolul unui traumatism cranian gray. El ma prive~te uluit. -
Este absolut adevarat tot ce spui. Dar de ce a fost nevoie de 0 avertizare atat de dura, cat pe-aei
sa ma trimita pe lumea cealalta? - Fiindca in campul vostru apare un copil comun. Mo- mentan,
n-a~ putea sa-Ii spun daca el va veni pe lume acum sau in urmatoarea viala, dar in clipa de falii
are loc formarea lui la nivelul campului. lar un comportament gre~it, mai cu seama pe plan
emolional, este periculos pentru el. EI tot nu-~i poate stapani mirarea: - Nu pot sa inleleg, cum
de-ai reu~it sa-ti dai seama ~i sa vezi toate lucrurile astea? - Nimic mistic la mijloc, i-am raspuns,
programul de autodistrugere se apropie la tine de 500 de unitali. EI apare in legatura cu 0 feme
ie, dar alta decat sOliata. In plus, e~ti mereu linta propriului dispret ~i asta se leaga de tema
sufletului, la care am ajuns nu demult, mai precis, de acea parte a ei care line de batranele. lata
toata mistica! - ~i cum sa ma comport de acum incolo? - Cand e yorba de dragoste, uita de varsta
ei ~i de felul cum arata ea. Vreau sa zic ca trebuie, desigur, sa te ingrije~ti ~i 22 1 ~ de propriul
tau exterior, dar sa te la~i stapiinit de tot felul de complexe, ca e~ti sarac, sau urat, sau batran,
este inadmisibil. Alt caz I-am avut cu 0 pacienta din Israel. - ~tili, sotul meu se poartiiuneori ca un
posedat, de parca intra undemonin el. IIpot ajuta cu ceva? - Sigur ca da, i-am zis eu. Ati incercat
vreodatii sentimente de disprel ~i de dezaprobare falii de evreii ortodoc~i? Ea ~i-a mi~cat abia
perceptibil umarul: - Nu, niciodatii. Ridic din umeri: - Va mai intreb 0 data: a existat sau nu vreo
nemullumire? Femeia cade pe ganduri. - Cum sa va spun, 0 atitudine critica a existat
intotdeauna, mi-a raspuns ea, cat despre sotul meu, el nu este credincios. - In viala anterioara,
sotul dumneavoastra a fost credincios ortodox, am inceput sa-i explic eu, religia i-a permis sa
atinga un nivel moral ~i spiritual inalt, iar dumneavoastra ati inceput sa divinizali, la el ~i la
dumneavoastra, manifestiirile superioare ale sufletului uman. In ce masura divinizam ceva la
persoana iubita, in aceea~i masura ea urmeaza sa piarda lucrul respectiv. Ce este un om sarac la
punga ~tim cu totii. Sarac la trup zicem ca este infirmul sau cel cu 0 constitulie astenica. Sarac cu
duhul este individullimitat, prost ~i incapabil. Sarac la suflet este ticalosul, nemernicul sau
uciga~ul, sau cel ce refuza sa creada in Dumnezeu, sau, cum ii zicem noi, posedatul de diavol. Cu
cat mai mult va inchinati sufletului uman, cu atat mai mutt ~i-I pierde sotul dumneavoastra.
Dezvoltarea sufletului 23 .~ .,-..I~" .~ I/ !. ;1' , ............... --
13. nostru este, Intr-o masura foarte mare, conditionata de preceptele ~i de conceptia despre
lume date de religie. De aceea blamarea oricarei religii sau a practicantilor unui cult religios
intensifica ata~area de suflet, ce ne atrage, noua ~i apropiatilor no~tri, tot felul de nenorociri.
Prin urmare, de la dumneavoastra se cere sa va revedeti de la capat Intreaga vialii, InlMurand
toate pretentiile launtrice pe care le-ati avut falii de vreo religie. Rugati-va Sa vi se ierte
intoleranta falii de cei ce v-au jignit sentimentele religioase. Nu se cuvine sa facem din
respectarea preceptelor religioase un scop In vialii. Ca ~i toate celelalte lueruri, ele ne sunt date
ca mijloace de acumulare a iubirii de Dumnezeu. Nu este Intiimplator ca Moise a spart tablitele
din piatra pe care fusesera sapate cele zece porunci. Daca yeti reu~i sa Invingeti tendinta de a
diviniza tot ce tine de religie, precum ~imanifestiirile superioare ale propriului suflet, dadi veli
reu~i sa va sustrageti dependentei de aceste valori, sOlul dumneavoastra I~i va recapata din nou
sufletul. Imi amintesc de un alt caz curios. 0 femeie tiinara a venit la mine cu 0 singura problema:
- Nu mai vreau nimic, a zis ea, parea mi-au disparut toate sentimentele. M-am abrutizat complet,
pe toatii linia. - Sentimentele sunt legate de suflet, i-am zis, daca aveti senzatia ca va pierdeli
sufletul, atunci, probabil, v-ali cram- ponat rau de tot de el. lar cauza este urmiitoarea: n-ati
Incetat niciodatii sa blamati societatea ~istatuI. - De ce atunci n-am fost afectatii de vreo boala?
De ce trebuie sa surar In felul acesta? - Daca v-ati fi suparat pe cineva de 0 manierii dura, 24
nelmpacatii, orientata cu precizie, atunci ~i programul de autodistrugere soar fi Intors tintind cu
precizie. Gelozia v-ar fi provocat 0 congestie cerebrala sau probleme cu pancreasul, izbucnirea de
ura 'i-ar fi afectat vederea, supararea Indelung rumegata - inima ~i plamanii, obi~nuinta de a
critica ~i de a dezaproba de pe pozitiile logicii - ficatul. Supararea dumneavoastra Insa a fost
Indreptatii Impotriva unor grupuri mari de oameni ~i chiar Impotriva lumii Intregi. De aceea,
programul de autodistrugere s-a extins pe 0 scara uria~a, blocandu-va, Incetul eu Incetul, nu
numai trupul ~i spiritul, ci ~i sufletul. Daca dorili sa traiti din nou bucuria sentimentelor, eliberati-
va retroactiv de orice resentiment falii de lume In general, falii de stat ~ifata de grupuri de
oameni. 'p - 1 .' ,..-,... !. ,1
14. CUM LE PUTEM ACORDA SPRIJIN PSIHOLOGIC ELEVILOR DIN CLASELE SUPERIOARE Pentru
inceput, sa trecem in revistii acele probleme care pot aparea in fata elevilor din clasele
superioare. Pentru a putea solutiona 0 anum ita problema, trebuie sa ~tim cum sa stiipiinim
situatia. Cu ciit mai puternicii este dependenta individului de situatie, cu atiit mai reduse ii sunt
posibilitiitile de a se realiza ~i de a-~i rezolva chestiunile de importan(ii vitalii. Elevul din cursul
superior nu s-a desprins incii din mediul familial, deci ii este necesarii ~i abilitatea de a solutiona
acele probleme de comunicare care apar in familie. In pragul absolvirii, tinerii ~i tinerele se
pregiitesc pentru 0 activitate independentii sau pentru 0 continuare a studiilor. A~adar, gama
posibilitiitilor se diversificii mult, dar, in acela~i timp, cresc ~i responsabilitatile. Prima iubire,
stabilirea unor relatii profunde cu persoane de sex opus, toate acestea, privite sub aspect
emotional, sunt triiite la cote mult mai inalte deciit 26 '~ i ~ .~ in perioada de adolescentii. Multi
dintre tineri vor fi chemati sa-~i satisfacii stagiul militar in armatii, unde volumul solicitiirilor
fizice ~i psihice II dep~e~te cu mult pecel cu care s-au obi~nuit in viata civilii. A~dar, sintetiziind
multitudinea problemelor care stau in fata elevilor din cursul superior, putem spune cii
semnificatia schimbiirilor la care sunt supu~i ace~tia este urmiitoarea: primii pa~i fiicuti in viata
independentii presupun deopotrivii posibilitiiti mult mai mari, dar ~i solicitari psihice pe
miisura. Capacitatea tiiniirului de a se realiza in viitor depinde de felul in care el percepe lumea
inconjuriitoare ~i reactioneazii la ea, de echilibrul siiu emotional. Prin urmare, este necesar sa
clarificiim care este conditia principalii pentru formarea unei reactii corecte la lumea
inconjuratoare, cum trebuie sii fim, pentru a nu depinde de situatie ~i pentru a avea posibilitatea
de a depii~i problemele ~i a ne atinge obiectivele propuse? Sa apeliim la cercetiirile asupra
sensibilitiitii ca atare. Care este natura emotiilor? Ce sunt simturile noastre? Este sau nu
sensibilitatea 0 particularitate exclusivii a organismelor vii? Existii. zeci de teorii asupra originii
sensibilitiitii ~i tentative de a-i explica natura. Sa ne formiim acum 0 noua idee despre natura
sensibilitiitii, pomind de la cele mai importante descoperiri fiicute de savanti in ultimele secole.
In ultim,ii ciitiva ani, omenirea a fost pusa in fata unei grave probleme de etica ~tiintificii. Este
yorba de clonarea omului ~i, in general, a oricarei fiinte vii. Voi reaminti cum a fost descoperit
mecanismul clonarii. La 0 celulii obi~nuita, spirala geneticii dublii nu se separii. Acest proces
poate avea loc doar }', ! 27 IIiio. -
15. in celulele sexuale. Cromozomul din celula sexuaJa are posibilitatea de a se divide.
Savantii au separat cromozomii din celula sexuala ~i au introdus in locullu; un cromozom luat de
la 0 celula obi~nuita. Lichidul intracelular a fragmentat cromozomul, determinandu-I sa
functioneze in regim de inmultire. Prin urmare, orice celula din organism poate produce un nou
organism. Inainte se credea cii toate procesele care au loc in celula sunt conditionate de
programul stocat in codul genetic al acesteia. Felul in care a actionat lichidul intracelular asupra
cromozomului dovede~te insa existenta unui program de inmultire pe langa informatia genetica.
Savantii n-au reu~it deocamdata sa explice rostul acestui mecamsm. Mai departe. La inceputul
secolului a fost descoperit a~a- numitul paradox Einstein-Podolski-Rosen. lata despre ce este
yorba. S-a constatat ca doi fotoni care pornesc din acela~i punct pastreaza 0 anumita legatura
reciproca. Actionand asupra unuia dintre ei,. constatam ca reactioneazii ~i celalalt. Altfel spus, se
produce 0 conditionare energetica reciproca in spatiu ~i timp. Paradoxul propriu-zis consta in
faptul ca aceasta conexiune este instantanee. Viteza acestui impuls poate depa~i de mii ~i
milioane de ori viteza luminii. Singura explicatie posibila la care au ajuns savantii este
urmatoarea: viteza infinita de interactiune a celor 2 fotoni se poate explica printr-un singur lucru:
departiindu-se unul de celalalt in plan fizic, ei i~i piistreazii unitatea in plan subtil, informational,
unde notiunea de spatiu ~i timp dispare sau, mai bine zis, se transforma intr-un punct, adica in
ceva cu totul diferit. Urmatoarea descoperire. Atunci cand un obiect cosmic se 28 1 ~ .~. -".,~ ~ ~
apropie de noi, liniile spectrului se deplaseaza spre zona violeta. Cand obiectul se indeparteazii,
liniile spectrale se deplaseazii spre zona ro~ie a spectrului. In )930, astronomul Doppler a
descoperit efectul deplasarii spectrale ro~ii. S-a constatat ca, observat de pe pamant, orice
obiect cosmic se indeparteaza de noi cu 0 viteza mare. Totodata, nu exista un punct ,qi;ntralde la
care Universul incepe sa se dilate. Dilatarea este uniforma in toate punctele acestuia. Curios
lucru, cu cateva decenii inainte de aceasta descoperire, poetul american Walt Whitman a scris
un poem, care se rezuma la urinatoarele idei: "Privesc prin geam ~i viid cerul, vad stele Ie ~i
Galaxiile, care 0 iau la fuga, risipindu-se ~i departiindu-se tot mai mult ~i mai nmlt de mine".
Acel~i Walt Whitman a zis odata: "A~a cum sunt, intreg, nu ma cuprinde spatiul dintre pantofi
~ipalarie". Toata viata lui, el a fost un reporter de mana a doua, care nu compusese niciodata
versuri. ~i iata ca a venit 0 zi, in care el a devenit poet, poet genial. Aceasta metamorfozii el 0
descrie astfel: "Intr-o buna zi m-am intins pe iarba, mi-am desfiicut bratele ~i am privit cerul. ~i
dintr-o data m-am patruns de sentimentul ca sensu I existentei intregului Univers este iubirea" .
In acest fel, prin intermediul simturilor noastre, noi putem primi informatii despre procesele care
au loc in Univers, despre evenimentele trecute ~iviitoare. Vom ma; reveni la acest subiect. 29 rf -
16. r incepiind cu anii "30, Universul a capatat pentru savanti 0 inTati~arecomplet diferitii. in
locul tabloului static ~i imuabil aJ lumii a aparut modelul Universului in mi~care, al Univer- sului
care pulseaza. Oamenii de ~tiinra au ajuns la concluzia ca Universul s-a nascut dintr-un punct.
Acest proces a capatat denumirea de Big-Bang, "marea explozie". Oar acest model ii era deja
c~moscut omenirii cu ciiteva mii de ani in urma, fiind reprezentat in filozofia indiana veche.
A~adar, inainte de aparitia Universului, spatul, timpul ~i materia erau comprimate intr-un singur
punct, posediind 0 natura complet diferita. Fiecare noua descoperire din ultima suta de ani a
discreditat mitul despre imuabilitatea reprezentiirilor noastre asupra lumii. Pe la inceputul
secolului, fizicienii erau de parere ca descrierea tabloului fizic al lumii este, in principiu, incheiatii
~i poate fi completatii door cu detalii minore. Aparitia mai tiirziu a fizicii cuantice a dat peste cap
intreaga imagine a lumii. S-a descoperit ca orice particula este, in acel~i timp, ~i 0 unda. lar in
1906, cu ciitiva ani ,nainte de descoperirea teoriei rela- tivitiitii, Minkowski a ~uns la concluzia ca
spatiul, timpul ~i materia alcatuiesc un continuum unitar ~i, intrucat formeaza un intreg, ele pot
trece ~i se pot transforma unul in celiUalt. Ciiteva decenii mai tiirziu a fost descoperitii notiunea
de particula virtuala. Vidul da na~ere unor particule, care existii ciiteva miliardimi de secunda,
dupa care se intore inapoi in nefiinra. Fizicienii ~i-au schimbat punctul de vedere asupra
materiei, substantei. A aparut 0 altii definitie a substantei. Ceea ce numeam mai inainte materie
s-a dovedit a fi spatiu structurat intr-un anumit fel. 30 1 ~ .. . l""- Oar sa revenim la sensibilitate.
Cum poate fi raportata ea la I" originea Universului ~i la procesele care au loc aici? Emotia
oricarei fiinte vii reprezintii un program care se reveleaza in timp ~i spatiu. Cu ciit este mai mare
amploarea emotiilor, cu atiit mai mari sunt posibilitiitile de care dispune obiectul de a schimba
evenimentele din jur ~i de a se adapta lumii inconjuratoare. Fiecare situatie concretii ia n~tere
dintr-un punct, dintr-un germen, desr~uriindu-se apai in timp ~i spatiu. ~i indiferent de scara la
care evolueaza, ea i~i pastreaza unitatea originara. Cu alte cuvinte, pentru fiecare
evenimentexistii ceva asemeni unui embrion, in care este depozitat programul evolutiei
ulterioare. Pentru a dirija un eveniment oarecare, 0 situatie, trebuie mai intiii sa Ie modelam.
Modelarea poate fi realizata pe doua cdi. Prima - con- fruntarea evenimentelor, care au loe in
planul fizic exterior, ~i generalizarea lor treptata, comprimarea intr-un singur punct
informational. Cu alte cuvinte, rostul giindirii abstracte al sintetiziirii este de a intoarce
evenimentul, dilatat in timp ~i spatiu, la punctul initial. A doua cale de cuno~tere este cea
senzoriala. Ea reprezinta 0 interactiune nemijlocitii cu ger- menuI informational primordial. in
cazul dat, con~tiinta, analiza, aprecierea nu joaca nici un rol, dimpotriva, ele pot fi 0 piedica in
calea cunoa~terii. A~adar, in fiecare dintre noi au Joe in permanenta doua procese opuse.
Ratiunea, con~tiinta com- prima spatiul, timpul ~i materia, tinzand sa Ie reduca la un punct.
Simturile, la riindul lor, dau n~ere spatiului, timpului ~i materiei, dilatiindu-Ie tot mai mult.
Proeesul de pulsare se constatii la toate obiectele din Univers. Intruciit Universul este holografic
nu numai in spatiu, ci ~i in timp, rezultii cd in ~ I I ! If. I 31
17. fiecare secunda este incifrat intreg procesul de aparitie ~i disparitie a Universului. A~adar,
cu cat mai ample ~i mai profunde sunt simturile noastre, cu amt mai vasta este intinderea de
spatiu ~i timp pe care 0 cuprind acestea. Densitatea informationala a sentimentului poate
cre~te ~i poate ajunge, in ultima instant1, Sa cuprindii ca amploare intregul Univers. Daca fiecare
particula este deopotriva ~i 0 uncia, altfe spus, spatiu, atunci putem afirma ca orice obiect din
Univers are 0 natura ondulatorie. Prin urmare, orice obiect ocupa ca volum, in plan subtil,
intregul Univers. Astfel, toate obiectele din Univers, deose- bindu-se in mod esential unul de
celalalt in exterior, sunt indisolubillegate intre ele in plan ondulatoriu, alcatuind un tot unitar
absolut in planul informational primordial. Rezulta cii fiecare obiect contine 0 informatie
completil asupra intregului Univers ~i asupra evenimentelor care au loc in el. intrucat omul este,
totodati, ~i 0 structura de camp, spatiala, ocupand, in plan subtil, intregul Univers, putem
presupune cii principalele programe informationale (dupa nivelul informational primordial
unitar) sunt stocate, in primul rand, in structurile lui de camp ~i, abia dupa aceea, in structurile
lui fizice. Existii mii ~i mii de miirturii care dovedesc ca sensibilitatea omului ~i interactiunea lui
informationala cu lumea inconjuriitoare continua ~i dupa incetarea functiilor fiziologice, adica
in timpul mortii clinice. <:;apacitatea de a vedea, semnalata la indivizi care au orbit, sau
comunicarea, atunci cand s-a produs 0 dezintegrare a functiilor creierului etc., dovedesc ca
sensibilitatea ~i emotiile noastre sunt, prin natura 32 1 lor, mai intai de toate, ni~te structuri de
camp. Prin urmare, pe langa genotipul fizic, al cromozomilor materiali, trebuie sa mai existe ~i un
genotip al structurilor de camp. Doar in felul acesta poate fi explicata posibilitatea clonarii, cand
lichidul intracelular indepline~te un anum it program, ai carui exponenti materiali nu sunt
prezen(i. Or, daca existil un genotip al campului ~i 0 sensibilitate la nivelul campului, atunci
putem admite posibilitatea perpetuarii personalita(ii umane dupa distrugerea completa a
inveli~ului fizic. A~adar, mitul despre sufletele celor mor(i devine 0 realitate. Vorbim despre am-
ploarea emotiilor umane, care cuprinde ~i dirijeazil un anumit volum de spa(iu ~itimp. Dintre
toate emotiile, cea mai ampla este sentimentul de iubire. EI este in cea mai mica masura legat de
inmmplarile de moment ~i are 0 dependen(il minima fa(il de lumea incon- jllratoare. Cu cat mai
inaltil este sensibilitatea omului, cu atat mai amplu ii este sentimentul de iubire ~icu atiit mai
mare este volumlll de spatiu ~i timp pe care-I modeleazil ~i stapane~te, dirijandu-I. $i, respectiv,
cu amt mai mare poate fi amploarea posibilitiitilor lui intelectuale ~ispirituale. Agresivitatea este
0 forma de aparare. Ea apare atunci cand fiinta vie nu este in stare sa controleze situa(ia in care a
fost antrenata. Prin urmare, cu cat este mai mare amploarea iubirii in sufletul omului, cu atat mai
pu(ine emotii agresive ii sunt necesare pentru a dirija situatia. Daca, in plan subtil, orice obiect
ocupa tot Universul, rezulta ca trebuie sa existe un sentiment de iubire absolut, care sa cuprinda
ca amploare intregul Univers ~i sa dea na~tere la tot ce este in Univers. Fiecare obiect din
Univers poartii in sine acest sentiment ca pe ~ ..-J." "-T"'" I 33 ~ -
18. I ".. un program absolut. Prin urmare, atat natura vie, cat ~i cea moarta poseda
sensibilitate. De vreme ce natura moarta are sensibilitate, rezulta ca putem admite la ea
prezenta unor anumite forme de con~tiintA, intelegand desigur ca amt sensibilitatea, cat ~i
con~tiinta se manifesta, la obiectele inanimate, la nivelul campului. Universul s-a nascut dintr-un
punct ~i, in pofida noilor forme de spatiu ~i timp, care se nasc permanent, el i~i pastreaza
caracterul unitar. Cu cat fiecare om i~i va mari posibilitatile de a pastra ~i de a spori sentimentul
de iubire, cu atat mai putin acest sentiment va depinde de circumstantele exterioare, cu atat mai
apropiat va fi omul de cuno~terea primordiala, ~i cu amt mai mult vor spori posibilitatile lui de a
stapani lumea inconjuratoare ~ide a se dezvolta armonios. Elevii din cursul superior se pregatesc
pentru 0 noua viatA, care va evolua la 0 scara mult mai larga decat cea de pana acum. Pe cat de
bine vor reu~i ei sa modeleze evenimentele, sa Ie inteleaga, pe atat de bine vor izbuti sa Ie
dirijeze. Adaptarea lor va decurge mult mai u~or dacii profesorul ii va ajuta in dezvoltarea
metodei de cunoa~tere con~tient-senzoriala. Cunoa~terea se realizeaza, in primul rand, pe cale
senzo- rialii, emotionala. In miisura in care profesorul va reu~i sa-i convingii pe elevi cii buniitatea
sufleteascii ~i sentimentul iubirii sunt principalele conditii de adaptare la viata inconjuriitoare,
in acea masurii vor izbuti tinerii Sa depa~eascii in viitor situatiile dureroase ~i dificile. 0 conceptie
eronatii despre lume da na~tere unui caracter gre~it. Un caracter gre~it duce la actiuni gre~ite.
Actiunile gre~ite provoacii boli, nenorociri ~ideterminii inchiderea perspectivelor ~ia
posibilitatilor. 34 1 Conceptia despre lume poate fi rezumata la cateva principii de baza: in ce
consta sensul vielii? Ce este fericirea? Cum safii fericit? Cum sa te comporli corect in societate ~i
infamilie? Cum sa oblii mai multe in viala? Cum sa devii mai bun? Cand adolescentul identifica
sensuI vietii cu valorile materiale, sfera lui emotional a se ingusteaza, la fel ~i posibilitatile de
cuno~tere. EI are din start 0 adaptabilitate scazuta la lumea inconjuratoare ~i, la orice situatie
ie~ita din comun, raspunde cu ganduri ~iactiuni agresive. Cand elevul din cursul superior vede
scopul ~i sensul vietii in dezvoltarea aptitudinilor ~i a intelectului, spectrul lui emotional devine
mult mai larg. De aceea, posibilitatile de a se dezvolta ~i de a se adapta la lumea inconjuratoare,
precum ~i nivelul fericirii se situeazii la el cu 0 treapta mai sus. Pierzand pentru moment in fata
celui dinmi, el, rara indoiala, va obtine mai multe in viitor. Cu toate acestea, intelectul uman,
aptitudinile, logica, indiferent de anvergura lor, sunt legate de stiipanirea ~i dirijarea unui volum
redus de spatiu ~itimp. De aceea, in cazul unor procese ample, capacitatea de adaptare a acestui
individ nu poate fi mare ~i el este condamnat sii incerce, fatii de oameni ~i fatA de lumea
inconjuriitoare, emotii agresive de lungii durata, care decurg lent ~i inexpresiv. Respectiv si
amploarea actiunilor agresive este mai mare, iar consecintele acestora sunt ~i mai grave. Astfel
de persoane se pot alege cu 35 ~ .~ '_e- ,..p". . - II !. ;f
19. afectiuni cronice incurabile ~i cu 0 serie neintreruptA de necazuri ~i nenorociri. Orice
emotie agresiva se va desfii~ura dupa aceea in spatiu ~itimp ca un program de distrugere ~i de
nimicire a lumii inconjuratoare. Cu cat se mentine mai mult emotia agresiva, cu atAt mai mare ii
este amploarea in timp ~i spatiu ~i cu atilt mai sporita ii este densitatea informationala.
Ajungand la saturatie, programul trece de la obiectul fizic la structura lui de camp. Unitatea
existentil la nivelul campului face ca programul de distrugere, adica emotia agresiva indreptata
impotriva unei alte persoane, sa se intoarca cu 1800 ~i sa inceapa sa-~i distruga propria sursa, cu
alte cuvinte, supararea indelung dospita, ura, blamarea, dorinta de razbunare se transforma, mai
devreme sau mai tiirziu, intr-un program de autodistrugere, intr-o anihilare fizica lentil sau
rapida. A~adar, 0 conceptie despre lume care se axeaza pe valorile materiale sau spirituale
poarta in sine inca din f~ germenii agresivitAtii ~iai viitoarelor probleme. Chiar ~i atunci cand
individul i~i propune ca scop principal aspectele spirituale cele mai elevate. cum sunt idealurile,
moralitatea, etica, iubirea pentru aproape sau pentru 0 comunitate de oameni, cunoa~terea
emotionala a Universului ii ramane limitata, deci presupune agresivitate. in masura in care
tanarul va intelege ca scopul ~i sensuI . vietii constau, in primul rand, in atingerea acelui nivel de
iubire din care a luat na~tere Universul, celelalte obiective secundare se vor putea conecta la
scopul principal, iar capacitatea lui de adaptare ~i de cunoa~tere a lumii va putea atinge cote
maxirne. 36 1 Cu cat mai ample sunt emotiile iubirii, cu atilt mai sporitA este densitatea
informationala a acesteia ~i cu atilt mai subtil este planul la care accede iubirea, apropiindu-se
tot mai mult de planul informalional primordial. A~adar, dupa distrugerea inveli~ului fizic al
omului, sentimentul iubirii continua sa existe. Spre deosebire de aceasta, valorile materiale ~i
spirituale se pierd 0 data cu imbatriinirea ~i moartea. De aceea, dorinta de a face din acumularea
valorilor materiale sau spirituale scopul suprem al vietii poartil in sine, de la bun inceput,
premisele unor traume psihice ~iale unui stres imposibil de dep~it. in concluzie, dinamica
valorilor noastre materiale ~i spirituale, cum sunt bunastarea materiala, aptitudinile, coe-
ficientul intelectual, potenlialul spiritual ~iabilitatea de a dirija lumea inconjuratoare, este
conditionata de proporliile sensi- bilitAlii noastre ~i, in primul rand, de capacitatea noastra de a
simli iubirea. Cu cat este mai mare dependenta iubirii de aspectele materiale ~ispirituale, de
situaliile de moment, cu atilt este mai redus volumul de spaliu ~i timp pe care ea 11poate
cuprinde, indepartiindu-se, in consecinli, tot mai mult de cauza primordiala. Dimpotriva, cand
omul se axeaza pe iubire ~i blandete ~i nicidecum pe emotiile negative, eliberandu-se treptat de
dependenta falil de lumea inconjuratoare, el se apropie de cauza primordiala, capatand astfel
posibilitatea de a se dezvolta armonios. Prin urmare, cel ce inabu~a iubirea din considerente
materiale sau din cauza principiilor ~i idealurilor, sau chiar dintr-un scrupul moral ~i etic,
subordoneaza formele strategice de cunoa~tere a lumii celor tactice. De aceea, mai ~ .~.".--"'.--
'_"'A" !. ;f 37 ............. -
20. I r- devreme sau mai tarziu, el va e~ua. A~adar, sentimentul de iubire, care ne umple
reprezintii 0 valoare in sine ~i reprimarea lui nu justificatii prin nimic. Individul razbunator ~i
susceptibil incearca sa stiipaneasca lumea inconjuratoare pornind de la propriile sale principii, de
la etica ~i moralitatea sa. Amploarea emotiilor lui se restrange, iar adaptarea la mediu scade. In
consecinli, urmeaza un nou val de emotii agresive. Insa, daca va renunta con~tient la dorinta de
a se razbuna, de a condamna ~i de a se supara, el va constata ca posibilitiitile lui de cuno~tere ~i
de stapiinire a mediului inconjurator devin tot mai mari. A~adar, in masura in care elevul din
cursul superior tinde sa cultive bunatatea sutleteasca ~i se concentreaza asupra sporirii
sentimentului de iubire, vor spori ~i posibilitatile lui de a controla situatia ~i de a dep~i
dificultatile cu care se confrunta, indiferent de anvergura activitatilor sale ulterioare. sutletul,
poate fi 1 SITUATIA DE STRES IN, VIATA ADOLESCENTULUI. DEFINITIE ~I TlPOLOGIE Parintele
conceptului de ,,sIres", Hans Selye, afirmase candva: "Stresul Inseamna moarte". Insa, dupa mai
multi ani de investigatii, el a ajuf!s la 0 definitie total opusa celei dintiii: "Stresul Inseamna
viata".. Prin urmare, nu mecanismul stresului ca atare prezinta un pericol, ci atitudinea gre~ita
fata de ceea ce numim noi stres. Daca un eveniment oarecare ameninta sa ne puna In pericol,
apare 0 stare de stres, care elibereaza rezervele interioare ale organismului, ajutandu-I sa
supravietuiasca. Mai Intai de toate, stresullndeamna la actiuni energice, la transformari
exterioare sau launtrice. Actiunile energice Intreprinse In plan exterior ne ajuta sa supravietuim
pentru moment. Ele reprezinta conditia unei supravietuiri tactice. Schimbarile launtrice Insa
lucreaza In contul Supravieluirii strategice, de perspectiva. Studiind coloniile de microorganisme,
biologii au observat un fenomen interesant. Intr-o colonie, mutanlii constituie In 39 ~ .¥-.. - .." .~.
. .... ;i
21. medie 2-3% din numarul total. Oe regula, ei prezinta 0 capacitate vitala scazuta. Mai
Inainte, ei erau considerati 0 abatere de la programul genetic al comunitiitii. Oar, atunci cand
conditiile devin pregnant nefavorabile, numarul mutan- tilor cre~te pana la 30%. Apar specimene
care manifesta capacitiiti complet diferite de ale celorlalte microorganisme. Jar cu ajutorullor
colonia reu~e~tesa supravietuiasca. Acela~i mecanism poate fi aplicat destul de simplu ~i
omului. 0 destabilizare periodica a planului exterior ~i launtric este necesara pentru adaptarea la
mediul Inconjurator. Cer- cetarile antropologilor arata ca, In lipsa schimbarilor negative, care se
produc periodic pe intinsul planetei, omul n-ar fi evoluat. Dadi olnul ar inceta sa se hraneasca, ar
muri, tnSa, abtinandu-se periodic de la mancare, el I~i prelunge~te durata medie de viata.
A~adar, stresul este necesar nu numai adaptarii individului la mediul Inconjurator, ci ~i evolutiei
lui. Ramane de vazut doar cand stresul este periculos ~i cand este benefic. Exista 3 tipuri de
stres. Stresul ca situatie neplacuta In prezent. Stresul ca neacceptare sau regretare a trecutului.
Stresul ca teama de viitor. Sa analiziim primul tip de stres. in evul mediul, Invatatul Ibn-Sina a
efectuat urmiitorul experiment. EI a legat 0 oaie sanatoasa ~i bine hranita la 0 distanta de 5
metri de un lup. Peste trei zile, oaia a pierit. AI~exemplu. Oaia fata un mielut mort. Organismul Ii
este infectat ~i nimic n-o mai poate salva. Atunci i se aduce un miel nou-nascut de la 0 alta oaie.
Ea Incepe sa-I hraneasca, se pune pe picioare ~isupravietuie~te. AI treilea exemplu. 0 turma de
maimute este speriata de 40 1 urletul sirenei, declan~at brusc. Cuprinse de panic!, ele 0 rup la
fuga. insa una dintre maimute este legatii ~i imobilizata. A~adar, ea nu poate nici sa fuga, nici sa
faca vreo mi~care. Orept urmare, maimu(a sufera un infarct. Ce s-a intamplat in primul caz?
Stresul elibereazii potentialul de apiirare ~itrece organismul pe un regim fOr(at. insa, cand
stresul dureazii prea mult, se produce 0 epuizare energetica nervoasa, care poate duce la boala
sau moarte. Prin urmare, capacitatea de a ne deconecta la timp Intr-o stare de stres ne permite
sa ne piistriim sanatatea ~i forteIe 1recesare dezvoltiirii ulterioare. Oricat ar piirea de ciudat,
omul trece prin asemenea situatii mereu, atat doar ca lupul, ca sa zic a~a, se afla la 0 distantii
ceva mai mare. Fiecare dintre noi trece prin situatii care amenintii direct sau indirect viata,
sanatatea, cariera, bunastarea noastrii. Oaca yom schimba periodic ritrnul vietii, al situatiei in
care ne aflam, stresul va Inceta sa mai fie continuu, devenind dozat, ~i din periculos se va
transforma in benefic. Cei care sunt pasionati de mar~uri turistice, de plimbari in sanulnaturii, de
sport Invatii, In primul rand, cum sa se deconecteze de la starile de stres, de la evenimentele
neplacute, legate de familie ~i de locul de munca. Cu alte cuvinte, stresul poate fi dirijat,
transformand veninuJ in medicament. Sa presupunem 0 altii situatie: lupul este legat ~i
imobilizat, iar oaia este pusa deasupra lui sau este chiar legatii de el. Stresul va trece mult mai
repede ~ioaia va supravietui, caci lupul va fi pentru ea nu doar un simbol al mortii, ci ~i 0 fiintii
vie, cu blana, miros, mi~cari. La inceput, stresul va fi atat de puternic, Incat cuno~tinta i se va
deconecta sau I~i va incetini ~ .~. ., .. ."v~- ~ .~.. ;I , 41 ~ -
22. activitatea. Pe urma insa atitudinea fata de sursa de pericol se va schimba. Prin urmare, se
poate realiza 0 schimbare de atitudine fata de stres §i 0 discreditare a importantei lui. , Daca
omul §i-a format 0 atitudine unilaterala fata de stres, socotind ca trebuie sa evadeze sau sa-I
anihileze cu orice pret, 0 atare abordare a situatiei poate genera probleme. Imaginati-va ca aveti
la serviciu un coleg care va este nespus de antipatic. Nu va puteti da demisia, dar nici nu-i mai
puteti suporta prezenta. Daca aceasta situatie va continua mult, ea risca sa va afecteze sanatatea
§i starea psihica. Sa presupunem acum ca v-ati decis sa abordati problegia in felul urmator:
stabiliti ce anume va displace la acest om, apoi va apropiati §i intrati cu el in vorba. Incercati sa
aflati cat mai multe despre el §i despre familia lui. Continuati in felul acesta pana dnd veti simti
ca in sufletul dumneavoastra ia na§tere un sentiment cald. Inchipuiti-va cum era el mic copi!. Ce
nu i-au putut oferi parintii? Imediat ce acest sentiment de caldura sufleteasca va deveni stabil,
stresul va disparea. Prin urmare, pastrarea bunatatii suflete§ti, capacitatea de a intreziiri la orice
individ §i calitiiti pozitive ne ajuta sa ne schimbam atitudinea fata de stres §i sa-I diminuam. Dar
sa presupunem ca lucrurile au evoluat altfel: incercarea dumneavoastra de a stabili un contact cu
persoana respectiva a determinat-o sa reactioneze brutal §i chiar sa va injure. Atunci, oricat ar
parea de ciudat, veti constata ca sufletul va este cuprins de un sentiment de blandete §i de
seninatate, astfel incat, a doua zi, veti putea trece deja cu mai mult calm pe langa ea. De ce s-a
intamplat a§a? Explicatia este urmatoarea: v-ati transferat pretentiile de la nivelul de profunzime
la cel de 42 " i suprafala. Cu alte cuvinte, ati incercat sa stiipaniti situatia de stres. La fel §i in cazul
oii ingrozite: daca aceasta ar fi behait mereu, ar fi putut ramane in viala. 0 permanentii apreciere
negativa a situatiei poate duce la aparitia unor afectiuni grave §i la scaderea potentialului
creator. Altfel spus, omul poate vedea lupul chiar §i acolo unde acesta nu exista. in concluzie . ,
rigiditatea in aprecieri, fie ca este vorba de oameni sau de lumea inconjuratoare, fixarea pe
aspectele negative ale vietii se pot solda cu 0 stare de stres permanenta la nivelul sub-
con§tientului, iar mai mrziu cu afectiuni fizice §i cu dimi- nuarea capacitiitilor spirituale. Sa
trecem la cea de-a doua situatie. Organismul animalelor este slabit dupa 0 na§tere dificila. EI
este infectat cu toxine §i istovit de sarcina. Se produce 0 destabilizare, nu atilt a planului exterior,
cat a starii lui interioare. Organismul viu reprezintii, de fapt, 0 colonie de celule, in care au loc
permanent procese distructive §i modificari, insa aceste modificari sunt tinute sub control, fiind
grupate dupa anumite functii. Atunci cand proportiile destabilizarii depii§esc capacitatea acestor
functii, organismul se imbolnave§te sau moare. In cazul dat, oaia era sortitii pieirii, caci nivelul
modificiirilor care s-au produs in organismul ei a depa§it limitele admisibile, sau, folosind
terminologia noastra, a depii§it normele admisibile. Oii i se aduce un mielut abia filtat, ceea ce
determina 0 poten(are bruscii a mecanismului iubirii §i a afectiunii pentru 0 altii tiinta vie. Drept
urmare, proportiile stresului devin surmontabile. De aici tragem concluzia ca rezervele suflete§ti
de blandete interioara, de iubire §i caldura determina capacitatea noastra de a invinge stresu!.
f .~. - '""M-.'- ~. !. / , 43 ~ -
23. Persoanele inraite, inveninate, care au mereu tendinta de a-~i inabu~i sentimentele calde,
prietenoase, W mic~oreazA posibilitatile de adaptare ~i de cuno~tere a lumii incon- jurntoare.
Mai devreme ori mai mrziu, agresivitatea interioara, reprimarea iubirii ~i bunatatii suflete~ti Ie
va afecta nu numai sanatatea fizica, ci ~i pe cea psihica, diminuandu-Ie aptitudinile ~i
potentialul creator. in lagarele de concentrare, unde oamenii erau supu~i unui stres permanent,
primii care piereau erau criminal ii, dar ~i oamenii inraiti ~i disperati. Ultimii mureau aristocratii
~i credincio~ii, adica acei oameni, pentru care bunatatea sufleteasca, pastrarea rezervelor
interioare de iubire constituiau un principiu de bazA. In decursul mai multor ani, oamenii de
~tiinta americani s-au zbatut sa elucideze cauzele durerilor acute in zona abdo- menului la copiii
mici de numai cativa ani. Au fost examinate cateva mii de cazuri. S-a constatat ca, in perioada
sarcinii ~iin cea premergatoare ei, viitorii parinti au manifestat nervozitate ~i ingrijorare excesiva.
Cu alte cuvinte, emotiile negative, stresul pe care nu au putut sa-I dep~easca parintii in intervalul
de timp mai sus mentionat se transmit copiilor lor, ampli- ficandu-se la ace~tia. Cercetarile
intreprinse de autorul lucrarii de fata au demonstrat pe baza a sute de exemple ca pana ~i starile
de stres din copilarie ~i adolescentii, care n-au fost dep~ite, pot influenta negativ caracterul,
sanatatea ~i soarta urma~ilor. A fost descoperit un nou mecanism de autoreglare: daca indi-
vidul se concentreaza asupra sentimentelor de iubire ~i blandete, retraind imaginar de zeci de ori
toate situatiile de stres, atat in sufletul lui, cat ~i in eel al copilului se produc 44 ~ schimbari
benefice de profunzime. Aplicand acest mecanism, parintii i~i pot ajuta copiii, sporindu-Ie
considerabil capacitatea de depa~ire a situatiilor de stres. ~i nu numai atal. Am asistat de multe
ori la vindeearea copiilor bolnavi fizic sau psihic, drept urmare a efortului de armonizare
interioara fiicut de parintii lor. in cazul unui stres de nedep~it, boala functioneazA ca un
adjuvant. Afectiunea fizica sau psihica destabilizeazA echilibrul organismului. Un anumit tip de
stres elimina alt tip de Sires. Deei se produce 0 inlocuire a unui tip de stres cu altul. Pe fondul
bolii, orice stres dispare, fiind dep~it de mai mull. A~adar, capacitatea de a invinge orice stres,
sporirea bunatatii suflete~ti, disponibilitatea de a oferi celor din jur caldura sufleteasca - prin
vorbe, comportament, grija fata de ei - toate acestea, acumulandu-se in subcon~tient, ne
modeleazii caracterul, ajut8ndu-ne ulterior sa scapam de multe boli. Sa trecem la eel de-al
treilea caz. Fiinta vie se deosebe~te de obieetul inanimat prin reactia pe care 0 are fata de
mediul inconjurator. Orice schimbare a mediului inconjurator ne provoaca emotii, fie pozitive,
fie negative. A~adar, rasuna urletul sirenei. Acesta destabilizeaza starea psihica a maimutei,
amenintiind ~i cu 0 destabilizare in plan fizic. Pentru a piistra starea de confort interior,
maimutele 0 iau la fuga. insa, daca maimuta nu poate face nici 0 mi~care, stresul continuu ii
provoacii emotii de frica, urn ~i dorinta de a evada din viatii. Aceste emotii agresive, negative au
provocat infarctul. Cum stau lucrurile intr-un mediu uman? Sa presupunem ca doi indivizi au fost
jigniti pe nedrepl. Primul i~i expune obieetiile, incercand sii modifice starea ~ .~. .. .".' fA~ ;f 45 ~
----
24. lucrurilor. Cu cat mai numeroase Ii vor fi tentative Ie ~i cu cat mai energic va cauta el sa
stabileasca motivele celor Intiimplate, cu atat mai putine emotii negative se vor isca In sufletul
lui. Celalalt nu face decat sa se supere, refuzand sa actioneze, cu alte cuvinte, Incremene~te In
aceasta stare. in consecinta, el se poate alege cu 0 afectiune fizica. A~adar, depa~irea stresului
depinde de cat de energici suntem, de capacitatea noastra de a transforma emotia negativa In
actiune. Cercetarile de ultima ora ale oamenilor de ~tiinta americani In problema longevitiitii au
aratat ca exista doi factori care se Intrunesc la indivizii cu 0 durata exceptionala a vietii:
bunatatea sufleteasca ~i activitatea intensa. Tocmai acestea sunt calitatile necesare depa~irii cu
succes a starilor de sIres. Emotia agresiva, supararea este 0 Incercare de autoaparare. E ca 0
dorinta de a anihila obiectul stresului. Daca individul va fi Invatat cum sa se apere, supararea ~i
urmarile unui sIres nedep~it Ii vor afecta Intr-o miisura mai mica sufletul. Sa presupunem ca,
Incercand sii-mi cumpar un apartament, am fost tras pe sfoara. Daca nu voi ~ti cum sa actionez,
ma voi umple de necaz ~i ura. Dar daca ma familiarizez cu legislatia, consult un jurist, apelez la
prieteni, ca sa aflu cum se procedeazii Inasemenea cazuri, apararea mea se transforma Intr-un
sistem de actiuni judicioase. Ea Inceteazii sa mai fie 0 emotie agresiva periculoasa. Mai exista ~i
un alt aspect important. Dad voi lua In calcul din timp toate variantele dezagreabile posibile,
atunci, chiar ~i In cazul aparitiei unei situatii neprevazute, voi reu~i sa dep~esc mult mai u~or
starea de stres. A~adar, una dintre premisele depa~irii stresului este pregatirea pentru el! 46 1
f .~ Vom fi pregati!i din timp sa Infruntam 0 situa!ie de stres ~i sa 0 ~~pa~im, dadl 0 yom include
In existenta noastra ca pe 0 condl!le necesara dezvoltiirii. Atunci cand, la Paris, solda!ii lui Petru I,
Infierbanta!i dupa 0 'baie de aburi, s-au aruncat In apa prin sparturile Tacute In ghea!ii, parizienii
au crezut ca ei vor sa se sinucida. Pe fondul unei stari suflete~ti de seniniitate ~i bucurie, apa
rece ca gheata, aparent periculoasa, actiona ca un leac. in Rusia, 0 tradi!ie bll1e statornicita
interzice certurile~i Injuraturile In sauna, Dac~ ~mul vine sa faca baie de aburi Intr-o dispozi!ie
proasta, Irasclbtla, el se poate Imbolnavi:' Cu un secol In urma, naufragia!ii nu supravietuiau mai
mult de cateva zile, iar autopsia ulterioara ariita ca ei au murit de foame. Astiizi, cand oamenii au
aflat ca abstinenta alimentara poate fi benefica ~i ca existii metode speciale p~ntru !inerea unel
cure de foame, s-a constatat ca 20, 40, 50, 70 de zile de abstinen!ii nu provoaca 0 epuizare
excesiva. S-a' remarcat u~l11atorullucru: daca, In timpul curei de foame, omul Incepe sa se
enerveze sau sa se Ingrijoreze, cura trebuie Intrerupta neintarziat, Intruciit ea devine daunatoare
sanatatii. Incapacitatea de a depa~i 0 stare de stres are un efect de rezonan!ii asupra tuturor
celorlalte situa!ii de stres. Multe p~rsoane, ciocnindu-se de 0 situatie insurmontabilii ~i Ineer-
cand emo!ii agresive (iar, pentru adaptarea noastra la mediu acestea sunt du~manul numarul
unu), Tara sa-~i dea maca; seama de acest lucru, Incep sa manifeste emo!ii similare In orice altii
situa!ie. Astfel, dacii cineva, de piIda, ~i-ajudecat aspru parin!ii, va mal1lfesta acee~i atitudine ~i
fa!ii de alti oameni. Deseori L ;f 47 ............... -
25. I r sursa de stres 0 reprezin!! conceptia noastra despre lume. Oaca ne aflam mereu in
cautare de vinovati, fiira indoiala ca yom fi cople~iti tot timpul de emotii agresive, fapt ce ne va
diminua adaptabilitatea. in epoca abolirii cultului personali!!tii, oamenii au capatat acces la
adevarul despre evenimentele dramatice din trecut. intreaga tara se afla intr-o stare de stres.
Orept reactie, s-a incercat aruncarea tuturor vinilor asupra unui singur conducator al statului:
Stalin. Au izbucnit emotiile agresive, dispretul, blamarea, ura. Mai tArziu, aceas!! stare de stres,
care nu a putut fi dep~itA, a atras dupa sine urmari negative. insa cei mai putin miopi dintre
istorici afirmau ca Stalin nu poam nici 0 vina. Caci, spre exemplu, unul dintre liderii posibili,
Trotki, fusese un om mult mai crud. lar Stalin, dupa cum s-a dovedit, nu s-a abatut intru nimic de
la principiile elaborate de Lenin. Atunci a pomit un val de invinuiri la adresa lui Lenin. Informatia
despre acesta s-a dovedit a fi ~i mai ~ocanta. Apoi s-a constatat ca Lenin, in principiu, a actionat
in conformitate cu programul trasat de Marx ~i Engels in operele lor. Abia in zilele noastre, multi
incep sa inteleaga ca nu imperfectiunea unui individ sau a unui grup anum it de oameni este
responsabiJa de nenorocirile prin care a trecut (ara. Cauza rezida in imperfectiunea doctrinei
comuniste insa~i, deci ~i a reprezentarilor noastre despre lume ~ioameni. "Nu exista oameni,
exista idei " - spuneau vechii indieni. A~adar, 0 conceptie coree!! despre lumea inconjuratoare ~i
impulsul sustinut de a cunoa~te lumea constituie premisele depa~irii starilor de stres care se
produc la scara mare. Studierea inceputurilor filozofiei ~i religiei ne ajuta sa 48 ~ ~_.~.-. ~ ..."..~ .
_..~. invingem tendinta receptarii unilaterale a lumii ~ia situaliilor. Ceea ce credem acum ca ar fi
daunator, maine se poate dovedi benefic. 0 atare abordare ne ajuta sa punem capat emoliilor
negative ~i sa pastram in orice situalie blandelea sufleteascii., atat de necesara dep~irii starilor
de stres. Omul se deosebe~te de animal prin capacitatea sa de a giindi abstract. Memoria ne
permite ca, analizii!ld evenimentele trecutului ~i urmarile lor prezente, sa facem gene- raliziiri,
care ne dezvolta conceptia despre lume ~i sporesc adaptabilitatea noastra la ea. Imaginatia ne
permite sa modelam viitorul. Cu cat mai activ lucreazii imaginatia noastra, cu cat cream mai
multe modele imaginare. cu aliit mai bine ne orien!!m in timpul prezent ~i cu atat suntem mai
pregatili pentru viitor. Oar stresul poate fi generat nu numai de intamplarile prezente. Uneori, el
se poate ascunde ~i in spateIe trecutului sau in viitor. in cazul in care trecem printr-o situalie
neplacutii in prezent, putem totu~i sa incercam s-o modificam sau sa ne schimbam atitudinea
fata de ea. insii, daca aceastii situatie apartine trecutului, ne este deja imposibil sii mai
schimbam ceva ~i atunci nu ne ramane altceva decat sa revenim asupra atitudinii noastre fata de
ea. Dacii ne menlinem emotiile, stiiruind in dorinla de a schimba situatia, ~i regretam trecutul,
neacceptandu-I, apare 0 suprasolicitare psihica. Atunci ciind omul munce~te mult timp in conditii
de suprasolicitare fizicii sau psihicii, beneficiind totodatii de foarte puline emolii pozitive, stresul
rezultat se poate dovedi imposibil de depa~it, putand duce la urmari grave. Fixarea unui obiectiv
imposibil de realizat ~i dorinta aprigii de a-I atinge due la distrugere 49 - ;f
26. fizica sau spirituala. Suprasolicitarile psihice sunt mult mai periculoase dedit cele fizice.
De~i se acumuleaz! pe neobservate, efectele lor sunt resimtite 0 perioada mult mai indelungata
de timp ~i se pot prelungi pentru ani ~izeci de ani de zile. Pana la Sigmund Freud se credea ca
emotiile dispar tara urma, atunci cand dispare factorul care Ie-a provocat. Cercetarile efectuate
de Freud, lung ~i de altii au aratat ca emotiile umane au 0 structura complex! cu mai multe
niveluri. Exista emotii de suprafat!, care reactioneaz! la evenimentele din jurul nostru, ~i existii
emotii de profunzime, a caror existent! n~i macar nu 0 banuim, de~i importanta lor poate fi mult
mai mare decat a celor de suprafat!. Freud a descoperit ca emotiile noastre au 0 inertie colosala.
Disparand la suprafata, ele continua sa existe ani in ~ir in subcon~tientul nostru. Inertia emotiilor
este necesara functionarii mecanismului memoriei. lar tara 0 memorie dezvoltatii este imposibil
mecanismul gandirii. La baza gandirii sta mecanismul compararii a doua sau mai multe marimi
in spatiu ~i timp. Cand nu suntem in stare sa evaluam situatia, sa 0 analiziim ~i sa 0 comparam,
are loc franarea proeesului de gandire. Psihologii din Uniunea Sovietica au efectuat urmatorul
experiment. Mainile unui voluntar au fost cufundate in ghips, care a fost lasat sa se intiireasca,
apoi prin fata lui au trecut prietenii ~i rudeIe. Omul n-a fost in stare sa-i recunoasca. S-a
constatat ca procesul de recuno~tere, de sintetizare, adica procesul gandirii, este indisolubillegat
de proeesul emotional. Cand are loe procesul recunoa~terii, degeteIe mainilor omului 50 4 f .~. -,
n'~"'-_..~- ~. tresar de parca ar pipai fetele celor apropiati sau orice alt obiect pe care 11 prive~e
el. Aceste concluzii, ca ~i ideea acestui experiment, au aparut dupa ce a fost observat urmatorul
fenomen. in timpul celui de-al Doilea Ruboi Mondial, in spitalele din spatele frontuIui erau adu~i
geni~ii raniti. De regula, ace~tia i~i pierdeau in urma exploziei mainile ~i vederea. De~i starea lor
psihica era normal!, iar creierul nu Ie era afectat de traumatisme, dupa cateva zile la geni~ii raniti
erau semnalate tulburari ale vorbirii. Aceste tulburari erau destul de per- sistente. Dar, daca
pacientului i se modela din oasele radiale un fel de cle~te, cu ajutorul cilruia sa poata simula
mi~carile din degete ~i pipai obiectele, vorbirea i se restabilea destul de repede. Din cele expuse
mai sus se poate trage urmatoarea concluzie: mecanismul de baz! al memoriei se afla in
sentimentele ~i emotiile noastre. Memoria rationala nu se poate dezvolta tara 0 memorie
emotionala. Toate emotiile noastre sunt legate de lumea inconjuratoare, permi(iindu-ne
adaptarea la ea. in ultima instanta, ele se rezuma la emotiile care stau la baza instinctelor
noastre. Amploarea acestor emotii depa~e~te cu mult 0 singura viat!. Ele se transmit din
generatie in generatie, iar volumul de spatiu ~i timp pe care 11 cuprind depa~e~te cu mult
amploarea emotiilor de moment. Fara astfel de emotii de amploare ~ide foarte lunga duratii este
imposibila adaptarea, atat de necesara, la mediul inconjurator, caci procesele momentane sunt 0
reflectare a proceselor de lunga durata. Prin urmare, pentru ca orice entitate vie sa se poata
adapta, este necesar ca straturile care stau la baza ;f 51 ~ ---
27. memoriei emotionale sa reactioneze la Intregul Univers. Trebuie sa existe. 0 emotie prin
intermediul careia orice entitate vie poate sa primeasca informatiaprivitoare la toate procesele
care au loc In Univers. De la aparitia tuturor forme lor vii ~i pana In prezent, aceasta emotie
trebuie sa fie continua, iar activarea ei maxima trebuie sa aiba loc In momentul constituirii
structurilor informationale ~i fizice ale entitatii vii. Aceasta emotie nu poate fi alta decat
sentimentul iubirii. in viata oricarui organism viu existii doua perioade de manifestare a acestei
emotii. Prima, cand are loc formarea structurilor informationale ale viitoarei entitati, ~ia doua,
cand se formeazii structurile fizice ale acesteia. La animale, peri- oadele respective poarta
denumirea de jocuri nuptiale, urmate apoi de Imperechere. Cu dit omul resimte mai profund
iubirea, cu cat 0 cultiva ~i 0 pastreazii mai mult, marindu-i inertia, cu atiit mai mari Ii sunt
posibilitiitile de a cunoa~te ~i de a se dezvolta In aceasta lume. Cu alte cuvinte, sentirnentul
iubirii poate fi numit principala sursa informationala pentru toate fiintele din Univers.
Evenimentele se produc pe toate planurile: In Univers, In Metagalaxie, in galaxia noastra, dar
~iinjurul nostru, pe 0 razii de numai ciitiva metri. i;)i toate sun!, in egala miisura, importante. Se
deosebesc doar prin intervalele de timp diferite. Pentru a-~i asigura supravietuirea inveli~ului
fizic sau pentru a-~i apiira teritoriul vital, fiinta vie este pusa periodic in situatia de a se comporta
agresiv. Oamenii de ~tiin(ii au constatat un fapt paradoxa. Dintre toate emotiile instinctuale, cele
agresive se potolesc cel mai greu. De aici, psihologii au 52 ,~ 1 ~ .~ tras concluzia ca, la om ~i la
celelalte fiinte vii, principalul instinct este cel al agresiunii. in realitate, agresivitatea este 0
modalitate de adaptare prin procese rapide, de scurta duratii. in masura In care omul se axeazii
pe un astfel de mecanism, el i~i blocheazii accesul la adaptarea strategica. Cu alte cuvinte, priviti
din perspectiva unei ample desfii~uriiri temporale, indivizii care manifestii un grad sporit de
agresivitate ~i lipsa de bunavoin(ii sunt neviabili. Atunci cand persistii prea mult timp, emoti ile
agresive Incep sa disloce ~i sa distruga sentimentul iubirii. in felul acesta, se produce 0
Intrernpere a contactului cu procesele informationale din Univers, iar acest lucrn duce la boala ~i
la moarte. Cu alte cuvinte, daca sentimentul de bliindete ~i iubire trebuie sa aiba 0 inertie
maxima, sentimentul de iritare, agresivitatea, comportamentul dur trebuie sa aiba 0 inertie cat
mai mica. Atunci ~i adaptarea la lumea Inconjuratoare decurge In mod firesc. Sa revenim la
trecut. Daca individul apreciazii negativ situatia care se deruleaza In prezent, avem de-a face cu 0
emotie agresiva de scurta durata, ciici orice apreciere negativii conecteazii mecanismul
agresivitatii. Aprecierea critica agresiva a unei situatii de moment reprezinta un pericol, totu~i
unul nu prea mare. Dacii apreciem negativ un grup de oameni, statui sau Intreaga omenire, chiar
~i 0 scurta conectare a mecanismului agresivitatii poate fi periculoasa pentru siinatatea psihica ~i
fizica. insa, daca apreciem emotional negativ evenimentele trecutului, adica dispre(uim,
condam- niim, regretam, agresivitatea fata de iubire cre~te de sute ~i mii de ori. Respectiv scad
~i posibilitiitile noastre de adaptare ~i atunci orice stres devine imposibil de depa~it. II !. ;1'
53 .:............. ...-
28. I r De aceea emotiile negative legate de evenimentele trecutului, in cazul in care nu ne
schimbam atitudinea fat1i de respectivele situatii, poate sa ne diminueze considerabil
capacitatea de adaptare in prezent. Sentimentele de frica, neincredere provoaca stresul care de
regula este legat de evenimentele ~i situatiile din viitor. Influenteaza oare aceste emotii starea
noastra fizica ~i psihica? Sa luam ~i sa analizam separat sentimentul fricii. De regula, acest
sentiment este legat de amenintarea directa a vietii, adica, ea tine de procesele rapide ~i de
scurt1i durata. Leopardul se napuste~te asupra maimutei ca s-o s~ie ~i s-o devoreze. La maimuta
apare sentimentul fricii. Aceasta este indisolubil legata de sentimentul urii ~i de dorinta de a
nimici leopardul. In principiu, orice sentiment de frica ascunde in sine ura ~i dorinta de a nimici
obiectul care a provocat frica. De aceea, ingrijorarea sporitA, teama de viitor sunt sentimente
agresive instantanee, care au crescut in proportii de 1000 de ori. Individul care se teme de viitor
se distruge pe sine nu mai putin activ dedit cel care regreta ~i blestema propriul trecut. A~adar,
una dintre conditiile principale pentru de~irea stresului 0 reprezint1i atitudinea corect1i, din
punct de vedere emotional, fata de lumea inconjuratoare, fat1i de evenimentele trecutului ~i ale
viitorului. Organismul elevului din cursuI superior se pregate~te pentru 0 schimbare deplina a
ritmului de viat1i. Este posibila despartirea de parinti, in vederea continuarii studiilor intr-o
institutie de invat1imant superior sau a satisfacerii serviciului militar. EI i~i ia ramas bun de la
mediul ~colar. Regimului destul de calm ~i de masurat al vietii de ~colar ii ia locul 54 1 ~ . -"
schimbarea brusca a situatiei la facultate sau la locul de munca. Majoritatea tinerilor urmeaza sa
faca armata, unde suprasolicitarile fizice ~i morale sunt inevitabile. La ace~i varstA de 15 - 18 ani
are loc, de obicei, ~i prima intiilnire cu dragostea. Elevul din cursul superior se pregate~te pentru
0 viata de sine st1itAtoare,el va trebui sa-~i apere ~i sa-~i sustina propriile interese, sa depuna
efort pentru a-~i atinge scopul propus, iar, in unele cazuri, el va trebui sa faca fat1i ~i conflictelor.
Primii care-i pot veni in ajutor in aceast1i perioada sunt parinti i. Daca parintii adopt1i 0 pozitie
corect1i, ajutiindu-~i copilul, dezvoltand nu numai relatii parinte~ti, ci ~i de prietenie,
apropiindu-se de el ca de un egal, atunci, in orice situatie de stres, acesta Ie va simti sprijinul,
ceea ce-i va .intAri sistemul nervos ~i-i va largi posibilitatile. Insa, daca p1irintii incearca sa
inabu~e cu asprime orice Ii se pare gre~it in comportamentul copilului, crezand ca in felul acesta
instituie ordinea, ei nu fac dedit sa-i aduca acestuia un prejudiciu, caci ii restrang considerabil
capacitatea de adaptare, oferindu-i doar un singur model de comportarnent, care, in
acceptiunea lor, este corect. Pedagogia inseamna efort permanent, picatura cu picatura,
nicidecum 0 galeat1idintr-o data. Cand parintele cauta sa inteleaga care sunt, de fapt,
necesit1itile copilului, aceasta com- pasiune ~i participare efectiva (care nu exclude catu~i de
putin critica actiunilor gre~ite) se dovede~te a fi cu mul! mai salutar1i dedit orice predica rostita
pe un ton moralizator. Cand piirintele nu dore~te sa inteleaga ce i se intiimpla copilului,
multumindu-se doar sa ridice intre ei doi un zid de exigente, el iI cufunda pe acesta intr-o stare
de sires greu de depa~it. 55 " '''.''A'' - .. , ;I
29. Copilul ineeteaza sa mai fie ghidat de sentimentul de iubire ~i prietenie falii de parinti,
dimpotriva, elcauta un punet de sprijin doar in sine insu~i. Acest lueru du.ce Ie egoism ~i la
eruzime falii de eeilalti oameni. Cand parintele line sa-~i demonstreze in toate situatiile
superioritate a fata de eopil, el ii suprima aeestuia eea mai eficienta dintre posibilitalile de
invingere a starii de stres, care consta in rnentinerea bliindetii ~i a iubirii in sutlet. Umilirea
copilului, afi~area propriei superioritati nu sunt nici proeedee pedagogi~, nici metode de
educatie, ele nu reprezinta altceva decat 0()axare gre~ita pe propria foqa, inteligenta ~i
importanta. Cu cat copilul este mai protejat launtric fata de stres, avand 0 mar:e inertie a iubirii
~i blandetii, cu atiit este mai greu de dirij at. Nu-i mai poti porunci, trebuie deja sa tratezi cu el ca
de 18 egalla egal. Multi parinti vor sa vada in propriul lor copil no un prieten, caruia trebuie sa-i
arati consideratie, ci un sclav obligat sa depinda de ei. in loe de iubire ~i blandete, ei se aleg eu
senzalia propriei superioritati ~i importante. ~i atunci tot pr~sul educational se rezuma exclusiv
la intarirea dependentei copilului fata de parinti, precum ~i la dorinta de a face din el copia
exacta a propriei personalitati. Oar, pentru a se ob~:ine acest lucru, in sufletul lui trebuie distrus
obstacolul cel TImi mare, care este sentimentul iubirii ~i al bliindelii. Fiecare parinte simte
dorinta de a-I face pe copil Sa depinda de el. in masura in care va rezista acestei tentatii, tara a-i
fi tearna Sa apara in oehii copilului, in anumite momente, slab ~i vu I nerabil, el va reu~i sa-i
cultive copilului, in loe de frica ~i i nveninare, iubire ~i blandele, care-I vor ajuta mai tiirziu sa tina
piept incercarilor ~i sa oblina cat mai multe in vialii. 56 i f .~ CONTROLUL ASUPRA SITUATIEI, ;f in
ultima vreme mi se intiimpla ceva ciudat: imi este zadarnicita orice tentativii de a dirija mersul
evenimentelor. Dupa 0 scurta analiza mi-am dat seama cii acest lucru nu poate fi decat salutar
pentru mine. Caci, imediat ce ma angajam in eeva, dorinta de a tine intreaga situalie sub control
cre~tea ca 0 avalan~ii. Urma neintarziat 0 explozie de iritare, iscata din orice fleac. Pacientii imi
miirturiseau deseori dorinta venita ca din senin de a lovi sau chiar de a baga cutitul in cineva
(daca se intiimpla sa-I tinii in mana in acel moment). Am trecut ~i eu prin asemenea stari. Acum
inteleg cii este yorba de dorinla exageratii de a-i dirija pe allii ~i de a nimici pe oricine nu se
supune. Atund cand te axezi pe propria ta voinlii ~i dorinlii, uili de vointa Divina. latii de ce in
budism una dintre eonditiile obligatorii pentru obtinerea iluminarii este renuntarea la dorinte.
Prin urmare, eeea ee se cuvine sa dezvoltiim in noi este capacitatea de a ne simti secundari ~i 57
~
30. r, vulnerabili, ~i nu puterea de a stApani lumea. Le explic adesea pacientilor mei ca dorinta
de a dirija mersul evenimentelor in planul exterior stimuleazi'i dezvoltarea ~i largirea posibi-
litatilor, pe cand dorinta de a conduce lumea in plan subtil, launtric provoaca boli ~imoarte.
Discutam nu demult cu 0 cuno~tintii despre problemele cu care se confrunta un amic de-al
nostru comun. - I-a crescut nivelul trufiei, a fost parerea mea, i s-a creat impresia ca Ie este
superior celorlalti. Aceasta va duce, mai devreme sau mai tiirziu, la un e~ec pe toatA linia. Pentru
acuratetea eXperimentului, propun sa alcatuim 0 listAde patru persoane, inclusiv noi doi, ~i sa Ie
examinam pe rand nivelul trufiei. - Primul, am zis, la acesta, totul pare sa fie in regula. La al
doilea era evident un nivel sporit al trufiei. - AI treilea ? - m-a intrebat amicul meu. - La acesta se
anuntii un deznodamant fatal, am zis. Nivelul trufiei nu-i Iasa nici 0 ~sa de supravieluire. L-am
examinat ~i pe al patrulea. Parametrul trufiei se afla, de bine, de rau, la cote acceptabile.
Numarul doi era amicul nostru comun care avea 0 multime de probleme. tar numarul trei m-am
dovedit a fi chiar eu. [mediat am in(eles cum stau lucrurile. Incepusem sa abordez in
subcon~tient palierele care tineau de alte lumi ~i care erau mult mai ample. Un an intreg m-am
tot rugat, pentru a ma elibera de cramponarile de spiritualitate, aparute in unna contactului cu
patru lumi. Uneori, in timpul diagnosticarii se strecurau programe de nivelurile 7 - J3, cu toate ci
nu era yorba decat de 0 diagnosticare superficiala, de 0 citire a infonnatiei de la aceste 58 1
niveluri, ~i nicidecum de 0 interactiune. Pe cand, in cazul interactiunii nemijlocite, energetice,
e~ti antrenat intr-un proces asemanator celui in care, in loe de 0 rubia, te alegi cu un milion. Nici
nu realizezi ca nivelul trufiei tale a explodat, transfonnandu-se imediat intr-un program de
autodistrugere. Omul nu reu~e~te sa controleze dorinta de a-i strivi pe ceilalli sau de a se nimici
pe sine. Mai tiirziu el i~i pune capat zilelor sau se stinge de vreo boala grea, tara a mai apuca sa
deslu~easca motivele celor intamplate. Mi-am dat seama ca am la dispozitie putin timp. Unica
ie~ire din situatie este sa fug, sa ma tiirasc in continuare spre Divin, simtindu-i tot mai mult
prezenta in propriul meu suflet. Daca voi invata sa renunt pana la capat la detinerea oricarui
control asupra situatiei, daca ma voi lepiida de dorinle, proiecte ~i sperante, voi ca~tiga timp
suplimentar ~i voi reu~i sa supravietuiesc. ~ . ~ ,¥-- ,.¥ ~ ;1 i
31. r . ERORI DE DIAGNOSTICARE La 27 noiembrie ma trezesc lent ~i privesc prin geam. Astiizi e
timp frumos, sunt 10° sub zero. Crengile copacilor ~i peretii caselor sunt ro~ii de lumina soarelui.
la~i am un acces de tuse. Am lacut guturai ~ibron~ita intr-o forma severa indata dupa lansarea
celui de-al cincilea volurn. Nu m-am simtit rau niciodata inaintea vreunei prelegeri, de aceasta
data insa, cu 0 ora inainte de lansarea care a avut loc la 21 noiembrie, mi s-a lacut rau, sa-mi vina
grealii, nu alta. Totul plutea. Simteam ca amploarea informatiei pe care vreau s-o ofer depa~~te
posibilitatile mele de mentinere a situatiei sub control. - Toate sunt in voia Domnului, ma
gandesc 'eu, daca are sa mi se mai dea vreun semn, am sa contramandez lansarea cartii. Dar,
inainte de inceputul prelegerii, totul pare a se domoli. La sfii~itul prezentarii insa vocea mi-e deja
ragu~it8, iar a doua zi ma simt bolnav. Ceva s-a umit din loe la prima conferinlii, s-au pus in
mi~care straturi importante. Derulez din 60 .~ . ~ nou tot mersul prelegerii ~iimi amintesc
momentele - cheie de la care a lnceput totul. AI treisprezecelea nivel de destabilizare. In cazul
meu, aceasta tema este in desla~urare de multa vreme ~i programul de autodistrugere se
accelereaza. Problemele legate de vedere ~i de sistemul urogenital se amplifica, iar eu, ca ~i
pana acum, nu pot face nimic. Imi vin In minte frazeJe pe care Ie-am rostit la conferinlii. - Dacii v-
ajignit 0 persoana apropiata, iubita, iar dumneavoastra incercati falii de ea sentimente de
gelozie, ura sau dispret, toate acestea se transforma, cu timpul, intr-un program de
autodistrugere ~i sunt blocate in zona capului. Daca traiti lntr-o societate cople~ita de probleme,
identificarea vinovatilor este un lucru mai dificil. Nemultumirea nu izbucne~te, ci moc- ne~te
mereu; in acest caz, programul de autodistrugere este stopat la nivelul intestinelor. Daca insa
constantele noastre se naruie nu din cauza unei anumite persoane sau a unui grup de persoane,
ci din cauza modificarii energeticii Pamantului sau a Soarelui, programul de autodistrugere care a
izbucnit este blocat in zona I-ei chakre, adica prin dereglarea functiilor sistemului urogenital. san
ale rectului, prin tumori sau leziuni In aceasta zona, prin impotenta sau sterilitate. Cu alte
"cuvinte, omul nu banuie~te ca a lnceput destabilizarea valorilor lui spirituale de profunzime. far
organismul poate provoca in subcon~tient 0 explozie de agresivitate, de nemultumire, apoi
programul de autodistrugere Ii va nimici I-a chakra, care adaposte~te principalul centru de
dirijare informationala. Un fapt interesant: iertarea, adica pastrarea iubirii, sau iritarea, ca
agresiune impotriva iubirii, se declan~eazii inde- 61 ~ '''-1'''''' ~ I L I
32. pendent de vointa ~icon~tiinta noastra, dar sunt determinate de experienta noastra
anterioara. Ai reu~it sa ierti persoana iubitii, care te-a ofensat - vei reu~i sa pastrezi iubirea ~i sa
supra- vietuie~ti In pofida influentelor destabilizatoare care acti- onem la cea mai mare
adancime. Daca ai fost gelos, ai urat ~i ai dispretuit, agresivitatea ~i, mai apoi, programul de
autodistrugere te ucid In mod automat, iar tu nici nu banuie~ti macar lucrul acesta. "Energetica
noastra coincide tot mai putin cu energetica Pamantului ~i a Soarelui, explic eu, iar revenirea la
armonie se va produce prin destabilizarea valorilor umane ~i, respectiv, prin cre~terea cantitatii
de iubire la scara Intregii omeniri," Azi omenirea poate pastra iubirea Divina In conditiiJe osciliirii
valorilor de pana la al cincilea nivel, adica a valorilor care cuprind cinci lumi. In viitorul cel mai
apropiat, structurile spirituale pot fi destabilizate pana la al treisprezecelea nivel, adica pana la
un nivel care dep~e~te de trei ori posibilitiitile noastre. In aceastii Imprejurare este posibil sa nu
survina catastrofe cu caracter global. Pur ~i simplu va fi blocatii functia de reproducere ~ifemeile
vor Inceta sa aduca pe lume copii. Este adevarat ca programul de autodistrugere poate ie~i la
suprafa(ii, inclusiv prin catastrofe ~i riizboaie. In acest caz vor supravietui cei care au Invatat sa
pastreze iubirea In conditiile unei destabiliziiri de proportii. De pilda: e~ecul total pe linia
destinului, prabu~irea financiarii au drept rezultat oscilatii pana la al treisprezecelea nivel.
Jignirea primei iubiri, 0 Indragostire nefericitii provoaca destabilizare pana la nivelurile
nouiisprezece -douiizeci ~iunu. Sa prezentiim toate acestea Intr-un limbaj simplu. Un tiinar 62 ~ ~
~ s-a Indragostit pentru prima oara ~i a Incercat un sentiment de iubire de proportii uria~e fata
de 0 fata. Drept raspuns, aceasta I-a tradat, I-ajignit ~ia plecat cu altul. in pofida umilirii iubirii
umane, el a reu~it s-o pastreze pe cea Divina, In primul rand, fiindca avea mai multa iubire
Divina, atoate-iertatoare, absolut independenta, decat iubire umana, dependenta, timorata ~i
susceptibila. Acest tiinar va putea supravietui cataclismelor viitoare, sociale ~i planetare. Daca
Insa cineva a cedat de la prima iubire, va ceda In acela~i mod In orice situatie viitoare, Taraa
banui macar lucrul acesta. Dat fiind specificul muncii mele, eu analizez structurile subtile In care
sunt ascunse evenimentele viitoare. Mie mi se Intampla acum ceea ce Ii se poate Intiimpla altora
In viitor. Oscilarea celor treisprezece niveluri ale mele are loe chiar acum. Se amplifica programul
de autodistrugere, iar eu nu pot face nimic. Comit erori de diagnosticare, atunci ciind sunt
interesat de rezultate. Cu cat sunt mai interesat, cu atat mai mici sunt ~ansele de a obtine
informatia exacta ~i esentiala. In cel mai bun caz Imi parvine informatie de mana a treia,
nelnsemnata. De aceea, atunci cand am un necaz sau 0 nenorocire mare, nu vad ~i nu Inteleg
nimic. Am un singur obiectiv: sa pastrez iubirea ~i sa nu caut vinovati. Capacitatea mea de a
vedea informatia esentiala ~i de a Incadra totul Intr- un sistem depinde tocmai de masura In care
izbutesc sa faca fata acestei Incercari. Mai Inainte credeam ca metoda ~i conceptia mea ma vor
face invulnerabil. Apoi am Inteles ca dorinta de a fi invulnerabil reprezenta pentru mine
principalul pericol. Credeam ca iau informatia, s-a dovedit Insa ca Imi este oferita. Am fost pus 63
~~~. - ,..." ,._* .~ ;f ~ -
33. In fata ciitorva situatii. Eram absolut lipsit de aparare, nimic nu functiona, totul s-a
prabu~it. Din nou trebuia sa ma agat de sentimentul iubirii - singura constanta, iar prin
intermediul ei mi se restabileau capacitatea de a vedea, de a analiza ~i Intregul meu sistem. ~i
iata-ma iar~i Intins In pat ~i privind cerul matinal. Hlrlitul din pieptul meu nu mai contene~te.
~tiu ca bron~ita aceasta poate trece In doua zile, Tara vreun medicament, problema Insa nu va
disparea. Nu pot ajunge la 0 Intelegere clara a fenomenului destabiliziirii de la primul pana la al
treisprezecelea nivel. El este legat de trufie, de un destin fericit. Este yorba ~i de lipsa dorintei de
vialii, manifestata atunci cand totul se prabu~ea, transmisa copiilor ~i nepotilor. Dar eu am trecut
deja de atatea ori prin toate situatiile dificile ale vietii Inlaturand nemultumirea, pastrand
iubirea. Atunci de. , ce au intervenit acestea din nou cu 0 asemenea fortii? In ultimele doua zile
am Incercat de cateva sute de ori sa analizez ce se Intampla, dar tot n-am obtinut 0 claritate
deplina. Deocamdata, una dintre principalele cauze este maturizarea copiilor mei ~iproblemele
lor viitoare, pe care soarputea sa nu fie In stare sa Ie depa~easca. Fiica mea tu~e~te de mai bine
de doua luni. Acest fapt se afla In legatura cu sup1irariledin viitor falii de barbati. Pentru mine,
situatia este extrem de simplii. - Vei avea suparari legate de alti oameni, Ii spun, nu rell~e~ti sa Ie
faci fata de pe acum. Aceasta Ii poate lovi pe copii tai, de aici ~i tllsea, adica stoparea supararii
pana la aparitia ei. Poarta-te corect, schimba-te. TlIsea trebllie sa treaca. Dar aceasta, din cine
~tie ce motive, nu trece. Probabil, eu 64 ') i ~ ..-J sunt totu~i cauza. Imi amintesc de anul 1971,
cand mi se prabu~isera toate planurile ~isperantele de a avea 0 cariera reu~ita. Socoteam ca am
acceptat acest lucru cu un calm desavar~it. Se pare Insa ca suparari pe toata lumea ~i lipsa
dorintei de vialii au existat, ~i Inca Intr-un grad destul de Inalt. Nu ~tiu de ce, acele emotii
profunde Incep acum sa iasa la suprafalii cu 0 vitezii ~i 0 amploare ameninliitoare. Incepe 0
perioada foarte periculoasa. Cativa ani In urma, Intr-o buna zi, am zis In gluma: - Odinioara, noi Ii
dispretuiam ~i Ii uram pe cei care ne ofensau ~i ne Injoseau, acum Invaliim sa-i iertam pe cei care
ne-au calcat In picioare sentimentele cele mai sfinte. Va veni odata ~i vremea cand Yom visa sa
ne jigneasca cineva, dar lucrul acesta nu se va Intiimpla. Atunci Yom plati pentru lipsa noastra de
perfectiune, cu boli ~i moarte. Pentru mine, dupa cat se pare, a ~i venit vremea aceea. Fara
motive vizibi Ie, eu Incep sa ma dezintegrez. Neca- zurile care s-au abatut, In ultimul timp, ca 0
avalan~a asupra mea, In mod evident, nu sunt de ajuns ca sa ma aduca la normal. Imi amintesc
discutia cu un contactor. Privind concentrat drept Inaintea sa, el spunea: - Am fost proprietarul
unei firme cu capital mix!. Capi- talul fix se afla In Occident, pentru a facilita activitatea. Cred ca
va dati seama, statui rus s-a comportat ~i se comportii ca un escroc ordinar. Ei bine, eu nu numai
ca am condus aceasta firma, ci am ~i format oameni de afaceri serio~i. Fiecare dintre ei ruleazii
mari sume de bani. ~i, deodata, Incep sa se ocupe de mine baietii a~tia din Cosmos. Ei mi-au
interzis In general sa I I I. ,1 65 ......
Suggestions
L'essentiel de Google Analytics

Cours en ligne - LinkedIn Learning
Les fondements du SEO international

PowerPoint 2013 : Astuces et techniques

10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
mariasun7771
12 serghei nikolaevici-lazarev-viata-ca-bataia-din-aripi-a-fluturelui
mariasun7771
9 serghei nikolaevici-lazarev-indrumar-de-supravietuire
mariasun7771
2 serghei nikolaevici-lazarev-karma-sau-armonia-dintre-fizic psihic-si-destin

mariasun7771
8 serghei nikolaevici-lazarev-dialoguri
mariasun7771
Lazarev diagnosticarea-karmei
Cristalexpin Ahileea
146874391 136485919-tadei-de-la-vitovnita-staretul-cum-iti-sunt-gandurile-asa-iti-este-si-
viata
Elly Elly
LinkedIn Corporation © 2018

KARMEI. Trepte Către Divinitate !

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

KARMEI. Trepte Către Divinitate !

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://fr.slideshare.

SERGHEJ NICOLAEVIC LAZAREV - Diagnosticarea karmei: Trepte către

1 DIAGNOSTICAREA KARMEI Cartea a sasea, TREPTE CATRE DIVINITATE Editura DHARANA

Publié le 18 janv. 2015

no profile picture user

Soyez le premier à commenter

1. 1 DIAGNOSTICAREA KARMEI Cartea a sasea, TREPTE CATRE DIVINITATE Editura DHARANA

L'essentiel de Google Analytics

Les fondements du SEO international

PowerPoint 2013 : Astuces et techniques

2 serghei nikolaevici-lazarev-karma-sau-armonia-dintre-fizic psihic-si-destin

LinkedIn Corporation © 2018

S-ar putea să vă placă și