KARMEI. Dialoguri !

https://fr.slideshare.
net/mariasun7771/8-serghei-nikolaevicilazarevdialoguri
Serghei Nikolaevici Lazarev - 09 Diagnosticarea KARMEI. Dialoguri
QU ~. :..~~~:": Descrierea CIP a Bibliotecii Na10nale a României LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC

Diagnosticarea karmei: Dialogu...
---~ <=>u 17 ~ GCJ, H[7~ (g) r ::-~1,...,1- l -1 )S9,g L33. CUVÂNT ADRESAT CITITORILOR Dupa ce au
citit cele ~apte caJ1i a...
~ ~u lp-"";-,:?;-:~. "" ,..'" ameliorare. Pentru mine, aceasta este 0 situatie interesantâ. ~i iata,
cunoscând-o, privesc ...
~ ~u lF'-::.._- plece,sa maparaseasca- a raspuns ea". ~ Fiti atentâ, prin aceasta il ucideti. Întelegeti
cà vointa dumneav...
.5""'1 QU l -t-::::: ~ '-==:- ~~~g. <.-: -a::IE-E-.c(] ~ H9LZ , II" '''''''''''''', ,,'-~'''~.. ..~ sa depa~iti tot
ceea c...
~ QU lF :'..:.:.;.-~':-'-' ruga~i lui Dumnezeu. Cu cât exista mai putina iubire În dorinteJe
dumneavoastra, cu atât mai pu...
---~~ <Su 1 1 F;:,;;;~:~'" tara pretentii fata de omul iubit, oricât de dureros ne-ar fi uneori, cu atM
mai mult noi Yom a...
.~Qu 1 § 13~~ P:If-!- ..<:: t:Co. 15 ---=-~ -<-~ L~9a , ".... " ;;~~,;.~" i i~~ercat sâ eJimin depresia
adicâ neincrederea...
, 1 1 1 1 1 ,1 1 1 Il 'i l'l, 1 ,1 1 1 -~._-~ 6u l "-. - -.- r ~,"", ' ...'- aduce prejudiciiserioase nu numai
copiilor, d...
, '1 1 1 1 l' '" 1 '1, Il, '1 1 1 l, 1 l, r 1 1 1 1 1 ~ ~u 1 ~ ~~;;g. O::U-!--.c: r """; ".'.' .. ' ::...~....--. PARTIC
U...
l, 1,1 1 1,,1 l, Il Il l" ~ ~U 1 ",''''. . ,- ;.~~~~ 1 l, 1 Apo~ am ÎI~feJescâ ceea ce numim noi emofie
constituie 0 struc...
l'1 d, 1 l" '"I, 1 1 1 "1 l, 1 " / 1,. " 'I .~ Cd ~u -F::",~-~,' - Începefi cu Întelegerea faptului ca lipsa
iertârii va o...
, ," l ",'.',. ",l,' , ,',', i '.'" "" " , 1 " ''',," "r / "' , ,',' ,1,,,, 1' ;f' .',1 "l' l'r, (, l", .= '.c>u f"";;Cc'...
1 1 1 , '"r Ii Ii Il ~ ~u -, F";;:._,-' ,.. l'(i ,'I'11 l'," l' ') '1 1'1 ,~ 1 '1ill ',II, l,l, Am observat ca daca omul
s...
1 Il l '1 l, 1 I~I' ,(, l, 1 , " i,1;1 ''1' l ,;',,", ''l, ," , '1' Il, l,l' , l, Il' Il' 'I1,,',1 , Il ", 1"1 "11 1 1 ;' ...
1 1 :: 'II ,Ii l" ',i" l' ,,'1 1 l, 1 1 'l, 1 ',1 1 l, '1 .= 0::1 ","U r""' - '~""-" luptafÎ CUea. 0 dieta severa,
Înfrana...
l, 1,,1, l, -~ ""u 1 Il : -'~-,-r ;..."' ~, dumneavoastra nu t t . . . " a$ ep atl 1111111CII1telegând c;o;" .
iubi'. H'.....
1 l' I i ", ",1 iii. " ' I ii.: l" Il',1, l' ',1 l',', ",, "!, ,'.1 l" 1'1 l', "','l, Il, 'l'l, " " Iii 1 .= ~ ~u F"~_-' D...
l' 1"1, 1 ,1 " , 1 l' , i"'1 1 !' 1',1 Il 'il III '1 l'i, l' 'I, ,III l' 'II l'1 i! Il ,1 11 1 f .~ «1 ","U r... =..~~- Cu...
~ ClU l i ~- , ,1 III Sa ne Întoarcemla Întrebareade ce oameniitin animale? În relatiile umane
iubirea dezinteresata se În...
.!::' ClU r-,'. :..~~ l' l' l 'di Dar Întrucâtau dat câinele pe mâini bune, mecanismulde a ~ti sa
iubeasca nu s-a distrus,...
' , 1 i Il:, ,( Il 1 1 Ilrl Il III 1:1 1 1 1 i: .~ <=>u l 1 F' Dar psihologia tribalol,banditeascâ, pe care
tineretul a pr...
1 l', 1 l' [II, ',." '1Il I,I 1,1 I, l' 1"1 l', r" 1 'fi 1 i I, '~ ","u 1 ~ - ~ crimei S-3 activat În morl automat:
batrân...
1 ,'1 1 1 'I 1 1 Il 1 1. .!:'~u l r - cafe se forineazâ În mod stihinic sau În mod con~tient, peste un
timp va determina c...
.~~u l r-' ;:;:;;Jf: 'II numeroase chinuri. Ce este de tac ut? P entru un,' ,' . . - . . . , expenenta
negatl~~ este mal n...
~ ","u l ! r il! l' '1 'II externe. lar atunci, chiar la fiul matur, pot aparea schimbari evidente În
caracter ~i comporta...
---~~ ;:Su l- 1 destramare. Numai ca unitatea Înseamna osificare. Fiecare fiintâ, dezvoJtându-se În
matca sa, se strâduie~...
:!IIi ~u l T"";:~~'- ',1 i, RELATII PERSONALE i, 1 1 l, Am fost parasita de catre omul iubit ~i de atunci
nu ma mai pot in...
.!:, <::>u 1 ,... RELIGIA Cu cativa ani {n unna, fn Italia, Dalai Lama, adresandu-se multimii a
lansat chemarea "sa ne p...
~ :!:'I Su l ~--"o,. f~ ;::~._j Il ,1 cineva? Sensul constà În faptul cà omul a simtit În sinea lui Divinul,
iubirea fafà ...
::-;. ~u ~TIINTA, ~I RE LI GIA bâri. Conceptia noastra despre viatâ, concentrarea noastrâ spre
iubire su nt Încâ infime pe...
.~~u 1 ..,., Ii " i - Va repet inca 0 data tuturor: PENTRU MINE ESTE CHINUlTOR DE DUREROS sA
RASPUND LA ÎNTREBÀR1INUTILE. ...
.~ClU lF""~O-;:"~-", , 1 1. i, l'1,1 l' 1. ,1'1 '1 1,1 " - Da, sigur ca da, - a dat repede din cap femeia ~
dar aceasta nu...
1 sur 124
8 serghei nikolaevici-lazarev-dialoguri
1 149 vues
...
mariasun7771
mariasun7771
Suivre
Publié le 18 janv. 2015
SN Lazarev 8
Publié dans : Développement personnel
0 commentaire
0 j’aime
Statistiques
Remarques
no profile picture user
Soyez le premier à commenter
8 serghei nikolaevici-lazarev-dialoguri
1. QU ~. :..~~~:": Descrierea CIP a Bibliotecii Na10nale a României LAZAREV, SERGEJ

NIKOLAEVIC Diagnosticarea karmei: Dialoguri f Serghei Nikolaevici Lazarev; trad.: Gavrila Henter,
Alexandru Sokolov. - Bucure~ti: Dharana, 2003 256 p.; 20 cm. - (Diagnostiearea karmei; 8) ISBN
973-86367-0-1 I. Henter, Gavrila (trad.) Il Sokoloy, Alexandru (trad.) 159.951 JIA3APEBC.H.
,Qlo1arHOCTlIIKa KapMbt. KHHra BOCbMas:l. ,Qlo1anor C YIo1TaTenSlMIo1 CaHKT-ne-rep6ypr,
2003 Copyright (Q 2003 by S.N. Lazarev Copyright I:J 2003 ROVlMED TRADING S.R.L. Toate
drepturile rezervate pentru România ~i Republica Moldova. Multipliearea ~iIsau distribuirea
prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare)
este interzisa tara aceeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L. Editura DHARANA Tel.: 021 3372424
Fax: 021 644 63 77 e-mail: busuioc@pcnet.ro Redactor: D. Savopol Coperta eolec1iei: Mihai
Marineseu Unie distribuitor: Societatea de Distributie a CArtii Pro-No; Bucure~ti, str. Ing. Pandele
Taru~anu, Dr. 13 TeUf",,: (01) 222.69.35, 222.69.38 e.mail: procomenzi@yahoo.com Imprimat la
Tipografia Centrala. Comanda Of. 1372 H9tZ Serghei Nikolaevici Lazarev DIAGNOSTICAREA
KARMEI DIALOGURI r ~ Traducere din limba rusa GAVRILA HENTER ~i ALEXANDRU SOKOLOV Edi
tura DHARANA * tBucure~ti 165jÇf-
2. ---~ <=>u 17 ~ GCJ, H[7~ (g) r ::-~1,...,1- l -1 )S9,g L33. CUVÂNT ADRESAT CITITORILOR Dupa
ce au citit cele ~apte caJ1i ale mele, multi Îmi pun Întrebarea: "Cum sa ma rog ~ice trebuie sa
cer?" - Faceti Humai un singur lucru, raspund eu. - Învatati sa parcurgeti just orice situatie
traumatizantà. Învatati sa pàstrati divinul În momentul pierderii umanului. Dacâ ati simtit cà
pàstrati 'iubirea În orice situatie, - rugati-vâ pentru copiii dumneavoastra, ca ace~tia sa poatà
pàstra ~i retine iubirea În orice Încercàri, nu numai atunci când se destrama nivelul material ~i
spiritual, dar ~i atunci când se destramâ cel mai important - cel senzorial. Multa lume mi-a spus
ca cel mai u~or mod de a-ti Însu~i infonnatia este prin Întrebâri ~i râspunsuri. De aceea s-a editat
aceasta carte ~i daca observati vreo repetare, doresc sâ va previn, n~ este Întâmplâtor. leri, 18
martie, am avut 0 conferintâ În Sankt-Peterburg. Dimineata, din birou, am sunat la 0 femeie care
a fost la mine În audientâ de doua ori. Ea are cancer. Nu s-a produs nici 0 7 .."'" ~ §~ B- o:JE-E-1::
1 , 1 ~ <c..-,: u ==---~ .HI/il ....-
3. ~ ~u lp-"";-,:?;-:~. "" ,..'" ameliorare. Pentru mine, aceasta este 0 situatie interesantâ. ~i iata,
cunoscând-o, privesc câmpul ei. (În plus ea a participat ieri Ja prelegerea mea.) Campul ej este
bun. Receptarea situatiei traumatizante este Înalta. Am rugat-o sa-mi spunâ numele copiilor ei.
Ea mi le-a cnumerat ~i, deodatâ, totul mi s-a clarificat. Unul dintre copii avea În camp
posibilitatea decesului. Acceptarea situatiei traumatizante s-a Închis. Nu poate Sa pâstreze
iubirea În cazul zdruncinarii nivelului senzorial. Autorul este marna care Illi a plltut pâstra iubirea
În situatii traumatizante. Fiecare situatie traurnatizanta care a trecut la baiat, În plan subtil a
provocat 0 explozie de autodistrugere. La marnâ, acest program se transforma În tumora
canceroasa. - Dumneavoastra, ati avut În tinerete accese de lipsa a dorintei de a trai, deprimare
~i nemuJtumire de sine, am spus eu. - În interior, ati Înabu~it iubirea fata de sot prin care avea
loc puriticarea. Trebuie sa Va rugati pentru fiu, sâ-l Învât:ati sâ pastreze iubirea Întotdeauna ~i În
orice situatie. - Dar cum sa ma mg pentru tiul meu? - ma Întreabâ femeia. - Pai nllmai despre
asta am vorbit În lectia mea de ieri. - lertati-ma, dar e ceva ce nu Înteleg. - Aduceti-va aminte de
toate momentele cand v-ati dezis de iubire. Eu vad Ca ati /ucrat asupra dumneavoastrâ. Nu vad
În sufletul dUl.nneavoastraura ~i Suparare, dar exista În schimb 0 puternica dezicere de iubire
manifestata prin deprimare ~i lipsa dorintei de a trai. Este necesar sa iertati nu numai pe altii ci
~ipe dumneavoastra, trebuie sa va acceptati soarta ca un dat de la Dumnezeu. Învatati~va tiul sâ-
~i pastreze iubirea, ~i sâ 8 l ~ depa~easca nu numai ura ~i supararea dar ~i depresia, Îndoiala ~i
frica. Nu va puteti imagina cum poate sa distruga sufletele noastre frica. Nu degeaba În Biblie se
spune ca cel caruia Îi este frica nu este tentat de iubire. În subcon~tient, emotia fricii se ramitica
În: renuntare, ura .}i programuJ de distrugere a ceea ce ne provoaca frica. Una dintre formele
primordiale ale depen- dentei 0 constituie frica. La Început Boi pierdem simtirea ~i viziunea
divinului În aceasta Jume. .Vointa, dorintele noastre Încep sa umbreasca iubirea divinâ. Tocmai
atunci apare frica. Mi-e fricâ sa pierd umanuJ de care am Început sa depind. Dupa fricâ vine
Îndoiala În ceea ce prive~te viitorul tau 11i neÎncrederea În sine. Dupa aceasta urmeaza
nemultumirea de sine, depresia. Apoi apare supararea, iar dupa ele apare ura. Cand ne este
fricâ ÎI1permanenta pentru viitorul nostru precum ~i de ceea ce a~teptam de la acesta, atunci
deja suntem bolnavi. A~teptarea Înseamn3 vampirism - consumare ~i dependentà. Voi repeta pe
scurt: Învd(a(i-vdfiu/ sd-$i pm'treze iuhirea. Rugati-va ca el sa alunge tot ceea ce poate Împiedica
iubirea. Ajutând sufletullui, yeti Însanato~i corpul dumneavoastra. Vi se pare ca dezicerea de
iubire are loc numai prin ura ~i SUparare? Nu demult am CUl10scutun barbat care suferea de 0
aritmie ce putea duçe pana la oprirea inimii. Cauza era În femeia iubitâ. Prima Întrebare pe care
i-am pus-o ei a fost: "Va e frica5a-l pierdeti?" - "Da, rni-e fricâ În permanentâ ca nu cumva sa 9
""-.;; iH~g. CQE-E-..<:: 1 r 1 1 ~c.. <5 --~ Ü9a- -,.....
4. ~ ~u lF'-::.._- plece,sa maparaseasca- a raspuns ea". ~ Fiti atentâ, prin aceasta il ucideti.
Întelegeti cà vointa dumneavoastra, În acest caz, nu Înseamna nimic. Daca de sus va este dat sa
va despartiti, nu yeti putea face nimic, iar frica este În zadar. Daca va este dat sa râmâneti
impreuna, nu se poate ascunde nicâieri. Dar daca iubirea dumneavoastra se transforma În
ajteptare ji dependen(â ji najte frica ~i depresie, atunei credeti-ma aceasta constituie cea mai
rea variantâ de a retine ' , omul iubit. Forme de a se dezice de iubire sunt multe. lubirea este
Întotdeaunalegatâde 0 boala purificatoare. ~i daca noi nu dorim sa acceptam 0 boala ~i Încercam
sa fugim de fiinta iubita provocând-o pe ea ~i pe sine la des- partire, nesocotind ~i discreditând
sentimentul personal, Îneer. când sa-I dirijam, atunci, pentru salvarea sutletului, noi trebuie sa
pierdef!1tot ceea ce ne-a tacut sa renuntiim la iubirea fata de Dumnezeu. A accepta voillta
Divin3, a te supune iubirii, a pastra iubirea În momelltul pierderii a tot eeea ce este uman, a trai
cu acest sentiment ~i a tinde În permanentâ spre el, iatâ principalele reguli ale sanatatii ~iale
supravietuirii. +:::::: ~ ~ ~ §-iJJf-f-..<:: ",,- ----!- =--c.::-G ., ........ üsa p- LUCRUL CU SINE LE Cum sli
indeplirtlim plicatele din Irecut prin rugli- ciune ? Acum 0 lun3 ~ijumatate, la 0 audientâ , 0
femeie mi-a spus urmatoarele: "Eu am Înteles, aeum plee sa ma rog pentru toate pacatele mele,
iar dupa aceea voi Începe sa ma rog pentru urma~i". Eu am dus-o În camera unde stâtea Întreaga
grupa care a venit În audienta ~iam spus: - Va rog pe toti sa retineti urmâtoarele: Este doar un
singur pacat: acesta este dezicerea de Oumnezeu, de iubirea fata de El. Este 0 singurâ probJemà:
sa parcurgem situatia traumatizanta prin pastrarea iubirii de Dumnezeu tara a avea pretentii de
la Dumnezeu ~i lume. Exista un singur tel: sa Învat:âmsa vedem ~isa simtim din ce În ce mai clar
iubirea de Dumnezeu ~i vointa divina În propria persoana ~iÎn lumea Înconjurâtoare. Cu cât
Întelegeti mai bine acest lucru, cu atât mai u~orva fi r Il
5. .5""'1 QU l -t-::::: ~ '-==:- ~~~g. <.-: -a::IE-E-.c(] ~ H9LZ , II" '''''''''''''', ,,'-~'''~.. ..~ sa depa~iti tot
ceea ce sta În calea iubirii. Ajungem la aceasta treptat. La Început, noi depa~im dorinta de
razbunare, de a blestema, de ajudeca ~i de a urÎ. Apoi depa~im supararile. Dupa aceasta
urmeaza perioada nemultumirii de sine ~i a nemultumirii fata de propria soartâ. Apoi vom
Încerca sa depa~im depresia, neÎncrederea În sine, Îndoiala ~i frica fata de viitor. ~i cu cat
evoluam mai mult În vederea depa~irii agresiunÎi, cu cat mai subtila ~i imperceptibila este forma
agresÎunii, cu atat mai mare trebuÎe sa fie concentrarea asupra iubirii. Cea mai mare fericire a
omului vine din viitor. Ea este subtilâ ~i imperceptibilâ, la fel ca ~i temerile, Îndoielile ~i
depresiiIe, dar tocmai prin ele incepe dezicerea impercep.. tibiliifafii {le Divin. Cele mai ÎnaIte
aspecte ale dorintelor con~tÎente se ascund În viitor. Dependentade viitor conduee la distrugere
În prezent ~i trecut. De aceea cand este vorba despre viitor, nu uitati de vointa Divinâ. În
momentul durerii, primul lucru pe care trebuie sa-J facem este aceJa de a ne Îndrepta spre
Dumnezeu. AI doilea lucru, trebuie sa acceptam orice deznodamant al unei situatii, bizuindu-ne
pe vointa Divina. AI trei/ea lucru, la nivelul exterior, sa urmam logica umana dezvoltand ~i
Încercand sa ne facem placuti pentru omul iubit ~i sa Încercam sa restabilim relatiile. Va prezint
un exemplu: iubitul 0 parase~te, fata se adreseaza lui Dumnezeu ~i se roaga ca aceasta sa se
Întoarca. Dorintele, soarta~i viata ei sunt Înjosite. Însa ea, cu scopul de a-I recâ~tiga pe baiat se
concentreaza nu asupra iubirii fata de Dumnezeu, ci asupra dorintei ei de a se uni cu acest flâcau.
Daca noi, adresandu-ne lui logica umana, atunci Încercâm scopurile ~i dorintele noastre. Cand ne
rugâm la Dumnezeu, noi patrundem În planuri atat de subtile, unde printr-un efort obi~nuit al
vointei nu reu~im sa aJungem. Dar cand ne adresam lui Dumnezeu pentru a ne Îndeplini
dorintele noastre umane, atunci, pur ~i simplu, ne Întârim dependenta de dorinte
incomensurabil mai mari decât cele care le confera invidia ~i supârarea. Omul se roagâ În mod
normal pentru sânatateacopiilor lui, pentru ca ace~tia sa aiba 0 soartâ favorabila, ca sa Întoarcâ
la ei persoana iubita, tarasaÎllteJeaga ca prin aceastaomul distruge ~i familia, ~i soarta, precum ~i
sanatatea ~i sufletul, ~i nu numai pe ale sale, ci ~i pe ale celor apropiati. Dar dacâ atunci cand i
se adreseaza lui Dumnezeu omul spune: "Doamne, eu doresc acest Jucru, dar fie voia ta, iar ceea
ce vei hotafÎ tu eu voi primi cu smerenie ~i iubire", atunci 0 astfel de rugaciulle aparâ deja Într-o
mare mâsura de dependellta viitoarefata de fericireaumana. Pentru a vi se Îndeplini dorintele nu
este necesar sa va Dumnezeu, pastrâm Ilumal sâ folosim Divinul pentru ,. 12 13
6. ~ QU lF :'..:.:.;.-~':-'-' ruga~i lui Dumnezeu. Cu cât exista mai putina iubire În dorinteJe
dumneavoastra, cu atât mai pu~ine ~anse vor exista pentru Împlinirea lor ~i dacâ se Împlinesc,
atunci atrag dupa sine nenorocirea. Dacâ dorintele se refera la placerea sexualâ, la nâzuinta de a
apàra ~i de a Îmbunàtàti propria viatâ, cu cat va yeti concentra mai mult asupra umanului, cu
atât dorintele vor fi mai Încàrcate de invidie, condamnare, gelozie ~i supâ~ rare ~i cu cat va yeti
ruga mai mult pentru Întaptuirea unor asemenea dorin~e,cu atât mai triste vor fi urmàrile
acestora. Multi gândesc astfel: Dumnezeu e mai de~tept decât mine. El Însu~i hotàrà~te care
dintre dorintele mele sa se Îndepli~ neascà ~icare nu. Nici vorba. Încep sa se Înfiiptuiasca toate
dorintele. Ele se destrama Însa Împreuna cu autorullor, atunci când În plan subtil vor deveni
periculoase pentru ]umea inconju- râtoare. Cu cât dorintele noastre sunt orientate mai mult
inspre Divin, cu atât exista În noi 0 puternica nazuintâ interioarâ spre iubire, ~i, cu atât orice
dorintâ a noastra se Întaptuie~te tara nici 0 rugâciune. Cu cat depâ~im În permaDenta ÎD Doi
ata~amentul fata de uman ~i ne ÎDfrânam periodic, ocolind con~tiinta ,i dorintele, nazuind spre
Divin În momentul distrugerii umanului, În aceea~i masura tot ceea ce dorim ni se va da. Trebuie
sa Întelegem ca În fiecare moment noi facem 0 alegere - fie renuntând la iubire fie acceptând-o.
Rezultatele depind numai de taria nàzuintelor noastre ~i de luerul permanent asupra propriei
persoane. 14 .~........... ~ 1 1 leri am discutat cu fiul meu. - Tie nu ~i-a trecut supararea profundà
pe femei - i-am explicat eu Jui. Eu vàd ca simpla cerintà de a se ruga §i de a elimina supararea nu
este eficienta. Încep sa explic mai simplu. Acele sentimente ~i dorinte pe care le are omul
determina posibilitàtile acestuia precum ~i calitatea fericirii pe care 0 obtine. lata, În ceea ce
prive~te broasca, sa spunem cà are 0 scara limitata de sentimente ~i dorinte ~i aceasta nu
depa§e~te granita micii sale lumi. Inseamnâ câ avem posibilitatea sa obfinem 0 fericire cu atât
mai mare cu cât este mai dezvoltat sentimentul nostru. Dar sentimentul se na~te din iubire ~i
tara aceasta moare. Deci cu cât sunt mai mari dorintele, cu atât trebuie sa nâzuim mai mult spre
Dumnezeu ~i spre iubire. Aceasta nu constituie pur ~i simplu doar indemnurile mele; concluziile
mele le-am verificat ani de-a rândul În situatii reale legate de sànâtate. far vederea planurilor
subtile a accelerat procesul trecerii teoriei În practica de 0 mie de ori. fn plan subti l, eu vâd În
acela~i timp caracterul tau, sanatatea ta, soarta ta ~icrede-mâ, acolo totul este unitar. Ceea ce
simti tu acum, mai târziu va fi soarta ta. Daca vei pâstra În suf1et iubirea, - soarta ta va frai ~i se
va dezvolta. Daca În sufletul tau vei tine supararea, condamnarea ~i depresia, soarta ta se va
Îmbolnavi ~i se va destrama. Fara boala ~i pierdere nu dobândim nimic. Cu cât este mai mare
iubirea in suf1et, cu atât putem suporta 0 durere mai mare. Cele mai mari dureri vin de la omul
iubit. Aceasta Înseamna ca, cu cât Yom fi mai sinceri, mai marinimo~i ~iYom avea 0 atitudine .~ !
15 "~ "-!3 ~ ::: .a:U-f-..c ~u --!!!!!!!!!!I! üga ,.
7. ---~~ <Su 1 1 F;:,;;;~:~'" tara pretentii fata de omul iubit, oricât de dureros ne-ar fi uneori, cu
atM mai mult noi Yom avea dreptul de a fi bogafi, sanato~i ~ifericiti. Apropo, eu am examinat
problema bogatiei. Posedarea iahturilor, caselor de odihna, a apartamenteIor, ma~inilor
constituie emotia care cuprinde ca dimensiune aproximativ trei vieti. Jar dragostea adevaratii
cuprinde 10-15 vieli. Adica, În exterior, noi ne putem cOllvinge pe noi În~ine de orice, dar În
subcon~tientul nostru exista un mod real de apreciere a situatiei. Astfel, nici 0 fericire materiala
nu se compara nici pe departe cu dragostea obj~nuita. Cât primim În viatâ, atât trebuie sa
pierdem. $i cata fericire obtinem prin dragoste umanâ, atâta durere trebuic sa primim În mod
corespullzâtor. A rezista Japierderea dragostei umane se poate numai cu a singura conditie:
atunci când iubirea fatA de Dumnezeu este mai importantâ. Jar atunci prin nâzuinta spre
Dumnezeu omul prime~te mai multa fericire decât de la dragostea umana. Aceasta se obtine de-
a lungul aniIor ~i a zecÎJor de ani. Potentialul de nedistrus al marinimiei exista de obicei atuncÎ
când În cadrul neamului au existat generatii de credincio~i. Dar acest lucru se poate obtine ~i
prin autoeducatie. Nu' deodatâ, bineÎnteles, dar se poate. AstfeJ, daeâ În momentul Îndrâgostirii
simtim durere dar Pastrâm cu oriee Pret iubirea' ., atunci sentimentul fericirii de dimensiunea a
zece vieti nu se destrama, deci poti avea ~i casa de odihna, iahturi ~i ma~Îni, poti sa devii
capabil, talentat ~i faimos. Toate acestea nu dauneazâ Însa sufletului ~ieorpului. Vrei sa fii fcricit?
Nu permite fricii, neÎncrederii În sine, Jo depresiei, supararii ~icondamnarii sa-ti afecteze iubirea.
Convinge-ti mai des sufletul ca iubirea de Dumnezeu este mai presus de fericire ~idestatare.
Aceasta va vindeea nu numai sufletul tau, ci ~i corpul ~i soarta ta. - În cartile dumneavoastra
anterioare ati SpllS ca nu e voie sa te rogi pentru copii, acum se poate face? Eu am explicat ca
pentru a ne putea ruga pentru urma~i este necesar sa Învâtâm noi În~ine sa trecem prin situatii
traumatizante. Înfrânati reflexele autoapârârii. Formati reflexele pastrarii iubirii. Demonstrati În
practicâ trecând real prin câteva situa1ii. Atunci rugaciunea pentru urma~i va fi eficientâ. Altfel,
CUIll vor putea Învâta ceva copiii dumneavoastrâ dacâ dUlllnea- . voastrâ ÎIl~iva IlUsunteti În
stare s-o faceti? Dacâ nu reu~iti adresati-va lui Dumnezeu ~i cereti ajutor pentru pàstrarea iubirii.
concentrati-va asupra acestui lucru :;;i tràiti prin aceasta. Mai devreme sau mai tarziu yeti reu~i.
Mentionez Înca un moment. Întrucât copiii reprezinta viitorul nostru, IlU Yom putea sa-i ajutam
dacâ simtim agresivitate fata de viitor. Fricile, regretele. gândurile Întunecate despre viitor,
nesiguranta ;;i depresia. toate acestea cOllstituie agresiunea fata de viitor ~i depcndenta fata de
aeesta. Atâta timp cat noi depindem de viitor ne este greu ca În mod real sa-i ajutàm pe urma;;1.
a observatie curioasà: eu am scris des pre faptul ca trecutul ~i viitorul su nt legate Între ele. dar
nu mi-am Închipuit cà aceastâ legâturâ este a~a de evidenta. Un timp Îndelungat am 7-6 :;9[jJ- ]7
~ . ~ "t".::::, ~ §;.; Ë- o::If-f-.E ~ i:i:«( u --=-- Ü9LZ
8. .~Qu 1 § 13~~ P:If-!- ..<:: t:Co. 15 ---=-~ -<-~ L~9a , ".... " ;;~~,;.~" i i~~ercat sâ eJimin
depresia adicâ neincrederea in sine ~i inviltor, d~r il-am putut sa fac nimic in legâturâ cu aceasta.
Dupâ aceea ml-am adus aminte de concluziile mele. Agresiunea fatâ d~ treeut reprezintâ in
acela~j timp ~i agresiunea fatâ de viitor.Sa presupunem ca neacceptarea trecutului ma face
plângaref ~i panlcard. Am revizuit totul, am acceptat ~i am Început sa ma ro~ pentru inlâturarea
neplaceriJor trecutuJui ~iam constatat cumlrar~ ca a Început sa se schimbe atitudinea mea fatâ
de viitor. ~xlsta ~n fapt interesant, pe care pana În prezent nu pot sa-J expl.c: un" oameni se
raaga un timp indeJungat pentru copii, ceea ce duce la 0 Îmbunâtatire evidenta asupra
Propriilorpersoane. Efectul asupra copiilor este invers. Sau apare feno- me~~l ~pus: omul nu se
poate aduce În regulâ pe sine, dar la COpll,dm oarecare motive, se simte 0 ameliorare brusca.
Se .poate ca ~c.e~sta ~a depinda de orientarea interioarâ a urma~ilorasupra DlvlllltâtiJ. Daca
energia iubirii este mare, atunci pârintii chiar cu 0 neinsemn~.ta strâdanie, pot ajuta la schimbari
de proportii in cazul copllior lor. ~tiu cu certitudine cà unul dintre cele. .
malper~cuJ~aseprograme care ii love~te pe copii, il constituie lipsa donntel de a trai sau
Încercarea de sinucidere, ceea ce seÎntâmpla Îndeosebi la femei. ~up~rarea pe pârinti poate sa
ducâ in generaI la Jipsa de efic./ellta a rugâciunii. Imi aduc .aminte cà la una dintreaudJentele
mele, 0 femeie a Plans În hohot e. M . . . ." le nU-mI lesenimic, - a spus suspinand - . În mintea
mea se creeazà un vid ceva ma Împiedicà in stradania de a ma ruga". ~i numai atunc; ~and, dupa
câteva ore, am observat ca ea poartà 0 suparare Ilnensâ fata de tata, ea a Început sa plangâ În
hohote, dar cu /8 - totul altfeJ. Acestea erau lacrimi de purificare. Dupa aceea a pomit
rugàciunea. Sâ va spun un lucru. Dacâ omul ~tie cà sàvâr~e~te 0 crimâ impatriva iubirii ~icu toate
acestea a comite, câinta nu mai are nici a importantâ. În situatii de acest gen, "pacatuiesc ~i apai
mâ câiesc" nu exista. Câinta presupune schimbarea care nu permite repetarea unar mari crime
impotriva iubirii. Cu cât mai mult ne orientam in gândurile, cuvintele ~i actiunile noastre asupra
dorintelor, can~tiintei noastre ~i cu cât mai putin ne orientâm asupra iubirii, cu atât mai mult ne
apropiem de boalâ, urâ ~i decâdere. Când omul spune: "Doamne, miluie~te-mâ pe mine. pâcâ-
tosul!" - aceasta Înseamna: Doamne fie-ti milâ de mine, acordâ-mi iubire, Întrucât eu sunt
pàcâtos adicâ din cauza lipsei de iubire cad in dependentâ de uman, dând na~tere la invidie,
gelazie supârare ~i ura. ~i când asemenea senti mente dirijeazâ comportamentul omului, el va fi
Întatdeauna pàcâtos. Fiul meu sulera de angina incurabilli, de adenoizi ~i de biilbiiiala. Cine e
autorul? Lucrez mult asupra mea, cunosc aproape pe de rost continutul clirtilor dumnea-
voastra. Va rog sa-mi spuneti in ce consta piedica, de ce nu pot sa-mi ajut baiatul? Capacitatea
de a traversa 0 situatie traumatizanta, judecând dupa scrisul dumneavoastra, pâna În prezent
este la nivelul minim. Ati depa~it ura, gelozia ~i supârarea. Dar nu yeti dori sâ trâiti dacà yeti fi
umilità ca femeie. Dacà la femeie apare 0 scânteie de lipsa a dorintei de viatà, ca 0 neplâcere
Îngro- zitaare ~i situatie traumatizantâ, atunci in câteva zile poate 19
9. , 1 1 1 1 1 ,1 1 1 Il 'i l'l, 1 ,1 1 1 -~._-~ 6u l "-. - -.- r ~,"", ' ...'- aduce prejudiciiserioase nu
numai copiilor, dar ~inepotilor ~i stranepotilor. La copilul dumneavoastra, În oriee situatie de
boaIâ, se cupleau În mod automat renuntarea la iubire prinfrica, neÎncrederea În sine, lipsa
dorintei de a trai. Înseamnâ cà la ei trebuie Înfrânte atât con!iitiinfacat ~i dorinta. fnfrânarea
con~tiintei se face prin bâlbâialâ. Dorinfa se Înfrâneazâ prin deformarea fuoctiei inimii ~i a
plâmanilor. Repetatele anghineconstituie 0 marturie a stârilor de supârare. Alegeti oriee situatie
cu care vâ veti confrunta În curând. Daca În momentuI neplacerii apare frica, condamnarea
saudepresia, rugâciunile dumneavoastra pentru copil nu ÎI vor ajuta. Atâta timp cat exista
agresiunea fata de copii, adiea fata de viitor, nu veti putea sa-i ajutati. Asta În primuI rand. În al
doi/ea rand: În ultimii ani, eu ma ÎntâJnesc din ce În ce mai des cu parinti care au citit cartiJe
mele ~i lucrând cu ei În~i~i s-au pus În ordine. Ei au un camp minunat ~i clar. fn acela~i timp Însâ
nu-i pot armoniza pe copii lor. Problema este urmatoarea: pentru a puritica sufletuJ copiilor
trebuie sâ ne purificâm la un nive! mult mai subtil. lar pentru ca armonia 110astrasâ patrunda În
ace!e straturi, ulleori sunt necesari zecÎ de alli. Eu am Început sa caut posibilitafi pentru
accelerareaacestui proccs. S-a adeverit câ doua 'uni pe an - În martie ~iaprilie ~ viitorul depinde
de noi ~i activitatea noastra serioasâÎn aceastâ perioadâ poate aduce mu!te made. Am mai
observat ca programul. de autodistrugere, !ipsa dorintei de a trai, se desface pe neobservate ~i
În consecinfâ, duce la invidie ~i lira Illult mai puternice decât supararea, Aceasta mai ales la
femei.lata de ce subliniez eu ca Îllaintea rugaciunii trebuie sa aibâ lac, de mai multe ori,
mecanismuJ de câintâ atunei când noi ne 20 : 1-j::..:.:ii. a:: 3..::: ...: IXIE-E-..o::: u --~ ~ - UlIll . 1
Cerem sa se elimine din sufletuld - luiDumnezeu, . -' a resam. - de iubire prin lipsa dorintel de a
tral.nostru agreslUnea fata. Atunci când amui nulata Înca un lucru Important. t - de probleme, ~ -
fr ~ sin uratate, se deconec eaza . mânanca, se a a 111. g. -. himbârile pâtrund mal v . t mal
eficlenta, lar sc . rugaclUnea es e. Dar existâ un mecanism mai putermc deadânc În subcon~tlent.
. d ~ C ' lne Acest mecanislllb f t la once a an 1 .patrundere În su COIl~ lell,. ~ dra V gostilll atunci
subcon~ti- . b' Când 1101ne 111 ,se nume~te lU Ire. .. mportamentul nostruh'd "'11profunzlme,
lar co .. entul se desc 1 el. noi dar ~i pe urllla~11 v urifice nu numal pe ,coreet poate sa ne p. t ..
I;;:iinvers, desigur. De aceea . -- 1 7 10 " 15 genera.lI. ~ . na~tn pana a , .. d eavoastra Pe care
trebUle1 1te dll1 vlata umnprincipale e momel , t legate de momentulsa le rememorati sunt
acelea care sun Îndragostirii.
10. , '1 1 1 1 l' '" 1 '1, Il, '1 1 1 l, 1 l, r 1 1 1 1 1 ~ ~u 1 ~ ~~;;g. O::U-!--.c: r """; ".'.' .. ' ::...~....--.
PARTIC U LARIT ATI LE LUC RU LUI ASUPRA PRO PRIEL PERSOANE pâstrarea iubirii În suflet, cu
atât mai repede Începe sa se schjmbe subcon~tientul IlOstru. Noi Yom putea Întelege mai rapid
ca omul care n.e-a suparat n-are nici 0 vina daca ni-I inchipuim ca fiind un copi!. Ura, enervarea
~i supararea fatâ de un copil nu are sens. A educa prin frica, umilintâ ~i invidie este ucigator
pentru copil ~i sinuciga~ pentru parinti. Daca noua nu ne place ceva În comportamentul
copilului, trebuie sa ne schimbam nei ~i sa-I ajutam sa se schimbe ~i el. Copilul poate fi pedepsit,
dar Întotdeauna trebuie iertat ~i iubit. Deseori ni se pun Întrebari de felul acesta: sa presupunem
ca cineva din cuno~tintele dumneavoastra v-a În~elat, v-a umilit, v-a furat. Acesta trebuie iertat.
Înseamna oare ca relatiile trebuie sa fie la fel ca Înainte? Deci, iata, ca daca copilul devine
huligan, trebuie sa-I iubim ~i sâ-l iertam. Dar, În acela~i timp, trebuie sa-I Îngradim sau sa-I
pedepsim cu scopul de a-i fi mai u~or sa se Îndrepte. Noi suntem Divini În sufIetul nostru dar
avem un Înveli~ Liman. De aceea noi traim În spiritul unei logici duble - Divina ~i umana. . :e sa
facem tn cazul ln care recunoa§tem ca treb. ... terlam omul 1 .. . Ulesa b pen ru }lgntre, iertam in
con§tiinta iar .. su con§tienl supararea nu trece. Cum sa sca p' am d m accasla? e - La Început
trebuie sa ÎnteJegem ca supararea cons!"t .lin leac ,pentru. saJvarea noastra ~i a copiiJor IlO$tri,
1UJe Apol trebUiesa Întelegem ca În fa+<>lui D . ce. . . -U UlTInezeu nu eXIsta '.c:re au dreptate ~I
vmovati, nu exista om care ne-a su arat EXIsta.Dlimneze~ care ne vindeca §i ne con duce spre
eVO'~t' . Alerta Pe ~ t'e.cmeva IIlseamna sa accepti pierdere a ~ . . ..umane. 'lenClru . ~i da.c~ În
aeest moment noi retinem mâcar 0 picatura d lublre D,vllla Jn/auntruJ Ilostru - pierzand-ope c - ~
acumuJam iubire DivÎnà. ea umana, nOI lata de ce doresc sa subliniez din nou cà cea mai buna
metoda de educare a oamenilor care ne Înconjoara 0 eonstituie autoeducarea noastra, Mai
demult am considerat ca schimbarile noastre profunde au 0 influenta reala Ilumai asupra
copiilor. Dupa aceea, spre mirarea mea, am Început sa observ ca schimbarile bellefiee petrecute
În sufletul omului ce se afla În audientâ la mine, nu numai ca ÎI ajutau, dar deseori sai vau viata
rudelor, a prie- teniJor §i ehiar a cuno~tintelor Îndepartate care aveau legatura cu acesta. Cu eât
dezvoltam mai mul t ~ In 'nOI capacitatea de a iertaadÎcà de a acce pta Pentru s"lle . Dvomta
ivina, odata c~ 22 23 ~;;: -tU --~ H9ll
11. l, 1,1 1 1,,1 l, Il Il l" ~ ~U 1 ",''''. . ,- ;.~~~~ 1 l, 1 Apo~ am ÎI~feJescâ ceea ce numim noi
emofie constituie 0 struc~ura de camp. Cand Încep sa ma schimb, atunc; În jurul n~eu IIlcep
S.âse ~chimbe structura spatiului §i a timpu/ui. Cucat SUntmal man schimbâriJe personale cu ata
~ t m 1 . 1 ,. b. , a rea sesc Hm a tab/oul JUl11ii Îl1conjurâtoare Se ScJ11 . mba- d 1 . .. . esenu
eVe-nlmentelor, emotllle oamenÎlor §i atitudinea lor [a1-;;d .Cu ~t . ~ 4 e mme..ca sunt. mal
adanci §i mai pozitive schimbârile. cu atat maim3le este clrcUlnferinta influentei aSllpra lumii
Înconjurâtoare .. Astfel se poate schimba soarta .i caracterul acelora care m~Il1conJoarâ. Deseori
sunt lntrebat: - Cum sâ-mi ajut ruda? Cum sâ m~~ . . a mg pentru ea pentruca sa-I fie mai bine?
lar eu râspund astfe/: - Doriti sâ-i ajutati pc aJfii? Atunci ajutati-vâ Pe dvoastrâ În§ivâ. umnea- ..
Inainte. eu nu am În/eles sensul acestei fraze, acum În/ele ca cel ma, greu este sa te Învingi pe
tine. Totul parea foart: sllnplu. Tocma, pnn noi În.ine, prin subcon.t;en!ul nOS!rupnn emotl/le
noastre foarte adân i '. ,. . c , no! aJungem la relatii rcale §J Il1terdependentâ cu de Jumea
Înconjurâtoare. ' ;'1 Schimbându-/le pe /loi schimbâm l ume d', 1' a I/1Juru nostru. 't''::::CI E.. Q.
~:> lU ~ ~E-!-1:: ~ =- ;;: --<t !!!!!!!!!!!I!!!Li = -. Ü9Ll IIu. -~ r--- IERTAREA Eu am doi copii mici (de 3
luni §i de 5 an;). Nu demuIt am aflat ca sotul meu ma .n§eala, duce 0 viata dubla. Pentrn mine
acest lucru a fost 0 mare zdrnncinare. El s-a cait §i m~a rugat fn genunchi sa-l iert, a spus ca a§a
ceva nu se va mai repeta, ca a Jacut alegerea. Eu fnsa nu pot sa-i iert acest lucru. fitiu ca am trait
tot timpul cu el iar el m-a mintit, a insistat sa avem al doilea copil fn timp ce avea relatii
amoroase cu aItcineva. Nu pot sa divortez de el deoarece copiii fi iubesc foarte mult iar printre
aItele, sunt complet singura fn aeest ora§, avand muIte probleme financiare. Pe de aIta parte §i
eu fi iubesc Joarte 1nuIt, de§i nu pot sa iert minciuna. Starea sanatiitii mele s-a fnrautatit bruse,
am devenit isterica, Dm cu un psihic labil. În plus am copiii pe care trebuie sa-i cresc §i care au
nevoie de 0 mama sanatoasa §i descllrcareata. Va rog, ajutati-ma. Am mers §i la biserica, dar nu
ma ajuta nimic, sunteti uItima mea sperallta. 25
12. l'1 d, 1 l" '"I, 1 1 1 "1 l, 1 " / 1,. " 'I .~ Cd ~u -F::",~-~,' - Începefi cu Întelegerea faptului ca
lipsa iertârii va omoara nu numai pe dumneavoastra, ci ~i pe copii. În cel mai bun caz,
dumneavoastrâ va distrugeti fizic, iar copiilor le distrugeti sanatatea ~i soarta. Daca va pun un
diagnostic, 0 sa sllne În felul urmator: triumful suta la suta al logicii umane. Cu 0 asemenea
atitudine fata de lume, chiar dacâ sotul va sta În genunchi În fata dumneavoastrâ 0 viafa
Întreaga, tot nu va avea nici un rezultat. Zdruncinarea materiala pentru dumneavoastra,
judecând dupa toate, constituie un eveniment nesemnificativ. lar zdruncinarea con~tiintei ~i a
fericirii sentimentale este un fenomen imposibil. Corpul nostru adevarat este iubirea, care este
ve~nica. Jar restul, adica viata, dorintele, con~tiinfa trebuie sa se schimbe periodic. "Lenjeria
dumneavoastra intima" s-a lipit de corp pana la coaste, ceea ce nu este admisibil. ~i credeti-ma,
se rupe, ~i aceastâ situatie Înseamnâ doar Începutul. Chiar daca nu va supuneti, nu acceptati, se
va rupe Împreuna cu sanatatea $i viata. Ati pierdut nOfiunea de iubire. Iubirea a devenit pentru
dumneavoastra viata, familia ~i relatiile stabile. Cu cât yeti râmâne mai mult În aceasta stare, cu
atât mai dureroasa va fi trecerea la purificare. Am avut paciente cu probJeme similare. Le-am
explicat: Închipuiti-va ca trebuie sa moara unul dintre copiii dumneavoastra. Acesta nu are
viitor, el a fost ~ters. Nici un cititor În stele, astrolog sau vrajitor nu va putea sa-I salveze ~i nici un
descantec nu~1va saiVa. Întl1lcât energia viitorului trece prin iubire, iar iubirea pentru copil
poate s-o dea numai marna. Dar 26 ~ - pentru aceasta ea trebuie sa se debaras:ze nu numa~ d~
material, ci ~i de spiritual $i de nivelul sentimental. Trebule sa treceti prin zdruncinarea ~i
dezastrul con$tiintei $i dorintei. Daca În acest moment mecanismul de pastrare $i de salvare a
iubirii functioneaza, copilul va fi salvat. Comportamentu/ tatli/ui este indreptat in mod intuitiv
spre sa/varea sujlete/or # vie(ii copU/or. De ce trebuie sa se caiasca sotul dumneavoastrâ din
moment ce dumneavoastrâ nu ati reu$it sâ asigurati iubirea $i energia propriilor copii? Pentru
faptul -ca el a salvat În mod subcon~tient viata copiilor dumneavoastra comuni? Cu cât
pretindeti mai multa câintâ $i autoblamare de la el, cu atât mai putine $anse lâsati copiilor
dumneavoastra privind sanatatea $i supravietuirea. Con~tiinta $i sentimentele noastre se
dezvoltâ continuu ~i noi devenim mai Întelepti ~i de fiecare data dam 0 noua apreciere celor
Întâmplate. De aceea concluziile categorÎce ~i unitare precum $i aprecierea pot fi cOllsiderate
boalâ. Aceasta Înseamnâ refuzul dezvoltârii, oprirea acesteia. Va repet pentru a mia oara: ceea
ce se petrece cu -dumneavoastrli este (leterminat de stareadumneavoastrii interioarli precum #
de starea copU/or dumneavoastrli. Dacâ nu vedeti aceste legaturi, asta nu Înseamna ca ele nu
exista. De ce cea mai grava boaIa apare din cauza cà nu putem trece peste pierderea fericirii
sentimentale? Tocmai pentru faptul ca aceasta este baza umallului. Întregul univers este 0
creatie sentimentalà. Timpul este sentiment. Spatiul este sentiment. Suhstan(a este sentiment.
27 ~iiif QQE-E-..o::::: ..-,: u --~ U9ll
13. , ," l ",'.',. ",l,' , ,',', i '.'" "" " , 1 " ''',," "r / "' , ,',' ,1,,,, 1' ;f' .',1 "l' l'r, (, l", .= '.c>u f"";;Cc';;;:::. .
i" 1 luhirea este sentiment. Dumnezeu este lubire. lubirea a tlat ntqtere universulu;.Cu cat
evoJuam mai mult, cu atat mai ÎnaJta este senzu- aJitatea noastra, cu atat mai amp/a paleta de
dorinte, cu atat mai mare este posibilitatea de a iubi. Dar orice Înaltimi am atinge În dezvoltarea
senzualitatii,care de fapt este ~i esenta dezvoltarii omului, iubirea pentruDumnezeu va fi mereu
mai ampJa. Deoarece din acest senti-ment consta ÎntreguJ Univers. -5i iata paradoxuJ. ImplllsllJ
càtre evolutia con~tiintei ~i dorinteJor Î1constituie senzualitatea, ceea ce noi numim evoJutie,
desfàtare, dezvol-tare. -5i III aceJa~i timp aceasta este cel mai mare pericol, daca ea devine 0
va/oare absolutâ. Atunci excludem destabilizarea,i pierderea .ei. Înehipuiti-va ca un am urca pe 0
scara ,i dmtr-o data IIltra În paniea ,i Îi este frica de faptul ca mai departe nu var mai fi trepte, -
este Întuneric ,i treptele nu se vad. $i cu cat teama ii va fi mai mare, cu atat mai putine ,anse va
aVeasa ajunga la capatuJ scarii. " Noi aVem un Înveli~ uman, dar În esentâ noi suntem Divini. ln
planul subtil noi suntem deja Acolo - sus, noi deja am obtinut ,i aVem totu/. În plan exterior noi
urcam scara masurand fiecare treapta. $i pentru a sim!i mai bine ,ederea p~ odlhna scarii, /loi
trebuie sa ne Împiedicâm de trepte. -5idacâvrem sa Îllnoptam pe 0 treaptâ, considerând ca
aceasta esteferieirea Suprema, atunei vom fi tra,i de urechi pe urmâtoarea,ca sa nu uitâm de
predestinarea noastra. Stabilitatea fericirii umalle este 0 treaptâ comoda pe care dore.<ltisa
Îlllloptezi. Acesta este refuzul de a te urca mai departe, dorinta de a te Întoarce. -5i pentru a
pa.<liÎnainte 2X § 'ii g. IJ:::q-E-,.o:: -~_. ~u --~ Ll9ll trebuie sa distrugem acel ceva de care ne
ata~am acul11.Voi v-ati creat un perete de fier-beton din idealuri, morala, stabiJitate familiala.
Acel ceva pe care I-ati considerat a fi fericire a fost de fapt un refuz de a evolua. Dacà noi nu
nazuim de bunavoie câtre iubire .<licâtre Dumnezeu, se conecteazà mecanismuJ de
constrângere. Mise pu ne deseori Întrebarea dacâ eu cred În semne. Orice eveniment care vi se
Întâmpla este deja un semn. În fiecare situatie În care sllnteti pu~i exista germcnul viitorului. Caci
orice eveniment este ca formarea unor cercuri În apa - Î~i pu ne amprenta ~i pe viitor ~i pe
trecllt. Situatia cu sotul durnneavoastra este Uil "clopotel" care vâ avertizeaza despre 0 situatie
neprielnica serioasa la copii ~i la dumncavoastra În~iva. Puteti schimba situatia numai daca va
schimbati dUl11neavoastra ~i pentru a vâ schimba, trebuie sa vâ schimbati modul de a judeca
evenimentele. -5i tocmai acest lucru refuzati sa-I faceti. Nu doriti sa va schirnbati de bunâvoie. $i
des pre CUmse schimba oal11enii În mod fortat yeti Întelege poate citind cârtile mele. Vreau sa
subliniez Îllca 0 data ca iertarea este un proces chinuitor care este imposibiJ tara a va schimba pe
dumneavoastra. M-am gândit În felul urmator: dar ce Înseamna iertarea? $i pentru mine am
stabilit câteva definitii: . recunoa~tereavointei Divine În ceea ce s-a Întâmplat; adica lira,
supararile, pretentiile devin lipsite de sens; . pastrarea iubirii fata de persoana care ne-a supârat;
adica fricHe, depresia, Îndoielile sunt de asemenea tarâ sens; . aceasta este disponibilitatea de a-
ti ajuta aproapele sa se schimbe. 29
14. 1 1 1 , '"r Ii Ii Il ~ ~u -, F";;:._,-' ,.. l'(i ,'I'11 l'," l' ') '1 1'1 ,~ 1 '1ill ',II, l,l, Am observat ca daca
omul se leaga de nimicuri ~i nu este oprÎt la timp, el va face acest lucru din ce În ce mai mult,
deci eu trebuie sa iert omul, dar trebuie sâ-l ajut ca pe un copil care face gre~eli din ce În ce mai
serÎoase. Adicâ iubirea pentru un copil nu exclude limitâri ~i masuri drastice atunci când pentru
el dorintele acopera iubirea. $i astfel eu am extras aceste trei principiÎ. Apoi am avut 0 discutie
interesantâ cu un pacient caruia i-am expLisaceste lucruri. - $titi, nu sunt de acord cu punctul
trei, - a SpLiSel. - Oricât m-am chinuit eu sa-Î educ pe oamenÎicare mi-au mcut rau ~i m-au
trâdat, IlUa ie~it nimic, a fost chiar mai rau. Dar daca mi-am spus ca acest Jucru e de la
Dumnezeu, ei au Înce- put sa se schimbe. ~i nu numai fata de mine, ci ~i fata de altii. Eu rn-am
gandit, apoi am fost de acord cu el: - lertarea Înseamnâ acceptarea vointei lui Dumnezeu,
pastrarea iubirii fata de cel care m-a suparat ~i capacitatea de a ma schimba pe mine, fapt care
constituie cel mai bun mijloc de a-i educa pe ceilalti. Apoi am meditat Îl1delung asupra acestei
probleme. Daca omul, de dragul dorintelor sale, se dezice de iubire atunCÎ vindecarea Jui se va
face prin Înjosirea dorintelor adica prin moarte, distrugerea destil1ului, boli. În societatea
umana, atunci cand un infractor ajunge la Închisoare, aceasta repre- zintii Ull proces de
accelerare a vointei Divine. Adica ni~te masuri drastice fata de omu! la care ambitiile ~idorintele
Îllcep sa umbreascâ ilibirea ~i care Îi permit sa ocoleasca pe viitor bolile ~i rnoartea. Astfel, 0
educatie corecta În copilarie Înseamna posibiJi- III, l'1,.1 Ii" 'i'I l :,1:1 " 30 :2~'iig:Q:lE-f-.c ~;:.~
tatea de a evita bolile ~i moartea În viitor. 0 cuno~tint:â Îmi povestea odatâ: - Eu am avut multi
prieteni - banditi. Trei sferturi din ei sunt deja În pâmânt. Interesant, de ce oare? Doar nu fiecare
dintre ei a ucis. Riispunsul e simplu, Disponibilitatea de a ucide, de a jefui ~i Înjosi pe altii de
dragul propriilor dorinte Înseamnâ În fiecare fractiune de secundâ 0 uria~â cOl1centrareasupra
dorintelor ~i a vietii care spalà iubirea din sutlet. 0 astfel de COI1- centrare spre lume omoara
nu IlLimaiun bandit, ci ~i copiii ~i nepotii sai. Noi, comunicând unul cu celalalt, vrem sau nu, ne
educam unul pe altul. lar educatia presupune iubire, ajutor În ev.olutie ~i limitàri rezonabile. Am
35 de ani. Am crescut intr-o familie de intelec- tuali cu 0 situatie financiara buna, Am facut 0
facu/tate, Nu m-am preocupat de cariera §i am vrut sa ma marit din dragoste. Dar acest lueru nu
mi-a reu§it. Din diverse motive m-am despartit de barbati netinand cont ca ei ma iubeau
(conform spuselor lor), Cu doi ani in urma am facut 0 operatie de marire a sanilor. Dupa aceasta
viata mea s-a distrus definitiv. Mi-am pierdut serviciuI, am ramas cu 0 gramadii de datorii §i m-
am despiirtit de biirbatul cu care triiiam. În a/ara de aceasta, operatia a fost facuta gre§it §i a
trebuit sa 0 iau de la capat in ianuarie 2002. În uttima vreme am 0 depresie continua, plang des.
Starea mea moralli §i psihica se inriiutiite§te mereu, am zacut bolnava mult timp iarna. Nu mii
parii- ]1 f-2i: 0 -- H9l2"
15. 1 Il l '1 l, 1 I~I' ,(, l, 1 , " i,1;1 ''1' l ,;',,", ''l, ," , '1' Il, l,l' , l, Il' Il' 'I1,,',1 , Il ", 1"1 "11 1 1 ;' 1 ,1 1
~ ' .= ~ ~U F '. ~..'~. - - IIi.. se~te sentimentu/ de disperare, pur ~i simp/u parc a ma invart in cere
~i nu giisese nid 0 ie~ire. Evenimentele serepeta cu diverse persoane ~i in perioade diferite ~i nu
pot inte/ege Clim sa rup acest /ant? Ce gre~esc? Ajuta- ti-ma sa inte/eg cauze/e crizei ~i cum sa
ma ajut singura? - Atullci când un barbat se Îndragoste~te de 0 femeie se subÎnteJege aparitia pe
lume a unor copii. Ce Înseamna asta!?! - Cu cât cre~te mai mult În suf1etul femeii concentrarea
asupra iubirii ~i mai putin asupra dorillteJor, cu atât e mai mare ~ansa de a aparea pe lume copii
fericiti ~iacest iucru atrage barbatul. Când sellzuaJitatea cre~te iar dorintele se ampJifica ~i
umbresciubirea, atunci are ioc 0 cre~tere a agresivitâtii ~i acest IucrusperÎe barbatii. Cre~terea
sexuaJitatii este foarte periculoasa În acest caz. Predilectia femeii catre sex 0 face agresiva ~i
pecopiii ei - bo/navi. Una dintre cauzeJe ÎmboJnavirilor serioasela copii este urmatoarea. Sâ ne
imaginal11ca În subcon~tientul femeii este formata 0 puternicâ dependellta de dorinte - care
putea venÎ din ni~te vieti treclIte, putea fi transmisa de pârinti sali de sotul care pana la câsàtorie
a fost foarte activ sexua/ atent ~i tandru Înaintc de concepere, iar În timpul sarcinii:brusc, s-a
comportat cu tolul diferit! La situatia nepJâcutâ eare de fapt este 0 purificare ~i sa/vare a
copi/lilui, femeia reactio~ neazâ supârându-se, condamnând ~i invidiind. În sufletul c~pi- lului se
strecoara 0 bomba cu efect Îlltârziat ~i trec câtiva ani dupa na~terea copiJului. Femeia observa ca
sotu! ei s~a n'icit pllternic fata de ea În plan sexual. Ea nu ÎnteJege ca puternica scâdere a
sexualitâtii sotuJui lucreazâ În sensul salvârii copi- 11I1ui,scâzând dependenta sa de dorinte ~i
viatâ. Femeia intra Într-o stare de depresie, suparare ~iparere de rau. Situatia continua sa se
Înrautateascâ. Femeia Î~igase~te un amant ~i dacâ comportamentul sotului este Îndreptat
intuitiv Inspre saJvarea copilului, atunci amantul va avea un singur scop - de a obtine 0
satisfacere maxima. Femeia capâta 0 des- tatare sexuala imensa ~i gânde~te: În sfiÎr~it,
Dumnezeu mi-a ascultat rugâciunile ~i mi-a dat fericire. lar dupa un anumit timp i se
Îmbolnâve~te~i Îi moare copilul. ~i mai departe femeia are 0 deplina neÎncredere În toate,
devinedepresiva.Jar peste câtiva ani mediciipun diagnosticul - cancer. Sâ ne Întoarcem la subieet.
Aveti 0 sexualitate crescuta ~i dependentâ de dorinta. Eu va pun un diagnostic dupa scrisuJ
dumneavoastrâ. În mod corespullzator, aveti 0 agresiune crescuta fata de barbati ~i Înseamlla cà
~i fata de copii. Dumneavoastra faceti cuno~tinta cu un barbat ~i la Început sentimentuJ iubirii
Întuneca dorinta iar apoi se desta~oarâ treptat "volantul" senzualitatii. ~i de Îndatâ ce dorinta ~i
agre- sivitatea ating lm nivel periculos, barbatul va pârâse~te, Înjo- sind involuntar dorinteJe
dumneavoastra, Prin comportamentul lor bârbatii au lucrat la purificarea ~i salvarea copiilor
dumllea- voastra. Atunci când ati rncllt operatia, concelltrarea dumnea~ voastra asupra
senzualitâti i ~i dorintelor a crescut de câteva ori. Starea viitoriIor copii s-a Înrautatit brusc.
Înseamna ca ~i amploarea purificarii trebuia sa creascâ de câteva ori. Ce trebuie sa faceti ÎIl
aceasta situatie? În primul rând sa pastrati iubirea, adica sa nu và fie frica, sa nu va deprimati,sa
nu va para rau, sa nu va suparati pe dumneavoastrâ ~i pe soarta. În al doilea rând. trebuie sa
acceptati În totalitate situatia care s-a conturat. În al treilea rând, trebuie sa ajutati natma. IlU sa
va 32 33 "".::::, §2§~g. O:H-! c: j:'; ;;: -tU --- USll ,,
16. 1 1 :: 'II ,Ii l" ',i" l' ,,'1 1 l, 1 1 'l, 1 ',1 1 l, '1 .= 0::1 ","U r""' - '~""-" luptafÎ CUea. 0 dieta
severa, Înfranarea dorintelor, eliminarea raporturilor sexuale, rugaciunea pentru unna~i. În
reJatia cu bârbatij orientati-vâ asupra prieteniei §i nu a 3$ternutului. Fiti ateota: magazinele din
Occident sunt pline Dehi de Jucruri frumoase, dar toti se Îmbracâ ca ni~te vagabonzi, de ce? Cu
cat se ata~eazâ mai mult Occidentul de dorinte, cu atat sunt mai putine femei frumoase ~i cu
atât exista 0 dorintâ mai scazutâ de a se Îmbrâca frumas. Încetati S3 va arâtati sexualitatea În
vestimentatie. Nu vii rujati strident buzele, nu va fardati la ochi. ~i În nid un caz sa nu vizionati
filme porno. jnceti~or $Î constant Începeti sa lucrati asupra dumneavoastra ~i sa vaschimbafi.
Yeti avea succes. Înteleg ca trebuie sa am ni§te relatii cordiale cu amui care m-a jignit, dar
comportamentul lui imi revine in ~at~ ochilor §i orice sentiment cordial incremene§te. Eu lml
spun: este bun, trebuie iertat. Dar sentimentele mele spun: este un ticalos §i un nemernic §i este
imposibil de iubit. Ce sa fac? - Haidefi sa judecam logic, am propus eu. - În mijlocul nostru nu au
existat niciodatâ persoane ideale ~inu Vorexista . Dar nai tofi - coeo~afi, surzi, orbi, handicapati
fizie sutlete~te sau spiritual - no; tOfi suntem predesti~a'i s~qjungem la Dumnezeu. Astazi nI.!
~tim ceva - mâine vom Învata. Acela care v-a Înjosit a~tâzi, În drumul sau va deveni orieum Divin.
lar În plan uman el va fi mai bun, daea nu astazi, atunei mâine, daea nu mâine, atunei peste 0
luna. Corpul Î~i !nceteaza evolutia ~i se deseompune. Dar evolutia 34 't"~ ~~~Ë- 1:I:IE-!-1:: ~ =:-
c::-C -1. - n9a --&. planurilor interioare continua. Astfel priviti amui ca .pe. un copil care astâzi nu
~tie sâ iubeascâ, dar peste un anUlTIIttlmp va Învâta. ~i cel mai bun lucru ÎI constituie eduearea
lui, pe care ~ Începeti prin propria schimbare; caci schimbându-ne pe nOI În~ine, schimbâm
lumea din jurul nostru ~i pe aceia care stau alâturi de noi. Întrucât procesul de educare prin
propria schimbare este destul de Îndelungat, noi putem include un a1 doilea aspect al educatiei.
Adicâ sa ajutam celalalt om În evolutia sa: pe alocuri iertându-I, pe alocuri strunindu-I. Procesul
de educare al altui om, adica de schimbare a lui, este direct legat de propria noastrâ schimbare.
Acum pentru mine notiunea de iertare arata astfel: . acceptarea ~i reeunoa~terea vointei Divine
În cele petreeute; . . pastrarea iubiriifata de persoanacare v-ajignit sau mal precis: prin
intermediul careia vi s-a dat purificarea; -. disponibilitatea de a va schimba pe dumneavoastra
În~ivâ ~ide a ajuta alta persoanâ sa se schimbe În mod benefic. Doresc sa subliniez Înca 0 data:
noi ne suparam pe acea persoanà de la care a~teptam ceva. Cu cât a~tept mai multe de la 0
persoana, cu atât mai puternicâ va fi depresia ~i supârarea mea daca nu primesc ce doresc. A
a~tepta ceva Înseamna dependenta. Cu cât depindem mai mult de fericirea um.ana, c~ atât mai
putina iubire va exista În noi ~i va fi mal multa supârare ~i boala. Deci, cu cât pretentiile ~i
a~teptarile va sunt mai mici, cu cât pretindeti mai putin, cu atât mai repede se transforma sotul
dumneavoastra dintr-un vânzator de la care eereti ceva pentru ca I-ati platit, Într-un copil de la
eare 35
17. l, 1,,1, l, -~ ""u 1 Il : -'~-,-r ;..."' ~, dumneavoastra nu t t . . . " a$ ep atl 1111111CII1telegând
c;o;" . iubi'. H'... ' " a mapolerea fil, gnJII ~I preocuparii constituie deia 0 fericir e '1111 ~~. atull
'" . J ensa. yi CI 111once durere pe care v-a ~. tical . 1". provoaca vetl vedea nu ~$Ia UI, CI propna
dumneavoastra imperfectiune ~I atullcÎ oriee durere Ile va Îl11pinge nu c~tr d '. adic- . d e
Istrugere . a sp.reJU eeare, sliparare, râzbunare ci spre creare iubire' lertare ~Ipropria schimbare.
' , . ~,S, A ~rla pe cellitalt Înseamnli sii plistrezi nu numai luhlrea fa(~ (te el, dar # fil(d de line
Însu(i. Atata timp cat suntem rab" fericirii um3ne, !loi trebuie sa câJcâm" " pe cin fi .. 10 plCloare
eVa - le pe al~ll, fie pe 110iÎI1~ine. O,~ul- Începe sa luereze efeetiv asupra sa numai atune. eand
este pus la zid. Cum sa '. este tim ul - - con§tlent.zamca limita? ~pu::t:ncepemJara sa mai
a§teptam situatiile cuva" nt ' . ~ml, va rog, Serghei Nikolaevici, acel magICcaresa ne " d .. "chiar
de astiizi, zn emne sa lncepem sa lucram - Ieromonahul Serafim ROllse a Spus' A ra'" 1 . P I"" ."
mas mu Imlll U,ln Iimp (tecal credeam noi" ~. d ~ '. " . yi aca pnvlm 111sp t 1 nostru, tara 0
cercetare deosebita vedem - . a e e " . - ' ca omel1lrea se atM mtr-o enza foarte serioasa ç;:.
". . )'1 nlel un fel de Încercari extenoare nu vor sehimba situatia. Daeâ ne .c "1" - v . Yom lorta
111!nod e 1111UItor ~a lueram asupra noastrâ Înseamnâ ca aces~ luer ne place ~I aceasta este
deja 0 constrângere. u nu Trebule sa vede "1 1 1- m 111ueru asupra noastra nu un chin ci 0p
aeere. ' d ~n~eti$or, În.fieeare zi, trebuie sa ne schimbam ~i aceasta sa eVllla 0 bucune. 36 ..... C.
- Trebuie sa sim~im cà iubirea fatH de Dumnezeu este 0 satisfactie cu mult mai mare decât sexul,
alcoolul, comunicarea, Îndeplinirea oricàror dorin~e. ~i atunci cand vom sim1i 0 desÎatare ce
deriva din faptul ca am devenit mai puri, mai buni la suflet, atunci nu va fi nevoie sii ne
eonvingem de faptul cà este timpul sA lucram asupra noastra. Vom face aeest lucru În fiecare
secunda. $i În aceastA activitate asupra noastrà yom Îl1cepe sa vedem nu un chin de a Înabu~i
dorintele, ci 0 bucurie de a nazui catre iubire, Prin eartite dumneavoastra ne-ati ajutat serios, dar
problema eonsta În faptul ca de fndata ce eriza urma- toare din viata mea este depa§ita, eu
Îneep treptat sa ma relaxez, sa nit mai luerez asupra sinelui §i dupa 'IU anumit timp observ din
nou la mine aeelea§i simptome. - Cursul tirnpuluieste asemânâtorcelui al apeL Daca nu Înotàm
Într~osingura direc~ie,suntem luati de apa. În ultima vreme am ajuns la concluzia cà a càuta
Divinul dinlàuntrul nostru trebuie sa constituie 0 preocupare constantà, altfel În loe de Divin
apare umanul deformat ~iagresiv. De ce ajung oamenit Într-un mod atat de diferit la iubirea
Divina? - Unii trebuie sa treaca prin foc ~i apa, altii, prin ciur ~i sitA,iar pentru al~ii- este prea
devreme sa treaca prin ceva. Fiecare are nivelullui. Important este sa $tii În ce direc~ie sa mergi,
spre ce sa te Îndrepti. 37 ..:.;i:i, ..-~f-of-o.E ,( ~u ---Ll91l ".. )
18. 1 l' I i ", ",1 iii. " ' I ii.: l" Il',1, l' ',1 l',', ",, "!, ,'.1 l" 1'1 l', "','l, Il, 'l'l, " " Iii 1 .= ~ ~u F"~_-' De dit
aVem nevoie ca sâ ne ridicâm pe 0 treaptâ superioara, atât ni seva ~i da. Noi uitam ca voin{a
Divina este Îndreptatii Înspre a ne ajuta sa tlobiindim iubirel/ fara de Dumnezeu. Ca atare, tot
ceea ce ni se Întamplâ are lac În primul rand nu pentru a Întâri viata, dorintele ~i altele
asemânâtoare, cipentru a Întari iubirelL Daca Întelegem acest lucru, atunci noua ni se va da
tocmai ceea ce ne trebuie. Eu sunt doar la prima dumneavoastra carte §i sunt fOl/rte zdrundnata
de cele ci/ite. Toate conceptiile, prin- cipiile melese naruie,sunt dezorientata. Nu §tiu cum sa ma
comport de ac!,m incolo # ce sa gandesc pe maideparte: despre mine, despre oameni, despre
tot ceea ce ne inconjoara §i se intampla cu noi. Va rog sa-mi raspundeti. A§tept lamuririle
dumneavoastra. - 0 cOllceptie Divinâ asupra lucruri/or presupune u~urare,bucurie ~i iubire În
sufJet. Strâduiti-vâ sâ priviti astfel lumea Înconjurâtoare ~i atuilci veriÎncepe sa
vede{ivoin{aDivinli În toate ~i vâ va fi mai u~or sa va schimbati caci noi respectam Jumea În
functie de starea În care ne atlam. SchimbareacOllceptiei despre /ume este uneori foarte
chilluitoare, ~i uneorichiar morta/a, Îlltrucat restructurarea tumultuoasa a structurilor
informationale este periculoasa. AstfeJ ca' În fata dumneavoastrâ se atla 0 cale lunga ~imulte
transformâri ~i pentru aceasta trebuie sa fiti pur ~i simplu pregâtirâ. PrincipaluJ algoritm de
cunoa~tere a Jumii il constituie vederea iubirii Divine În tot ceea ce se Întamplâ. 3H ~ --.----- COPI
II - Eu §i sotul meu nu avem copii. leri, dupa vizio- narea casetei dumneavoastra din 02.04.02 in
Sankt Peterburg a dat peste noi a ma§ina. Siava cerului ca nu au fast victime. Eu am citit toate
car[ile dumneavoastra. Starea dupa lecturare este colosaM! Dar pe . ..?mine mit intereseazit de
ce not nu avem copn. - Copilul apare din iubire ~i pentru a-i transmite 0 portie de iubire, În acel
moment trebuie pierdut urnanu!. Cu cat pastrâm iubirea În momentul durerii ~i pierderii ~i
mergem În Întâmpinarea ei, cu atât vom avea urma~i mai sanato$i. Cu cat ne sunt sortiti ni~te
copii mai talentati, cu atât mai mare este portia de iubire pe care trebuie sa 0 transmitem. Deci,
cu atât mai multe dureri ~i chinuri trebuie sa primim În cadrul purificârii premergàtoare. Faptul
cà a dat peste dumneavoastrâ 0 ma~ina constituie 0 marturie a faptului cà ati avut parte de
putinâ Înjosire a umanului pana acum ~i posibilitâtile sunt Înca miei. 39 -OP";::: §~;;ê-o::If-f-.c 1
". f ./ 1 1":: § --~ LlSlZ ,...
19. l' 1"1, 1 ,1 " , 1 l' , i"'1 1 !' 1',1 Il 'il III '1 l'i, l' 'I, ,III l' 'II l'1 i! Il ,1 11 1 f .~ «1 ","U r... =..~~- Cu
cat va veti concentra mai muit asupra DivinuJui, cu cat va yeti schimba mai intens, lucrand asupra
dumneavoastra, cu atat mai repede ~i mai lipsita de dureri va fi pregàtirea pentru na~terea uilui
copi!. Un ministru rus a povestit unnatoarea istorie: a trait impreuna cu sotia cativa ani, dar
Dumnezeu nu le-a dat nicidecum copii. ~i iata ca 0 biitranica i-a sfatuit: "Lua[i de pe strada
fnfamilie un catel sarman, nefericit, parasit ~i bolnav ~i Dumnezeu vii va trimite feridre". La
inceput nu a crezut-o pe biitranica, dar a trecut 0 perioada de timp ~i s-a ivit ocazia de a lua
tocmai un catel fara stapan # nefericit. Ei l-au luat, l-au fngrijit ~i el a fnceput sa traiasca fntocmai
ca membru al fami/iei. Dupa aceasta sotia a ramas fnsarcinata. Cand a venit timpul sa nasca, ei s-
au gandit ca baietelul ~i cainele nu se vor acomoda sau vor sta unul fn calea celuilalt ~i au dat
cainele pe maini bune. Batranica aceea a spus: "Cum a[i putut sa fnstraina[i cainele care v-a adus
noroc. Nu 0 sa mai ave[i noroc". $i intr-adevar, cand au adus copilul acasa de la spital fn familie,
fn relatfile dintre ei s-a produs un adevarat haos ~i dupa a anumita perioada familia s-a
destramat. - Maidevremeam scris despre urmatorulfapt. Femeia nu poate sa-nascâ. prime~te În
familie un copil oarecare ~j dupa aceea na~te. De ce? Pentru cà iubirea Î~i croie~te drumul prin
scoarta bunâstârii, a dorintelor ~.a.m.d. Când omul trâie~te un sentiment permanent de iubire ~i
40 ~f-o~j ~ - H9a diruire, atunci i se purifica sufletul ~i structurile naturale ale câmpului sau,
pentru di acesta constituie unul ~i acela~i lucru. Purificarea sufletului, adica a structurilor celor
mai profunde, mai devreme sau mai târziu conduce ~i la purificarea structurilor corporale de
suprafatà, adica a celor legate de corp. Noi suntemmai mult consumatori ai iubirii umane.
Lucram asupra dorintelor noastre, asupra vointei noastre, asupra con~ tinuitâtii ei. În cazul iubirii
Divine noi dâruim. Cu cât exista mai multa iubire Divinâ În sentimente le noastre, cu atât mai
mare fericire este pentru noi sa daruim nu sa primim. ~i acela care Învata sa daruiasca mai inuit
decât prime~te, aceluia i se purifica sufletuJ. Întrucât copilul se na~te nu din dorintâ ci din iubire,
pentru aparitia lui pe lume la femeie trebuie sa fie creat obiceiuJ de a darui iubire ,i energie.
Gelo- zia, susceptibilitatea, pasiunea pentru dorintele sexuale, ghiftu- irea - taate acestea cresc
caracterul de consumator ~i priveazâ de energia necesara pentru aparitia copiilor pe lume. ~i nu
numai a copiilor lor ci ~ia energiei necesare pentru existent:a ~i evolutia familiei. În ultima vreme
femeilor sterile a Început sa Ii se recomande Înfometarea. ~i multe dintre ele dupa un astfel de
tratament au râmas Însarcinate. La nivelul uman, superficial, noi primim energie atunci când
mâncam, ne bronzâm ~.a.m.d. La nivel Divin - Hai 0 restituim. ~i daca noi Înfrânam nivelul liman,
limitându-ne mâncarea, sexualitatea, dorintele, În special primâvara, când se formeaza aceste
dorinte, noua ne este mai u~or sa percepem Divinul ~i sa ne umplem sufletul cu iubire ~i
energie, càci energm este 0 functie a timpului, iar timpul - 0 functie a iubirii. i 'i !I 41 ~u --=-
20. ~ ClU l i ~- , ,1 III Sa ne Întoarcemla Întrebareade ce oameniitin animale? În relatiile umane
iubirea dezinteresata se Întâlne§te rar. De obicei ea se manifesta fata de copii sau fatâ de pârinti.
De ce? Pentru Ca iubirea este umbrita de uman, iar baza fericirii umane 0 cOllstituie dorillta
sexuaHi, adica viata §i continuitatea ei. De aceea iubirea fata de parinti ~i copii, acolo unde este
blocata atraqia sexualâ, este mai purâ ~ide durata mai lunga. De aceea familiile care sunt
Întemeiate În primul rând pe prietenie ~i respect, iar apoi pe relatiile sexuale, sunt mai fericite
~irezista mai mult. lubirea fata de un animal este asemanatoare cu iubirea fata de un copi/. În
cadrul acesteia exista multa daruire §i preocupare §i În acela~i timp lipsâ de pretentii care ucid
iubirea. ~i cum poti sa te superi pe un animal? far animalele de casa au nevoie de 0 atentie mai
mare decat un copi/. Daca animalul ar fi de rasa, Îngrijit, cu un arbore genea- logic bun, iubirea
fata de el ar putea fi din interes pentru faptul cà este de rasa, frumos, ~.a.m.d. Înseamna ca
dâruire ar fi mai putinâ. Dar cand nu exista nimic din aceasta, dezinteresarea este maxima. Jar În
iubire cu cat daruim mai mult, cu atat primim mai mult. În Biblie se spune: "Iubirea acopera
multe pacate". Eu am observat periodic la pacientii mei un tablou uimitor. Închipuiti-va 0 femeÎe
cu 0 stare interioarâ catastrofala. Para- metrii suntÎngrozitori. Dar se Îndrâgoste~te !ilicauta
iubirea, Înlâturând temerile, pretentiile !ililogica ~i imediat toti para- metrii se echilibreaza
vertiginos, câmpul ei Începe pur ~i simplu sa straluceasca. Apoi apar la ea ambitiile, Îndoielile,
bunul simt 0 Îndeaml1a sa Înfrâneze iubirea ~i totul se Întoarce l', ,1 ,1:11 Il'' 1 l' 1 l' l, 1. '1 Iii ':Ii
l",I III, i: 1 42 .. a:lf-~f - --C. - vertiginos pe vechiul taga~ ~i poate chiar se Înrautate~te. Dar daca
femeia traie!?te iubind nu 0 zi, nu doua, nu 0 saptamâna, atunci Începe rena~terea interÎoara
care purifica la fel ca rugâciunea. Emotiile con~tiintei noastre trec În adâncÎme dupa apro-
x:imativ 0 jumâtate de 3n, un an. Omul devine altul. 0 alta soarta, 0 alta karma. Se pare ca
Serafim Sarovski a spus: "Daca Dumnezeu a chemat pe cineva la El, atunci acea persoanâ nu mai
are nevoie de rugâcÎune. Noi ne rugam pentru a simti iubirea Divina În sutletul nostru, pentru a
ne uni prin interrnediul ei cu Dumnezeu, pentru a ne simti ca fiind 0 parte din El". Deci, atâta
timp cât catelul a fost În casa, În sufletul femeii s-a format mecanismul iubirii, adicà daruirea
iubirii, a caldurii ~i bunatàtii În mod neÎntrerupt, În fiecare secunda. De ce copilul aparut nu a
putut sustine În sufletul femeii acest proces? Pentru ca s-a conectat mecanismul fericjrii umane.
Acesta este copilul ei, parte din ea, este prelungirea vietii ei. Deci apar ~i temerile ~i nemu!
WmÎrea de sine ~i de ceÎlalti, adica 0 Întreaga explozÎe de dorinte. FemeÎa nu Învatase Înca sà
iubeasca, dar primise deja fericire. Fundamentul era Înca slab, dar casa fusese deja cOl1struita.
De ce În trecut, atunci cand se na~tea un copi 1se aduceau jertfe, darurÎ din abundentà? Pentru
ca !loi ne apropiem de Dumnezeu nu atunci când primim, ci atunci cand dàruim. Daca femeia ar
fi aruncat pur ~i simplu câinele În stradà, atunci mecanismul iubirii dezinteresate, al daruirii, al
preocuparii s-ar fi oprit, noul nascut nu ar fi primit iubirea ~Îenergia vitala de la mama În plan
subtil ~Îmai mult ca sigur ar fi murit. 43 t:: ~ --!!!!!II H9lZ
21. .!::' ClU r-,'. :..~~ l' l' l 'di Dar Întrucâtau dat câinele pe mâini bune, mecanismulde a ~ti sa
iubeasca nu s-a distrus, ci s-a infrânat. Energia a ajuns pentru viata copilului, dar nu a ajuns
pentru sustinerea familiei. l', La ~coa/a copilu/ este necajit de cei/a/ti, cum Sa se comporte
coreet? - În primul rând trebuie sa se comporte corect mama sa. Intuitia copiilor este net
superioara celei a adultilor. Ei reacti- oneaza la agresiunea subcon~tientâ mult mai repede ~j mai
dur. Bâiatul, la exterior foalie lini~tit, Îi poate urÎ incon~tient pe cei de aceea~i vârsta cu el. Poate
fie sa se urasca fie sa se calce În picioare pe sine, tara sa bânuÎascâ acest lucru. ~i intr-un caz ~i În
eelalalt el va atrage agresiunea exte- rioarâ, adicâ devine obiectul Înjosirii pentru cei de vârsta
lui. De aceea el trebuie Invatat ln primu! rand sa fie bun la suflet ~i sa nu judece, sa nu fie
razbunator. Copi/ul este foarte atent la emolii/e parinlilor ~i Ii copiaza. ~i daca parinlii il Învatâ În
primul rând bunatatea ~i abia pe urmâ sa se apere, nu fac mare tevaturâ din faptul ca el are
probleme cu ceilalti copii de vârsta lui, atunci situatia se eehilibreazâ treptat. Dar aceasta este
doar 0 masca de suprafatâ a emotiilor pe care copilul 0 Împrulllutâ mereu de la pârinti. Reaqia
din profunzime la evenimentele Înconjuratoare se transmite În anii prernergâtori na~terii
copHului. . ~i dacà mama a mentinut mereu sentimentul de superio- ritate fatà de sot sau de alti
oameni, daca i-a judecat inuit timp pe ceilalti, s-a supara.t sau a fost depresiva, nu a vrut sa
trâiascà Îllainte de na~tere sau În timpul sarcinii, atunei se 1 ,1 1 '" ,} 111111' '1 'III,,' l , ,1 'III ', l "
l, '.11 'I!' 1 :1 l'1 Il' I!fl " 44 ~ ."1:tIf-<~.E ~ - lI91Z poate spune cu siguranta cà vor apàrea
probleme de comunÎ- cafe ÎntrecopiluIei ~iceilalticopii de vârsta lui. De ce poate fi legatif
cruzimea ado/escentilor din ziua de azi? - Dezvoltarea fizica ~i psihica a copilu/ui se petrece mult
mai rapid decât la maturi. În mod corespunzàtor, caracterul ~i concep!ia despre lume se poate
schimba destul de repede. Educatia moralà pentrll copil 0 constitllie nu numai conceptia despre
lume dar ~i despre caraeter ~i destin. Moralitatea Îndeamna omul sâ-~i Înfrâneze agresiunea fatà
de ceilalti, dezvolta capacitatea de a-~i Învinge dorintele, Îndeamna la iubire~i
bunatate.Notiunea de moralitate a fost creatâ de religie, fapt care a asigurat societâtii 0
supravietuire strategica. Societatea sovietica s-a prâbll~it datorita faptului cà ideologia, filozofia
~imoralitateaau fost În esentà paguboase, bazându-se pe prioritâtile bunastârii fizice ~i ale
principiului uman În totalitate. Înainte de fonnarea unui stat, apar triburile, apoi acestea se
unesc În cnezate (principate), care unindu-se la rândul lor, treptat, formau un stat. Cu 10-15 ani
În urma, pe fondul unui stat neputincios au aparut grupuri de banditi care au purtat Între ele
ràzboaie ~i s-au unit, formând ni~te "triburi" mai mari. Desigur ca din rândul lor au fost ale~i
lideri aceia care au avut 0 experientà mai mare În supravietuire ~i dezvoltarea tribu lui, adicà
cei originari din Caucaz. La ora actuala Rusia este 0 tara feudalà cu tendinfa de a se transforma În
monarhie. $i dat fiind faptul ca totu~i exista lin stat iar potentialul spiritual acumulat este uria~,
aeest proces În Rusia nu are loe de câteva sute de ani, ci doar de zeci de ani. 45 t: ~ --~
22. ' , 1 i Il:, ,( Il 1 1 Ilrl Il III 1:1 1 1 1 i: .~ <=>u l 1 F' Dar psihologia tribalol,banditeascâ, pe care
tineretul a primit-o in locul celei pierdute, nu a putut sol nu se facol resimtitol În rândul
generatiei contemporane. Frâul liber al dorintelor, permisiunea tuturor lucrurilor, sexualitatea
lipsita de scrupule, Înjosirea celorlalti, cultul banului, tuturor acestor lucruri Ii s-a facut
propagandii mai mul!i ani ~i pe stradii ~i pe ecranele televizoarelor. ~i daca În timpul
socialismului sutletul omului a fast silit sa se cladeascâ pe cele mai inalte valori umane, atunci
dupa crahul acestuia toti au Început sa se roage pentru valori de moment. Degradarea
con~tiintei conduce la degradarea comporta- mentului, iar apoi la degenerarea urma~ilor sau la
absenta lor. Acest proces il ~i observolm la multi adolescenti acum. Dar marea majoritate a
adolescentilor - ~i acest lucru este evident - este sânoltoasâ intrucât 1n Uniunea Sovietica
majoritatea oamenilor au fost credincio~i În mod intuitiv. Nazuinta catre spiritualitate ~i principii
morale superioare tarolsporirea iubirii În sutlet este imposibilâ. ~i cu toate colsistemul soeialist
ÎI1 sine a fast sortit pieirii, gândirea strategiea ~i acumularea iubirii ~i-au taeut treaba. A rezultat
un tablou interesant. Pe de a parte - un potential uria~ neÎntrebuintat. Pe de altâ parte - 0
psihologie de stat sâraeol, sau mai bine zis absenta. Sponta- neitatea ÎI1 eoneeptia despre lume
Îi eonduce pe ul1ii catre religie, pe altii coltrebani. În momentul de fata noi observâm cum se
formeazâ noua conceptie a rusului. Banii Încep deja sol nu mai suceascol mintile, dar
permisiunea tuturor lucrurilor ~i sexualitatea continua solfie idolii tineretului contemporan.
Urmolrile unei astfel de conceptii despre viatolÎ~ivar arata coltii. Încercarea de a nu 46 ~ - U9a
crea 0 nouâ conceptie despre lume ci de a fura meeanie ceva ain Vest nu este ÎI1folosul culturii
ruse~ti contemporane. Nu demult am aprins televizorul ~i imediat I~am ~i stins deoarece alâturi
de mine stateau copiii. Ce am vazut acolo? Pe tot ecranul, lInul din idolii Hollywoodului,
schimonosindll-~i fata tânârâ ~i frumoasol, striga sâlbatic: "Tu ai nevoie de un membru mare,
mare de tot, ~i nimic altceva". Subcon~tientul nostru are particlliaritatile sale. Un cuvânt pe care
un tânâr de douâzeci de ani il poate auzi ~i apoi ÎI uita, asupra unuia de doisprezece ani poate
avea 0 influentâ uria~â pe tot restul vietii sale. Astfel În prezent noi Înca suntem eopii ~i Întreaga
tara asimileazâ cu laeomie oriee eonceptie despre lume, Încercând sà-~i creeze un nou sistem de
valori. Rolzbunarea, ura, loleomia, cruzimea ~i lipsa de principii care cuprind ecranele televi-
zoarelor se manifesta la tineret În eomportamentullor iar apoi copiii lor devin criminah- se poate
spunegenetic. Aceasta Întrucât orice program, la copii se Întete~te de nenumârate ori.
Soleredem colva trece timpul ~icruzimea va fi data uitarii este 0 naivitate. În subcon~tientul
nostru nu existolnotiunea de nou ~ivechi. Odatol, În ziare a aparut 0 Însemnare despre 0 crimol
sâlbaticâ. 0 batrânicâ pensionarâ, fàrol nici un motiv, ~i-a omorât vecina. Mai târziu, dupol
investigatii, a reie~it urmol- toruJ tablou. Boltrânieaa locuit În timpul bloeadei În Leningrad ~i
odatâ, pe fondul unui acces de foamete, a ehemat-o pe vecinol, a ornorât-o, i-a tran~at trupul ~i
a maneat-o. Au trecut 50 de ani, În con~tiintols-a uÎtat totul, ~i deodatâ la televizor, apare 0
imagine despre blocada din Leningrad. Programul 47 ~;; jj- ~~f-<..<:: ~ ~ --=-I!!!!!!!!!!I! -=
23. 1 l', 1 l' [II, ',." '1Il I,I 1,1 I, l' 1"1 l', r" 1 'fi 1 i I, '~ ","u 1 ~ - ~ crimei S-3 activat În morl
automat: batrânica S-3 ridicat, S-3 dus la vecinâ, a sunat la u~â, a chemat-o la ea În vizitâ, apoi a
amorat-o, dar n-a dovedit sâ-Î taie capul deoarece a apârut satul vecinei. TrÎurnfulstomacului ~i
dorintelor asupra iubirii, daca se fixeazà În comportament poate supravietui În subcon~tiel1t
mai multe generatii. Eu clInosc nLimai doua dii de invingere a dorintei Înterioare de a ucide.
Prima - destrâmarea sutletului trebuie sa se transforme În destrâmarea corpului. 80ala, chinurile
personale, moartea rascumpârâ Într-o oarecare mâsurâ faptele anterioare. Aceastâ cale e
stihinic8. Cea de-a doua cale este cea con~tientâ, iar aceasta Înseamnâ iubire, pocâintâ ~i
schimbarea propriei persoane. Prin adresarea câtre Dumnezeu noi putem schimba acele
profullzimi ale subcon~tientului nostru despre care nici nu avem bânuialâ. Cu cat este mai
serioasâ dorinta noastra de a ne schimba, cu atât mai repede apare rezuhatul. Înainte nu mi-a
fost clar un fenomen. Sâ presupunem câ vâd faptul di tumora canceroasâ a omului este legatâ de
caracterul ~i cOl1ceptiadespre lume a acestuia. Îi explic acestui om legâturile bolii lui cu emotiile
profunde pe care le-a trait cu douâzeci de ani În urm3.0mul Începe sâ-~i reevalueze propria
viatâ, Î~i schimbâ atitudinea fatâ de toate evenimentele ~i tumora canceroasâ trece. Tumora a
trecut. dar eu vâd câ totu~i caracterul lui nu s-a schimbat. Adicâ lui i s-a dat lin avans din
transformârile sale viitoare. lar multi. neÎntelegând acest lucru, Înceteazâ sâ se schimbe ~i
nedumeriti se Întreabâ de ce a revenit boa la. 48 -.... De ce totu~i intentia poate lecui? Acest
lucru nu I-am Îoteles imediat. Dar atunci când am con~tientizat, am Început sAvorbesc cu
pacientii În [elul urmâtor: tot ceea ce ati fiicut cândva În viatâ, În interior, continuati sa faceti
~iacum. Caracterul holografic al Universului În spa!iu denotil cil În plan subtil universul reprezintil
un punct. Întrucât planul exterior este legat de cel primordial subtil, orice parte a Universului
dispune de 0 informa!ie deplinil despre acesta. Se pare cil Universul este holografic ~i În timp,
adicil În plan primordial subtil trecutul, prezentul ~i viitorul sunt repre- zentate ca ni~te puncte.
De aceea, În orice proces care are loc Seascunde informatia despre trecut, prezent ~iviitor.
Procesele atlate În stingere ln exterior, În plan subtil Î~i continuâ existenfa. Evenimentele ce au
loc compun con~tiinta ~iau influentâ asupra sa. Dar este posibil ~i procesul invers.
COI1~tiil1taformeazâ evellimentul ~i are influentâ aSllpra lui. ~j iatâ, dacâ dumneavoastrâ ati
stabilit un seop ~i aveti intentia sâ Întreprindeti ceva, În subcon$tient, În fiecare secuntll;,
Începe{i .fa Îl injiiptui{i. Dacâ omul este gata sâ Înfàptuiascâ un aet de eroism atllnci el
Înfâptuie~te acest lucru În interior În fieeare secundâ, vorbind Într-un limbaj simplu: dac/i sunt
pregl;tit SI; Înfi;ptuiesc ceva, aceasta Înseamnli deja aCflune. De aceea pentru subcon~tientul
omului,conceptia exterioarâ despre lume Îllseamnâ În acela~i timp comportamentul sau.
Întrucât la tineri acest proces este mult mai intens decât ]a vârstnici, conceptia actualâ despre
lume a societâtii noastre, ---- 49 Q FI..il Cl!:3.,::: Q:)r-r-..o:: f- ~u -- H911 -- ,...
24. 1 ,'1 1 1 'I 1 1 Il 1 1. .!:'~u l r - cafe se forineazâ În mod stihinic sau În mod con~tient, peste
un timp va determina cultura sau politiea Rusiei viitoare. Fiul meu a fmplinit 15 ani. 4 ani a rnstat
fn casa fenomenul de "poltergeist". În ace§ti 4 ani "eroa" l-a biftut, l-a chinuit, l-a sugrumat pe
copi!. Nu i-a permis sa mearga la ~coalif (dispareau pantofii, ~i chiar fmbra- camintea de pe el,
dispareau manualele ~i caietele). Ce fnseamna asta ? De cefiul meu are 0 asemenea soarta ? - Eu
am pus diagnosticul bâiatului dumneavoastrâ dupâ bile/elul pe care mi I-a(i trimis. S-a format
urmâtorul tablou. Acesta este dublul copilului dumneavoastrà care ii salveazâ viata. ~coala §i
facultatea se identificâ la nai În subcon~tient cu 0 soartâ binerncâtoare. Ne concentreazâ asupra
con~tiintei ~i capacitâtilor. Dar dacâ aceastâ dependentapoateucide, atunci copilului ii dispare
dorinta de a invâta, iar dacâ trebuie sa aparâ În viata copii atunci sufletul viitoriJor copii sau al lui
personal vor face totul ca sâ-i salveze viata. Acest proces a aparut la vârsta de II alli. Acum
Închipuiti-va, Începe la el pu- bertatea, sufletul fiului dumneavoastra intra În cantact cu viitoarea
sotie, marna copiilor sai. ln plan subtil el Începe sa treaca prin Înjosire, suparare, adica se
conecteazâ mecanismul de purificare a sufletului prin diferite situatii. Nivelul mândriei lui este de
opt ori mai mare decât celletal. De ce ? Pentru ca la dumneavoastra. femeilor din neam le-a
placut sa condamne ~i sa critice oamenii, adica puneau con~tiinta mai presus de iubire. Aceasta
Înseamna ca fiul dumneavoastra nu suporta e~ecul con~tiintei, ceea ce duce la neplàceri pe linia
destinului, insatisfactii, nedreptâti, Înjosiri, 50 ~',,> - care constituje pentru el obstacole de
netrecut. El nu poate .pastra În momentul purificârij iubirea fata de un ait omo Înseamnà cà este
necesarâ Înfrânarea dezvoltarii con~tiintei sale ~i destabilizarea ei. Atunci va avea 0 ~ansà de a
supravietui ~i a avea copii. Având În vedere cà v-ati Îngrijit de el cu 0 asemenea ardoare,
sutletele copiilo'r lui sunt bune, fapt pentru care va felicit. Faceti ordine În sutletul
dumneavoastrâ, Învatati copi lui sa se roage ~itotul se va aranja. Copilului meu fi place sa faca
grimase ~i sa spuna diferite bifdaranii ~i prostii, iar pe deasupra fi place sa-i dirijeze pe varstnici.
Care este cauza acestui fenomen ? - Grice anomalie. cruzime precum !ii boala apar atunci când
nu exista suficienta iubire În suflet fata de Divinitate. Exista doua tipuri de boli. Primul - când
omul are sensi- bilitate, intelect ~i capacitate peste nivelul mediu, date de la Cel de Sus. El nu
poate sa se descurce cu acestea, iar daca ~i parintii ~i predecesorii nu au fost credincio~i, atunci
chiar stradaniile con~tiente spre iubire nu permit depa~irea inertiei sentjmentelor sale. La un
asemenea om vor apare probleme cu sutletul ~i trupul. Dar, cu toate acestea, se vor intâlni
tendinte pozitive. Acum, sa ne Închipuim 0 alta situatie. În mod con~tient, omul renuntâ la iubire
~i se arunca in vârtejul bunastarii sentimentale ~i materiale ~i chiar prin capacitatile obi~nuite ~i
prin dorinte el va Începe sa decadâ cu intensitate, ba chiar sutletul degenereazâ mai repede
decât trupul ca urmare a conceptiei gre~ite despre lume. Apoi va avea loc distrugerea,
deprecierea fericirii umane ~i in final, ie~irea pe prima cale. Toate acestea oeupa mult timp ~i
reprezinta 51 :iU!.."R i:!:If-<f-<~ ~u --~ H9lZ -1'" j 1,1 " l 1
25. .~~u l r-' ;:;:;;Jf: 'II numeroase chinuri. Ce este de tac ut? P entru un,' ,' . . - . . . , expenenta
negatl~~ este mal nnportantâ decât cea pozitivâ. .$i iatâ câ unii oame~1 mcearcâ sâ cucereascâ
autoritatea ~i sâ se convingâ de pr~~na b~nastare prin dezvoltarea comunicârii ~i iubirii. lar ~ltlJ -
P~1I1Înâbu~irea ~i Înjosirea ceIorlalfi. Când amuI nu IUbe~~e~I nu. poate sâ lucreze, nu s-a
obi~nuit sa daruiasca, atuncl el depll1de În cea mai mare masur a-de ba c."".za lenCIrII, I3r
evo~u!ia J~i merge greu. Apare ispita de a nu evoJua, d~pa~lOdu-Jpe altii, ci de a-i da Înapoi pe
cei care sunt la ~lveJ~' I~i." Toc~a~ acest modeJ de comportamem a fost II1cetatenlt
111socl3lJsm. Si un asemenea comportament vorbe~tedespre pericolul crescând pentru copil.
Pe de 0 parte la el trebuJe.limltat comportamentullipsit de etica, mergând pâna la ~edeps'rea
fizica, iar pe de alta parte trebuie Învatat sa IUbeascâ ~i sâ evolueze. Dar mai bine sa Începeti cu
'dum- neavoastrâ, Întrucât comportamentul copilului este dat d regul~ de- starea. suf]eteascâ ~i
subcon~tienta a Pàrintilor~ ampllficata de mal multe ori. l, 1 1 i'i Il 1111 II'l, '[ ,,1 1,1 1 1 " Noi
avem mari probleme cu bi1iatul. Toate [aptele §i triisiiturile lui de ~ar~cter sunt fn flagrantii
contradictie ~ll ceea ce am don nOl, pifrin{ii, de la el. Ne-am strifduit mtotdeauna si1-i [im un
exem p lu POZI't,'v d ., ar am gre§tt undeva. Acum acest lucrn este evident. Ne aflam fn
p~rma~en{ii. in stare de alarma, cum sa indreptiim S.tuat.a? Ajutati-ne! - Gre~ea.lapârintilor, În
general, constâ În faptul cà ace~tia sunt convll1~1 .de u.rmâtoruJ fapt copii Î~i Însu~esc compor-
tamentul extcflor ~I nazuintele de suprafatâ ale pârintilor. Ei 52 ~!3~-; i:CIf-f-.E ~ - Hga judeca
astfel: "Eu nu am comis nici 0 infractiune pentru bani. E;unu am furat, nu am omorât, nu am
Înjurat oamenii ~i nu rn-am razbunat pe ei. De ce copilul meu este cu totul altfel?" ad_ca pârintii
s-au comportat normal iar la copi 1,nu se ~tie din ce motive, aceastii tendintâ degenereazâ. Dar
iatà: morala - e~te un comportament care orienteazà omul spre iubire. Dacâ pârintii renuntâ la
iubire, copi lui renuntà la moralà. Sà presupunem cà omul nu a fost În permanentâ muJtumit de
soarta sa ~ide situatia tinanciarâ. Dar cu toate acestea a fost un am cumsecade ~i un cetâtean
politicos iar copiluJ lui Începe sâ jefuiasca ~i sa omoare. Este complicat pentru pàrinte sâ Înte-
leagâ ca nemultumirea fata de soartâ ~i existenta unui copil uciga~ constituie unuJ ~iacela~i
lucru: dezicerea de Dumnezeu timp indeluilgat. Neacceptarea exterioarâ a unui mediu agresiv
n~te dimilluarea depelldelltei ~i Îlldeamna la actiune. Neac- ceptarea illterioarâ Înseamnâ
dezicerea de iubire ~i de Dumnezeu. Permanent, tot ceea ce facem ln exterior trece În
interiorulnostru. De aceea logica umana trebuie sa fie Întreruptâ, iar cea DivÎna - neintrerupta.
latâ deci cà 0 Îndelungatâ Ilemultumire fata de soartà, supâ- rarea pe oameni, condamnarea
Illmii Înconjllrâtoare, depresia, lipsa de credintâ În sine, e~ecul ~i Îndoiala În propriul viitor,
renuntarea Ja iubirea fata de omul Îndrâgit care vrând-nevrând ne-a pricilluit durere, toate
acestea macinâ pe neobservate sutletul nostru În plan subtil; la copii devine vizibiJ, iar la nepoti -
catastrofal. Sufletul - tarâ iubire - incepe sa moarà, dar acest lucru nu se poate observa deodatà.
lata de ce este mai bine sà se faca ordine În suflet, nea~teptând manifestârile 53 t; ~u --
26. ~ ","u l ! r il! l' '1 'II externe. lar atunci, chiar la fiul matur, pot aparea schimbari evidente În
caracter ~i comportament. În asemenea cazuri, eu arat parintilor: cu cât sunt mai puternice
emotiile dumneavoastra cu atât mai mult se duc ele În viitor ~i ca atare influenteazâ urma~ii.
Cele mai puternice izbucniri de emotii Încep În perioada pubertâtii. ~i În acest caz sunt puterni~e
emo!iile de supilrare pe pilrin!i, frica, lipsa de dorintil de a trai, iar apoi, peste 10 ani, pot aparea
probleme serioase. Perioada urm~toare 0 constituie prima iubire. Apar chiar ~igânduri rele,
detallnarea omului iubit - ceea ce reprezinta 0 catastrota În plan subtil. De regula prima iubire nu
este norocoasa ~i provoacâ dureri suflete~ti. La fel ca În timpul na~terii, prin durerea sufleteascâ
~i fizica, se purifica iubirea noastra fata de Du~nnezeu ~i urma~ii no~tri au capacitate de viatâ. ln
clipele primei iubiri, pentru tânar cea mai pericuJoasâ este condamnarea, iar pentru fata -
depresia ~i lipsa dorintei de a trai. Urmâtoarea izbucnire a sentimentului are loc Înainte de a face
cUllo.}tintacu viitorul sot sau sotie ~i Înainte de a se casatori. Care este esellta frazei: toate
câsatoriile au loc În ceruri? Acea~ta Însearnna ca sotii se cunosc de mult În plan subtil ~i ace~tla
au deja copii comuni care trebuie sa apara. De aceea chiar daca la suprafatâ emotiiJe sunt
retinute ~i sub control, În subcon.}tient, la viitorii soti pot aparea nernultumiri. În acest caz,
pretentiile reciproce .}i suparârile sunt la fel de periculoase. Mai exista 0 etapa
irnportanta .}ianume comportamentul parillti.lor În timpul sarcinii. Conceptia lor despre lume,
caracterul ~I comportamentul se a.}eaza nu nurnai În suflet ci chiar .}iÎn corpul fizic .}iÎn gena
copilului. -5iiata ca atunci ~ând noi, Il !,I l' 1 1 1 " l' Il' 1'1 54 ~ .-.: ggf-~.E ~"f - H9LZ revizuindu-ne
viata, ne debarasam de logica umana ~i ne apropiem de logica iubirii .}ia vointei Divine, putem
schimba trecutul copiilor no.}triprecum ~i viitorul. Stimate Serghei Nikolaevici, ce parere aveti
despre iubirea fata de idoli? Mii de fete ~i Mieti sunt Îndra- gostiti de starurile renumite ale
muzicii pop, de arti~ti, sportivi etc. Unii capata sentimentul de bucurie ~i de inspiratie, iar altii
ajung sa se sinucidif. De ce se Întam- pla astfel? Este dauni:itor ca 0femeie sa viseze la cineva de
neatins daca are un sot iubitor ~ifamilie? - Îmi amintesc de 0 Întâmplare petrecutâ Într-o vara, la
taril. M-am dus la un fermier sil cumpilr lapte. SOfia lui, râzând, mi-a aratat cu degetul: "Vezi
gâscanul acela, el este eroul nostru. S-a Îndragostit de 0 gâsca .}inu dâ voie nimânui sil se apropie
de ea. Umblil dupil ea de pareil ar fi legal de aceasta. 0 mângâie .}Î0 ciupe~te. Ca sa vezi, s-a
Îndragostit cu adevarat, nu poate trai tara ea." lata 0 alta poveste. Odata, Înotam În Marea
Neagra ~i am vâzut urmatoarea imagine. La câtiva metri În fata mea Înota un pe~te destul mic.
Era frumos din cale-afara, de culoare albastrâ cu mici pete albe ~i deasupra lui Înota pe~tele-ac,
pu!in gillbui. Parca era lipit de el. Se vede ca se jucau Împreuna .}ipluteau printre pietre ca ~i
cand ar fi fost lipi!i unul de celillalt. Ce Înseamna toate astea? Fiecare fiintâ vie are diapazonul
sau de percepere a lumii, structura sa informationala. Dezvoltarea Universului este din ce În ce
mai mult diversificata ~i În acela.}i timp nazuie.}tedin ce În ce mai mult spre unitate. Însa
diversitatea Înseamna ~i 55 t: ~u -- ~
27. ---~~ ;:Su l- 1 destramare. Numai ca unitatea Înseamna osificare. Fiecare fiintâ,
dezvoJtându-se În matca sa, se strâduie~te sa se uneascâ cu lumea Înconjurâtoare. Aceasta este
chezâ~ia supravietuirii ~i apare sub diferite forme. De exemplu, când ne Îndragostim de cineva,
ne unim cu aceasta fiintâ ~i u~or Încep sâ treaca spre noi perceptia sa despre lume, sentimentul
sau, capacitatea ~i talentul sau. ~i nu numai asta. Odatâ, un profesor mi-a povestit urmâtoarele:
- 0 tânara fata s-a Îndragostit de un negru. Câteva luni au fost prieteni. Situatia nu a ajuns pana la
pat. S-au sârutat numai 0 singura data. Apoi s-au despârtit. Nu Îmi aduc arninte din ce motive.
Dupa un an ea s-a câsatorit, iar dupa inca un an a nâscut un negri~or Încântator. Putem sa ne
Închipuim starea sotului ~i a parintilor. Au trebuit sa invite mai multi profesori ca ace~tia sa
explice ca acest lucru este posibil. Ca argument a fost adus urmâtorul fapt: câtiva ani s-au
efectuat experimente În Jegatura cu Încruci~area cailor cu zebre. Dar, de la masculul zebra ~i de
la iapa nu a aparut nici un urma~, fecundarea nu a avut loc. lepele au fast fecundate de armâsari
~i dupa aceea, dupa un anumit timp, au Început sa fete zebre. Ce Înseamnâ acest fapt? Acesta
vorbe~te despre faptul ca natura Universului este În primul rând informationala. Aduceti-va
aminte de EV3nghelia dupâ 103n. La Început a fost Cuvântul. iar Cuvântul a fost cu Dumnezeu ~i
Cuvântul a fost Dumnezeu. Aceasta este 0 dovada directa referitoare la baza informationalâ a
Universului. A~adar, idolul nostru devine acea persoanâ care ne ajutâ sâ ne dezvoltam prin
contactul cu ea. Dar În comunicarea prie- teneasca nai preluâm ceea ce ne-a placut: vointa,
bunâtatea ~i 56 ":, 1,' ~~ "-IIH ~,g '-'.. - J lit , marinimia, capacitatea de a iubi, iar În plan sexual,
tot ceea ce vedem, adicâ 0 pârticica minuscula. În acest caz, putem obtine nu ceea ce visam. Ca
atare, cred eu, se poate sâ ai un sot iubit ~i copii, sa visezi la idoli, dar mai bine sâ visezi la
prietenie ~i comunicare cu ace~tia decât la sex, Întrucât nu se ~tie niciodata ce sllrprizâ Îi vei
aduce sotului. Apropo, la consultatiile mele vin deseori femei foarte frumaase. Câlld pleaca Îmi
spun: "Eu va iubesc." Este clar despre ce este vorba. ln plan subti] noi nu avem sex. Astfel ca
notiunea de "iubire" este lipsitâ de frici ~i ata- ~amente. În ceea ce prive~te tineretul ~i
necesitatea acestuia de a avea idoli este un fenomen complet normal. Dorintele injosite sunt
legate tocmai de trup iar sentimentuI iubirii ~i trans- miterea energiei se realizeazâ În mod liber.
Daca nu exista experienta de depâ~ire a dorintelor, atunci concentrarea asupra idolului canduce
la unii la faptul cà dorintele incep sâ Înâbu~e iubirea ~i ca atare ~i viata. Acest lucru poate sa
duca la sinucidere. Dupa pârerea mea, atitudinea fa~â de idol trebuie sa fie urmâtoarea: tot ceea
ce ne place la acesta !loi preluâm, pentru a-i da lui ~ialtora cu mult mai mult. ~u --!!!!!!i!ii! ll9lt
28. :!IIi ~u l T"";:~~'- ',1 i, RELATII PERSONALE i, 1 1 l, Am fost parasita de catre omul iubit ~i de
atunci nu ma mai pot indragosti de nimeni. - Îndragostirea eonstituie 0 fericire mult mai mare
deeât orice bunuri materiale ~ispirituale. Noi, Înainte de a primi, la Început pierdem. $i cu cat
este mai mare ferieirea dobândirii, cu atât mai dureroasa ~i mai chinuitoare este pregatirea
aeesteia. Daea !loi nu ~tim sa pierdem, atunci suntem privati de posibilitatea de a dobândi. Cu
cât este mai mare supararea, Înjosirea, regretul, lipsa dorintei de a trai pe care le-ati simtit cu
ocazia despartirii, cu atât aveti mai putine ~anse de a treee prin Încercarea urma- toare. Atunei
iubirea puternica va putea sa se termine În mod tragic pentru .dumneavoastra precum ~ipentru
omul iubit. Cât ne este dat de sus, tot atât trebuie sa pierdem. Dar când primim 0 fericire
imensa, nu ne uitam În jur ~i nu ne com- param cu cei care au fost privati de aceasta. Când Încep
pierderile ~i nefericirile, noi ne uitam la altii ~i Începem sa ne 1. ri 58 -..;;::::: ~~;;ê- i:Of-f-..<:: ~ u
-- U9a i~. $ !,;, ~' ,c: --1"'" ~ f'" "'t, 'i':' ''$'0 ~. -1 'Ii l!; ;>,' *, suparam pe soarta. A~adar, sa
ÎllteJegem un lucru simplu. Orice boala pe care ati primit-o de la soartâ constituie zalogul fericirii
viitoare. Orice chinuri, daca dumneavoastra va yeti Înfrâna sa urâti, sa va suparati, sa va fie frica
~i sa fiti depresiva, constituie zaloguJ fericirii viitoare.
29. .!:, <::>u 1 ,... RELIGIA Cu cativa ani {n unna, fn Italia, Dalai Lama, adresandu-se multimii a
lansat chemarea "sa ne petrecem viata fntr-a ve§nici'i fericire." Ziari§tii au cerut imediat
explicatii: "ce fnseamna feridre pentru fnaltul prelat al TibetuIui?" Acesta a meditat fndelung, iar
apoi a spus: "Fericirea este capacitatea de a exclude din cap asemenea lucruri precum gelozia,
mandria, ura ~i de a le {nlocui cu iertarea, rabdarea, autocreatia." În car{ile dumneavoastra se
vorbe~te de acela~i Iucru. Exista vreD diferenta? - Nu existâ nici 0 diferentâ. Oamenii care se aflâ
la poalele muntilor vâd imagini ~i situatii cu totul diferite. Dar dacâ Î~iridicâ capul ~ise uitâ spre
vârf atunci vad cu totii unul ~iacela~i lucru. Orice om care poate sa vada planurile subtile,
Întelege la urma urmei di tara iubire ~i nâzuintâ spre Dumnezeu nu se poate supravietui.
Conceptul exterior al fericirii poate fi legat de muncâ, de 60 ~.::::: ~ ~ii.e.~f-f-J:: -~.~ ~ 'il ~T bani,
de lipsà de mi~care, de renume, de putere, de mâncare, de sex, etc. Dar dacâ toate acestea nu
sunt asigurate de 0 explozie de iubire În suflet, atunci ceea ce ieri a fost fericire ~i desfâtare, azi
devine chin ~i Încercare. Invidia, frica, gelozia, depresia, condamnarea ~i supararea ne
Îndepârteazâ de iubire ~i, treptat, fac totul mai nefericit. Fiecare dintre noi tràie~te pentru
fericire ~i nâzuie~te la ea. Fenomenele exterioare ale fericirii aratâ altfel la fiecare dintre noi.
Astfel, Întotdeauna trebuie sa avem În vedere care este esenta oricarei fericiri. Atâta timp cât
nàzuim spre iubire ~i mârim acest sentiment În sutletul nostru, Yom fi rnereu fericiti. Tocmai
aceasta este fericirea pe cafe nimeni nu ne-o poate lua. Numai noi vom putea renunta la ea."'". '"
!"'. $ -. Pe mine ma intereseaza unnatoarea problema: Eu prezint spre pomenire sufletul unei
rude care a murit acum 20 de ani. Ce se fntampla daca sufletul lui, fn aceasta perioada, s-a
reincarnat pe Pamant sau {n aite lumi inca 0 data ~i el triiie§te acum undeva? Nu cumva fi
pricinuiesc vreun rau? Este cunoscut faptul ca daca te ragi pentru "odihna" sufletului unui viu
este rau. Însa biserica nu recunoa§te refncarnarea. - Cel mai bun ajutor acordat unei rude
decedate il constituie sentimentul dumneavoastrà interior, pâstrarea iubirii $i renulltarea la
pretentiile fatâ de cei vii ~i cei morti. Eu am observat cât de mult ajutà acest Illeru. Acesta ajutâ
sufletul oricum, indiferent daca acesta se atla În alte lumi sau pe Pamant. Care este sensul
rugaciunii atullci când ne rugâm pentru ~'~. 61 ~ ~u --!!!!I!!!!!! === H9ll
30. ~ :!:'I Su l ~--"o,. f~ ;::~._j Il ,1 cineva? Sensul constà În faptul cà omul a simtit În sinea lui
Divinul, iubirea fafà de Dumnezeu ca pe 0 realitate superioara. Traie~te sau este mort, nu are nici
0 importan1â! Aceasta pentru cà iubirea pentru Dumnezeu se atlâ dincolo de limitele vietii ~i ale
morfii. Aici rugàciunea ajutâ oricum ~i nu are importantà unde se atlâ el, În care lume.1 i Eu ~i cu
prietenul meu mergem la 0 biserica pro- testanta. $i la mine ~i la el se obserua urmi1toarele:
inainte de slujba noi "ne innegrim", ne comportam ca ni~te nehuni, ne infuriem §i pe parcurs,
incet, incet, "neiluminam", ne Iini§tim. Aceasta este cu adevarat purificare sau este 0 i/uzie? În
afara de faptul ca merg la biserica, nu beau, nu fumez, ma comport ca un om educat, ma rog §i
cu toate astea are loc 0 atractie duIceaga catre orice mar~i1vie (vri1jitorie, destri1balare,
automutilare, clevetire). - La Început, cre~tinismul a aparat cu claritate ~i consec- ventà
prioritatea iubirii fatâ de toate lucrurile. În toate rami- ficatiile ~i curentele ulterioare exista din
ce În ce mai multa logicâ, gândire umanâ sanatoasa ~i mai putina iubire fata de Divillitate. Iatâ de
ce prioritatea invizibila subcon~tienta a moralei ~i principiilor dau deseori un rezultat invers. Cu
cât se roaga mai mult amui, folosindu-se de curentul dat ~i nu de cre~tinism, ~i allume de 0
ramificatie, traind În aceasta, cu atât mai mult poate aparea reversul dorintelor. De aceea eu
cred câ, În primul rând trebuie sa cite~ti Biblia ~i sa Întelegi de unde au aparut celelalte curente.
Sa percepi suprematia iubirii asupra tuturor intentiilor, dorintelor ~i a vietii. Poate ca atunci var
exista mai putine nazuinte nefire~ti. 62 l~ 'H',t, :~ 1', ~. 1 1 ~~ -.: 1:I:IE-~1[ ........ - -,
Dumneavoastra spuneti mereu ca trebuie sa ne rugi1m. Spuneti-ne cum anume? Dupa car/ea de
rugi1- dune sau pur ~i simplu sa-i ier/i1m pe toti, sa alungam temerile ~i sa ne revizuim viata? $i
inca ceva, cand este mai bine sa ne ocupam de a§a ceva? lisus Hristos ne-a dat rugàciunea. Se
pare cà a compune rugâciuni dupa el constituie un sacrilegiu. Dar rugâciuni au tot apârut. Cum
sa apreciem acest lucru? Ca 0 crima fata de ce a spus Hristos, ca 0 crima fata de credinta În
Dumnezeu, ca 0 renuntare la principalele porunci? De ce oamenii continua sa compunâ rugâciuni
~ide ce le urmeazâ? Fac aceasta pentru cà noi trebuie Întotdeauna sâ-L recunoa~tem pe
Dumnezeu. Noi ÎI cautam În permanenta pe Dumnezeu În sinea noastra ~i diutâm În permanentà
acele cuvinte prin care ÎI putem simti pe Dumnezeu În sinea noastrà. lata de ce un lucru principal
ÎI constituie nu textul rugâciunii, ci posibilitatea de a simti În noi iubirea ve~nica, posibilitatea de
a depâ~i ata~amentul de fericirea umana, posibilitatea iubirii umanului ca pe propriul copi 1,fie
cà este viata mea, fie ca este corpul meu sau lumea mea Înconjuratoare. Fiecare om are un timp
al sau pentru a se ruga, În generaI, atunci când con~tiinta nu ne Încurca. Asta poate fi dis de
dimineata, poate fi atunci când noi ne-am eliberat de toate ~i am gâsit timpul ~i locul potrivit
pentru aceasta ~i poate fi când dqrim foarte mult sa 'Ile rugam. De aceea eu nu pot sà determin
cu precizie când sa ne rugam. Când omul nazuie~te În permanentâ catre Dumnezeu În sutletul
lui, are atunci dreptul sa aleaga unde, când ~i cum sa se roage. ", ~ 1.'" 'i' ~. j~,.~ 'f :' ~- {' 63 ~u
--~ ll9LZ
31. ::-;. ~u ~TIINTA, ~I RE LI GIA bâri. Conceptia noastra despre viatâ, concentrarea noastrâ
spre iubire su nt Încâ infime pentru a putea pâtrunde orice fel de adevâr care sâ ne permitâ apoi
sâ schimbâm cu adevârat lumea Înconjllrâtoare. Astfel, ne Întoarcem din nou la iubire ~i la pro-
priile 110astre schimbâri. - Ne-ati spns cii daca omnl are 0 imensa energie a iubirii Divine atunci
cu el se pot fntiimpla lucruri uimi- toare, CIlm ar fi sa fi creasca inapoi 0 parle din corp, sa se
normalizeze activitatea organelor §i mnlte altele. - Daca ~opârlei Îi cre~te la loc coada, Înseamna
cà În natura exista un mecanism de regenerare a pârtilor corpului. Problema care se pune este
de ce nu functioneazà ~i la altii. Daca acest lucru ar fi valabil la om, totul ar fi mai simplu.
Invulnerabilitatea corpului nostru, regenerarea tuturor organelor Înseamnà oprirea dezvoltarii.
Omul Î~i pierde respon- sabilitatea fatà de naturà. Închipuiti-va cà dumneavoastrâ câlâtoriti cu 0
ma~inâ la care indiferent ce ati face, nu va avea loc nimic din ce ar putea duce la propria moarte.
Atunci dumneavoastrâ ati Începe sâ-i omorâti pe cei din jur. Adica 0 aparare impenetrabila
Înseamna oprirca evolutici. Când noi yom Învâta sa evoluàm ~i sa depâ-,?imcapacÎtatea de
apârare, atunci probabil câ lUIyom mai fi atât de vulnerabili. Noi nu suntem pregâtiti pentru
schim- Pot oamen;; care se inbesc nnnl pe altnl - barbatnl §i femeia - sa se simta reciproc de la
distanta §i sa-§i trimita semnale invizibile, ceva de gennl telepatiei? - Toti oamenii apropiati sunt
legati unii de altii. Ei efec- tlleazâ În permanentà un schimb de informatii la nivelul
subcon~tientului. În plan subtil oamenii eomunicâ mult mai activ clecât În plan extcrior. Eu a.m
vàzut de nenumàrate ori situatii când un tânâr s-a apropiat, pentru prima data de 0 fata ~i a
meut cuno~tintà cu ea. Daea ea i-a fast hàrazità, atunci dialogul interior dintre ei a avut loc pc
parcursul a câtiva ani. ~i totul a fost hotarât În plan subtil. Lumea interioarà pe care noi nu 0
veclem actioneazâ mult mai activ decât cea exterioarâ. Nu numai oamenii care se iubesc, clar
pur ~i simplu rudele ~i uneori oamenii necunoscuti fac totu-,?ischimb de informatie. Tot ce se
Întâmplâ cu noi În exterior, a avut loc În plan subtil cu mult Înainte. Dnpa ce am citit cartile
dnmneavoastra §i am Incrat asnpra propriei persoane sanatatea mea s-a fmbnnatatit simtitor,
toata Inna nn m-a parasit sentimentnl caldnrii §i inbirii, nn am avnt regrete §i frica. Dnpa 0 Inna,
dintr-o data, din mine a inceput sa iasa "negativul"; sana-tatea s-a inrautatit !ji au aparut ni!jte
rnici dureri pe care inainte nu le-am avut. 65 64 ~..::::: ... ~ F..:.;.e. t: ~~~.E ~ -- uga
32. .~~u 1 ..,., Ii " i - Va repet inca 0 data tuturor: PENTRU MINE ESTE CHINUlTOR DE DUREROS
sA RASPUND LA ÎNTREBÀR1INUTILE. Eu scriu În cartile mele ca purificarea are loc În etape: ati
parcurs prima etapa, adica dumneavoastra personal, dupa care urmeaza copiii dumneavoastra
sau vietile anterioare. Viata este 0 sinusoida, ceea ce este pe deplin natural. Puri- ficarea nu
poate cuprinde toate etapele dintr-odata. Noi nu suntem pregatiti pentru a~a ceva. , Il i 1 Il Care
este atitudinea dumneavoastra fata de sistemul Reiki? Unele situatii ale acestui sistem se
aseamana cu informatia pe care 0 dati in car{ile dumneavoastra, cum ar fi imposibi/itatea de a
scapa de bo/i fara a schimba atitudinea fata de viata a bolnavului insu§i. Este adevarat ca
sistemul Reiki permite vindecarea oricarei boU? - Când am inceput sil lucrez În planurile subtile
am observat ca la pacientii care au Început sa lucreze cu sistemul Reiki apar probleme. La
Început este destul de bine dar pc parcurs apar probleme. Am diagnosticat 0 femeie cu un camp
extraordillar, care traie~te dupa sistemul Ivanov dar starea copiilor ei a fost 0 catastrom. Adica
omul se pune la punct cu 0 metoda putin fortata, Însa nu are loc 0 schimbare profunda. lar la
copii aceasta are 0 influenta rea. Astfel, diJpa parerea mea, sistemul Reiki nu este lipsit de
neajunsuri. Dar acest sistem aduce mult mai putine prejudicii decât alte sisteme de lecuire, unde
omul pompeaza În mod nemijlocit energie altei persoane de~i nu se ~tie daca Îi face bine sau nu.
Câteodata, micile probleme care nu apar la exterior, mai tarziu se transforma În probleme
serioase. i 1 l' 66 .,.::::: ~ "-=-~§;';Ë- n: -i:CIf-of-oJ:: (; 1~9a ,-$ - '.' .~~ ~, PROBLEME f 1 jt Fiica mea
era cat pe ce sa fie violata, de ce este legat acest lucru? . - De multe ori punând diagnosticul, am
vazut una ~i aceea~i imagine. Starea sutleteascâ a criminalului ~i a jertfei sale sunt În mod
practic identice. Cu cat este mai mare con- centrareafetelor asupra dorintei sexuale În
detrimentul iubirii, cu atât mai tare atrage ea ~i formeaza infractorul din jurul ei. (mi aduc aminte
de 0 femeie care a venit În audienta cu fiica. Pe fata au Încercat sa 0 violeze. În copilarie a suferit
mult timp de enurezis. Au Început ~iproblemele psihice. - ~titi, povestea marna, eu am dus-o la
un villdecator, - dar dupa aceasta situatia s-a Înrautatit. Acum nu ~tiuce sa mai fac! -
Dumneavoastra ati citit caftile mele? - Da, am citit toate cele $apte carti. - Ati vizionat
~ivideocasetele? - Da, ultimile. - Dar ati (ucrat $i asupra sinelui? 67
33. .~ClU lF""~O-;:"~-", , 1 1. i, l'1,1 l' 1. ,1'1 '1 1,1 " - Da, sigur ca da, - a dat repede din cap
femeia ~ dar aceasta nu prea mi-a ajutat. Doresc sa 0 ajutati pe fiica mea, pot sa 0 invit acum? -
Nu va grabiti, - am spus eu, la Început 0 sa vorbesc cu dumneavoastra. Repet Întrebarea: ati
Ilicrat asupra sinelui? - Desigur, - raspunde femeia. - Deci, iata,.., - Încep eu. Vreau sa-i
SPUIlmamei 0 fraza dura dar ma abtin.., de fapt nu ati Illerat asupra dUITIneavoastra $i nu
trebuie sa ma convingeti despre aeeasta. Esenta luerului asupra propriei persoane consta În
schimbarea dUlTIneavoastra. Dar eu nu vad aceste schimbari. Nivelul trufiei este de cinci ori mai
mare decât cel mortaL Adicà orice nedreptate, insucces $i neplàceri ale sortii le percepeti cu
Înver~unare, dar dumneavoastrà cunoa~teti faptul cà trufia apare atunci când totul este umplut
de gelozie. Dependenta dumneavoastrà de dorinte depa~e$te de treisprezece ori nivelul mortal.
Adicà sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu când va sunt umilite sentimentele, feminitatea, când
are loc prabu~irea dorintelor ~i sperantelor - dumneavoastra n-ati vrut ~i acum nici nu puteti.
Unul din principalii parametri dupa care determin eu starea olTIului este capacitatea de a
accepta situatia traumatizanta. Adica de a pastra iubirea de Dumnezeu prin pierderea umanului.
Eu cred ca la dumneavoastra aceasta capacitate nu este pe plus. Pot sa va dezamagesc, ea este
chiar pe minus, este pur ~i simplLi Închisa. Cu alte cuvinte, orice situatie traumatizanta va
provoaca doar 0 singurà emotie - autodistrugerea. Cum a~ putea sa va ajut fiica, dacâ
dumneavoastra În orice secunda 0 omorâti prin modul În care percepeti lumea? - Dar ce am de
meut? - ma Întreabà Îngrijoratâ femeia, 68 iIt . ....... - -- - Întelegeti, cà pentru dumneavoastrâ
crice situatie trau- matizantâ constituie salvarea vietii fiicei, acceptati orice boalà cu multumire ~i
cu iubire de Dumnezeu. Dar, la Îllceput, prin pocâintâ, eliminati toate momentele de
nemultumire de sine, depresia ~; lipsa dor;n!e; de a tra;. La barba!; programul de autodistrugere
Îi distruge pe ei ÎIl~i$i, iar la femei, acest program le omoara copii. Enurezisul pe care ÎI are
copilul reprezintâ programul de autodistrugere transmis de dumlleavoastrà acestuia. Vulnera-
bilitatea ~i sellsibilitatea mâritâ, În cazul ÎIl care nu ajunge' nâzuinta spre iubire, ÎI face pe om fie
jertfii, fie infractor. La Început Înlàturati prin pocàintâ toate momentele de dezicere de iubire, iar
apoi retràiti-vâ viata, uitând de toate ~i gândindu-và numai la iubire, Stati a$a câteva ore, iar
dupa aceea va intra fiica dumneavoastrâ $i yom vedea ce ~anse avem. Peste câteva ore eu discut
cu fiica ei. Ea este foarte sfioasà, motiv pentru care Îmi Întinde 0 notita care cuprinde Întrebàrile.
Prima Întrebare curioasà: tâmaduitorul a limitat sensibili- tatea. Ce trebuie fiicut ca sa revina
sentimentele? A doua Întrebare: oriee s-ar Întâmpla ~i cu Îllvâtâtura ~i cu familia, eu nu dore sc
sa traiesc, Întrebarea a treia: fiirà nici 0 cauza, pur ~i simplu din senin ma trezesc noaptea ~i mi
se pare cà-mi pierd mintile. ~i ultima Întrebare, care este pusa de foarte multi pacienti: de ce
oamenilor nu le place sa comunice cu mine? . - latà, - spun eu, - Nu te stradui sa redobânde$ti
sensi- bilitatea pentru cà aceasta te va ucide dacà nu Înveti sà iube~ti ~i sa ierti, iar $coala iubirii
nu se dobânde~te imediat. Dacâ Înveti sa iube~ti, sentimentele se Întorc de la sine. Astrel , (i)
+:::::: ~§~Ë- I:I:IE-E-J:=: ~ ~u --""==-== H9a
Suggestions
Découvrir SlideShare
Cours en ligne - LinkedIn Learning
Développer son assertivité

Faire un bon pitch

10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
mariasun7771
12 serghei nikolaevici-lazarev-viata-ca-bataia-din-aripi-a-fluturelui
mariasun7771
Serghei Nikolaevici Lazarev 03 - Iubirea (A5)

tibisor
9 serghei nikolaevici-lazarev-indrumar-de-supravietuire
mariasun7771
2 serghei nikolaevici-lazarev-karma-sau-armonia-dintre-fizic psihic-si-destin

mariasun7771
6 serghei nikolaevici-lazarev-trepte-catre-divinitate
mariasun7771
Lazarev diagnosticarea-karmei
Cristalexpin Ahileea
LinkedIn Corporation © 2018

KARMEI. Dialoguri !

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

KARMEI. Dialoguri !

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://fr.slideshare.

Serghei Nikolaevici Lazarev - 09 Diagnosticarea KARMEI. Dialoguri

QU ~. :..~~~:": Descrierea CIP a Bibliotecii Na10nale a României LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC

Publié le 18 janv. 2015

no profile picture user

Soyez le premier à commenter

1. QU ~. :..~~~:": Descrierea CIP a Bibliotecii Na10nale a României LAZAREV, SERGEJ

Développer son assertivité

Faire un bon pitch

Serghei Nikolaevici Lazarev 03 - Iubirea (A5)

2 serghei nikolaevici-lazarev-karma-sau-armonia-dintre-fizic psihic-si-destin

LinkedIn Corporation © 2018

S-ar putea să vă placă și