KARMEI. Trascenderea Fericirii !

https://fr.slideshare.
net/mariasun7771/7-serghei-nikolaevicilazarevtrascendereafericirii
SERGHEI NICOLAEVIC LAZAREV - Diagnosticarea KARMEi: Transcenderea

fericirii
r-- DIAGNOSTICAREA KARMEI Cartea a faptea TRANSCENDEREA FERICIRII ./ Editura DHARANA ~

~~
-- / r .~ Oescrierea CIP a Biblioteeii NatonaJe LAZAREV, SERGHEI NICOLAEVIC Oiagnosticarea
kannei: Transeenderea fericirii...
i, ~ INTRODUCERE Suntem in vara anului 1999. E vacan(a. Ma odihnesc in sud impreuna cu
familia. Astazi m-am trezit devreme...
sanatatii mele, dar Imi permil In acela~i nivel de con~tiintii. Doua probleme nu clipa de fa(a: .
judecarea oamenilor, ina...
sivitatea, ceea ce inseamna ca 0 insanato~ire reala este posibila numai atunei cand Yom treee
peste toate treptele umanulu...
apare sentimentul foamei. Te-ai lovit rau, apare sentimentu1 durerii. De cum ai inlaturat
pericolul ~i ai mancat, apare se...
dezintegreaza, strueturile de baza ale campului din planul suhtil raman ~i due 0 existenta
autonoma. intrebarea este de ce...
Astazi este 31 mai, ultima zi a primaverii mileniului trei ~i tema dorintclor, la mine, in mod
evident, nu esteinchisa. La...
strada friguroasa ~i m-au luat frisoanele. "N-ar fi rau sa mori aiei - reflectam eu, intorcand capul
~i privind zidurile i...
1 f culmea sa ma Imbolnavesc definitiv ~i sa-mi petree aici, In pat, revelionul," - ma gandeam. Se
vede ca tare mai vroia...
orienta pe 0 singura direc(ie. ~i daca aeeasta directie va fi gre~ita, adiea va intra In eontradietie
cu legile naturii po...
Dumnezeu spune di se vor na~te copiii in dureri. Reiese di in momentul na~terii copilului, la
femeie are loc 0 concentrare...
purificare a sufletului, pentru ca este totu~i 0 purificare ~i 0 injosire a tuturor. In cazul de fa!a,
femeia avea doar 0 ...
CONSULTATIA , lncepeam diagnosticarea initiala. Trebuie sa vezi boala inainte de a-~i crea inertia,
sa 0 descoperi chiar c...
foarte gelo~i. Dadi Ii yeti oferi partenerei dumneavoastra mereu oumai emotii pozitive, gelozia,
pretentiile ~i agresi- vi...
trecerea la un alt mod de viata (spartan), deta~area de dorinte trebuie'sa devina pentru
dumneavoastra 0 nonna. - Atunci c...
f J~ atragatoare,va uita de prima -?iiubirea lui se va evapora. Prin urmare, dadi sentimentul de
iubire al barbatului va d...
deja de 0 jumatate de an sa ma rup Ineet de ata~arile inutile, de il1cerdirile de a ma ocupa de
afaceri, de momentele orga...
mod real ~i vad accasta dupa modificarile mele. Mi-a ramas uoar sa mft schimb. in mod autentic,
eu insumi. Dadi inainte av...
discrediteze acest sentiment. Cereti ca ei sa paata pastra sentimentul de iubire fata de
Dumnezeu cand se naruie viata lor...
un alt om, dar In esen!a fiecare trebuie sa-I strabata inde- ~~~. . ;;i acum, va intra primul pacien!.
Voi spune cateva fr...
in camera intra 0 femeie eu fiiea ei. ~titi, avem 0 problema. in ultima vreme sotul meu s-a
Imbolnavit, iar senza!ia este ...
- Da, - continua eL spunandu-Ie numele. Fac 0 diagnoza ~i pun a treia Intrebare: - Aveti 0 amanta
'! -Nu. - In curand yeti...
- Da este III curs de purificare, - ii SpUIl eu. - Pentru ca ea sa dccurga Cli mai putilla suferillta
eliminati-va agresiv...
~ 1 f j_1 - A yeti 0 stare buna, ~ ii spun eu dupa diagnosticare, - problemeau ramas la fiica. Are ea
.'?ipana acurn0 con...
un comportament corect, apoi sa va ingradili placerile vie!ii, sa va sus!ine!i prin post ~i
infometare, 0 parte din bunast...
Nimic de felul acesta. Vine un om cu totul pregatit, nu pune nie! 0 intrebare inutila, conversatia
dureaza 2-3 minute, dar...
1 f .J incat ghinioanele prezente au inceput sa-I ruineze ~i de asta eram vinovat eu. IncredibiL
doar de curand ii explica...
- Sa se ocupe de terapie nu este periculos pentru eel ce In vieiJe anterioare a anulat dependena
de viaa ~i dorine. Sa zic...
tratal pe toti iar rezultatele erau foarte bune, dupa care. in vis. mi-au venit din nou extratere!?
trii!?imi-au spus: ai l...
0 datiL dupa consulta!ie, extenuat, am ajuns la baie ~i mi-am vizualizat nivelul energetic. Era la
un mare minus. A~a apar...
sa fadi bine acest lucru. imi amintesc cum am facut pentru prima oara 0 baie adevarata. Dupa 0
asemenea procedura am uitat...
1 sur 160
7 serghei nikolaevici-lazarev-trascenderea-fericirii
1 032 vues
...
mariasun7771
mariasun7771
Suivre
Publié le 18 janv. 2015
SN Lazarev 7
Publié dans : Développement personnel
0 commentaire
0 j’aime
Statistiques
Remarques
no profile picture user
Soyez le premier à commenter
7 serghei nikolaevici-lazarev-trascenderea-fericirii
1. r-- DIAGNOSTICAREA KARMEI Cartea a faptea TRANSCENDEREA FERICIRII ./ Editura

DHARANA ~ ~~
2. -- / r .~ Oescrierea CIP a Biblioteeii NatonaJe LAZAREV, SERGHEI NICOLAEVIC Oiagnosticarea
kannei: Transeenderea fericirii / Serghei Nicolaevic Lazarev; trad.: Ina Arpad, GavriHi Henter.-
Bucure:;;ti: Oharana, 200 I p.; ern. - (Oiagnosticarea karrnei; 7) ISBN 973-85007-8-8 I. Arpad, Ina
(trad.) II. Henter, GavriHi (trad.) 159.961 JIA3APEB CH. A~arHOCT~Ka KapMbl. KH~ra ceAbMaR
npeOAoneH~e 4YSCTseHHorO C4aCTb~ CaHlcr-Ikrep6ypr, 2001 Copyright renewed «J 1998 by
S.N. Lazarev Copyright ~ 2000 ROVIMED TRADING S.R.L. Toate drepturile rezervate pentru
Romania :;;iRepublica Moldova. Muitiplicarea :;;i/sau distribuirea prezentului volum sau a unor
fragrnente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara accepml scris
ROVIMED TRADING S,R.L. Edimra DHARANA Tel: 0213372424 e-mail: busuioc@pcnet.ro
Redactor: D. Savopol CopeTta colectiei: Mihai Marinescu Ilustratie copeTta I: Fecioara din
Vladimir sec. xn Tehnoredactare: Editura Kannat Press Unic distribuitor: Societatea de Distributie
a Cartii Pro-No; Bucure:;;ti, str. Ing. Pandele Taru:;;anu nr. 13 TeL/fax: (01) 222.69.35, 222.69.38
e-mail: pronoi2000@yahoo.eom Irnprimat la Tipografia Centrala. Cornanda nr. 1269 : - Serghei
Nikolaevici DIAGNOSTICAREA Lazarev KARMEI TRANSCENDEREA FERICIRII Traducere din limb a
rusa INA ARPAD ~i GAVRILA HENDER Editura DHARANA ~ t~Bucuresti
3. i, ~ INTRODUCERE Suntem in vara anului 1999. E vacan(a. Ma odihnesc in sud impreuna cu
familia. Astazi m-am trezit devreme, pe la ~apte diminea(a. Locuim in apropierea marii. Unul
dintre obiceiurile mele preferate este sa ma seol in zori ~i sa fae 0 baie in apa lini~tita ~i
raeoroasa. Totul in jur este destins ~i nemi~eat, se aude numai eiripitul pasarilor. Cobor fara
graba spre mal ~i pereep dintr-o data un sunet ciudat. Trosnese genunchii mei. "Terapeutul in
vaean(a - comentez ironic. Cine sa ma vindece acum'?". Intru ineet in apa, fac un salt ~i totul
dispare in planul secundar. Inot lin vreo 15 minute in marea de peruzea, apoi ies pe mal ~i ineep
sa ma rasfa sub raze Ie matinale ale unui soare generos. "Prin urmare, sa tragem eoncluziile -
gandese eu, privind oglinda nesffir~ita a marii. Fae eereetari de aproape 10 ani ~i pan a aeum
n-am reu~it sa ma sehimb". Am, ca tOli ceilalli, probleme eu sanatatea. Inainte credeam ea un
~ofer experimentat nu poate avea problemele incepatorului. Pe Urllla am inleles: probleme vor
fi intotdeauna, pentru un pilot experimentat ~i viteza este pe masura. Suprasolieitarile
dauneaza 7 j - A
4. sanatatii mele, dar Imi permil In acela~i nivel de con~tiintii. Doua probleme nu clipa de
fa(a: . judecarea oamenilor, inacceptarea situatiilor traumatizante, supararea pe sOUl.ta,adica
trufia, orgoliul; . gelozia. Ce Inseamna toate acestea?Pietre la rinichi - asta-i judecarea
oamenilor, inaceeptarea situatiilor traumatizante, supararea pe soarta, adica trufia. Restul tine
de gelozie. Sunt cele doua probleme pe care nu Ie-am rezolvat pana acum. Ca sunt gelos, .tiu. In
trecut eram la limita patologicului. Acum sunt alt om. M-am schimbat. Dar teama de 0 posibila
tradare sau In.elare ma urmare.te pan a astazi. Nici supararile nu Ie depa.esc imediat. In
caracterul meu au ramas irascibilitatea. pretentiile crescute faa de oameni. Periodic. ma
cople.esc 'ICeese de melancolie. 0 parte vine dinspre copii, dar sunt .i unele probleme proprii,
interioare. Ni.te radacini - bazele fericirii umane sunt contopite cu eul meu. Pentru a ma
desprinde de ele trebuie sa Ie accept sau sa renunt la ele pastrind In sutlet iubirea de Dumnezeu.
Numai atunci se produce stratifiearea con~tiintei: iata eul meu divin. iata stratul uman. Este
primul pas catre libertate .i non-dependenta. Daca n-ai reu.it sa pastrezi iubirea, te identifiei eu
viata ta, eu vointa ta. ell dorinta ta. ell eon~tiinta ta, ea mai-nainte. Atunci, orice nemultumire
provoaca ura, deprimare. teama .i compatimire, urmate de distrugerea acelui lucru cu care cui
nostru divin s-a contopit. Imbatrilnirea este, dupa cat se pare, cel mai amplu proces al
desprinderii de uman. Este rau cand ne resemnam eu Imba- limp sa ating un nOli am rezolvat
pan a 111 x L I f .J~ tranirea. Cu ea trebuie sa ne luptam .i In aeela.i timp sa a acceptam. A a
accepta Inseamna a pastra iubirea de Dumnezeu In timpul ,mbatranirii (distrugerii, deteriorarii).
Renuntand In interiorul nostru la omenesc, eoncentrandu-ne asupra radacinilor iubirii divine, la
exterior trebuie sa ne Ingrijim de el, deoarece dezvoltarea omenescului ne ajuUi sa intensifieam
aspiratia ditre Divin. Cu cat trunchiul ~i coroana sunt mai marL cu atat mai puternice trebuie sa
fie radaeinile. Batranetea este a retezare treptata a ramurilor, iar moartea, a taiere a trunchiului
pan a la buturuga. Cand radacinile slabesc, retezarea treptata a ramurilor este obligatorie. Cum
sa cre.tem forta radacinilor? 0 periodica taiere a crengilor, adidi infranarea dorintelor, a vietii,
Ingradirea destinului duc ulterior la a izbucnire a fOl'elor vitale, dar nu rezolva problemele In
totalitatea lor. De ce radacinile i~i epuizeaza rezervele? La aceasta intrebare nu am un raspuns.
Deocamdata .tiu un lucru: am probleme la nivelul fizic .i exista ceva care Ie genereaza -
imperfectiunea celor- lalti, irascibilitatea, teama, depresia, judecarea oamenilor. Pot, pentru
cateva luni, sa ma retrag .i sa lucrez asupra eului propriu .i sa Incerc sa-mi modific emotiile.
Atunci Insa va fi ca In medicina populara - te doare ceva, ai baut a fiertura din ni.te plante .i
durerea a trecut. Cauza bolii nefiind cunoscuta, prin urmare ne1nlaturata, poate ie~i In alt timp,
In alt loe. Sistemul meu este orientat In primul rand, nu spre vindecare ci spre intelegerea
cauzelor bolii. Emotiile agresive - nu sunt cauza, ci veriga intermediara. ele aparand dind eul
nostru divin este eclipsat de fericirea omeneasca ~i incepe sa se contopeasca cu unele dintre
aspeete Ie ei. Atunci apare agre- A 9
5. sivitatea, ceea ce inseamna ca 0 insanato~ire reala este posibila numai atunei cand Yom
treee peste toate treptele umanului iar apoi, pierzandu-I pentru 0 vreme, Yom percepe eul
nostru divin ca unidi ~i eterna realitate. Oupa aceasta ne Yom intoarce in umanul nostru, dar nu
ne Yom mai ata~a ~i inradacina cu el ~i nu Yom mai depinde de el. Prin urrnare. tema geloziei pe
care eu inca nu am reu~it s-o inchid - este reprezentata de inabilitatea de a ma comporta carect
cu oamenii, de dependen(a de rela!ii. Oelozia trece in trufie ~i invers. Undeva in planul subtil, ele
formeaza un tot unitar. Unul dintre cele mai periculoase aspecte este comportamentul meu
incorect in timpul consulta!iei. Atunci eu patrund la nivelurile cele mai profunde pentru a facilita
inchiderea surselor agresivita!ii. Daca, venind la consulta!ie, pacientul are rezerve, se
ambitioneaza asupra unui Jucru, sau se supara, ~edin!a trebuie imediat intrerupta, altfel este
periculoasa pentru el. Au loc accelerari care intensifica de zeci ~i sute de ari modificarile de
orientare pozitiva ~i negativa. M-am trezit prizonierul propriului meu sistem. Fara sa vreau se
produc ~i alte efecte, nu doar accelerarea tuturor proceselor. jnseamna ca orice lucru negativ se
accelereaza ~i in interiorul meu, de sute de ori. Ma enervez cand oamenii nu ma in!eleg, cand
omul nu con~tientizeaza pericalul ce 11 pa~te ~i nu i~i exploateaza posibilita!ile. In timpul ~edin!
ei trebuie sa uit de latura umana dar nu reu~esc. Dependen!a de acest uman i~i pune amprenta.
$i apoi, principii Ie fericirii omene~ti ar trebui sa fie armo- nias imbinate, in timp ee la mine sunt
un ghem: con~tiin!a, voin!a, dorin!ele, via!a. Toate acestea ar trebui ~i ele sa 10 ~ ~
conveargaspre ceva unitar: catre materie, spatiu, timp. Armo- nia, deocamdata, nu se na~te. Este
adevarat. exista deja conceptia despre cele trei straturi ale fericirii omene~ti. treiniveluri. Cel
material - legat de corp. Spiritual - legat de con~tiinta noastra ~i spa!iu. $i ultimul nivel, legat de
sullet, unde rela!ia eu timpu' este evidenta. Prin urmare, eorpul este materie, spiritul - spatiu,
sutletul - timp. Facand cercetari. m-arn convins: gandul se na~te din emo!ie. Fara sentiment
existen!a lui pur ~i simplu nu ar fi posibila. Sentimentul se sintetizeaza, se transforma ~i
aparegandul. Ceea ce eu nllmesc valori spirituale se alla in rela!ie cu sentimentele noastre ~i iata
ca aici, multe sunt nee/are. Dependenta de bunllrile materia Ie, de placerile trllpe~ti este clara,
dependen!a de aspectele spirituale, adica aptitudini, inteleet este de asemenea clara. Dar cum
sa deschi dependen!a de sutlet, caci este posibil sa te ata~ezi ~i de slltlet. De ee se ata~eaza
emo!iile noastre, cum apar ele? La baza lor stall emo!iile fundamentale, adica instinctele. In
principiu, toate instinetele converg spre dOlla: primlll - aparitia, men!inerea ~i continuareaYietii,
iar al doilea instinct- dirijarea, conducerea;dependen!a de unul na~te gelozia, iar de celalalt -
trufia. De fapt ~i tendin(a de a condllce este indreptata spre protejarea vie!ii, mai ales sub forme
strategice. Rezulta ca dorinta de a continua viata este unul din sentirnentelenoastrede balli. Ce
sunt ace lea senti mente (emo!ii)? Exista zeci de teorii pe seama lor. Oar pana in ziua de
astazioarneniide ~tiinta nu auoopinie un itara. De ceO Sentimentele sunt puse in relatie directa
~i abrupta Cll trup"' ~i creierul omuilli. Nu ai mancat la vreme, II 11
6. apare sentimentul foamei. Te-ai lovit rau, apare sentimentu1 durerii. De cum ai inlaturat
pericolul ~i ai mancat, apare sentimentul satisfacliei. Au "infipt" ni~te eIectrozi in ereier ~i au
ineeput sa-i excite parti ale ereierului - se ivese senti mente alternative de tcama, manie sau
plaeere. Concluzia este simpla ~i clara: orice sentiment este generata de un obiect material ~i
depinde de el. Sentimentul in sine nu este material. EI este similar luminii. Exista obiectul, exisHi
sentimentul. Dispare obiectul, dispare sentimentul. Oar spre deosebire de lumina el dispare
instantaneu. Filozofia oriental a insa dovede~te contra- riul. Sentimentul, emolia poate exista
dupa dezintegrarea obiectului. Tot complexul emolional, numit suflet, exista dupa moarte. Prin
urmare toata ~tiinta eontemporana ce sustine ca emolia este secundara sufera un crah la
impactul cu religiile ~i invataturile misticc ale orientului. Trupul este secundar, iar sutletul
primordial. Oar daca sutletul na~te trupul, daca emotiile alcatuiesc corpul, inseamna ca spiritul
creeaza materia ~i inseamna ca toate preceptele filozofiilor orientale sunt veridice. Veridice, in
cazul in care vor fi confirmate de evenimentele reale. ~i ceea ce este mai interesant este ca intr-
adevar se confirma. ~i oricat ar incerca ~tiinla sa Ie treaca sub tacere ~i sa nu acorde atenlie
miilor de fapte, realitatea i~i ia cu indarjire ce este al ei. ~i totu~i, ce este primordial - corpul sau
emoliile, spiritul sau materia? Recurg la experienta mea. Cand invalam bazele diagnos- ticarii
medicale cu ajutorul bioenergeticii, grupa noastra pornea de la urmatorul principiu teoretic: "in
jurul oricarui organ exista un camp individual ~i exista un camp comun in jurul corpului uman.
Orice modificari la 12 1 -.1 nivelul fizic atrag dupa sine modificari ale structurilor de camp. Mai
mult dedIt atat, afec(iunea organului poate sa apara cu mult inainteea ea sa fie descoperitft de
investigatiile ell ultrasunete sau tomografia computerizata. ~i-n conformitate cu acest fenomen,
dimpul reactioneaza eu mult mai devreme. Oetectarea timpurie a bolii confera posibilitatea de a
vindeca afec(iunea chiar de la incepu!, cand inca nu a acumulat a inertie periculoasa." M-am
antrenat destul de mult timp in domeniul diagnosti- carii ~i am oblinut rezultate considerabile.
Am a insu~ire spe- cifica - nu ma opresc niciodata la jumatatea drumului. Oaca ma ocup de a
problema, trebuie sa ajung panala capat, fara a limita timpul acordat ei. Aceasta in primul
rand.In aldoilea- nu m-am indoit ca exista 0 conexiune inversa: carpul trebuie sa depinda de
emolii. Am patruns in toate structurile de camp mai subtile ~i dupa cali va ani de cautari
conversia s-a realizat. M-am convins ca exista structuri de biocamp care depind de corp ~i exista
straturi mult mai subtile unde corpul depinde la randul sau de camp. Apoi am vazut ca
deformaliile de camp care duceau la imbolnavire erau indisolubil legate de emoliile agresive.
Apoi am inleles ca ceea ce numim emoiie ~iceea ce numim structura de camp este unul ~i
acela~i lueru. S-a dovedit ca emoliile noastre intr-adevar sunt legate de trup ~i sunt
dependente de el. Oar nu sunt legate in mod direct, asta in primul rand, iar in al doilea, sunt in
conexiune cu nivelul de suprafala. Straturile emolionale ample, mai profunde, pe care oamenii
de ~tiinla Ie-au numit la inceput subcon~tient, apoi supracon~tient, dimpotriva, dirijeaza corpul.
Intre ele exista insa a legatura ~ia reciprocitate clar exprimate. Cand corpul se 13
7. dezintegreaza, strueturile de baza ale campului din planul suhtil raman ~i due 0 existenta
autonoma. intrebarea este de ce') Raspunsul este simplu - viata a aparut intfti la nivelu dimpului,
ea 0 entitate unitara in tot Universul. De aceea, emotiile pe care Ie resimtearice fiinta vie au un
strat superficial, legat nemijlocit de 'nveli~ul sau ~i un strat profund, legat de viata, deja ca
entitate vie, unitara in Univers. Cu toata diversitatea fiintelor vii din Un ivers, in planul cel mai
subtil toate continua sa ramana 0 unica fiinta. $i totu~i, de ce dad aceasta fiinta a existat ,n
trecut, emotiile ei, vreau sa spun campul, continua sa existe ~i acum? Raspunsul este urmiitorul.
Universul este 0 entitate holografica nu doar in spatiu, ci ~i in timp. Campul se distribuie in jurul
obiectului nu numai in spatiu dar ~i ,n timp. La 0 mare departare de obiect putem sa percepem
campul lui, lara sa-I vedem. Acela~i lucru se petrece ~i la 0 mare distanta in timp, inseamna ca, ~i
tezele ~tiintei materialiste occidentale, ~i asertiunile curentelor reli- crioase mist ice o;:jfilozofice
sunt ill aceea<;:jmasura veridice.b ., '-( '( Emotia depinde de obiect, obiectul depinde de emotie.
Toatc fenomenele hipnozei sunt inexplieabile pentru ~tiinta oceidentala, deoarece in hipnoza,
dad obieetivul programat a ajuns intr-un strat emotional indeajuns de profund, se eonstata dintr-
o data ca emotia iese de sub controlul ~i dependenta trupului ~i incepe sa dirijeze corpul ~i
eon~tiinta conexata lui. Din moment ce emotia este 0 struetura de camp spatiala. inseamna di ea
determina toate evenimentele care se petree in acest spatiu. Emotia naturala nu este
superficiala ci foarte adanca. $i ca specialist in emotii extrem de adanci, vad cum tot ceea ce se
intampla cu omul depinde in intregime de starea t4 1 f .J~ lui emotionala profunda. inseamna ca,
pentru a sehimba lumea inconjuratoare ~i ceca ce se intfimpla in ea, trebuie sa ne schimham noi,
intai la suprafata ~i apoi in interior. Oar pentru a influenta emoliile cele mai profunde ~i prin ele
intreaga lume. trebuie sa ~tim cum sa actionam, de unde sa pornim. Pentru aceasta este necesar
sa avem 0 viziune corecta asupra lumii iar concepria despre lume este determinata, in primul
rand, de scopurile noastre. a conceptie incorecta asupra lumii furnizeaza emotii incorecte. Stratul
superficial al emotiilor actioneaza asupra celui mai profund ~i urmeaza fie degradarea, fie
evolutia. Oar nu il voi obosi pe cititor cu reflectiile mele, sa revenim la fundamentele ferieirii
umane. Prin urmare, valorile esentiale s-au restrans in cateva grupe. Cand ma apropii de 0 limita,
de obieei, unul dintre elemente incepe sa se destabilizeze, sa iasa de sub control. in situatia de
fata s-a intamplat aeela~i lucru. Urmarind periodic ata~amentul fata de vointa, dorinta, viata,
con~tiinta, am observat, la diagnosticare, ca unul dintre parametri a ,neeput sa se com- porte
imprevizibil. Era sectorul dorintelor. Peste tot ata~amentul era minim, aici insa apareau
izbucniri nea~teptate ale de- pendentei, reie~ind ca dorintele se crampon au de viata, vointa ~i
con~tiinta. Oar despre dorinte am avut 0 tema separata. Am scris deja, ca era suficient sa vreau
ceva ~i imediat toate dorintele mele intrau in faliment. Chiar am observat 0 tendinta stranie.
Blocajul se producea indiferent de anvergura. Daca vroiam sa euleg eiuperci, ele dispareau din
toata regiunea. De calatoream spre un lac mizand pe vremea frumoasa, acolo incepeau
intemperiile. Dictez aceste randuri in anul 200 I. II 15
8. Astazi este 31 mai, ultima zi a primaverii mileniului trei ~i tema dorintclor, la mine, in mod
evident, nu esteinchisa. La sfftr~itlll Illi aprilic am pHinliit 0 partida de pescllit la Astrahan. Dadi
mi-am dorit-o am ~tiut sigur di acolo vor fi problemc. La Astrahan era deja comandata 0 ~allipa
Cllcare sa ie~im pe mare sa pescuim. Erall pregiitite ~i ma~inile pentru a ajllnge la Indepartatele
lacuri, pline de pe~te. Erall aleatllite traseele, oamenii gata de plecare. Sim!eam ca depind de
dorinta mea, dar incercam sa ma consolez - doar n-o sa dispara tot pe~tele din Astrahan. Eram
curios sa vad cum se va descurca natura pentrll a-mi strica planurile. Mai degraba, nu voi reu~i sa
ajung la pescuit din ne~tiute motive. Ar fi bine . macar sa ramanin viata, in conditiile astea, altfel
cine ~tie ell ce forta ma vor Impiedica. Totul s-a rezolvat simplu ~i frumos. Ajungand la Astrahan
am fost Intampina!i cu un gest de neputin!a: ,,!nainte de venirea dumneavoastra, doua zile a
plouat cu galeata, un adevarat potop. ~alupa a plecat pe mare ~i a Intepenit undeva iar
drumurile spre lacuri sunt impracti- cabile, nu se poate ajunge acolo." In concluzie, ocupa!ia de
baza a fost sa bem bere ~i sa mancam vobla (pe~te din Marea Caspicii) uscata. Oar cand m-a
cuprins nepasarea, am reu~it totu~i sapescuim. Langa ora~, curgea un oarecare cau iar vobla
Inota In amonte sa-~i depuna icrele. Tot malul era acoperit de pescari. Soarde stralucea, vremea
era minunata. Am prins vreo 20 de pe~ti~ori ~ijubilam. Oar sa ne Intoarcem la evenimentele
anului 1999. Pentru mine ele au fost pline de Inva!aminte. Intai de toate au fost legate de
ciilatoria mea la Paris. Intampinarea celui de al doilea mileniu. Una din cde mai mari sarbatori
din istoria omenirii. 16 ,1, f ,,_J~ To!i se reunesc Intr-un singur elan, indiferent de na!ionalitate.
Am decis Impreuna cu so!ia sa petrecem Craciunul catolic la Paris ~i sa zburam Inapoi, pan a la
Anul Nou. Cu cat viitorul apare mai limpede, cu atat mai repede vrei sa pleci din prezent Inspre
el. Pe atunci nu ~tiam ca aspiratia catre viitor, trecand In dorin!a de a te muta In el este 0
Incaleare a legilor supreme, un program de distrugere a prezentului. In ce consta sensu I vietii? In
descoperirea Sacrului. Pentru aceasta trebuie comprimat timpul ~i el se comprima prin emo!ie.
In fiecare emo!ie se comprima cauza ~i efectul, viitorul ~i prezentul. De aceea, omul este In mod
autentic fericit In momentde pareursului spre tel ~i nu ale atingerii lui. Telul este atins, stratul
timpului s-a eomprimat. Are loc 0 pulsa!ie, 0 izbucnire a noilor !eluri, mai Indepartate ~i, din
nou, aspiratia catre ele. Cand noi renun!am la prezent In favoarea viitorului, se destrama ~i
viitorul, ~i prezentul. Destramarea a Inceput din primele momente ale ciilatoriei, Intiii s-a dovedit
cii exista doar 0 cursa, a unei singure companii, neindragite de mine, KLM. Cu escala la
Amsterdam. Acolo am stat In curent, am luat gripa australiana ~i, ateriziind la Paris, eram deja
bolnavi. Gripa love~te exact In dorin!e. Trebuie sa vizitam ora~ul, dar nu avem chef de nimic. In
ideea cii ce yom pa!i yom .mpar!i am rezistat doua zile. Chiar .nainte de Craciun am plecat sa ne
plimbam prin Paris, am urcat spre Montmartre, batea un vant rece, patrunzator. Ne plimbam
prin Montmartre ~i paltona~ul meu era 0 protec!ie inexistenta .mpotriva frigului. Pentru a ne
Incalzi, am intrat .n Catedrala Sacre-Cceur. In mijlocul incintei oamenii se rugau ~i nu era
reeomandat sa mergi aeolo. Aveam 0 stare mizerabila. Ma gandeam ca trebuie sa ies din nou .n
II 17
9. strada friguroasa ~i m-au luat frisoanele. "N-ar fi rau sa mori aiei - reflectam eu, intorcand
capul ~i privind zidurile inalte ale catedralei. Altfel, voi ie~i, voi capata 0 congestie pulmo- nara
~.a.m.d." Toate visele ~i dorin!ele mele mi s-au parut in acel moment atat de ridicole ~i inutile!
In loc sa Ie atrag, dimpotriva, respingeam toate gandurile, toate planurile mele ~i dorin!ele.
Treptat, starea ingrozitoare s-a dispersat cum va. Am ie~it in strada ~i am constatat, dintr-o data,
0 uimitoare schimbare. Mergeam, batea un vant de ghea!a, iar mie nu-mi era frig deloc. Apoi ne-
am plimbat pe stradu!ele din Montmartre ~i parca aveam pe mine 0 haina de puf. Visele mele,
spaimele, nemul(umirile, deprimarea au disparut undeva! Pentru a gasi divinul, trebuie sa pierzi
pentru 0 vreme, umanul. ~i, de indata ce nu ne mai impiedicam sufletul sa perceapa iubirea
divina, ea ne umple de energie, via!a ~i toate celelalte. Am formulat aceasta stare in felul
urmator: nu te impiediea sa fii ferieit. Cu temerile noastre, deprimarea, supararile, ne inhibam
fericirea ~i apoi ne miram de ce nu 0 avem. Dupa toate acestea, am gasit cuvintele pe care sa Ie
spun 'pacientei ce se lupta fara rezultat, cu gelozia. Pentru femeie, una din componentele
principale ale ferieirii este comunicarea cu omul iubit. Moartea omului apropiat, in~elarea,
tradarea sau supararea sunt, practic, de nedepa~it daea nu exista un alt punct de sprijin. Oar
sprijinul este emotional. ~i pentru ca emo!ia sa se formeze, primele senti mente trebuie sa se
repete de sute de ori. Daca a!i aflat ca omul iubit v-a in~elat sau v-a tradat ~i-n momentul acela
incepe!i sa va ruga!i ~i sa ierta!i, fi!i sigura, nu va ie~i nimic, 1X i. f .J~ iar sufletul dumneavoastra,
din inertie, va produce ura, COI1- damnare sau tristete. Oar dadl in oricare moment chiar al eelei
mai mici ofense din partea sotului, veti uita'de . t . .. .. - - . so. ~I J.gnm, mdreptandu-va eatre
Dumnezeu, ea ~i-n momentul oncaror ganduri alarmante, spaime ~i deeep(ii, va trece un tlmp ~i
veri sim!i in mod real cat de importanta este pentru noi acea IUhlre eterna pe care 0 purtam
inauntrul nostru, fara de care este imposibil de trait. ~i de atunci veri fi aparata pentru
totdeauna. Iar fericirea aceasta nu va va mai putea fi luata de IlImelli. $i trebuie sa nu pierde!i
vremea ~i sa folositi orice situatie in acest scap. ' Prin urmare, in momentul supararii ineeta!i,
inauntrul dumneavoastra, de a va mai apara, teme ~i compatimi. Uitati de toate ~i incercati sa
resim!iti iubirea fa!a de Dumnezeu. . Parisul anului 1999 a fost neobi~nuit. Pana la venirea
Craciunului a fost 0 vreme destul de buna. Oar in ziua urmatoare, dintr-o. data, ca la un semn al
baghetei magice, timpul s-a stncat. $. se inrautatea eu fieeare zi. Am inteles dupa aeeea, . cum
stau luerurile. Emo!iile unor mari grupuri de (Jamen. mlluenteaza ~i vremea, ~i toate
evenimentele. Pana la Craciun,. tori parizienii ~i toti nou-venitii s-au orientat, in subcon~t.ent,
asupra divinului. Ulterior, toate tendintele au vlrat hrusc spre omenesc: bucurie, veselie,
mancare, sarha- toare. Impurificarea sulletului a atras dupa sine, imediat, sehllnbarea lumii
inconjuratoare ~i a declan~at bloearea depen- dentei ereseande fata de uman. Pe cat am visat sa
ajung la Pans Pe at't d - - . .. '. a, upa eateva z.le, vlSam deja sa plee de acolo. TrebUla sa .t. - . ds
au m pat ar nu se putea. Sotia nu iqea din camera, iar eu bantuiam prin Paris, eu nu ~tiu ce
trehuri. "Arfi /I 19 .....
10. 1 f culmea sa ma Imbolnavesc definitiv ~i sa-mi petree aici, In pat, revelionul," - ma
gandeam. Se vede ca tare mai vroiam sa zbor de acolo. Pe 28 decembrie, ne-am sculat de
dimineata ~i am plecat la aeroport. ~i iata ca aici, a venit cu adevarat sfiir~itul lumii. Vantul
Indoia ~i rupea copacii gro~i. Dezlan- tuirea maxima a Inceput exact cand am intrat In sala aero-
~ortului. Vantul foarte putemic deschidea u~ile ~i-n incinta aeroportului, In cladire, cadeau
obiecte. De cateva ori s-a stins lumina. Eu ma plimbam In sus ~i-n jos, a~teptand informatii
despre zbor, Intelegand ca-n ziua aceea avionul nu va decola: Aveam 0 stare de slabiciune
accentuata, Incepuse sa-ml creasca temperatura, pe spate Imi curgea 0 sudoare rece. "Ce bine ar
fi acum, sa stau culeat ~i sa nu fac nimic." - visam eu cu ochii deschi~i. Cursa a fost anulata, am
plecat Inapoi. Ma~ina ocolea copacii doborati ~i panourile publicitare cazut,e. Pe drum se
Impra~tiau obiecte ~i gunoaie luate de rafale. In dimineata urmatoare totu~i am decolat. Inainte
de plecare am vrut sa fac un du~, Insa ~tiam ca nu am voie, febra ar fi crescut ~i a~ fi devenit de
netransportat. Ajuns la Sankt-Peterburg m-am spalat sub du~ ~i temperatura mi s-a urcat mai
sus de 40 de grade. Aveam 0, stare ciudata. Orice dorinta Imi provoca durere ~i greata. Era
aproape ora doua noaptea. Stateam Intins ~i nu puteam sa fac nimic: nici sa gandesc, nici sa
doresc, nici sa stau culcat, nici sa dorm. «Asta se cheama ca am fost la Paris», mi-am zis. Din
aceasta stare m-a scos taraitul telefonului. Ma suna un barbat din Kiev. Nu Inteleg cum a reu~it
sa faca rost de numarul de acasa ~i din vreo pricina s,a hotarat sa ma sune In mijlocul noptii. -
Este adevarat ca a murit Lazarev ? - m-a Intrebat el. - Nu va grabiti, - i-am raspuns eu, -Inca mai
este bolnav. Barbatul s-a bucurat: - Atunci, slava Domnului, fiindca toata lumea vorbe~te despre
el ca ar fi murit. Stateam In pat ~i-mi aminteam de evenimentele pariziene. In ele era un tale. Nu
fusese eel mai putemic uragan, dar scosese din radiicini, la Versailles, 4 000 de copaci. Pagubele
cele mai mari s-au Inregistrat In cartierele bogate. Pana atunc; uraganele nu clintisera, practic,
nici un copac. Mi-am amintit de vorbele mele cand circulam prin Paris. Acum, omenirea seamana
cu un copac al carui trunchi este putemic, coroana stufoasa ~i radiicinile foarte slabe. Nu avem
timp sa ne gandim la ele. Seara, Inainte de uragan, fiind Intr-un grup spuneam: "Ne Imbatam cu
bunastarea noastra ~i ne socotim protejati. Este 0 iluzie. Suntem ni~te gaze minuscule In
comparatie cu natura, mai ales ciind uitam de radacinile noastre." De ce totu~i uraganul a tintit
spre locurile In care Intalnirea cu mileniul trei se sarbatorea In chipul eel mai fastuos, de ce
asupra Parisului? Apropo, ceasurile care cronometrau timpul ramas pan a la noul mileniu s-au
stricat ~i cele mai performante ceasuri nu aratau nimic. Nici acest fapt, pesemne, nu era
Intamplator. Am Incercat sa-mi fac diagnosticul nu numai mie, ci ~i unei grope de oameni ~i,
treptat, s-a configurat un model curios. In planul subtil, omenirea se integreaza acum, Intr-un tot
unitar. Procesul se desfa~oara de vreo 30 de ani. Va deveni real spre anul 2002. In sensul ca, daca
Inainte emotiile tuturor oamenilor erau haotice In relatia reciproca, din anul 2002 se vor 20
21 .J ,i
11. orienta pe 0 singura direc(ie. ~i daca aeeasta directie va fi gre~ita, adiea va intra In
eontradietie cu legile naturii poate sa Ineeapa bloeajul, sub forma unei serii de cataclisme,
epidemii. conflicte ~.a.m.d. ~i, primul semnal de atentionare, prevenind asupra posibilelor
evenimente viitoare, se pare ca s-a produs la Paris. Pentru mine, personal, a fost un semn ca
tema dorintelor este mult mai serioasa decat m-am a~teptat ~i ca solutionarea acestei probleme
Ii va ajuta pe muJti oamenL Cum sa Invingi, deci, dependenta de dorinte? Sa nu dore~ti nimic, sa
renunti la dorinte? Ar fi ea In budism. Nu este 0 rezolvare. Apoi cantitatea dorintelor este uria~a.
Care din ele sunt importante, care seeundare? Trebuie sa Ie sintetizezi, sa cobori la fundamentul
lor ~i sa Incerci sa Invingi dependenta de el. Mi-am framantat destul de multa vreme mintea,
cum sa stabilesc care dorinta este mai importanta. ~i treptat toate s-au a~ezat la locurile lor. A
reie~it ca toate dorintele noastre eon- verg spre aparitia ~i continuarea vietii. lar aceasta este
legata de impulsurile sexuale. In atraetia sexuala se aseunde dorinta de a continua viata, adica,
de a avea copii, de a fi In contact eu omul iubit, de a forma 0 familie ~i toate verigile ulterioare
ale dezvoltarii ~i consolidarii vietii. Inseamna ca dependenta de dorinta sexuala na~te
dependenta de orice dorinta, In general. Unul din elementele prineipale ale fericirii sentimentale
este dorinta sexuala ce are drept scop ~i eontinuarea vietii. In planul subtil, hrana ~i sexul arata
la fel. Inseamna ca, dependenta de hrana genereaza ~i ea un lant succesiv de dependente ~i
probleme. Abilitatea de a se abtine In alimentatie ~i sex Ii permite omului sa Indeparteze
riidacinile agresivitatii. Reiese ca toate dorintele noastre sunt sexuale, la baza lor. lar cea mai
22 . , f J importanta energie se afla In impulsul sexual primar. ~i pentru ea suntemaici, conform
filozofiei indiene, lucrurile stau exact a~a. Reiese ca Freud a avut dreptate cand a legat totul de
instinctele sexuale. Astfel, preceptele biblice se clarifica. Excesul sexual ~i alimentar genereaza
dependenta subcon~tienta de fundamentele fericirii umane ~i dupa un timp se mani- festa prin
boli, homosexualitate, toxicomanie, schizofrenie sterilitate etc. ' Prea multa divna in
indeletnicirea ell iubirea inseamna a pune Indeletnicirea mai presus de iubire. Cand dorintele
noastre devin scop ~i se a~eaza mai presus de iubire, In 'acel moment sadim germenii
viitoarelor nenorociri, boli ~i necazuri. ~i trebuie spus ea lumea oceidentala a reu~it de minune
In aqi- unea de venerare a sexului ~i alimentatiei, de~i In Biblie se vorbe~te despre 0 limitare
drastica atfit In privinta sexului cat ~i a hranei. Continuand cercetarile, dupa cateva luni am facut
0 mica descoperire. Am Inteles ca paeatul primordial, pacatul lui Adam ~i Eva, este idolatrizarea
dorintelor. De ce au Inceput sa se ru~ineze? Pentru ca ~i-au perceput sexualitatea. De ce toemai
~arpele a fost ispititorul? ~arpele a fost intotdeauna pentru om un pericol nevazut. Biblia nu
trebuie citita ad litteram. Pi Ida lui Adam ~i Eva ne aminte~te in mod alegoric despre faptul ca
preamarirea dorintelor sexuale nu se vede ~i ~pare pe nesimtite, de aceea este cu atat mai
periculoasa. ~i tlecare dintre no; poarta in sine pacatul originar - tentatia de a pune dorinta ~i
viata mai presus de iubirea fata de Du~nezeu. Multa vreme nu am inteles esenta pasajului din
Biblie in care II 23
12. Dumnezeu spune di se vor na~te copiii in dureri. Reiese di in momentul na~terii copilului,
la femeie are loc 0 concentrare foarte intensa asupra vietii ~i perpetuarii ei. lar dad femeia are 0
puternica dependenta de dorinte, intensificarea acestei dependente se transmite copilului ~i el
poate ulterior sa se imbolnaveasca ~i sa moara, adica sa-~i piarda dorintele ~i viata. De aceea
bucuria na~terii trebuie sa fie intunecata de durere. Aceasta salveaza sanatatea ~i viata copilului,
mai ales daca mama are 0 atitudine corecta fata de purificarea prin durere. Inainte, pentru mine
a fast a enigma de ce copiii nas- cuti in apa sau sub anestezie, de~i reu~iti in aparenta, aveau
adesea deformate structurile legate de viata ~i dorinte. Acum totul mi-a devenit clar. Analgezice
poate sa ia un am sanatos, unui bolnav ii sunt contraindicate. Am reevaluat relatia dintre barbat
~i femeie. Pentru a na~te un copil sanatos, noi toti trebuie sa ne invingem pacatul originar, adica
sa intelegem ca iubirea fata de Dumnezeu este mai importanta decat viata, dorintele ~i
stabilitatea familiei, mai ales pentru femeia care trebuie sa nasca. $i-n masura in care orice
femeie poate pastra dragostea fata de Dumnezeu in momentulinjosirii dorintelor ~i vietii, in
masura in care este pregatiHi sa ierte ~i sa mentina dragostea fata de eel care a suparat-o,
intelegand ca el nu este implicat, ca prin el este ajutata sa invinga pacatul originar ~i sa, perceapa
iubirea pentru Dumnezeu ca fiind fericirea suprema, copiilor ei Ii se va permite sa aiba sanatate
~i fericire. Dictez aceste randuri, deja, la I iunie al anului 200 I. Prima zi, a primei veri, a celui de
al treilea mileniu. Afara vremea este frumoasa ~i soarele straluce~te. Imi amintesc a convorbire
recenta cu umil din pacientii mei. 24 , f j v - Cuno~tinta mea, - paves tea el, - a inceput a idila. A
crezut ca este dragoste dar in realitate s-a dovedit a fi a pasiune. Probabil ca nu intamplator el
era un toxicoman. Este posibil ca ei sa se fi intalnit in planul subtil mai demult ~i divinizarea
dorintelor la ea, sa i se fi transmis lui, transformandu-I in toxicoman. Oar nu asta este problema.
Dupa un timp lui i s-a descoperit a hepatita C, care se transmite pe cale sexuala. Ea a venit la
mine, spunea tanarul, ~i m-a intrebat "Ce sa fac?" Pentru ca v-a citit cartile ~i a fast la prelegerile
dumneavoastra, i-am zis ca singura ei ~ansa este sa se roage ~i sa incerce sa se schimbe. A
inceput sa se roage ~i, in ziua urmatoare, toxico- manul s-a trezit la reanimare. Ea, intr-o agitatie
total a, a alergat din nou la mine. $i eu, tinand minte lec(iile dumneavoastra, i-am spus ca nu
exista cale de intoarcere ~i sa se roage, dupa cum ati spus la prelegere. Ca pentru ea, placerea
sexual a este un mijloc de a dobandi in sine insa~i divinul. lar relatia cu alt am ~i dragostea
pentru el este, ~i-n cazul lui, ~i-n cazul ei, doar posibilitatea de a percepe iubirea fa(ii de
Dumnezeu. Dupa trei zile, el ~i-a recapatat cuno~tinta ~i I-au transferat de la reanimare, in salon.
lar dupa a saptamana I-au externat. Inainte de asta i-au facut analizele. Hepatita C disparuse nu
se ~tie unde. A trecut a luna ~i jumatate. lar ~i-a facut analizele. Medicul a ridicat din umeri: "Nu
~tim de ce, dar nu mai aveti hepatita C." "Multe femei nu banuiesc, - ma gandeam eu, -
consecin- tele propriei hiper-sexualitati ~i ale incapacitatii de a-~j infrana dorintele." De indata ce
am ajuns la aceasta tema, am diagnos- ticat a pacienta care a supravietuit printr-o minune. Pana
atunci vazusem adesea triunghiuri amoroase ca modalitate de A 25
13. purificare a sufletului, pentru ca este totu~i 0 purificare ~i 0 injosire a tuturor. In cazul de
fa!a, femeia avea doar 0 atracie sexuala. Ea se tot gandea - sa"~i in~ele sotul sau nu? Dupa
diagnosticu! meu reie~ea ca acest adulter putea sa duca la moartea copiilor ei. Pentru mine, 0
astfel de cotitura era cu totul nea~teptata. In toate carti!e, revistele ~i anecdote!e se scrie numai
despre adulter. Se dovedea ca daca in subcon~ti" entul femeii exista 0 dependen!a crescuta fa!a
de dorin!ele sexuale, placerea sexual a frecventa poate sa intensifice 0 astfe! de dependen!a de
zeci de ori. ~i la copii, dorin!ele incep sa consume activ iubirea. Dupa care, pentru salvarea
sufletului se declan~eaza mecanismele de protectie. Pentru a salva conti" nutul, incepe sa se
dezintegreze forma. ~i atunci la copii se Ilarujesanatatea, viata personaIa, nici 0 dorinta nu se
poate implini, slabesc func!ii!e sexuale, apar frigiditatea ~i impo" tenIa, se poate ajunge la
sterilitate. Pe cat energia dorin!elar ne permite sa evoluam, pe atat dependen!a de ele incepe sa
ne ucida. ~i pe noi, ~i pe copii ii educam cel mai adesea impropriu: fie aprobam toate dorin!ele,
fie, dimpotriva, incercam sa inhibiim orice dorin!a. a educa!ie carecta consta in a ajuta copilul sa
perceapa iubirea divina, din care se nasc toate dorin!ele. Sa facilitam dezvoltarea dorin!elar,
subliniind in permanen!a rolu lor secundar ~i sa Ie ingradim periodic. Adica, sexualitatea in sine
nu este un pacal. Pacatul este fap,ta savar~ita nu sub guvernarea iubirii divine, ci de dragul
vreunei valori umane. La atlarea divinului se ajunge nu prin nimicirea sexualita!ii, ci prin
utilizarea ei in scopul acumularii iubirii divine ~i prin permanenta depa~ire a dependen!ei falii de
ea. 26 f -.I Daca iubirea se poate campara ell un diHiret, atunci dorinta seaman a cu un cal.
Calare!ul trebuie sa stea pe cal ~i sa"1 dirijeze. Daca insa calul incearcii sa"1 incalece pe calare!
sau 0 ia la galop mu~ciind zabala, nimic bun nu va ie~i de aici. In studiile mele am mers pe
urmatorul drum. Ajung pe 0 treapta, apoi incep problemele. Trebuie sa prelucrez toate situ" a!
iile ~i sa inva! sa depa~esc dependen!a de aspectul respectiv. Numai atunci am dreptul sa ma
ridic la treapta urmatoare. Mergiind tot mai de parte, apareau no; ~i noi niveluri de dependen!a.
Acum, ocupiindu"ma serios de tema dorin!elor ca fiind una din bazele fericirii umane, am vazut
cu bucurie ca m"am apropiat de fundamentul umanului, care in Biblie se nume~te pacatul
originar al lui Adam ~i Eva. Inseamna cii pot sa sper la 0 finalizare clara a sistemului. Munca de
pe par" cursul multor ani, dezvaluind in permanen!a noi ~i noi verigi, a inceput calitativ, sa se
configureze intr"o finalizare, ceea ce inseamna ca se poate pa~i spre niveluri de mai mare
amploare, mai interesallte, mai noi. ;i
14. CONSULTATIA , lncepeam diagnosticarea initiala. Trebuie sa vezi boala inainte de a-~i crea
inertia, sa 0 descoperi chiar cand se formeaza. Examinarea cu ultrasunete, tomografia
computerizata relevau doar manifestarile organice. Era un nivel prea rudimentar. Diagnoza
chinezeasca - evaluarea dupa Foli, permitea stabilirea dezechilibrului funqional. Pentru mine insa
~i acesta era un nivel superficial, destul de tardiv. Intrarea in structurile kannice permitea
detectarea viitoarei boli cu mul(i ani inainte. Analiza campului conferea posibilitatea unui
pronostic al afeqiunii ulterioare, punea in evidenta insa~i probabilitatea apari(iei ei. Vazand cat
de indisolubillegate sunt structurile karmice de soarta omului, caracterul ~i viziunea lui asupra
lumii. am in(eles ca se poate face 0 prognoza exacta, plecand de la comportamentul, atitudinea
fa(a de lume ~i caracterul omului. Pe masura ce evoluam, importanta unei conceptii corecte
despre viata cre~te. Intrucat la mine, viteza tuturor proceselor este mare, intervalul dintre
atitudin,ea incorecta asupra lumii ~i efectul ei se reduce la minimum. 2X l 1 I, f _J~ Oricat ar fi de
armonios omul, 0 conceptie gre~ita, mai devreme sau mai tarziu, 11va ucide pe el sau pe copiii
lui. lata de ce este atat de important, in vremurile actuale sa dezvol(i 0 gandire strategicii, indusa
omului de religiile universale. 0 atitudine corecta fata de lume se elaboreaza cu destule chinuri,
mai ales cand emotiile noastre ne trag inspre alta parte. ~i iata ca acum, in fata mea sta un
pacient ce pare sa aiba 0 problema derizorie. I-a propus prietenei sale 0 calatorie in strainiitate.
Au inceput sa discute detaliile acestei calatorii. Dupa catva timp, el s-a imbolnavit de rinichi. -
Fiindcii am citit cartile dumneavoastra ~i am fost la consultatie, am in(eles ca exista 0 legatura
intre aceste doua lucruri ~i nu pot sa scap de senzatia de pericol. - Ma voi uita ~i va voi spune in
ordine totul. i-am propus eu. Prietena dumneavoastra are 0 foarte mare dependen(a de nivelul
senzual. Va aminti(i? - Da, mi-a(i vorbit data trecuta despre asta. - Dependen(a de dorin(e
provoaca gelozie. Cauza unei astfel de dependen(e este invaluita de existen(ele anterioare. Nu 0
cunoa~te(i de 0 singura via(a, iar in trecut, satisfacerea dorin(elor a fost pentru dumneavoastra
un scop, nu un mijloc. Sexul este una din modalita(ile de a resimti sentimentul iubirii. EI este un
mijloc, in timp ce pentru dumneavoastra a fost intotdeauna un (el, ca ~i pentru partenera
dumneavoastra, 0 sursa de voluptate. De aceea, la nivel subcon~tient, satisfaqia sexuala este
pentru amando; un scop, nu un mijloc. Via(a insa~i ~i continuarea ei constituie un (el ~i nu un
mijloc. De aceea destabilizarea vietii, periclitarea dorintelor nasc in dumneavoastra agresivitate.
adica amandoi sunte(i in interior 29 ..-
15. foarte gelo~i. Dadi Ii yeti oferi partenerei dumneavoastra mereu oumai emotii pozitive,
gelozia, pretentiile ~i agresivitatea ei subcon~tienta vor cre~te. Ce s-a Intiimplat In cazul de fa!
ii" ineepeti sa vorbiti des pre interesanta calatorie, ce va deveni a sursa de placeri. Ea este
simbolul eonsolidarii vietii, al perpetllarii ei. jnseamna ca pe mai departe trebuie sa aiba loe a
eompleta sall partiala pierdere a dorintelor ~i vietii. Cum apare aceasta10 viata obi~nuita: sau
calatoria nu are lac, sau In timpul ealatoriei va Imbolnaviti ~i aveti neplaceri, sau va eertati eu
parteneraInainte ori In timpul dilatoriei, ori va Imbolnaviti dupa ealatorie ~i Ineep necazurile. Sa
vedem cum ar putea sa arate aceste lucruri. Pana la discutia noastra, coneentrarea partenerei
dumneavoastra asupravietii ~i perpetuarii ei se afla la un nivel critic, In timpul diseutiei, de trei
ori mai mare decat cea normala. Daea excursia ar fi avut lac, de cincisprezece ori mai mare decat
nivelul letal. Dumneavoastra puteti suporta numai a cre~tere de patru ori. jnseamna ca dupa un
asemenea sejur, mai degraba, ati fi murit. - De ce eu ~i nu prietena mea? - Dumneavoastra
sunteti cel care Ii oferiti tentatia. ~i apoi femeia, pentru a na~te, trebuie sa se concentreze
asupra perpetuarii vietii ~i de aceea la ea, biologic, sistemele de aparare ce Injosesc viata
lucreaza mai activo Ciclul lunar al femeii reprezinta a periodica distrugere a vietii ~i perpetuarii
ei, a inhibare a dorintelor. imbatranirea, mai vizibila ~i mai activa decat In cazul barbatilor, este ~i
ea a inhibarea a dorintelor. A vand a struetura mai fragila, femeia este mai des sllpusa
umilintelor. Natura Ii impune femeii sa se adreseze mai 30 ~ I. f J des iubirii, Injosindu-i fllnctiile
fundamentale, In felul acesta a face mai adaptata vietii. Tanarul cade pe ganduri. - Bine, daca In
cazul unei diHitorii reu~ite eu voi mun, poate este mai bine sa ne despartim? - Nu va pot bucura.
Daca a parasiti, tot yeti mllri. - Rezulta ca nu am ~anse de supravieliire ? - intr-o situatie
obi~nuita, nu: sau a boala grea, sau moartea. Nu de mult am stat de vorba cu a cuno~tinta. Se
Indragostise ~i Incepusera necazurile cu omu! iubit. S-a hotarilt sa se desparta ~i el era cat pe ce
sa moara. A Inceput sa-I viziteze, a reluat contactul, el a umilea, Tacandu-i viata imposibila.
"Mar cu d, mar fara el - Imi spunea ea. - Ce sa fac ?" jntr-un astfel de caz ie~irea este un singura -
sa te adresezi In mod autentic lui Dumnezeu ~i sa Incepi sa te schimbi. Tanarul ma prive~te
Intrebiitor. - Spuneti-mi, Inca odata, ce trebuie sa fac" - jntai: orice caliitorie trebuie sa fie pentru
dumneavoastra nu un scop, ci ocazia deta~arii de probleme ~i a lucrului Cli eul pr"priu. ~i
partenera dumneavoastra trebuie sa ~tie acest lucru. Atunci calatoria va fi scutita de pericole.
Mai departe trebuie sa va repetati mai des ca pentru dumneavoastra sexul este doar a
posibilitate, un mijloc de acumulare a iubirii fata de Dumnezeu. ~i daca nu traiti sentimentul
iubirii va este cate- goric interzis sa faceti sex. Va sunt absolut necesare a abstinenta periodica,
postul ~i privarea temporara de hrana. Justificati-va Imbiitranirea ~i moartea ~i concentrati-va In
acel moment asupra iubirii. Trebuie sa discreditati valoarea ~i perpetuarea vietii prin compararea
cu iubirea divina. Periodic, 31 ......
16. trecerea la un alt mod de viata (spartan), deta~area de dorinte trebuie'sa devina pentru
dumneavoastra 0 nonna. - Atunci cum stau lucrurile cu conceptia occidentala despre IliIne, unde
succesul este (elul principal? - De indata ce 0 astfel de atitudine fata de lume intra in
subcon~tient, orice societate se imbolnave~te ~i moare. Luati ca exemplu socialismul. Telul
principal - un viitor al buna- starii, concentrarea asupra vietii ~i continuarii ei. Rezuhatul, moartea
a milioane de oameni, distrugerea vietii -5i a dezi- deratelor. Societatea care-~i proclama ca
obiectiv principal fericirea omeneasca este condamnata la 0 rapida sau lenta degenerare. Legile
Universului ac(ioneaza identic ~i la para- metrii omenirii, ~i la cei ai individului uman. Cum
lucreaza, de pilda, un hot experimentat? Va promite pentru maine mari avantaje, va declan~eaza
concentrarea pe bunastare, implinirea dorintelor, fortificarea vietii ~i in masura in care toate
acestea devin pentru dumneavoastra un tel, trebuie sa Ie pierdeti. ~i atunci, hoU1escrocandu-va
face un lucru bun fara sa contra- vina in acest caz legilor Universului. De aceea repetati-va mai
des, ca arice planuri pentro viitor, arice fericire omeneasdi vor fi pentru dumneavoastra,
intotdeauna, modalitati de aflare a Divinului. Pacientul pleaca, iar eu ma cufund in ganduri.
Interesant, rinichii au fost intotdeauna subiectul orgoliului, vointei, abili- tatilor de a conduce.
Cand am ajuns la diagnosticarea timpului amorf, concentrarea asupra vietii ~i dorintelor s-a
dovedit a fi legata dintr-un motiv oarecare cu rinichii, am vazut aceasta la mine ~i acum vad la
pacient acela~i lucru. inainte, tema geloziei ~i a orgoliului nu se combinau deloc. inainte era
simplu: 32 f ~~' rinichi - trufie, pancreas - gelozie, ficat - ~i una, ~i aha. in timpul amorf, gelozia ~i
orgoliulincep sa func(ioneze ca un tot unitar, de~i departajarea persista. imi amintesc modelul
lumii in filozofia chineza. Principiul primordial, masculin ~i feminin - yin ~i yang. Pentl1J a
percepe unitatea acestor contrarii trebuie sa ie~i in afara limitelor timpului. Deocamdata pentru
aceasta trebuie sa resimt propriul eu divin ca fiind mai real decat eel omenesc, trebuie franat
periodic umanul ca sa devina intennitent iar apoi, pentru un timp, sa incremeneasca. Daca in
acel moment nu-mi percep eul divin, 0 asemenea oprire duce, firesc, la moarte. Trebuie
prelucrate foarte meticulos detaliile unei astfel de treceri. Viata ~i perpetuarea ei sunt legate
indisolubil. femeia apare pentru barbat ca un simbol al continuarii vietii, de aceea pretentiile
neanulate, gelozia, supararile ne ata~eaza de viata ~i nu ne permit sa invingem dependenta de
ea. Nu puteam sa inteleg inainte, cum se na~te gelozia, care este primul impuls. Se intampla
urmatorul lucru: sa spunem ca femeii ii trebuie din partea barbatului 0 portie de iubire ~i, dacii
nu 0 prime~te, putin 0 intereseaza ce face el. Oar dacii el nu-i da suficienta tandrete, atentie ~i
dragoste, apare gelozia ca 0 dorinta de a se salva pe sine ~i urma~ii sai. Dacii pentru barbat sexu!
este 0 posibilitate de a resimti iubirea, el nu se va orienta spre aha femeie daca ea va duce la
restrangerea iubirii din sufletul lui, iar daca se ive~te alta femeie, iubirea din sufletul lui va fi ~i
mai multa, pentru ca iubirea este un tel ~i nimeni nu va suferi. Dadi insa pentro el frumusetea
femeii este sursa iubirij, sursa voluptatii ~i satisfac(iei, atunci, facand cuno~tinta cu 0 femeie ,i 33
17. f J~ atragatoare,va uita de prima -?iiubirea lui se va evapora. Prin urmare, dadi sentimentul
de iubire al barbatului va depinde de frumuseea, tinereea, sexualitatea femeii, soia va fi mereu
geloasa, indiferent daca el 0 va In~ela sau nu. Inseamna ea atitudinea noastra incoreeta faa de
bazele fericirii umane starne~te agresivitatea nu numai In sufletele noastre, ci ~i In sufletele altor
oameni ~i ne sorte~te necazurilor. In ultima vreme se constata tot mai des urmiitoarele. Inainte,
omul gelos se direCiona spre cariera, afaceri ~i cu asta se eehilibra. ~i invers, tehnicianul, omul
de eondueere se orientau spre familie, spre arta ~i se salvau ~i ei. Cand sunt Implinite ambele
variante se poate depa~i atat gelozia cat ~i orgoliul. Dadi In acest moment nu te raportezi la eul
tau dlvm, tot umanul pur ~i simplu se naruie. Acela~i lucru se Intampla cu omenirea. Democraia
occidentala este calea dorinelor - geloziei. Despotismul oriental este calea voinei, a condueerii, a
trufiei. Omenirea se apropie de acel moment In eare varianta inteural occidentala sau integral
oriental a amenina cub falimentul ~imoartea, iar alipirea lor mecanidi este imposibila. "Oamenii
vor fi ea Ingerii", spunea Iisus Hristos. Probabil di aeestor oameni Ie va fi permis sa rezolve
problema supra- vieUirii ~ievoluiei ulterioare a omenirii. ZIUA DE CONSULTATIE In prezent ma
gasesc In camera ~i a~tept sa intre primul pacient. Iar voi Incerca sa-I primese In noul registru ~i,
iara~i, este puin probabil sa-mi reu~easca. Oar ~tiu Incotro merg ~i de aceea Imi voi atinge
scopul. In timpul consultaiei nu am voie sa ma percep ca om, altfel toate problemele se vor
transfera de ]a pacient la mine. Cea mai midi iritare,teama, remu~care .<;;i-n mine s-au
Inseminat viitoarele boli. Daca a~ fi ~tiut acest lueru mai devreme n-a~ fi avut atatea probleme,
dar acum, sistarea eonsultaiilor va fi de prea puin folos. Am primit orice paeient ~i aproape
fiecare al doilea era bolnav de cancer, a~a ca la mine In planul subtil s-au adunat multe
probleme, de aceea trchuiesa continuusa merg mai departe in cercetarile mete. Consultaia Imi
da posibilitatea de a-i pune pe oameni ~i pe mine illsumi, in relatie eu Divinu!. Incerc inca 0 data
sa-mi vizualizez starca in care eul meu uman va deveni transparent ~i aproape ca va disparea.
Oare chiar Ii poi imagina propriul eu ea pe un sentiment ilimitat-infinit, de iubire" li imaginezi sau
Ilu-ti imaginezi, dar spre asta trebuie sa mergi. Ma straduiesc 35 .....
18. deja de 0 jumatate de an sa ma rup Ineet de ata~arile inutile, de il1cerdirile de a ma ocupa
de afaceri, de momentele orgalll- zatorice, ele imi store taate puterile ~i imi impiedidi trans-
formarile profunde. Imi amintesc cum a venit la mine in urma ell ditiva ani 0 terapeuta. - Eu
vindee eu ajutorul plantelor, rugaciunilor, cuvintelor, - povestea ea. La mine, lotr-o sapHimanase
resorbeautumori grave. Primeam pacientii lntr-o dimaruta, n-avearnun.moment de racraz. Au
Inceput sa-mi spuna ca trebuie sa-mt dezvolt0 . . harul. Am plecat la Moscova, am urmat
cursurile acade'TIle., am primit 0 diploma internationala de terapeut. Oameni intlu- enli m-au
ajutat sa-mi deschid un cabinet propriu. Acum am tot: reputalie, diploma, cabinet ~i simt ca sunt
mai buna ca Inainte dar mi-au disparut toti pacientii. Ma Intalnesc cu 0 cuno~t;nta ~i 0 Intreb: de
ce nu vii pe ]a mine? [mi explica, nu a putut gasi cabinetul meu, dupa care mi-a pierdut telefonul.
Se Intampla ceva cu oamenii ~ieu nu Inleleg ceo . - Totul se petrece cu dumneavoastra, nu cu ei -
Ii expltc eu. - [nainte vindecati prin iubire iar acum prin reputatie, diploma, simtul datoriei etc.
Energi~ exterioara a ramas, cea interioara Insa a Inceput sa dispara. In momentul consultat.e.
trebuie sa uitati de diplomele, cabinetele, profesionalismul dumneavoastra ~i chiar de dorinta de
a va ajuta pacientul. Celebritatea, reu~ita 11 devora pe terapeut destul de repede dad nu
reu~e~te sa se trezeasca la vreme. Numai ~arlatanii se simt excelent In aceste conditii. Pentru ei
banii ~i cuvintele nu sunt periculoase. [n schimb profesioni~tii se Imbolnavesc, mor, l~i pierd
apropiatii. 36 ~' ~ I-am explicat aceste lucruri, femeii. in urma ell cativa ani ~i In-am uitat de
curand la mine, din afara, ~i am vazut acelea~i probleme, dar asta-i doar 0 parte din obiectivele
pe care va trebui sa Ie rezolv. Una din cele mai grele sarcini este de a comprima toata informatia
In fraze simple. in plus, de a pregati paeientul pentru Intelegerea acestor fraze. Toate acestea imi
amintesc de escaladarea unui varf de munte in cursuldireia se ivesc sutede mii de situatii diferite.
Fiecare se desfa~oara pe un teritoriu determinat ~i are semnificatia ei. Cand urci spre inima
muntelui ~i te uiti In .ios, totul se panorameaza ~i vezi sute de situatii. in apropierea varfului,
zeci, iar cand stai pe culme, ceea ce se Intampla In vale se percepe ca 0 singura situatie. Exista
probleme pe care este imposibil sa Ie rezolvi cand te atli la poalele muntelui. Sunt ~i dintre
acelea, de nerezolvat la mijlocul ascensiunii sau chiar pe culme. Cum sa-I ajuti pe omul ce se atla
jos sa traiasca senzatia de pe culme? in principiu, rezolvarea este simpla. Universul este
bolografic nu numai In spatiu dar ~i In timp, iar aceasta Insu~ire se caracterizeaza prin aceea ca
fiind In expansiune, dilatiindu-se, Universul devine simultan un punct. Pieeare dintre noi
cunoa~te tot trecutul ~i viitorul Universului. Piccare dintre noi trebuie sa urce pe varful muntelui.
dar 0 parte din el se atla mereu pe culmea muntelui. Religia este informatia aceluia care sta pe
culme. ~tiinta este informatia acelora care se agita la poalele muntelui. Acum vine vremea
urcu~ului pe munte. Pentru aceasta, privirea trebuie sa fie Indreptata nu In jos, ci In sus. in
studiile mele, am strabatut muntele ~i m-am apropiat de varf. Eu ~tiu ce simte omul aflat pe
culme. 0 parte din munte I-am urcat In 37
19. mod real ~i vad accasta dupa modificarile mele. Mi-a ramas uoar sa mft schimb. in mod
autentic, eu insumi. Dadi inainte avea111crize acute cfllld aparea Jipsa dorintei de a tfai, ell
timpul ele au fost ,nlocuite de rcmu~cari. dcprimarc ~i apatie. Apoi In locul lor au venit, pur ~i
simplu, inacceptarea starii de lucruri~i neincredereain sine.Acum este in curs de depa~ire ~i
aceasta treapta,iar arice nepla.cerea devenit pentru mine, IlU 0 ruinarea trecutului, ci
constituireanoului viitor. in ultima vreme observ ell mirare ~i pHicere di in schimbul deprimarii
vin bucuria ~i optimismul. Dar aceasta bucurie nu mai este cea dinainte. Oeprimarea estc emotia
pierderii, bucuria - emotia dobandirii. Candsentimentuliubirii se mentine in suflet, mai mult sau
mai putin stabi I, apare emotia ce se deosebe~te calitativ de tristete ~i bucurie. Este ceea ce In
Orient se nume~te samadhi. iar in Occident, catharsis sau iluminare. La Inccput Oumnezeu te
purifica prin nefericiri ~i pierderi. Dadi amul pastreaza iubirea in momentul naruirii a ceca ce-i
este drag. in schimbul primei situatii vine una :;;iIllai grea. Trebuie sa inveti sa-ti pastrezi
iubirea :;;iatunci cand ti se da. Iltl dind ti se ia. fericirea ollleneasca. Mai eu seallla dind vine de
orice fel ~i aridta vrei. Multi, trecand cu bine de foe ~i apa. se frang u~or pe tuburile de arama.
Proba fericirii omene:;;tise poate treee atunci dind iubirea ~i-a creat inertia. iar pentru aceasta
trebuie lucrat mult ~i timp ,ndelungat asupra eului propriu. Cum se Intampla In viata obi~nuita'?
Omul are neplaceri. boli, probleme. el Incepe sa crcada In Oumnezeu ~i sa se roage. ~i treptat
totul se schimba, viata lui Intlore~te, dorintele Incep sa se Implineasca, bolile trec. "Oar dad totul
este bine, de ce sa te Illai rogi?" - ineepe sa-~i spun a omul ~i 3X 1 ~ - Inceteaza sa mai aspire
catre iubire ~i treptat se rostogole~te Inapoi spre boli, necazuri ~i probleme. :;>iIn masura In care
omul este gata sa se dezica de iubire In timpul satisfactiei omene~ti. in aceea:;;i masura eJ nu
mai are voie sa resimta placerea omeneasca. Un asemenea om este eondamnat la nefericire,
boala ~i frfmarea evolutiei. Fara religiile universale ar fi cu neputinta sa atingem nivelul actual de
dezvaltare. Sa ne Intoarcem la inertia iubirii. in ultimul timp, dupa ce am fonnulat tema fericirii
sentimentale, oamenii care au citit cartea ~i au vazut caseta vin purificati. Mai degraba, nivelullor
este curat. Straturile profunde legate de copii, nepoti, la fiecare, apar, practic, neatinse. Numai la
consulta1ia personala, cand trebuia sa vizualizez ce se opune concret restabilirii ordi- nii la copii -
se produceau modificari. Observatiile mele nu permiteau purificarea urma~ilor. Era 0 enigma.
Structurile profunde nu se lasau modificate. Le explicam pacientilar: daca ati ]uat-o in directia
buna. mai devreme sau mai tarziu, va veti ajuta copiii ~i nepotii. Oar la niveluri atat de profunde
strabate doar acea informatie care se dovede~te a fi foarte importanta ~i se consolideaza prin
orientari insutite spre aeea directie. Pentro ca emotia dumneavoastra sa ajunga pan a la copii ~i
nepoti, ea trebuie sa-~i creeze 0 considerabila inertie. Emotiile de-o clipa nu tree la asemenea
niveluri. Mi-a venit cumva in minte un gand simplu. Oaca te vei ajuta sa-ti amplifici inertia iubirii,
sufletul urma~ilor se va putea purifica mult mai repede. Acum Ie spun pacientilor: daca doriti sa
va ajutati copiii ~i nepotii trebuie sa eliminati tat ce ar putea Ingradi iubirea. Cand va adresati lui
Oumnezeu, cereti ca niciodata copiii dumnea- Voastra sa nu se deziea de iubire. sa nu oprime, sa
nu 39
20. discrediteze acest sentiment. Cereti ca ei sa paata pastra sentimentul de iubire fata de
Dumnezeu cand se naruie viata lor, dorintele lor, soarta lor. Rugati-va sa poata, mereu ~i In loale,
sa vada vointa divina, sa ~tie sa-i ierte pe altii ~i pe ei in~i.~i.Pelltrua va ajuta urma~ii trebuie sa
eliminati minimum 5 . fine de agresiune fata de iubire: 1. ele mai ne1nsemnate pretentii fata de
parinti,_'nca din ane. 2, e sute de ori sa treceti prin toale momentele de suparare pe oamenii
iubiti ~i apropiati, sa-i iertaliLfI1~l_ales In - . perioada maturizarii sexuale, a primei iubiri, a
formarii ---------.-- f' .' i ~ia venirii pe lume a copiilor. 3. emul!umirea de sine, deprimarea, lipsa
dorintei de a --- tr i. La femei un astfel de program lovqte 111prin1Ul rand copiii ~i nepotii. Sa te
ierti pe tine este adesea mai greu decat a-' ierta pe altii. . I.ITo;;te re retele rivind treculul.
( ~~rice temeri ~i nelini~ti In privinta viitorului. ~di. din aceste cinci punctev-a ra~as vreunul,yeti
luera, dar nu yeti avea, practic, nici un rezultat. Pentru a ierta omenescul trebuie sa resimtiti in
dumneavoastra divinul ~i sa porniti de la el; pentru a simti In dumneavoastra divinul trebuie sa
Invatati sa nu respingeti iubirea, sa n-o reprimati ~i, in fiecare situatie, sa va preocupe In primul
rand pastrarea iubirii, abia pe urma tot restul. Va adresati lui Dumnezeu ~i II rugati sa mentina
iubirea orice s-ar intampla, cereti iertare pentru ca ati respins iubirea, v-ati suparat, ati
condamnat, v-at; lasat prada dezniidejdii, temerilor ~i compatimirii. Cand ne apropiem de
Dumnezeu, timpul ~i spatiul se 40 I .J comprima intr-un punet ~i Iloi traim sentimentulunitatii cu
tot ceea ce exista. Ce ne impiedidi sa traim sentimentulunitatii? Momentele In care ne repudiem
iubirea fata de alti oameni ~i fa!ii de noi. Cand ne temem de viilor Inseamna ca nu vrem sa-I
I'rimim. Incercam sa rupem prezentul de viitorul care ne Inspaimanta, sa ne rupem de trecutul
de care suntem nemul- tumiti, sa ne rupem de omul care ne-a suparat - aceasta rupere este
renegarea lui Dumnezeu, de aceea capacitatea de a accepta trecutul ~i viitorul, Intelegand ca tot
ce se Intampla decurge din iubirea lui Dumnezeu ~i se Intoarce In ea, este ~tiinta de a percepe
tot mai real In noi In~ine, divinul. lubirea vine mereu in noi, trebuie sa invatam sa 11-0
respingem, sa nu ne lemem. ,,lnteresant - ma gandeam eu, - citind superficial cartile me Ie,
poate sa apara senzatia ca ma repel." Aud adesea comentarij ca prima carte este interesanta, dar
urmatoarele nu prezinta un interes deosebit. Insa ~i spirala daca este vazuta de sus arataca un
cerc inchis. Diagno~ticul dupa a ~asea carte se prezenta Intr-un mod curios. Vine omul - campul
general arata deja destul de bine, dependenta de nivelul material este aproape nula, nivelul
spiritual a fost ~i el hiruit, dar cu nivelul senzitiv falimentul este total. ~i parca vorbele sunt
acelea~i ~i situatia este similara, dar pentru a invinge dependenta de nivelul sentimentelor
trebuie sa faci inca un pas spre Dumnezeu ~i sa incepi transformarea nu Ilumai la nivelul
superficial, ci ~i profund. Fiecare noua carte a mea apare ca 0 posibilitate de a depa~i Inca un
strat ce ne hareaza drumul caIre Divin. lar particularitatea timpului actual cste aceea ca fiecare
om de pe pamant trebuie sa parcurga un drum analog caIre eul sau divino Pe drumul acesta poti
sa ajuti 41
21. un alt om, dar In esen!a fiecare trebuie sa-I strabata inde- ~~~. . ;;i acum, va intra primul
pacien!. Voi spune cateva fraze ~l ele trebuie sa-I ajute pe om sa se schimbe integral. lnforma!ia
mea actioneaza ca 0 cheie. U~a ~i lacatul - citirea celor ~ase carti ~i vizionarea videocasetelor.
Dadi nu exisHi u~a este inutil sa ;asuce~ti cheia. Nu pot sa dublez informa!ia deja cxpusa Illainte:
duca pacientul pune intrebari ce dovedesc di nu este pregatit eu Ii propun sa piece de la
consulta!ie. Omul cite~te car!ile, urmare~te videocasetele, dupa care Incepe sa lucreze asupra sa
~i se schimba. lar dnd a facut tot ce a putut dar nu se Intampla saltul, atunci trebuie sa vina la
consulta!ie. Eu trebuie sa In!eleg ce s-a Intamplat, de ee sistemul nu funetioneaza. Acest lueru
ma ajuta sa evoluez mai departe ~i sa vad imaginea lumii la dimensiuni mai mari. Pentru a vedea
lumea altfel, trebuie sa-Ii creezi propriile modele, noi forme de receptace a ei ce ies In afara
limitelor gandirii stereotipe. Pentru aeeasta trebuie sa Inve!i sa fii Inauntrul tau Intr-o singuratate
deplina. Omul este produsul eon~tiin!ei eolective. Fara el ar fi imposibile rela!ionarea ~i
sehimbul de informa!ii, prin urmarc ~i evolu!ia, ~i eu cat este mai dezvoltata In om aspira!ia
catre unitate, catre ajutorarea celorlal!i, eu atat este mai bogat sutletul lui. Oar exista aiei ~i un
minus. Cand iubirea ~i setea de cunoa~tere II Imping pe om Inainte, stereo- tipurile eon~tiin!ei
eolective nu-i permit sa iasa din reprezen- tarile obi~nuite, Inabu~a noul sim! care se na~te.
Ruperea eordonului ombilical ce ne leaga de con~tiin!a eolectiva se face eu suferin!a, dar fara
aceasta nu se poate merge Inainte. Cand atingeam 0 nOlla treapta, illcercam sa-i trag pe toti spre
ea ~I 42 L , f J~ 111ftenervam dadi cilleva rcfuza. Pe urma am inteles: fiecare am traic~te in
stratul Sail de con~tiinta. Dorinta en omul sa te In!eleaga integral este dorinta subcon~tienta de
a-I face sa fie cu totul identic lie, ceca ee na~te agresivitale. in planul subtil noi suntem unifieali,
dar In planul exterior unitatea se poate realiza numai In stratul de grani!a, pe care II numim
con~tiin!a coJectiva. Pentru ca ol11ul sa te inteleaga, este Ilecesar sa cre~ti densitatea informa!
iei ~i sa Inve(i sa traduei In fraze simple 0 receptare prin senti mente a lumii, proprie tie. in
general un asemenea proees se 'nume~te poezie. ;;i poetul, ~i pictoru, ~i muzicianul trebuie sa
of ere altora 0 noua simtire, personal~. Daca aceasUi nOlla simtire nu existii, nu exista nici arta.
Intfti trebuie sa resimti iubirea, apoi sa te sprijini pc ea, sa traie~ti prin ea, pc urma sa Ie rupi de
toate cai'e stau in calea iubirii. inclusiv de ceea ce i'nainte era vital fara de care nu puteai Irai. in
acel moment se poale ~i mur; dad% iubirea este pU1ina.De aceea creatorii au i'ntotdeauna0
disponibililate mai mare dedt a altora de a-~i risca via!a. Oaca nu esle deslula iubire se moare,
dar daca ai reu~it sa 0 acumulezi, apare 0 viziune proprie asupra lumii ~i sentimentele devin
mult mai profunde ~i expresive. ~i a~a, noua viziune s-a constituit, acum trebuie sa te i'ntorci
inapoi in con~tiinta colectiva ~i sa creezi forme care sa-1i permita sa transmi1i noua viziune a
lumii. In ultimul timp ~1U-mi ajunge singuratatea.Nu am energie pentru noi modele. [ncep sa
depind tot mai mult de obi~nuitele iluzii, numite fericirea omeneasca. Dar sa lasam, despre astea
mai tarziu, sa continuam consultatia. 43
22. in camera intra 0 femeie eu fiiea ei. ~titi, avem 0 problema. in ultima vreme sotul meu s-a
Imbolnavit, iar senza!ia este ca mai multe boli au navalit peste el laolalla, Au Inceput problemele
cu pancreasul, glicemia (nivelul zaharului In sange) a sarit pana aproape de 18. Am Inceput sa-I
tratam prin acupunctura ~i dupa acest tratament totul, slava Domnului, a reintrat In normal.
Dupa un limp trombocitele din sange au scazut de la 200 la 30. Am Inceput iar sa-I tratam, ~i
nivelullrombocitelor a crescut la 160. Abia ~i-a revenit ca au aparut noi probleme. Atunci am
Inleles ca tratam 0 boala ~i apare alla. Am citit carile ~i am vazut casetele. Starea solului s-a
ameliorat un pic, dar modificari radicale nu s-au produs. - Nu sunl schimbari penlru ca fiica
dumneavoastra poate sa moara. Sa Incercam sa discutam fara diagnoza. ParlcLeasul este organul
legaturii cu ceilalli oameni, daca el Imbatrane te, a' ema geloziei. Scaderea trombocitelor este
aceea~i tema. Concluzia. la sotu ilumneavoastra s-a produs 0 p'!tem1Ca "ta d;ct;;"rinte care
11face sa se supere pe cei apropiali, sa fie gel~s, sa nu d~reasca sa traiasca etc. De unde pot sa
vina acestea? De la solie ~i copii. Dependenla fiicei dumneavoastra de nivel~1 emoliilor sub
aspectu dorinlelor este de 13 ori mai mull decat limita critica. Ea trebuie sa nasca copii, sufletele
lor au ajuns pana aproape de ea. Trebuie sa se Indeparteze de fundamentele fericirii omene~ti,
pentru a Ie da iubire. Nu va suporta Indepartarea de viala ~i dorinle. Cu ale cuvinte: sa salveze
iubirea cand omul iubit a tradat-o, Injosit-o, In~elat-o, nu poatenici macar 'indoza minima. Aici nu
mai esteyorba de slerilitate, ci de sllpravietUireafizidi a fiicei dllmneavoastra. 44 J Starea
profunda a femeii se transmite biirbatului ~i tatalui ~i ace~tia Incep sa se Imbolnaveasca. In
planul subtil fiica dumneavoastra este acumjignita, lradata, Injosita. Dar In sutletul ei se aprinde
nu iubirea, ci ura fa!a de barba!i ~i acest program incepe sa-I omoare pe tata. [n masura 'in care
dumneavoastra In~iva ~i fiica va yeti pune In ordine, relraindu-va de zeci de ori viata, trecand
corect prin toate situatiile, va yeti ajuta softll sa devina sanatos. Acum starea lui nu este prea
buna, campul este deformat In mijlocul pieptului. Campul imunitar este activ cam 10%, plus 0
deforma!ie a campului In zona sistemului uro-genital. Imunitatea In planul fizic este acum de 70-
80% ~i daca va cadea la 10% pentru coordonarea cu cea a campului, poate duce la moarte sau
boala incurabila. Merge!i sa va reeduca!i sutletu I. Mama ~i fiica pleaca. In schimbullor vine un
tanar. ---, Am fost de curand la prelegerile dumneavoastra - Imi spune el. Din cate am In!eles In
urma carilor ~ivideocasetelor, la mine funqiona tema orgoliului, tendinla de a-i conduce pe allii.
~i iata ca dupa prelegerea dumneavoastra a Inceput sa ma doara inima ~i Inca In asemenea hal
Incat era sa-mi pierd cuno~tinla. M-am tarat pana la medic, am facut 0 electrocar- diograma,
totul - perfect, medicul mi-a spus ca am 0 inima absolut sanatoasa. Ma rog, asta nu-mi ajuta, iau
pastile, nu ma ajuHinici astea. - Ave!i 0 so!ie?- Intreb eu. - Am, - Imi spune numele ei. Ma uit la
campul ei ~i pun urmatoarea Intrebare: - Aveli copii? 45
23. - Da, - continua eL spunandu-Ie numele. Fac 0 diagnoza ~i pun a treia Intrebare: - Aveti 0
amanta '! -Nu. - In curand yeti avea, ~ ii raspund eu. ~ In principiu, situatia esle simpla. La sotie
concentrarea interioara asupra victii ~i perpetuarii ei este mare. Ea se transmite copiilor ~i se
transmite ~i dumneavoastra. Cei mai buni lideri ~i carieri~ti sunt cei interiori. Ei se cufunda In
capacitatea de a conduce, in munca, afaceri, politica ~i totul Ie reu~e~te pentm cii nu sunt
ata~a(i. Nu sunt ata~a(i pentm ca problema principala nu este orgoliul. ci gelozia. Oar la un
moment dat, sufletul trebuie purificat. $i omul care a trecut u~or prin proba loviturii date
orgoliului, brusc ~i imprevizibil. intra intr-o noua illcercare la care nici nu se gandea inaillte. La
dumneavoastra se apropie vremea in care va trebui sa trecei printr-o destabilizare a vieii,
dorinelor ~i relaiilor. Oaca incercarea va veni de la solie, nu ve(i rezista, de aceea va va fi data
prin amanta. Oar nici atunci nu ve(i rezista. Oupa un timp ve(i cunoa~te 0 femeie ~i va vei
indragosti de ea. Mai departe este simplu: sau va va supara ~i injosi in permanena sau, fara sa va
a~tepta(i, va va ill~ela cu perfidie sau are un curtezan sau este casatorita, iar daca nu este i~i
schimba mereu admiratorii. Sunte(i pus intr-o situatie pe care n-o puteti accepta. Deci, illeereati
sa renegati iubirea care va obliga sa supartati injosirea ~I s-a acceptai. Va strangula(i iubirea prin
suparari, iar mai departe trebuie distrus ceea ce amoara iubirea - suparariJe dumneavoastra
impreuna eu inima ~i plamanii, ulterior, cancer pul- monar sau infarct. La prelegere, purificarea
func(ioneaza la fel l 46 ~. ~ j ca la consulta(ie ~i viitoarele probleme se farami(eazii ~i se
actualizeaza. Trebuie sa invatati, cu adevarat, sa iertati fe- meile. Pornii de la ideea: femeii i se
poate ierta orice, intrucat totul se petrece din voina lui Oumnezeu, nu existii pacate omene~ti
care sa nu poata fi iertate. Sufletul nostru se comporta ca un copil capricios ~i inciipapnat. EI
trebuie in permanena educat prin iubire, alint ~i limitare. Atunci se va eomporta bine in arice
situatie. - Ce crede(i, imi va ajunge timpul sa ma schimb? - ma intreabii tanarul. - Nu va gandi(i la
asta, daca vei avea sau nu timp. Pur ~i simplu face(i totul ca sa va ajuta(i sufletul. Trebuie sa va
pune(i in ordine nu numai propria persoanii dar ~i urma~ii. Pentru aceasta trebuie in primul rand
sa va eliminai agresivitatea fa(a de iubire, supiirarea pe parin(i, pe oamenii indragi(i, pe
dumneavoastra in~ivii, regretele legate de trecut, teama de viitor. EI pleaca sa lucreze cu sine
insu~i. Incerc sa detectez 0 senza(ie neclara ce mi-a aparut de curand. Pe mine insumi mii
impiedica ceva sa ma schimb in profunzime. Trebuie sa ma diagnostichez la cei cinci parametri.
Prin urmare, preteniile fata de parinti - curat, toate supararile au disparut; suo:1r:1rilt=> Qe
oamt=>nii :lnroni:1ti "j indr~8i~i tot curat. Ma intrerupe a bataie in u~a. Intra 0 pacientii. ..-I -
$tii, am sUnat acum acasii, fiul meu s-a intors de la ~coala, sta in pat, verde la faa. Vomita, are
diaree, temperatura ~i guturai. In(eleg bine, este legat de faptul ca am venit la consulta(ie" 47
24. - Da este III curs de purificare, - ii SpUIl eu. - Pentru ca ea sa dccurga Cli mai putilla suferillta
eliminati-va agresivitatea fata de iubire. Femeia illchide lI.'jU,eu ma uit la foaia de h[lrtie din fata
mea: pr~tentii fata de sine, ncmulUmirea de sine, lipsa dorintei dc a trai. ~i la acest parametru
este curat. ~Ie legate de t;';cut, teama de viitor - ~i aici conform normei.-Ciudat, SlIO- < Co
con~tienllli imi da mereu semnale di eu com it 0 crima impotriva iubirii. imi trebuie inca un
parametru nou. It1tere- sant, cum arata oare? incerc sa prind astfel de situatii in timp. in cele din
urma inteleg. Este renegarea iubirii pentru omul care te-a suparat, adica nu este ura, gelozie ~i
ciuda, este durin!a de a distruge iubirea ca sursa a durerii, de a 0 repudia, discredita. Am avut
astfel de situatii in adolescenta. Prind una din aceste situatii ~i ma uit c,u cat renegarea iubirii a
depa~it nivelul periculos. Ehei I De 23 de ori mai mult decat mortal. Curios, de ce mai traiesc
inca" Cu toate ca: in 1991 trebuia sa mor, s-a depa~it nivelul periculos de renegare a iubirii ~i era
legat de evenimentele din 1980 - 1981. Dupa zece ani m-a lovit ~i trebuia sa mor, dar mi-am gasit
in Biblie iubirea, am urmat-o ~i de atunci totu! s-a schimbat. A fost 0 amanare. Anul 200 I - anul
urmatoarei lovi!uri. Trebuia sa mor ~i acum Inteleg cu ce avea legatura. Am invatat sa nu resimt
ura, sa nu ma supar, dar pana acum nu sunt capabil, in mod autentic, sa pastrez iubirea. Ma
incurca mult tendinta de a gandi rau despre oameni; poti sa te porti dur cu omul dar in el trebuie
sa-I iube~ti pe Dumnezeu, intotdeauna. Sunt impregnat de judecarea oamenilor ~i
subcon~tientul meu abia a~teapta un pretext pentru asta. Cateodata trebuie sa te compor!i
agresiv in relatia 4K I _J cu cineva, sa-I opre~ti, sa-I ingrade~ti, sa-ti aperi drepturile. in mine Insa
stau, de nedespartit, comportamentul exterior dur ~i revarsarea de pretentii acumulate ~i
agresivitatea interioara, iar daca in afara actionez rara fermitate, inseamna ca Inauntru trebuie sa
strang ~i mai multe preten!ii, iritari, nemul!umiri, pentru .ca ele sa-~i dea drumul in gesturi
concrete. lubirea insa este crea!ie ~i distrugere in acela~i timp. Chiar eu Ie-am spus copiilor mei:
va voi pedepsi. in subcon~tientul meu se afla un stereotip de fier: modul activ este generat de
agresivitate, modul pasiv ~i relaxarea sunt generate de iubire. in fapt din iubire decurge totul.
Doar ca trebuie sa inveti sa actionezi. . , men!inand in sufiet iubirea. Pentru aceasta trebuie sa ne
comport am cu fiecare om ca cu propriul nostru copil: in primul rand revarsand asupra lui iubire
~i blande!e ceea ce nu exclude 0 atitudine severa. Iar ma distrage 0 bataie in u~a, Intra
urmatoarea pacienta. - Am sa va povestesc ce s-a intamplat cu mine, - incepe ea. Medicii au in!
eles ca am a boala incurabila ~i mi-au spus cinstit ca nu am ~anse de supravieUire. in acel
moment mi-a fast adusa prima carte. Am citit-o ~i m-am schimbat. Dupa trei zile am fost alt om,
am rugat sa-mi fie aduse celemaifru- moase lucruri. Am intrat in alta via!a. lar dupa 0 saptamana
m-a consultat medicul meu. "Daca eu insumi nu v-a~ fi vazut cu 10 zile inainte intestinul, n-a~ fi
crezut niciodata asta, - mi-a spus el. A veati intestinul ca 0 sita, iar acurn nu mai are nici 0 leziune,
- a ridicat din umeri. - Sunte!i sanatoasa, pute!i sa pleca!i." A~ vrea sa ~tiu care este situa!ia mea
acum? - intreaba femeia. 49
25. ~ 1 f j_1 - A yeti 0 stare buna, ~ ii spun eu dupa diagnosticare, - problemeau ramas la fiica.
Are ea .'?ipana acurn0 concentrare marita asupra sentimentelor inalte, mai mull decat asupra
sentimentuluiiubirii. De iubirenu este permis sate ecranezi eu nimic: nici cu bani, nici cu
bunastarea, cu aptitudinile, talentul, nici cu propria viaa. Fiica este cu totul excepionala in inte-
rior, iar talentul ei incepe sa intunece iubirea. El devine tot mai important ~i starea sufletului
devine starea trupului dumneavoastra, a~a incat mai avei mull de lucru, mergei ~i continuati.
supravietuiasca,de aceea v-a parasit. - $i-atunci ce sa fae? - Ai citit carile mele? - Da, pe toate
~ase. - Ai vazut videocasetele? - Da, inclusiv ullimele. - Minunat, - spun eu, - iar acurn mergeti ~i
lucrati. Ea iese, ~i-n camera intra 0 pereche de tineri casatorii. Urmatoarea pacienta este tanara
~i 0 femeie frumoasa. - De curand mi s-a nascut un copil, - a spus ea. ::;i dupa asta soU1 m-a
parasi!. Ai putea sa-mi explicai despre ce este yorba') - Pot, - ii raspund eu. - Pentru
dumneavoastra inseamna prea mull frumuseea, bunastarea ~i dorinele dumneavoastra. Mult
mai mult decat iubirea. Nu putei fi lipsita de aparare. Cu cat importantavietii este mai mare
pentru dumneavoastriiin comparaie cu iubirea, cu atat resimii mai multa agresivitate. Din
copilarie ai acumulat 0 doza neobi~nuita de pretenii faa de barbai, nu ai reu~it sa trecei cu bine
proba inainte de conceperea copilului. Dar intrucat copilul este un amplificator al parinilor, la el
programul de distrugere a barbailor 11 depa~e~te pe al dumneavoastra. Acum pragramul
11ucide pe tatal sau. Apoi 11 va omori pe el insu~i. In cuvinte simple, inainte il omorai inceti~or
pe soU1 dumneavoastra iar dupa na~tere ai inceput s-o facei dublu. ::;ansele de supravieUire ale
soului dumneavoastra au scazut brusc, dar el trebuie sa - Suntem la a treia consultaie la
dumneavoastra, - incepe femeia. - Cand am venit prima oara pe soU1 meu puteau cu adevarat
sa-I ucida. Aveam datorii mari. Acum totul este in ordine cu el, ne-am pliitit datoriile. Nu demult
ne-am cumparat un apartament =?i-I renovam, dar mie mi-a aparut iar senzatia de pericol. -
Senzatia are legiitura ell copiii dumneavoastra, - ii raspund eu. Unul din ei nu este, ca inainte, in
ordine. Pentru a supravietui Ii trehuie iubire, iar la dumneavoastra, fericirea omeneasdi incepe sa
intunece totul. Fericirea umana este legata de continuarea, apararea ~i consolidarea vieii. Unul
din simbolurile importante ale proteqiei - casa proprie, aparta- mentul propriu. Dupa ce I-ai
dobandit, la dumneavoastra a aparut un puternic salt subcon~tient ~i iara~i nu in direqia iubirii,
ci a vieii ~i apararii. Dad efectul este moartea copilul dumneavoastra, salvarea poate fi prin
pierderea aparta- mentului, fie a sanataii, fie prin pierderea vieii dumneavoastra. - Spunei-ne,
va rag, ce sa facem" - In primul rand sa va schimbai prin iubire, rugaciune ~i 50 51
26. un comportament corect, apoi sa va ingradili placerile vie!ii, sa va sus!ine!i prin post ~i
infometare, 0 parte din bunastarea dumneavoastra trebuie sa 0 cedati, pentro a mic-
5oraconcen- trarea asupra ei. Nu va grabi!i sa face!i renovarea. Puteli sa zugraviti ~i sa nu va
mutati in apartament timp de un an. Dadi in cas a exista un neajuns nu va grabi!i sa-I indepartali.
Fericirea este 0 mancare grea care se digera cu dificultate. in plus, nu ali eliminat inca fostele
suparari avute unul pe altul, regretele legate de trecut, teama de viitor. - Scuzali-ma, vreau sa va
intreb ceva - cand imi inlatur temerile fa!a de viitor, imi apare bruse, pe nea~teptate, 0 puternica
dorinla sexuala - ma sperie lucrul acesta. Nu inleleg, despre ce este vorba? - Dorin!ele noastre
sUnt adresate viitorului, - ii explic eu. Cu cat ne concentram mai mult asupra dorinlelor ~i facem
din ele un lei, cu atat incepem mai mult sa depindem de ele, Dependen!a na~te teama, Apare
ata~amentul de viitor - apare teama de a-I pierde, Spaima de viitor genereaza ganduri proaste
despre sine, Absen!a increderii in sine, pesimismul, deprimarea se transforma in program de
autodistrugere, lar el omoara dorinlele, Apare senza!ia inutilitalii vie!ii, Toate dorinlele se
tocese. Teama este renegarea iubirii, dar dorinlele noastre se nasc din iubire, Dumneavoastra
anulali teama de viitor ~i imediat se deschid dorinlele dumneavoastra, dar pentru ca la baza lor
se afla dorinla perpetuarii vielii se intensifica apetitul ~i placerea sexual a, Mai departe trebuie sa
invala!i sa invingeli dependenla de aceste dorinle, Ele se nasc din iubire ~i trebuie sa se intoarca
in iubire, Pentru aceasta va sUnt de folos rugaciunea, postul, abstinenla, A vantul dorinlelor 52 ~
~ este periculos numai atunci cand depa~e~te cre~terea iubirii in sufle!. Renunla la fericire doar
acela care nu poate invinge dependenp de ea, lar pentru a depa~i dependenla, trebuie sa va
ingradi!i periodic dorin!ele ~i sa Ie opri!i, din cand in cand, comple!. lmaginali-va: omul nu ~tie sa
inoate, se teme de apa inlelegand ca poate sa se inece, principiul lui este sa evite apa, apa este
moarte dar pe urma, treptat intra in apa ~i ,nvala sa inoate ~i refuzul este inlocuit de limitari
severe, apoi a invalat sa inoate ~i apa devine pentru el 0 placere ~i ii of era 0 viala deplina, A~a
este ~i cu dorinlele noastre, La inceput filozofia indiana, budismul vorbesc de lepadarea de
dorinle ~i viala, Ata~amentul fala de aceasta lume care este rezultatul dorinlelor noastre,
constituie 0 sursa de dureri, chinuri ~i suferinle. Trebuie sa renunli la ele, sa incetezi colaborarea
cu ele, atunci vei fi ferici!. Apoi apare iudaismul care admite fericirea omeneasca dar cu cele mai
severe regali ~i ingradiri - ele permit iubirii sa se pastreze in sutlet ~i sa nu se inece in fericirea
omeneasca, dupa care vine Iisus Hristos ce ne spune ca principalul in salvarea sufletului nu este
cea mai riguroasa respectarea a tuturor preceptelor, ci calea spre iubire ~i Dumnezeu, pe care il
purtam in sufletul nostru, $i cu cat evoluam mai mult, cu atat mai plina de semnificalie devine
capacitatea de a-L vedea in toate pe Dumnezeu, de a-i ierta pe ceilal!i ~i pe sine, de a trai prin
iubire, de a-Ii dobandi eul divin, Dupa consultalie trebuie sa ma ocup de procedurile de refacere,
Credeam inainte ca dupa scrierea carlilor ~i reechi- librare, consultalia va fi pentru mine nu
munca, ci sarbatoare. 53
27. Nimic de felul acesta. Vine un om cu totul pregatit, nu pune nie! 0 intrebare inutila,
conversatia dureaza 2-3 minute, dareu, dupace am primit ca~ivaasemenea oameni, am nevoie
de mult limp ca saImi revin. A reie~it di cnergia oricum se cheltuie~te pentru protectie iar
ajutorul din timpul schimbarilor profunde ale pacientului, pare inca un mativ. Intotdeauna am
vmt foarte tare sa-I ajut pe pacient sa-~i salveze viaa, sa-~i Indrepte destinul ~i aceasta
concentrare de ani de zile produce acum probleme serioase. La momentul consultaiei
subcon~tientul merge inertial nu spre iubire,ci sprc viata ~i reu:?ita.lnseamna ca, inevitabil,
problemele pacientului vor trece asupra mea. ~i este puin probabil ea viaa sa-mi ofere atatea
situaii de purificare pentru a compensa problemele luate asupra-mi. In afara de scurtarea
~edinei ~i revizuirea trecutului, trebuic facut ceya In prezent. Daca se produce 0 pierdere general
a de energie din cauza perceptiei subcon~tiente incorecte a lumii, vreunul din organe trebuie sa
preia blocajul tluidului energetic. Acum la mine un astfel de rol II au rinichii. ~i orice perturbari
lovesc in primul rand in ci. Cu cateva zile In Urllla,a aparutiar 0 stare de disconfort ~i am Inceput
sa-i analizez cauzele. Era 0 nOlla enigma. Un timp am ghidat un pacient. Era interesant pentru
mine fiindca nu se atingea subiectul sanataii, ci al carierei ~i al reu~itei. Era un sportiv. Am lucrat
Impreuna, rezultatele au Intrecut a~teptarile, dupa care am simit ca am tendina tot mai
acccntuata de a-i nivela soarta, de a-i ImbunaHiti performan- tele. Dintr-un mativ
oarecare,orientarea sprc reu~ita exterioara a Ineeput sa prevaleze, probabil ca ma gandeam prea
des la acest lucru. Tot ceea ce nu ducea el pan a la capat, din lene, 54 1. ~ J faceam eu, tragand
mereu de el ~i obligandu-I sa lucreze. Termenul fixat de noi s-a Incheiat ~i colaborarea noastra s-
a sfar~it. Pe urma insa a venit partea cea mai interesanta.EI a Illeeput sa piarda ~i a izbucllit
nemulumirea de sine pe care nu a putut sa 0 depa~easca. lar psihologul care i-ar fi interzis sa se
consume In auto-repro~uri nu mai era Ifl11gael. Programul lui de autodistrugere, nu se ~tie de
ce, a loyit Intai In mine ~i au Illceput sa ma doara rinichii. 0 vreme n-am putut sa Ineleg nimic. De
ce trebuia sa raspund eu pentru gre~elile lui? ~i iata di-mi amjnteam toate detaliile colaborarii
noastre incercand sa gasesc cauza. Stop. Un moment interesant. Cumya, In timpul unei
conyersaii, a spus: "Incepe dependena de dumnea- Yoastra. Cum 0 sa ma echilibrez cand ne yom
despari?" - "Dependena apare la cel care se leneve~te", - i-am raspuns eu. Daca omul se schimba
cu adevarat, sprijinindu-se pe iubirea din sutletul lui, Invaatorul Ii trebuie doar ca impuls initial.
Imi amintesc convorbirea incerdind sa gasesc in ea radacini1e problemelor mele ~i se pare ca
Incep sa Ineleg. Ca de obicei, vedeam ~i Inelegeam cu u~urina problemele paci- enilor, In timp ce
eu Taceam acelea~i gre~eli. A veam 0 atitudine prea con~tiincioasa faa de munca. Toate lucrurile
pe care Ie luam prea In serios creeaza In noi dependena. Dependenta na~te agresiyitate.
Agresivitatea produce boala. II obligam sa lucreze asupra sa de cum yedeam ca se furi~eaza 0
problema. II sunam eu, ceea ce Ii dadea iluzia unei protectii crescute. Intr-adeyar se intensifica
dependenta de mine. A yea nevoie periodic de ne~anse, ca medicament. lar eu I-am lipsit de
acest medicament. Cre~terea rezultatelor era constanta, practic fara Intrerupere. Se obi~nuise
atat de tare cu succesul 55
28. 1 f .J incat ghinioanele prezente au inceput sa-I ruineze ~i de asta eram vinovat eu.
IncredibiL doar de curand ii explicasem: inva!a sa tragi chiulul dar in a~a fel incat nimeni sa nu-~i
dea seama. 0 jumatate de luna sa 'Ii rezultate, incordiindu-!i voin!a, dorin!a, toata energia dupa
care renun!a in interiorul tau 1'1 aceasta tendin!a, realizeaza totul frumos, cu elect, dar inauntrul
tau lasa-te cuprins de lene. Daca mu~chiul este in permanen!a incordat, se atrofiaza. care plec
1'1baia ruseasca. Se pare ca iar vine 0 perioada de serioase modifidiri. Prima oara 1'1 inceputul
anilor 70, cand via!a mea s-a schimbat abrupt. Visurile mele, planurile, speran!ele s-au prabu~it
dintr-o data. Am vrut sa devin militar ~i m-am facut ghid turistic. Urmatoarea schimbare -
1'1inceputul ani lor 80, cand am inceput sa ma ocup serios de studiile filozofice, incercand sa-mi
ordonez ideile despre lume. Atunci filozofia a porn it alaturi cu extrasenzorialul. 0 criza puternica
a avut loc 1'1 inceputul ani lor 90. Am ajuns 1'1coneluzia ca tratarea cu ajutorul mainilor este lips
ita de perspective. Am decis sa renun! 1'1tratamentul energetic ~i sa tree 1'1eel informa!ional.
Caderea s-a petrecut nu numai in mundi. ci ~i in viata. Diagnoza nu-mi lasa nici 0 ~ansa de
supravie!uire, concep!ia despre lume era un drum inchis. ~i acum, se pare, mi se inchide
posibilitatea de a lucra dupa vechiul stil. Trebuie sa refuz consultarea pacien!ilor care au venit cu
un singur scop - sa-~i puna 1'1cale treburile, sa-~i amelioreze sanatatea, sa-~i indeplineasca
dorin!ele. Trebuie sa concentrez toat3 fericirea omeneasdi intr-un punet ~i s-o arat pacientului.
Prive~te, acesta este umanul, acesta este divinul. De aici, trebuie sa ajungi aici. Pentru a~a ceva
'Ii de facut asta ~i asta. Deocamdata insa cu cat incerc mai mult sa lucrez, ajutand
1'1eonsolidarea vie!ii, 1'1protejarea ei, eu atat pierd mai multa energie. Imi amintesc de venirea
la consultatie a unei terapeute. Ineepuse sa aiba probleme eu fiul ~i eu propriul psihic. Auzea
voei, aparuse teama ~i diseonfortul. Imi amintese cum am diagnostieat un om de afaeeri. Un tip
eapabil, 0 minte stralueita, luera fara repro~. Ma uit in viitor iar aeolo in ea!iva ani era in mod
real moartea. Dupa 0 prabu~ire legata de servieiu. ~i nu va putea deloe sa 0 aeeepte. - Munea
dumneavoastra ineepe sa va omoare, - ii explie eu. - Depinde!i tot mai mult de ea. lar
dependen!" cre~te ~i oriee neplacere de 1'1lueru va provoaca 0 trauma tot mai mare. - Doar n-o
sa renun! 1'1serviciu, - mi-a spus eL - Daca nu va ve!i schimba atitudinea fa!a de munca, soarta
va va obliga sa 0 parasiti. Fie ca yeti incepe sa va creati, fara sa vre!i ~i fara sa banui!i, probleme,
fie ea boala sau moartea va va obliga sa pleca!i. Primullueru pe care trebuie sa inva!a!i sa-I face!i
- niciodata sa nu va lua!i in serios serviciul. In serios pute!i lua numai iubirea ~ipe Dumnezeu. La
tot restul trebuie sa renun!a!i in mod periodic. Nieiodata sa nu face!i totul 100%. Sa face!i 95%.
Rezultatul va fi acela~i dar nu va exista dependen!a. Via!a este 0 sinusoida, ati trait 0 vreme
fericireaomeneasdi, urmeazasa renuntatila ea pentruun timp. Singurele lueruri de eare avem
nevoie in mod constant sunt iubirea ~i buniitatea. Astfel de ganduri imi apar in momentul in 56
57
29. - Sa se ocupe de terapie nu este periculos pentru eel ce In vieiJe anterioare a anulat
dependena de viaa ~i dorine. Sa zicem di a murit ea un martir, pastdind in sutlet iubirea, sau ~i-a
petrecut muli ani In ruga ~i abstinena. Dumneavoastra Insa v-ai apucat de vindecari fara sa va
anulai dependena de temeiurile profunde. lar acum. 0 problema minora, insesizabila inainte a
crescot pan a la dimensiuni enorme ~i va ameninta propria viaia, ~i pe cea a copilului. - Bine. dar
eu am tratatprin rugaciul1l,- se midi sinceI' femeia. - ~i la ce va giindeaii ciind aplicaii
tratamentul'? - Sa-I fac pe am sanatos, sa-i Indrept soarta. - Adica va foloseai de divin pentru
scopuri omene~ti. ~i iata ea dependenta de aceste scopuri s-u intensificat de cateva ori. Oa,
acumularea iubirii de Dumnezeu na~te darinta ~i viata, duce la inflorirea lor, dar pentru a
percepe divinul, trebuie sa uili un timp de omenesc. lubirea lui Dumnezeu reprezinta radacinile
pe care nu Ie vedem dar fara de care nu se poate trai. Yiaia noastra este un copac, dorinele
noastre sunt ramuri ~i fnmze. Dadl este pfea stufoasa coroana iar sistemul radacinilor prea slab,
copacul poate sa moara ~i pentru a-I salva, coroana trebuie taiata pariial sau complet, radacinile
fiind prea pUline. De aceea prima grija sa fie pentru radacini iar coroana sa se tunda periodic
pentru a cre~te mai bine. inainte giindeam In timp ce caHitoream ell metroul sau transportul In
eamun. ACllm merg ell ma~ina ~i ma distrage. Este eficient sa lucrezi asupra ta la baia ruseasdi,
supraindilzirea injose~te viata ~i doriniele. ~i daca In acelmoment te rogi, purificarea vine mai
repede. 5X J Mcdicina s-u luptat multa. vreme Cll natura, in loc sa 0 aJute. Inainte boala era
privita ca un rau pentru ca se pornea numai de la interesele corpului. Cc facea OInul cftnd se
imbolnavea? Ii era grea~a, nu mai vroia sa man[mce, ii cre~lea temperatura, nu vroia sa vada pc
nimeni, iar medieii se straduiau sa inlature boala cu toate simptome1e. Rudele il siiciiiau pe
bolnav, 11obligau sa maniince, ii scadeau febra. Dar s-a dovedit ca boala purifica sutletul omului
~i ii fortifica sistemul imunitar. Inseamna ea renuntarea temporara la alimentatie ~i izolarea
purifidi de asemeni. In legatura cu temperatura imi amintesc un caz ciudat. In urma cu ciiiiva ani
ma intiilneam la New-York cu un om. Mi-a po vest it cum a devenit terapeut. Avusese 0 fractura
la baza craniului. A stat in coma 21 de zile. "Mi-am vazut parinlii raposati, -povestea eI - i-am dat
sotiei bineeuvantareapentrua se redisatori, intelegeam di nu mai este drum de intoarcere.
Oarparintiimi-au spus ca este prea devreme pentrua pleca, nu numai ea voi reveni, dar ma voi ~i
insanato~i. Mi-au mai spus ea ma voi oeupa de vindecarea oamenilor. Cand am ie~it din coma ~i
m-am facut bine am simtit di din mainile mele iese 0 putere. Pe urma, au intrat in contact cu
mine ni~te extraterqtrii ~i m-au ajutat sa vindec. Imi amintesc ca 0 femeie avea anexita stanga ~i
orieate pase faceam cu mainile in zona respectiva. durerile nu ii treceau. Ei mi-au spus ea in
parte a dreapta se atla cauza ~i trebuie intiii sa tratez anexita de acolo. ~i intr-adevar, femeia s-a
inzdravenit. Am observat ~i eu: se imbolnave~te rinichiul drept, dar de vina este stfmgul, asupra
lui trebuie actionat int~ii. $i iata. - continuaeI, - 0 vreme i-am 59
30. tratal pe toti iar rezultatele erau foarte bune, dupa care. in vis. mi-au venit din nou
extratere!?trii!?imi-au spus: ai luat prea multe asupra ta, te vom purifica, numai nu lua nici un fel
de tablete. in ziua urmatoare am facut temperatura de 40 de grade ~i trei zile m-a scuturat febra
dar ~tiam deja despre ce este vorba ~i n-am luat nici un fel de medicamente." Mi-am amintit
cuvintele lui ciind am constatat ca dupa consultatie sunt doua lucruri care ma refac: somnul ~i
baia ruseasca. lar in timpul baii am inceput sa ma rog in urmatoarele imprejurari. in Rusia, la
"ban'a" se merge de obicei in grup ~i starea de bine care apare intre prieteni, uni- ficarea
energetica ajuta la trecerea prin suprasolicitari destul de mari. De aceea nu-mi placea sa merg
singur. in Germania eram singur la baie, de fapt la sauna, unde la fiecare ora se toama apa sau
infuzie de plante peste pietre ~i in loc de maturica se tlutura prosoape. Apa inlatura eficient
stresul ~i problemele. Nem!ii sunt lini~ti!i ~i se comporta relaxat. insa~i atmosfera te ajuta foarte
bine sa te deta~ezi de un regim tensional. Cu 10 m1nuteinainte de a incepe servirea, saunase
umple de oameni ~i ingrijitorul, aerisind intai incaperea, incepe sa stropeasea cu apa pietrele
ineinse. De data aeeasta era 0 femeie cu 0 expresie severa pe chip. "Nu-i plac barba!ii" am sim!it
eu. in camera de aburi majoritatea erau barbati. De obicei procedura arata astfel: la inceput se
toarna apa peste pietre, se a~teapta un timp sa se faca aburi, dupa care se tlutura ineet un
cear~af pentru ornogenizare. De aceasta data femeia a turnat prea multa apa ~i a ineeput
imediat sa vanture panza catre toata lumea. De obice; rezist la temperaturi mari, dar acum eram
la limita. Cei care stateau pe bancheta de sus, langa 60 _J mine ~uierau, gamiau, dar se tineau
bine. Am simtit sau ca trebuie sa plec, sau sa fac ceva ~i am inceput sa ma rog repetandu-mi ca
pastrez iubirea ciind viata ~i dorin!ele se destrama. in acel moment parca s-ar fi turnat pe mine
apa rece. incepem sa ne sehimbam cand ajungem la 0 limita, ciind suprasolicitarile ating un nivel
critic. Oar pentru aceasta este necesara 0 anumita stare interioara. Am inteles de ce multi sfin!i
i~i ereau conditii impovaratoare ~i, rugandu-se in acele imprejurari, dobandeau 0 mai mare
cre~tere spirituala. ~i a~a, la aceasta baie am avut parte de 0 situa!ie curioasa. Langa mine
stateau ni~te oameni, pielea lor era oparita de abur ~i ei suportau eu u~urin!a. Era interesant sa
afiu: in ce masura eu ~i ei vom rezistjl acestei incercari. Rezultatul m-a uimit ~i m-a pus pe
ganduri. Eu am trecut proba cu 60 - 70%, iar ei cu minus 10 - minus 20%, adica n-au trecut proba.
Dupa un timp am in!eles despre ce este vorba. Ei au reu~it exterior, nu interior, rezistand la
abur in detrimentul iubirii din sufietul lor. Cand iubirea se duce, apare programul de
autodistrugere ~i am vazut la ei lansarea acestui program de autodistrugere. Jude- cand dupa
toate cele, episodul de la baie Ie-a facut rau, nu bine. Adica destabilizarea omenescului trebuie
mentinuta pana ce iubirea din sufiet nu incepe sa se stinga, iar mai departe omul nepregatit
trebuie sa faca 0 pauzii, altfel, la orice neplacere ulterioara va reac!iona programul de
autodistrugere. Adi- ca esenta tuturor incercarilor nu consta in depa~irea lor fizica, ci in
mentinerea iubirii in sufiet. lar rugaciunea ajuta in cazul acesta foarte mult. Acum ciind sunt la
baia de abur ~i devine insuportabil, ma rog ~i asta ma ajuta considerabil. in plus, daca ai 0
atitudine corecta, baia te umple de energie subtila. 61
31. 0 datiL dupa consulta!ie, extenuat, am ajuns la baie ~i mi-am vizualizat nivelul energetic.
Era la un mare minus. A~a apare de obicei la 0 imbolnavire gravfl. Dupa baie totul s-a schimbat.
insuficicnta energetica s-u compensat chiar ell un plus. In principiu towl este logic, reflectam eu.
Energia vitala - suhtila -5i cea grosiera - fizica sunt legate, una trece in aha. Sapresupunemdi
olllullrece printr-un frig excesiv, pierderea energiei grosierc atrage dupa sine pierderea celei
subtile ~i omul sc imbolnave~te. Inseamna ca este posibil ~i procesul invers, energia compacta,
superficiala poate sa se transforme in subtila. Adica a face sport, a merge la baia de abur ne
il1cardieu energie. Trebuie doar sa 0 ajutam sa se transforme ~i prima regula aici este sa pastram
bunatatea, sa ne deta~am de orice probleme. Daca omul a venit sa faca 0 "ban'a", iar in inima lui
este rautate,iritare ~i suparare.el poatesa suferedin cauza supraindilzirii ~i sa-~i dauneze
sanatatii.~i viceversa. Imi amintesc cum. 0 data eram In casa de vacnnta cu prietenii ~i faceam 0
"ban'a". In anturajul nostru era un tanar care ne-a spus ca din copilarie nu suporta temperaturile
inalte. "Candva demult, la 0 baie, au intrecut masura, eu m-am speriat foarte tare ~i de awnci nu
0 suport," - a marturisit el. "Hai sa facem urmatoarea in!elegere, - i-am spus - tu te culei pe po-
dca, eu incep sa te masez cu maturica. Cand incepi sa resimti un disconfort, pleci." A fost de
acord. Prima sarcina importanta era sa-I ajut sa se relaxeze. Energia grosiera poate fi
transformata in energie subtila in orice cantitate, dar daca omul are mu~chii contractai ~i in
interiorul lu; se afla teama sau iritare, temperatura ridicata ii va arde pur ~i simplu pielea. Intai
trebuie convinsomul ca nu II vei face sa sufere.Mi~carile 62 -I j~ trebuie sa fie line. unduioase ~i
ritmice. 0 corecta masare a mainilor. tal pi lor, eoloanei relaxeaza Intregul corp. ~i a~a am
ineeput sa aetionez, urmarind starea tfll1arului. Cum am vazut ca a inceput destinderea, Ie-am
facut baietilor eu ochiul sa creasc[l temperatura. Ei s-au executat iar el nici n-a clipit. Le-am facut
semn sa continue. In cele din urma aburul i-a obligat sa se a~eze pe podea, eu eram terminal, nu
mai puteam sa rezist. iar tanarul n-avea nici 0 treaha.Pana la capatam ie~it in viteza din incapere
lasandu-I acolo. Dupa un timp a venit ~i el. cu ochii mariti de uimire. "Abia ciind m-am hotariil sa
ies ~i m-am a~ezat pe bancheta, am price put ce temperatura este in jur",- a reculloscutel. Sa II
ajuti pe om sa se relaxeze ~i deconectezeeste 0 mare arla. Nu orice masor po ate sa faca asta. Sa
zicem ca principiul masajului este foarte simplu. Omul are 0 problema, ea provoaca 0 tensiulle
fizidi ~i psihica. Medicii au eonstatat ca infarctul afecteaza nu numai mu~chii inirnii. ci ~i rnu~ehii
lombari. ~i inima ~i ~alele inseamna necaz pe femei. Supraso- licitarea psihica duce la
suprasolicitare fizica, prin urmare, niveland mu~chii, inlaturand tensiunea excesiva, il ajutam pe
om sa anuleze stresul interior. Insa pentru aceasta masorul trebuie sa fie piin de bunatate iar
gesturile lui, ritmice. Ciind m-am ocupat de masaj am observat ca mu~chii Illcep sa se relaxeze
dupa 5 - 8 mi~cari de acela~i tip. Am urmat cursuri speciale de masaj, m-am ocupat de
presopunctura dar experienta cea mai consistentaam doballdit-o tocmai la haia ruseasca. Nu 0
data am incercat sa in!eleg: de ce unul ~tie sa prelucreze corporal aburul, altul nu. S-a dovedit ca
este 0 adevarata arta. Omul tensionat, inhibat nu va putea niciodata 63
32. sa fadi bine acest lucru. imi amintesc cum am facut pentru prima oara 0 baie adevarata.
Dupa 0 asemenea procedura am uitat Clim ma cheama. Lucrurile s-au petrccut III felul urmator.
Am cunoscut un grup de tineri care se ocupau ell sporturile extreme, Cll ei faceam ilinerarii,
lnnoptam In zapada. 0 data pe saptamana aveau 0 sarbflloare, baia ruscasdL Stateau In ea 6 ore,
III medic. Primele doua ore, fiecare dupa cum avea chef, regim camplet liber. Apoi 0 pauza.
Hrana u~oara, sucuri, discutii, relaxare, se pregateau pentru etapa urmatoare. Se lungea ciite
unul pe bancheta ~i ciitiva oamen" cu randul, 11plesneau cu maturica din frunze de
mesteacan.Unui singur om Ii estegreu sa mentina mi~carile ritmice, obose~te ~i ele devin
abruple. in acel momenl trebuie sa cedeze locul altuia. Procedura dura destul de mult timp.
Dupa aceea lncepea masajul. Patru - cinci 11 masau pe unul singur. Douazeci - treizeci de minute
11 lnmuiau bine, profesionist. Dupa baia de aburi treceau la etapa cu maturici fierbinti, urmand
procedurile cu ape, tumau peste om apa calda, mai calda, apoi un pic mai rece, un pic mai calda.
La sfiir~it, atat de fierbinte ca pie lea abia suporta ~i, imediat, rece ca gheata. Dupa care II
acopereaucu un cear~af ~i omul mai statea culeat un ceas, uitand de toate. in cele ~ase ore nu
loti ajungeau sa treaca prin proceduri. Dar 0 asemenea stare IIi ajungea pentru 0 luna. Cu cat
profesionalismul este mai lnalt, cu alat forma conteaza mai putin, mai mult conli- nutu!. Dintr-o
scald a obi~nuita, baia se transforma lntr-un act sacramenlal, In posibilitatea de a a-Ii ordona nu
atat corpul, cat sutletul. Initialorul semnificaliei de "stres" a plecat de la convin- M ~J gen.~a ea
stresul este moarte, ajungand peste 0 vreme sa sustina ea stresl1l este viata. Medicina
prezentului II1CearCasa Inlature factorii care destabilizeaza organismul. Soala se dovede~te a fi 0
asemenea destabilizare. Pentt-u ca boala sa nl1 existe tre- buiesc gasite forme perturbatoare de
mai mare anvergura, atunci boala nu va mai fi necesara. a destramare dozata va stimula evolutia.
De atitudinea noastra corecla fala de viala depinde masura In care yom progresa pe acest drum.
Acum este mijlocul lui decembrie al anului 2000. Ne luam ramas bun de la veac ~i ne despartim
de mileniu. Stau lungit pe bancheta de sus, 1.1tr-un tren care ma duce la Moscova ~i Incerc sa
adorm In cadenta uniforma a rotilor. Durerea saciiitoare de la rinichi nu-mi da pace. Rugaciunile
nu ma ajula. incerc sadetectez, a cala oara, cauza starii mele. Primul program care apare -
dispretul pentru femei, lnjosirea dorin- Ielor ~i a vietii. M-au chinuil peste poate pretenliile pe
care nu pot sa Ie anulez fata de femei. Ele sunt legate de divinizarea femeilor, divinizarea vietii ~i
a perpetuarii ei. Toate aceslea vin din cele mai profunde zone ~i, nu se ~tie de ce, nu pot sa ajung
la ele. in leganarea sacadata a rolilor, pe jumatate adormit, gasesc noi ~i noi versiuni.Mai
devreme saumai tarziu va veni rezolvarea. A~adar, prima cauza posibila. Suprasolicitare la
consultatie, ceea ce lnseamna diminuarea proteciei ~i preluarea murdariei asupra mea.
UeDendenta de viata cre~te ~i se ,;cuveaza programul ae autodistrugere~ A doua: deja de un an
primesc informalii ca lnlrec masura ~i ma concentrez excesiv asupra fericirii omene~ti1.adica
starea mea interioara necesita 0 aha schema de nutritie, Insa 65
Suggestions
Les fondements de la présentation

Cours en ligne - LinkedIn Learning
Office 365 : L'essentiel de PowerPoint

PowerPoint 2013 : Astuces et techniques

5 serghei nikolaevici-lazarev-raspunsuri-la-intrebari
mariasun7771
Serghei Nikolaevici Lazarev 03 - Iubirea (A5)

tibisor
12 serghei nikolaevici-lazarev-viata-ca-bataia-din-aripi-a-fluturelui
mariasun7771
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
mariasun7771
9 serghei nikolaevici-lazarev-indrumar-de-supravietuire
mariasun7771
8 serghei nikolaevici-lazarev-dialoguri
mariasun7771
7 serghei nikolaevici-lazarev -transcenderea-fericirii

mariasun7771
LinkedIn Corporation © 2018

KARMEI. Trascenderea Fericirii !

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

KARMEI. Trascenderea Fericirii !

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://fr.slideshare.

SERGHEI NICOLAEVIC LAZAREV - Diagnosticarea KARMEi: Transcenderea

r-- DIAGNOSTICAREA KARMEI Cartea a faptea TRANSCENDEREA FERICIRII ./ Editura DHARANA ~

Publié le 18 janv. 2015

no profile picture user

Soyez le premier à commenter

1. r-- DIAGNOSTICAREA KARMEI Cartea a faptea TRANSCENDEREA FERICIRII ./ Editura

Les fondements de la présentation

Office 365 : L'essentiel de PowerPoint

PowerPoint 2013 : Astuces et techniques

Serghei Nikolaevici Lazarev 03 - Iubirea (A5)

7 serghei nikolaevici-lazarev -transcenderea-fericirii

LinkedIn Corporation © 2018

S-ar putea să vă placă și