https://fr.slideshare.

net/cristalexpin/94280009-51572681stefankleinformulafericirii

Stefan Klein - Formula fericirii

Ştefan Klein s-a nĞscut în 1965 la Munchen. A studiat fzica Å ži flozofa laMunchen,
Grenoble Şi Freiburg, unde Şi-a...
Coperta GABI DUMITRUIntroducere/Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României KLEIN,
ŞTEFAN Formulafericirii / Şte...
6/ INTRODUCEREINTRODUCERE / 7este astronom) Şi statuete ale unor zeitÄ žÅ£i indiene,
cĞci Ramachandran nupoate sta loculu...
8 / INTRODUCEREINTRODUCERE / 9printr-un antrenament adecvat. Putem exersa tendinţa
noastrĞ naturalĞ sprefericire aŞa c...
10 / INTRODUCEREINTRODUCERE / 11Dar fericirea nu acÅ£ioneazÄ ž în primul rând asupra
spiritului, ci asupracorpului; nefer...
12 / INTRODUCEREPartea întâiconţinutul concret al paharului. Controlându-ne în mod
conŞtent gândurileŞi sentment...
14 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 15în acelaÅ ži fel. Doar Ekman refuza sÄ ž
creadĞ acest lucru. Oare nu suntse...
pânĞ la MĞrile Sudului. Nici ŞtinÅ£a nu este liberÄ ž de prejudecÄ žÅ£i.
16 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 17Zâmbetul adevÄ žrat Å ži zâmbetul
folositor încurajat de rezultatele obţi...
18 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 19conturat aproape exclusiv acest tp de zÃ
¢mbet. Şi cu cât zâmbeau mai de...
20 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 21Când eÅ žt fericit, sângele pulseazÄ ž
mai repede. La majoritatea oamenilo...
22 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 23o primÄ ž aglomerare de celule cenuÅ žii,
afatĞ la nivelul cefei. Aici sunt...
24 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 25ar avea tmp sÄ ž ne sf⊞ie. De aceea
corpul rĞspunde la ameninţare înc...
26 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 27ne economiseÅ žte un tmp preÅ£ios.
AŞadar, corpul Şte uneori mai multe d...
efortul când este vorba doar de o micĞ
28 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 29actvitate redusÄ ž slabjl ⠞º intens
actvitate intensĞactvitate redusĞ ...
30 / CE ESTE FERICIREA?SENTIMENTELE POZITIVE - UN GHID / 31face fericit. Din moment ce
sentmentele se nasc din stĞri ale...
32 / CE ESTE FERICIREA?SENTIMENTELE POZITIVE - UN GHID / 33i-au fost arÄ žtate poze cu
fraÅ£ii sĞi ori când a fost pus sÄ...
f în viaÅ£a realĞ un caz social. Chiar dacÄ ž luÄ žm
34 / CE ESTE FERICIREA?SENTIMENTELE POZITIVE - UN GHID / 35decizii ce se împotrivesc
emoÅ£iilor, capacitatea de a le simÅ...
foŞnet din tufŞ. Şi astĞzi teama de risc este mai mare decât dorinţa de af fericiţi.
VeŞtle proaste vor avea
36 / CE ESTE FERICIREA?SENTIMENTELE POZITIVE - UN GHID / 37întotdeauna în ziare ttluri
mai mari decât cele bune. Iar p...
fericirea ca pe o plĞcere, fĞrĞ un drum de parcurs Å ži fÄ žrÄ ž costuri, decinu ca pe un
proces. Iar aceastĞ viziune nu ...
38 / CE ESTE FERICIREA?SISTEMUL FERICIRII / 39DupÄ ž tot ce Å žtm astÄ žzi despre modul în
care funcţioneazĞ sufetul nos...
40 / CE ESTE FERICIREA?SISTEMUL FERICIRII / 41ca multe dintre senzaÅ£iile noastre sÄ ž se
excludĞ doar aparent. Adesea,opo...
42 / CE ESTE FERICIREA?SISTEMUL FERICIRII / 43cele douÄ ž jumÄ žtÄ žÅ£i contribuie amÃ
¢ndouĞ la prelucrarea emoÅ£iilor: înc...
44 / CE ESTE FERICIREA?SISTEMUL FERICIRII / 45Don Camillo Å ži Peppone Fericirea Å ži
nefericirea îŞi au propriile lorcone...

1 sur 206
94280009 51572681-stefan-klein-formula-fericirii
1 851 vues

...

Cristalexpin Ahileea
Cristalexpin Ahileea, Working at Allianz Tiriac
Suivre

Publié le 20 nov. 2012

0 commentaire
0 j’aime
Statstques
Remarques

no profle picture user

Soyez le premier à commenter

94280009 51572681-stefan-klein-formula-fericirii

1. Ştefan Klein s-a nĞscut în 1965 la Munchen. A studiat fzica Å ži flozofa laMunchen,
Grenoble Şi Freiburg, unde Şi-a susţinut Şi teza de doctorat inbiofzica. A colaborat, ca
jurnalist specializat în ŞtinţĞ, la diverseziare Å ž - r VIStegermane ? j*fost redactor la
revistele Der Spiegel (1996-1999) în i QQR 3°°0)h prezent este Wber-profesionist Å ži
locuieŞte laBerlin S a Stintfc în ? nmCernKar Pre^Ul Ge°rg VOn Holtzbrinck
pentrujurnalism dl➢l ° F°rmfafericirii- Ultma carte a avut teme similare: depublic atât un
succes dC 3lte ÞchW fericit)T urT 3 f ^ Zufall (Totul estehazard) W«* gliick-hch{Pur f *"*- Pe
Şi simplu Şi Alles➠➠<➠,ŞTEFAN KLEINFormula fericirii[ Minunatele descoperiri ale
neuropsihologiei de aziTraducere din germanĞ de Lucia Nicolau⠞HUMANITASBUCUREÅ žTI
2. Coperta GABI DUMITRUIntroducere/Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
KLEIN, ŞTEFAN Formulafericirii / Ştefan Klein; trad.: Lucia Nicolau. - BucureÅ žt: Humanitas,
2006ISBN 973-50-1186-7 I. Nicolau, Lucia (trad.) 17.023.34Å žtefan Klein Die Gliicksformel odev
Wie die guten Cefihle entstehen © 2002 byÅ žtefan Klein © 2002 der deutschsprachigen
Ausgabe by Rowohlt Verlag GmbH Alledeutschen Rechten vorbehalten. © HUMANITAS, 2003,
pentru prezenta ediÅ£ie româneascĞ PublicatĞ prima oarÄ ž în 2005. EDITURA
HUMANJTAS PiaÅ£a Presei LibereI, 013701 BucureÅ žt, România tel. 021/317 18 19, fax
021/317 18 24www.humanitas.ro, editors@humanitas.ro Comenzi CARTE PRIN POÅ žTÄ ž: tel.
021/31123 30, fax 021/313 50 35, C.P.C.E. - CP 14, BucureÅ žt
cpp@humanitas.ro,www.librariilehumanitas.ro ISBN 973-50-1186-7Fiecare i gÄ žseÅ žte
fericirea în altĞ parte. Pentru unii, fericireaînseamnÄ ž sÄ ž alergi desculÅ£ pe o pajiÅ žte
în rouĞ dimineÅ£ii, pentrualÅ£ii, sĞ-Å£i Å£ii bebeluÅ žul în braÅ£e. Te poate face fericit
sexul, uncostum de marcĞ, un cârnat prÄ žjit sau Concertul nr. 13 pentru pian Å žiorchestrÄ ž
al lui Mozart. Dar Şi absenÅ£a tuturor acestor lucruri te poate facefericit: un cÄ žlugÄ žr zen
îŞi gĞseŞte liniŞtea sufeteascĞ adâncindu-seîn meditaţie. Ce fel de emoţie
este fericirea? ➞De parcĞ ai f înghiÅ£itdeodatĞ o felie incandescentÄ ž desprinsÄ ž din
soarele amiezii", descria poetaKatherine Mansfeld o clipÄ ž de extaz. Cu toÅ£ii vânÄ žm
aceastĞ emoÅ£ie: eaapare însĞ atunci când ne aÅ žteptÄ žm mai puÅ£in Å ži dispare
înainte de aputea f cu adevĞrat trÄ žitÄ ž. NiciodatĞ nu avem destul tmp sÄ ž
cercetĞmfericirea îndeaproape Şi sĞ afĞm dupÄ ž ce reguli ne manipuleazÄ ž ea.
InprimĞvara anului 2000, l-am vizitat în California pe neurofziologul
VilayanurRamachandran. Acest om de ŞtinÅ£Ä ž de origine indianÄ ž, genial Å ži
excentrictotodatĞ, atrĞsese atenÅ£ia prin teoria sa despre existenÅ£a unui ⠞žmoduldivin"
în creierul uman. A reuŞit sĞ vindece pacienÅ£i care suferiserÄ ž oamputare de durerea
➞membrului fantomĞ" punându-i sĞ priveascÄ ž într-oserie de oglinzi amplasate
într-un anumit fel (Ramachandran, 2001). RevistaamericanÄ ž Newsweek îl plaseazÄ ž
printre cei 100 de oameni infuenÅ£i ai nouluimileniu. Am stat de vorbÄ ž cu el despre
ignoranţa oamenilor în ceea cepriveŞte propriul corp. în tmp ce vorbeam,
cercetĞtorul se plimba de colo-colo în biroul sÄ žu, printre mulaje ale creierului, telescoape
(în tmpulliber
3. 6/ INTRODUCEREINTRODUCERE / 7este astronom) Å ži statuete ale unor zeitÄ žÅ£i indiene,
cĞci Ramachandran nupoate sta locului o clipĞ. Brusc, Å ži-a dat drumul într-o englezÄ ž
coloratĞde accentul indian: Andwe don t even know what happiness is. (Å ži nici mÄ žcarnu
Ştm ce anume este fericirea.) AceastĞ remarcÄ ž a fost punctul de pornireal cÄ žrÅ£ii de
faţĞ. Am vrut un rĞspuns. Dorinţa de a trĞi cât mai multeemoţii pozitve a jucat
desigur un rol însemnat în decizia mea, la fel Å žisperanÅ£a cÄ ž poÅ£i gÄ žsi fericirea
dacĞ Şti unde s-o cauÅ£i. CelĞlaltmpuls a fost curiozitatea, o deformaÅ£ie profesionalÄ ž
a oamenilor deŞtinţĞ Şi a jurnaliŞtlor - iar eu aparţin ambelor categorii. Pe
mĞsurĞce mĞ adânceam în materie, citnd Å ži discutând cu foarte
mulÅ£ispecialiŞt, dar Şi cu oameni obiŞnuiÅ£i, am fÄ žcut o descoperire
uimitoare:Ramachandran nu avea dreptate. AstĞzi Ştm foarte multe despre naturafericirii.
Doar cĞ majoritatea acestor cunoŞtnÅ£e nu ne sunt accesibile. SeafÄ ž împrÄ žÅ žtate
în nenumĞrate artcole de specialitate, dintre care multesunt ilizibile, iar altele nici mÄ žcar
n-au fost tpĞrite. Aceste cunoŞtnÅ£enu au fost nici pe departe sintetzate Å ži nu transmit o
imagine clarĞ,inteligibilĞ a problemei. Sper sÄ ž pot face acest lucru în cartea de faÅ£Ä
ž.VeÅ£i f miraÅ£i, probabil, când veÅ£i cit cÄ ž fericirea, aceastÄ ž starecomplexÄ ž, aparent
nepĞmânteascĞ, poate f cercetatĞ ŞtinÅ£ifc. ŞitotuŞi, ne-am obiÅ žnuit de mult
cu cei care studiazĞ nefericirea. Psihologiis-au ocupat decenii de-a rândul de emoţiile
neplĞcute. De circa douĞdecenii, neurologii se strÄ žduiesc sÄ ž afe cum apar furia, frica
Şi stĞriledepresive. Rezultatele obÅ£inute de ei sunt folosite de o întreagÄ ž industriecare
vinde pastle contra proastei dispoziÅ£ii Å ži, nu în ultmul rând, demulÅ£i pacienÅ£i. Dar
nimeni nu Şi-a luat în serios pânĞ acum sarcina de astudia fericirea. în ultmii ani,
situaÅ£ia s-a schimbat. Neurologii auînceput sÄ ž-Å ži îndrepte atenÅ£ia Å ži cÄ žtre
sentmentele pozitve. într-untmp foarte scurt, au realizat progrese impresionante. Mare parte
din ceea ce pânĞ acum era considerat science-fcton a devenit re-alitate în laborator.
Tehnici noi de scanare permit observarea creierului întmp ce subiectul gândeÅ žte sau simte
ceva. Ele aratĞ, spre exemplu, cum aparebucuria când ne gândim la o persoana dragÄ ž. La
rândul ei, biologiamolecularĞ dezvĞluie ce anume se întâmplÄ ž în aceste momente
înĞuntrulcelor zece miliarde de celule ale creierului nostru. Teste psihologicedemonstreazÄ ž
în ce fel ne marcheazĞ comportamentul aceste schimbÄ žri. Astel,cunoÅ žtnÅ£ele noastre
despre modul de apariÅ£ie a fericirii sporesc. AstÄ žziputem aborda probleme pe care oamenii
Şi le-au pus dintotdeauna. - Oarefericirea înseamnÄ ž mai mult decât absenÅ£a nefericirii?
Poate f eamoŞtenitĞ? Dispare furia dacĞ îi dai frâu liber? Pot f prelungitemomentele
plĞcute? Banii aduc oare fericirea? Putem f îndrÄ žgostÅ£i toatÄ žviaÅ£a de aceeaÅ ži
persoanĞ? Ce este suprema fericire? DouÄ ž descoperirirelatv recente din domeniul
neuropsihologia au o importanţĞ majorĞ îngÄ žsirea rÄ žspunsului la aceste
întrebĞri. Prima descoperire se referĞ lapÄ žrÅ£ile creierului care genereazÄ ž o stare de
bine: în mintea noastrĞexistĞ mecanisme pentru bucurie, plÄ žcere Å ži euforie - avem la
dispoziÅ£ie unsistem prin care putem deveni fericiÅ£i. Asemenea capacitÄ žÅ£ii de a
vorbi,sentmentele pozitve sunt înnĞscute. AceastÄ ž descoperire va marca
imagineanoastrĞ despre om aŞa cum au marcat-o altÄ ždatÄ ž teoriile lui Freud
privindinconŞtentul abisal. CealaltĞ descoperire, Å ži mai surprinzÄ žtoare, estefaptul cÄ ž
Şi creierul unui adult se afĞ în contnuÄ ž schimbare. PânÄ ž decurând, oamenii de
ŞtinţĞ credeau cĞ, asemenea oaselor, creierul iatnge apogeul dezvoltÄ žrii la sfÃ
¢rŞitul pubertĞţii. In realitate, lucrurilestau cu totul altel. De fecare datÄ ž când
învĞţĞm ceva nou, creierulnostru se transformÄ ž, iar între celule apar noi conexiuni.
Aceste modifcĞripot f chiar observate cu ajutorul unor microscoape speciale. DupÄ ž ce
veÅ£icit aceastĞ carte, creierul dumneavoastrĞ va arÄ žta altel. Dar agenÅ£ii ceimai
importanţi ai acestor modifcĞri nu sunt gândurile, ci emoţiile. Cu altecuvinte, putem
deveni mai fericiţi
4. 8 / INTRODUCEREINTRODUCERE / 9printr-un antrenament adecvat. Putem exersa
tendinÅ£a noastrĞ naturalĞ sprefericire aÅ ža cum exersÄ žm o limbÄ ž strÄ žinÄ ž.
FascinaÅ£i de descoperirilegenetcii, tndem de la o vreme încoace sÄ ž cÄ žutÄ žm în
genotp explicaÅ£iapentru întreaga noastrÄ ž finÅ£Ä ž, pentru toate ciudÄ žÅ£eniile noastre.
UitĞmînsĞ cu uŞurinţĞ cĞ aceastĞ zestre nu se poate dezvolta decât
îninteracÅ£iune cu modul nostru de viaÅ£Ä ž. Gradul de fericire în viaÅ£Ä ž nudepinde doar
de gene, ci Şi - cel puÅ£in în aceeaÅ ži mÄ žsurĞ - de mediul încare trÄ žim Å ži de
cultura noastrĞ. De aceea cartea de faţĞ trateazĞ, pe lângÄ ž apariÅ£ia fericirii în
creier, infuenÅ£ele culturale Şi evenimentelezilnice care declanÅ žeazÄ ž aceste procese. în
Germania, fericirea nu are otradiÅ£ie prea lungÄ ž. Suntem niÅ žte sceptci. Germanii au
inventat straniulconcept de Weltschmerz*, care abia poate f tradus în alte limbi. CuvÃ
¢ntul➞fericire" a apĞrut abia târziu în limba germanÄ ž. Vine de la geliicke,care în
germana veche însemna ➞potrivit", Şi este atestat abia în anul1160. Chiar Å ži astÄ žzi
germana Şi alte limbi germanice trebuie sÄ ž se descurcecu un singur cuvânt pentru a spune
➞a avea noroc" {Gluck haberi) Şi ➞a ffericit" (Gltck empfnderi). Celelalte limbi
europene fac în general odistncÅ£ie clarÄ ž între aceste douÄ ž noÅ£iuni; în englezÄ ž, de
pildĞ, unaeste luck Şi alta happiness. Å ži asta nu e încÄ ž nimic în comparaÅ£ie
cusanscrita, limbĞ în care existau douÄ žsprezece cuvinte pentru diferitelenuanÅ£e ale
fericirii. Astel, limbile noastre occidentale nu fac faÅ£Ä ždiversitÄ žÅ£ii de sentmente pozitve
de care am f capabili. O comparaÅ£ieîntre un grup de studenÅ£i americani Å ži niÅ žte
locuitori ai unui oraŞ dinIndia confrmÄ ž acest fapt în mod frapant: cu toÅ£ii au vizionat un
flm mutîn care doi maeŞtri ai dansului indian fÄ žceau anumite gesturi. în plus,subiecÅ£ii
americani au primit o listĞ aleatorie a semnifcaÅ£iilor acelorgesturi - surprizÄ ž plÄ žcutÄ ž,
satsfacţie relaxatĞ, emoţie tmidĞ. Pentrupublicul indian acest catalog de semnifcaţii
se reducea la câteva cuvintebine alese. Pentru tnerii americani au fost necesare lungi descrieri
alesentmentelor puse în scenĞ de cei doi dansatori. Şi totuÅ ži,* Pesimism; melancolie
(germ.) -N.t.nu le-a fost greu sĞ ordoneze corect gesturile ce exprimau fericire
-înÅ£eleseserĞ mimica, dar le lipsea vocabularul pentru a putea reda ceea cevÄ žzuserÄ ž.
Tot astel, asistĞm adesea uluiţi la spectacolul plin de nuanţeal propriei noastre fericiri.
Creierul nostru pare capabil sĞ generezesentmente care nu s-au bucurat de sufcientÄ ž
atenÅ£ie în culturaoccidentalĞ. PlĞtm scump pentru aceastÄ ž ignorare a fericirii. Fiecare
alcincilea german suferĞ cel puÅ£in o datÄ ž în viaÅ£Ä ž o tulburare psihicÄ ž, lacei mai
mulţi find vorba de anxietate sau depresie. Unul din zece germani asuferit în anul
precedent* o depresie cu o duratĞ de mai multe sÄ žptÄ žmâni.Peste zece mii de oameni se
sinucid anual ca urmare a unei boli psihice. înalte regiuni ale globului rata suicidului este mult
mai micĞ. FrecvenÅ£adepresiilor severe este în creÅ žtere - atât în Germania, cât Å ži
încelelalte Å£ari industrializate. AceastĞ boalĞ afecteazÄ ž tot mai mulÅ£icopii,
adolescenÅ£i Şi tneri. Probabilitatea ca un tânÄ žr de azi sÄ ž suferede depresie este de trei
ori mai mare ca acum zece ani. în acelaŞi tmp,tulburÄ žrile psihice frecvente în Å£Ä žrile
industrializate se rĞsfrâng Şiasupra altor zone ale Terrei. Pe plan internaţional, în
urmĞtorii 20 de anidepresiile le vor afecta pe femei mai mult decât orice altÄ ž boalÄ ž
fzicĞ saupsihicĞ, în tmp ce la bĞrbaţi doar bolile cardiovasculare vor avea
oincidenţĞ mai mare. Depresia ameninÅ£Ä ž sÄ ž devinÄ ž o ciumÄ ž a secolului XXI.Nu
toÅ£i oamenii nefericiÅ£i suferĞ de o tulburare psihicÄ ž. Cu toate acestea,tristeÅ£ea
cotdianĞ Şi depresia se afĞ într-o relaÅ£ie mult mai strânsÄ ždecât se credea mai
demult. Ambele sunt consecinÅ£a unor procese similare dincreier. Sarcina noastrÄ ž este sÄ ž ne
opunem: epidemia de depresie aratĞ câtĞnevoie avem de o civilizaţie a fericirii.
➞Fericirea reprezintĞ trecereaspiritului la o stare mai perfectÄ ž" scria flozoful olandez
Baruch Spinoza.➞Durerea, dimpotrivĞ, este trecerea la o stare inferioarÄ ž."* Raportat la
anul de apariţie a ediţiei germane, 2002. (N.t.)
5. 10 / INTRODUCEREINTRODUCERE / 11Dar fericirea nu acÅ£ioneazÄ ž în primul rând
asupra spiritului, ci asupracorpului; nefericirea îl distruge, fericirea îl remonteazÄ ž. Noile
cercetĞridezvĞluie anumite legĞturi între corp Å ži sufet pe care cercetÄ žtorii le-
auignorat multĞ vreme. Anxietatea permanentĞ Å ži tristeÅ£ea sunt factori de riscpentru
sĞnĞtate deoarece supun organismul stresului. Iar stresul mÄ žreÅ žteriscul infarctului sau al
comoÅ£iei cerebrale. în schimb, cine a învÄ žÅ£atsÄ ž-Å ži controleze stÄ žrile negatve Å ži
sĞ le amplifce pe cele pozitve îŞiprotejeazÄ ž organismul. Sentmentele plÄ žcute
contracareazĞ stresul ŞiconsecinÅ£ele acestuia. Ba chiar stmuleazÄ ž sistemul imunitar.
într-o mĞsurĞŞi mai mare este stmulat randamentul intelectual, în creier, gândurile
Şisentmentele sunt cele douĞ feÅ£e ale aceleiaÅ ži medalii. Oamenii fericiÅ£isunt mai
creatvi. DupĞ cum aratĞ numeroase studii, ei rezolvÄ ž probleme mairepede Å ži mai bine.
Fericirea te face inteligent - Şi nu numai pentru moment,ci pe termen lung. Sentmentele
pozitve au ca efect dezvoltarea conexiunilordintre celule - bucuria înseamnÄ ž, automat,
apariÅ£ia de noi conexiuni. Iaroamenii fericiÅ£i sunt, pânÄ ž la urmÄ ž, Å ži mai simpatci: mai
atenÅ£i Şi maidispuŞi sĞ vadĞ pĞrÅ£ile bune din ceilalÅ£i. Se implicÄ ž mai mult în
viaÅ£acomunitĞţii Şi reuŞesc sĞ mulÅ£umeascÄ ž pe toata lumea în situaÅ£ii
denegociere. Fericirea este, aŞadar, un Å£el în viaÅ£Ä ž Å ži totodatÄ ž o calespre o
viaţĞ mai bunĞ. Sentmentele negatve îi inhibĞ pe oameni,sentmentele plÄ žcute,
dimpotrivĞ, le lĞrgesc spectrul posibilitÄ žÅ£ilor. A ffericit înseamnÄ ž a f viu. Numai cine
cunoaŞte fericirea o poate gĞsi.AceastĞ carte i propune sÄ ž vÄ ž invite într-o
cĞlĞtorie de cĞutare asentmentelor plĞcute. VeÅ£i gÄ žsi în paginile ei multe sfaturi
despre cum poti folosite descoperirile neuroÅ žtinÅ£ei pentru a duce o viaÅ£Ä ž mai
fericitĞ.Şi totuŞi, aceastĞ carte nu este un ghid în sensul tradiţional al cuvântului.
Ea nu oferĞ reÅ£ete ale fericirii, ci descrie contexte, pentru cÄ žfericirea fecÄ žrui om este
unicĞ, la fel ca personalitatea sa. Cu toÅ£iiresimÅ£im bucuria Å ži plÄ žcerea în
modasemĞnĞtor deoarece Şi creierele noastre sunt construite similar DeosebireaconstÄ ž
în mecanismul care genereazĞ aceste sentmente. De aceea, sfaturile deordin general nu
ajutĞ. în cele din urma, fecare trebuie sÄ ž-Å ži gÄ žseascÄ žpropria formulÄ ž a fericirii.
AceastĞ carte doreŞte sĞ vĞ transmitĞcunoŞtnţele necesare în acest scop. Prima
parte a cĞrÅ£ii aratĞ cum aparefericirea Şi care este rolul sentmentelor plÄ žcute. în
capitolele ei e vorbadespre regiunile creierului care produc starea de bine Å ži care ne permit
sĞcontrolĞm emoÅ£iile negatve. Aceste mecanisme pot f antrenate precummuÅ žchii.
Creierul îŞi modifcĞ structura nu numai prin experienÅ£eexterioare, ci Å ži prin modul
în care acţionĞm asupra propriilor noastresentmente. Creierul se poate reprograma
singur, în mod uimitor, multe dintrenoile descoperiri sunt confrmate de vechi aforisme Å ži
vorbe de duh. De aceea,la sfârŞitul primei pÄ žrÅ£i se afÄ ž o scurtÄ ž comparaÅ£ie cu
experienÅ£aAntchitĞţii Şi a civilizaÅ£iilor orientale. A doua parte a cÄ žrÅ£iiexploreazÄ ž
anatomia pasiunilor: plĞcerile gastronomice Şi bucuria de adescoperi, dragostea Å ži sexul
au multe în comun, dar apar în mod diferit -Å ži servesc unor scopuri distncte. Aceste
emoţii elementare ne suntînnĞscute, dezvoltându-se pe parcursul a milioane de ani.
Unele dintre elepot f observate Şi la organisme relatv simple, precum Å žoarecii sau
albinele.Pasiunile sunt atât de adânc înrÄ ždÄ žcinate în om Å ži în animal, încÃ
¢teste absurd sĞ încerci sĞ te descotoroseŞt de ele ori sÄ ž le modifci. Maiutl e sÄ ž
Şti cum sĞ le controlezi. Ne putem organiza viaţa astel încâtsa ne alegem cu
satsfacÅ£ii, nu cu nefericire din aceastĞ zestre a evoluÅ£iei.Capitolul fnal al acestei pÄ žrÅ£i
vĞ propune câteva sfaturi în acest sens.Dar evoluţia i-a oferit omului, spre deosebire de
insecte Şi de rozĞtoare, unencefal foarte dezvoltat. De aceea noi suntem pregÄ žtÅ£i sÄ ž
ne controlĞminstnctele, plĞcerile Şi spaimele. Partea a treia a cÄ žrÅ£ii
trateazĞaceastĞ capacitate a conŞtinÅ£ei noastre. Faptul cÄ ž vedem jumÄ žtatea
plinĞsau pe cea goalĞ a proverbialului pahar conteazÄ ž mai mult pentru
sentmentelenoastre decât
6. 12 / INTRODUCEREPartea întâiconţinutul concret al paharului. Controlându-ne în
mod conŞtent gândurileŞi sentmentele, putem evita tristeÅ£ea Å ži chiar depresia. Dar
creierul marene oferĞ Şi mai mult: spre deosebire de alte animale, noi putem
simţilibertatea, depĞŞirea limitelor Şi comuniunea cu universul, putem
contemplavrĞjiÅ£i jocul refexelor de luminĞ pe apa mÄ žrii sau ne putem lÄ žsacaptvaÅ£i
cu totul de o anumitĞ actvitate. ObservaÅ£ia dirijatÄ ž Å žiconcentrarea sunt secretul unor
astel de momente euforice. Aceste stĞri alecreierului explicÄ ž, probabil, Å ži modul în care
iau naŞtere experienÅ£elemistce. O sursĞ importantĞ a fericirii este cultvarea optmÄ ž a
talentelorŞi a posibilitĞţilor noastre. Dar nimeni nu trÄ žieÅ žte doar pentru sine. Deaceea
partea a patra Şi ultma a cĞrţii descrie ce condiţii trebuie createîntr-o societate astel
ca cetĞţenii sĞ aibĞ posibilitatea de a tnde sprefericire, aÅ ža cum prevede consttuÅ£ia
americanĞ. Acolo unde sentmentul deapartenenÅ£Ä ž la comunitate, dreptatea Å ži controlul
propriei vieÅ£i suntasigurate, Şansele individului de a duce o viaÅ£Ä ž fericitÄ ž cresc. Se
punedeci întrebarea cum ar putea fecare individ Å ži societatea în întregul eisÄ ž
asimileze o culturĞ a fericirii. Cu mai bine de douÄ ž mii de ani în urmÄ ž,înÅ£elepÅ£ii au
intuit cĞ oamenii pot f ajutaÅ£i sĞ devinĞ mai fericiÅ£i.AstÄ žzi, datoritÄ ž
neuroŞtinÅ£elor, Ştm despre gândirea Şi sensibilitateanoastrÄ ž lucruri care, în
Antchitate, ar f fost cel mult apanajul zeilor.AstÄ žzi putem afrma cu toatÄ ž convingerea:
fericirea poate f învĞţatĞ.Ce este fericirea? 1Secretul surâsuluiîn anul 1967, un tÃ
¢nĞr din San Francisco cĞuta un popor aborigen care sÄ žtrÄ žiascÄ ž atât de departe de
lume, încât sĞ parĞ de pe altĞ planetÄ ž. Maiexistau oare pe pÄ žmânt oameni pÃ
¢nĞ la care sĞ nu f ajuns niciodatĞvizitatori, care sĞ nu cunoascÄ ž scrisul Å ži nici
imaginile televizorului? PaulEkman Şta doar cÄ ž nu mai are mult tmp. în câţiva ani,
semnalele radio,Şoselele Şi avioanele aveau sĞ ajungÄ ž pânÄ ž Å ži în ultmele sate
dinjunglĞ. PapuaNoua Guinee era consideratÄ ž odinioarÄ ž capÄ žtul lumii: o insulÄ ždespre
care se vorbea ca despre Å£ara vânĞtorilor de capete Å ži a canibalilor.TânÄ žrul de 33 de
ani nu cunoŞtea frica -a pornit singur la drum spre epoca depiatrÄ ž. însÄ ž tradiÅ£iile
exotce nu îl interesau; Ekman nici nu se gândeasĞ îmbogÄ žÅ£eascÄ ž bibliotecile
antropologice cu noi imagini ale➞celuilalt". El dorea sÄ ž cerceteze o trÄ žsÄ žturÄ ž
comunĞ tuturor oamenilor.CĞuta secretul surâsului (Ekman, 1999; Ekman, 1993)*. Nimeni
nu i-a luat înserios proiectul. Colegii îl avertzaserÄ ž cÄ ž nu va descoperi mare
lucrustudiind jocul muŞchilor feÅ£ei. O mamÄ ž îi surâde copilului ei, bebeluÅ žul oimitÄ ž
Şi zâmbeŞte Şi el: pe atunci se spunea cÄ ž astel apar sentmentele.în urmÄ ž cu 30
Şi ceva de ani, când a pornit Ekman la drum, nimeni nuîndrÄ žznea sÄ ž conteste ideea
cĞ omul se naŞte ca o foaie nescrisĞ. Un copilera considerat un vas gol, pe care pÄ žrinÅ£ii
Şi celelalte persoane apropiateîl umplu cu toate cunoÅ žtnÅ£ele necesare Å ži cu modul lor
de a se comporta. Sespunea cĞ Şi mimica se deprinde* Sursele bibliografce au fost grupate
la sfârŞitul cĞrţii. {N.t.)
7. 14 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURà žSULUI / 15în acelaÅ ži fel. Doar Ekman refuza
sĞ creadĞ acest lucru. Oare nu suntsentmentele, se întreba el, ceva înnÄ žscut? Oare nu
avem în creier un fel decircuit special pentru zâmbet? în acest caz, toţi oamenii din lume
ar trebuisĞ aibĞ în momente asemĞnĞtoare expresii ale feÅ£ei asemÄ žnÄ žtoare.
Nupresupusese Şi Charles Darwin acelaŞi lucru?Expresii ale feÅ£ei în epoca de piatrÄ žTÃ
¢nĞrul cercetĞtor a pornit pe jos la drum prin podiÅ žurile din Papua NouaGuinee. In rucsac
ducea aparate de flmat, casetofoane Şi portrete. îlconducea un bÄ žÅ žtnaÅ ž; dupÄ ž cÃ
¢teva sĞptĞmâni au ajuns în zone pe unde nuumblase niciodatÄ ž vreun om alb. Era
teritoriul unui popor care se numea foresÅ ži cĞruia, în urmÄ ž cu opt ani, i se interzisese
sĞ mĞnânce creierulrudelor dupĞ moartea acestora. Femeile purtau Å žorÅ£uri din
iarbĞ, bĞrbaÅ£ii,tanga din coajĞ de copac. TrÄ žiau în colibe pe care le împleteau din
iarbĞŞi frunze Şi foloseau unelte din piatrÄ ž cioplitÄ ž. I-au primit prietenos
pecercetĞtor Şi pe ghidul sĞu. Ekman s-a stabilit în micul lor sat Å ži Å ži-adespachetat
casetofonul. Oamenii de aici nu vĞzuserĞ niciodatÄ ž o asemeneacute sclipitoare în care
se învârteau douĞ discuri, aparent de la sine. Å žibrusc Å ži-au auzit propriile voci! Gurile s-
au deschis, maxilarele au începutsĞ se miŞte Å ži ochii le-au strÄ žlucit: oamenii zÃ
¢mbeau. Surpriza pĞrea sĞ-i încânte. Ghidul lui Ekman a flmat întâmplarea: prima
dovadĞ cĞ oameniide la celĞlalt capĞt al pĞmântului zâmbesc la fel ca noi. Din acel
moment,bĞŞtnaŞii fores nu s-au mai despÄ žrÅ£it de Ekman. încÄ ž înainte ca el
sĞse trezeascĞ, îi înconjurau culcuŞul Şi aŞteptau încordaÅ£i sÄ ž vadÄ ž cuce
îi va distra în acea zi. în unele zile, acesta se repezea cu un cuţit decauciuc la copii,
pentru ca ghidul sĞ poatĞ înregistra feÅ£ele lorîngrozite. în alte zile, le arÄ žta
portretele unor americani veseli sautriÅ žt Şi îl punea pe ghid sÄ ž întrebe care dintre
persoanele din poze areun copil grav bolnav. SÄ žtenii/oras1 indicau întotdeauna corect faÅ£a
ceatristĞ, deci puteau înÅ£elege fĞrÄ ž probleme inimica unui american strÄ žinlor DupÄ ž
câteva sĞptĞmâni, Ekman 1-a rugat pe însoÅ£itorul sÄ žu sÄ žregizeze niÅ žte vizite
inopinate. Un sĞtean trebuia sĞ se întâlneascĞaparent întâmplÄ žtor, cu un prieten,
iar aparatul de flmat înregistra zâmbetul fericit al reîntâlnirii. Când Ekman s-a întors
în America dupĞpatru luni de junglÄ ž Şi Å ži-a prelucrat materialele, nu a mai avut nici
undubiu. Mimica bĞŞtnaŞilor era întocmai cu a oamenilor din lumea vestcÄ ž.Limbajul
poate sĞ difere de la popor la popor. Dar emoÅ£iile se refectÄ ž pefeÅ£ele populaÅ£iei/ores
din podiŞul Noii Guinee la fel ca pe feÅ£elecetÄ žÅ£enilor din San Francisco. Pentru
ŞtinţĞ, era o descoperireinteresantĞ. AlÅ£i cercetÄ žtori au pornit la drum pentru a-1
contrazice peEkman. Au cĞlĞtorit în jungla din Borneo, la nomazii din Iran, în cele
maiîndepĞrtate colÅ£uri ale Uniunii Sovietce Şi s-au întors acasÄ ž cu mâinilegoale. E
limpede cĞ educaÅ£ia nu are nicĞieri nici o infuenÅ£Ä ž asupraemoÅ£iilor umane. Unele
popoare îŞi arĞtau emoÅ£iile mai mult, altele maipuÅ£in, dar bucuria Å ži tristeÅ£ea, frica
Şi furia erau comune tuturoroamenilor. Cu descoperirea sa, Ekman a eliminat simultan douÄ ž
greŞeli, întâi, nu mai puteai sĞ pretnzi cÄ ž emoÅ£iile sunt învÄ žÅ£ate de copii de la
ceidin jur. DacĞ ar f aŞa, ar trebui ca popoarele lumii sÄ ž zâmbeascÄ ž înmoduri
diferite, la fel cum bucuria este numitĞ de americaniyov Å ži de chinezigaoxing. DacÄ ž mimica
este peste tot aceeaŞi, emoţiile elementare Şi felulîn care sunt exprimate ele trebuie
sĞ fe înnĞscute. Chiar Şi copiiinevĞzĞtori din naÅ žtere, care n-au avut cum sÄ ž
imite vreun joc de fzionomie,zâmbesc spontan. MÄ žcar acest fapt ar f trebuit sÄ ž
trezeascĞ îndoieliacelora care cred cĞ bucuria se învaÅ£Ä ž. Charles Darwin sugerase
în carteasa despre mimica umanĞ efectuarea unei cercetÄ žri într-un cÄ žmin pentru
orbi.Dar acea operĞ a marelui evoluÅ£ionist era de mult uitatÄ ž, iar credinÅ£a înemoÅ£iile
învĞţate era atât de înrĞdĞcinatĞ, încât nici un cercetÄ žtornu s-a gândit
sĞ urmeze propunerea lui Darwin Şi sĞ discute cu câţivaprofesori pentru
nevĞzĞtori. AŞa cĞ Paul Ekman a trebuit sÄ ž cÄ žlÄ žtoreascÄ ž
8. pânĞ la MĞrile Sudului. Nici ŞtinÅ£a nu este liberÄ ž de prejudecÄ žÅ£i.
9. 16 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURà žSULUI / 17Zâmbetul adevÄ žrat Å ži zâmbetul
folositor încurajat de rezultatele obÅ£inute,tânÄ žrul cercetÄ žtor a pus bazele unui întreg
sistem de traducere a emoţiilorsub formĞ de cifre si tabele. într-un fel, a descompus
mimica în pĞrÅ£ile eicomponente. 42 de muÅ žchi ai feÅ£ei sunt implicaÅ£i în jocul
fzionomiei; Ekmana repartzat câte un numÄ žr fecÄ žreia dintre miÅ žcÄ žrile lor. 9, de
exemplu,însemna strâmbatul din nas, 15, strânsul buzelor. Acum cercetÄ žtorii
puteauprelucra electronic Şi cele mai ciudate grimase. Astel, Ekman a clasifcat 19variante de
zâmbet. 18 dintre ele nu sunt autentce - dar sunt, cu toateacestea, de mare folos. Le utlizÄ žm
drept mĞŞt atunci când nu vrem sĞ learĞtĞm celorlalÅ£i întregul adevÄ žr despre
emoţiile noastre. ExistĞ un zâmbet prin care, când suntem deranjaţi de o gluma
proastĞ, ne arĞtĞmpolitcoŞi, un zâmbet în spatele cÄ žruia se ascunde teama, un zÃ
¢mbetorÅ£at, pe care-1 afŞĞm dupĞ ce ni s-a fĞcut ceva rÄ žu. Folosimîntotdeauna
în aceste situaÅ£ii muŞchiul zigomatc, care se întnde de laosul malar pânÄ ž la buza
superioarĞ Şi trage în sus colÅ£urile gurii. Atuncicând afÅ žÄ žm un zâmbet fals, intrÄ ž
în joc de fecare datĞ alte grupe demuÅ žchi. Oamenii nu ar putea interacÅ£iona fÄ žrÄ ž
aceste semnale. Dar ele nu aunimic de-a face cu bucuria. Un singur fel de a zâmbi este autentc.
Nu estesufcientĞ ridicarea colÅ£urilor gurii, trebuie ca ochii sÄ ž se închidÄ žparÅ£ial, sÄ ž
aparĞ riduri la colÅ£urile lor, iar partea superioarÄ ž aobrajilor sÄ ž se deplaseze în sus
pentru ca fzionomia noastrĞ sĞ exprimefericirea. MuŞchiul inelar al ochilor se contractÄ ž.
Ekman a numit aceastĞgrimasĞ «Duchenne», în onoarea frziologului francez Guillaume-
BenjaminDuchenne, primul care a descris, în 1862, musculus orbicularis oculi, cel
careînconjoarĞ întreg ochiul. Folosind un sistem de numere pentru
miŞcĞrilemuŞchilor, ekman a putut sĞ demonstreze cĞ zâmbetul Duchenne este
singurulcare exprimĞ o bucurie realĞ. Când niÅ žte subiecÅ£i au fost PuÅ ži m situaÅ£iade
a vedea flme amuzante, pe chipurile lor s-aAcest tânÄ žr dintr-un îndepÄ žrtat podiÅ ž sud-
american nu a vĞzut niciodatĞoameni aparÅ£inând altor popoare; Å ži totuÅ ži, expresia sa
strĞlucind debucurie ne este familiarĞ: emoÅ£iile elementare Å ži modul în care le
exprimĞmsunt înnĞscute. De aceea zâmbetul este un limbaj înţeles peste tot
înlume. Fotografa provine din expediÅ£ia psihologului Paul Ekman.Å ži mai infuent s-a
dovedit Ekman într-un alt domeniu. Cu flmele sale despremimica populaţieiybrey
demonstrase cĞ emoÅ£iile pot f obiect de cercetare. Nuera o concluzie insignifantÄ ž, cÄ žci
oamenii de ŞtinţĞ care se ocupau deemoÅ£ii la sfârÅ žitul anilor Å žaizeci erau socotÅ£i
copiii neascultĞtori aipsihologiei ŞtinÅ£ifce. PercepÅ£ia, gândirea Å ži acÅ£iunea erau
consideratetemele de cercetare serioase. EmoÅ£iile erau lÄ žsate pe seama flozoflor Å ži
apoeÅ£ilor, din moment ce au loc în interiorul oamenilor, care pÄ žreainaccesibil oricÄ žrei
priviri din afarĞ. Ekman arĞtase însĞ cĞ trÄ žireaindividualÄ ž poate f supusÄ ž
experimentelor Ştinţifce.
10. 18 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 19conturat aproape exclusiv acest tp de
zâmbet. Şi cu cât zâmbeau mai des întmpul flmului, cu atât mai rÄ žspicatÄ ž era
declaraÅ£ia lor de la sfârŞitcĞ flmul le-a fost pe plac. La scene înfricoÅ žÄ žtoare,
arĞtând de exempluvictme cu arsuri sau amputÄ žri, zâmbetul Duchenne dispÄ žrea. în
felul acestas-a putut dovedi cĞ miÅ žcarea muÅ žchiului inelar este un semn distnctv
albucuriei (Ekman, 1990). Duchenne a numit aceste contracÅ£ii ⠞ždulci emoÅ£ii alesufetului".
El Şta încĞ de pe atunci cĞ nu putem infuenţa cu ajutorulvoinţei actvitatea acestui
muŞchi - motv pentru care majoritaCu ajutorulunor electrozi pe care i-a plasat pe chipul
subiecÅ£ilor, fziologul Guillaume-Benjamin Duchenne a reuÅ žit în 1862 sÄ ž creeze un zÃ
¢mbet artfcial. MuŞchiiacestui bĞtrân au fost în aÅ ža fel stmulaÅ£i de curenÅ£i de
intensitatemicĞ, încât pe faÅ£a lui a apÄ žrut o expresie de fericire. ColÅ£urile guriisunt
ridicate, iar muŞchii din jurul ochilor, contractaÅ£i.tea oamenilor eÅ žueazÄ ž lamentabil
atunci când trebuie sĞ zâmbeascĞ înfaţa aparatelor foto. în experimentele sale,
Duchenne i_a fĞcut pe subiecÅ£isĞ se simtÄ ž fericiÅ£i în alt mod. A folosit conductori fni
prin care atransmis muŞchilor impulsuri electrice (Duchenne, 1991). A reuÅ žit astel
sastmuleze muŞchii într-un asemenea grad, încât subiecÅ£ii au afÅ žat un zâmbet
aproape supranatural de fericit. Fotografile care însoÅ£esc acesteexperimente se afÄ ž
astĞzi în Muzeul de ArtĞ ModernĞ din New York. Doar 10%dintre oameni i pot
controla muŞchii feÅ£ei atât de bine încât sÄ ž poateproduce la comandÄ ž Å ži fÄ žrÄ ž
un antrenament prealabil un zâmbet Duchenne.Probabil cÄ ž aceastÄ ž capacitate le este
înnĞscutĞ. CelorlalÅ£i nu le rĞmâne decât sÄ ž ajungÄ ž pe ocolite la un zâmbet
real. îi ajutĞ o glumĞ bunĞsau o situaÅ£ie în care se simt bine. Chiar Å ži actorii Å ži
politcienii seluptĞ cu aceastĞ problemÄ ž. Orice telenovelÄ ž iefinÄ ž dovedeÅ žte cât
este degreu sĞ controlezi emoţiile Şi mimica. Actorii mediocri nu ne pot convingenici
mĞcar o clipĞ cu emoÅ£iile lor. Dintre cei de calitate, unii auînvÄ žÅ£at, dupÄ ž
îndelungi eforturi, sĞ-Şi controleze muŞchii feţei.Lawrence Olivier era celebru prin
faptul cĞ Şta, din perspectvaspectatorului, cum trebuie sÄ ž arate fecare emoÅ£ie în
parte. Dar chiar Şi laHollywood existĞ staruri care nu învaÅ£Ä ž niciodatÄ ž sÄ ž-Å ži
controlezeexpresia feÅ£ei. Nu degeaba înfĞţiŞarea impasibilÄ ž a lui Steve McQueen
ŞiJohn Wayne a devenit semnul lor distnctv. Fericirea izvorÄ žÅ žte din corp Å¢is-a fÄ žcut un
compliment, cineva Å£i-a dĞruit fori ori savurezi o mâncarefoarte bunÄ ž? EmoÅ£iile
pozitve nu se vĞd doar pe chip. Indiferent de ceea ce-Å£i provoacÄ ž bucurie, în corpul
tĞu se instaleazĞ o stare de vioiciune.MeritÄ ž sĞ observi procesul, cÄ žci foarte multe
dintre transformĞrile care auloc în aceastÄ ž situaÅ£ie sunt uÅ žor de sesizat.
11. 20 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 21Când eÅ žt fericit, sângele
pulseazĞ mai repede. La majoritatea oamenilor,diferenÅ£a dintre starea normalÄ ž Å ži fericire
e de trei bĞtĞi de inimĞ peminut. Temperatura pielii creÅ žte cu aproximatv o zecime de
grad, pentru cĞ seamelioreazĞ circulaÅ£ia. DatoritĞ stmulÄ žrii, pielea devine mai
umedĞ, iarrezistenÅ£a ei electricĞ scade. Chiar Şi degetele tremurÄ ž acum altel: nu atât
de rigid, ceva mai lin decât de obicei. DiferenÅ£a o vei observa însÄ ž doardacÄ ž încerci
sĞ introduci aţĞ în ac, pentru cĞ aceastÄ ž miŞcare fnÄ ždepinde de câteva zecimi
de milimetru. Dar poate reuŞeŞt sĞ-ţi dai seamade unde provine tremuratul. în
micromiŞcĞri-le degetelor, pe carecercetĞtorii le-au mĞsurat exact, se refectÄ ž
tensiunea din muŞchiiumĞrului, ai braÅ£ului Å ži ai mâinii. DacÄ ž te simÅ£i bine,
muŞchii membrelorse relaxeazĞ Şi devin mai maleabili. Se adaugÄ ž alte transformÄ žri
importante,pe care nu le putem simÅ£i direct: bucuria transformÄ ž Å ži echilibrul hormonal,dar
despre asta vom mai vorbi. Chiar înainte sÄ ž observi la tne sau la cei dinjur umbra unui zÃ
¢mbet, au loc schimbĞri Şi pe chip. MuÅ žchiul zigomatc, caretrage în sus colÅ£urile gurii,
s-a încordat un pic. MuŞchiul orbicular, careîn tmpul râsului determinÄ ž apariÅ£ia unor
riduri în jurul ochilor, secontractĞ Şi el. In schimb, muÅ žchiul sprâncenei se relaxeazÄ ž.
MuŞchiulcorugator, contribuind în situaÅ£ii de scârbÄ ž, tristeÅ£e sau fricÄ ž
lacompunerea unei expresii de spaimĞ prin ridicarea sprâncenelor, nu este actvîn acest
moment. AŞa aratĞ fericirea. Ca toate emoÅ£iile, ea i areoriginea atât în corp, cât
Şi în creier. Starea de bine nu apare decâtatunci când creierul recepÅ£ioneazÄ ž
semnalele adecvate venite de la inimĞ,muŞchi Şi piele. FÄ žrÄ ž implicarea corpului nostru
nu am putea resimÅ£ifericirea. Ideea aceasta ne iritÄ ž probabil. FÄ žrÄ ž îndoialÄ ž, unele
micibucurii, cum ar f mâncarea sau dragostea, le datorÄ žm aproape exclusivcorpului. Dar ce
se întâmplĞ când ne aducem aminte de o searĞ plÄ žcutÄ žpetrecutÄ ž alÄ žturi de
prieteni sau când abia aŞteptĞm sĞ plecĞm înconcediu? în astel de momente de
bucurie, imaginaţia pare sĞ joace roluldecisiv. Dar asta nu e decâto iluzie. Gândurile,
amintrile, speranÅ£ele nu ne permit sĞ trĞim emoÅ£ii.Doar dacÄ ž le cuplÄ žm cu
semnalele adecvate din partea corpului putem resimţibucuria. Cu ajutorul acestor semnale
creierul construieŞte senzaÅ£ia de bine.încearcÄ ž sÄ ž te simÅ£i fericit când eÅ žt cu
muŞchii încordaţi Şi aisudoare rece pe frunte! Fericirea provine deci atât de la corp
(braÅ£e,picioare, inimĞ Şi piele), cât Şi de la imaginaÅ£ia Å ži gândurile noastre.De
aceea ar f indicat sĞ acordĞm corpului mai multÄ ž atenÅ£ie decât
suntemobiŞnuiţi.Emoţiile au o viaţĞ proprieEmoţiile pozitve sunt legate de corp. De
aceea este atât de greu sĞ nesimÅ£im fericiÅ£i la comandÄ ž - un neajuns cauzat de structura
creierului.Controlul corpului Şi emoţiile cad în sarcina unor nervi asupra
cĞroraconŞtentul nostru nu are aproape nici o infuenÅ£Ä ž. Pentru a înÅ£elege
astatrebuie sĞ privim mai îndeaproape mecanismul de prelucrare a datelor dinorganismul
nostru. LucrĞrile de anatomie prezintĞ de obicei reţeaua de nervidin corpul nostru sub
forma unui copac cu rĞdĞcinile în creier. Acolo iare originea mÄ žduva spinÄ žrii, din
care pornesc traiectele infuxurilornervoase, ce se ramifcÄ ž tot mai fn cÄ žtre organe Å ži
membre. De unde Şiimpresia cĞ aceste trasee ar alcÄ žtui un întreg. Dar asta nu
corespunderealitĞţii. De fapt, sistemul nervos uman se împarte în douÄ ž: trebuie
sĞdeosebim sistemul nervos voluntar de cel involuntar. Sistemul nervos voluntar(somatc)
controleazĞ majoritatea muŞchilor care pun în miÅ žcare oasele. Prinel circulÄ ž
comenzile transmise arunci când vreau sĞ-mi îndoi arÄ žtÄ žtorulpentru a putea sÄ ž scriu
la calculator acest text. Aceste comenzi provin de lacortexul cerebral, cupola striatÄ ž afatÄ ž
imediat sub craniu, unde apardorinÅ£ele, imaginaÅ£ia Å ži gândurile. Sistemul nervos voluntar
Şi cortexul seafĞ în contact direct. Sistemul nervos involuntar (vegetatv) i
areoriginea în cealaltĞ parte a creierului. PorneÅ žte din trunchiul cerebral -
12. 22 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 23o primÄ ž aglomerare de celule
cenuŞii, afatĞ la nivelul cefei. Aici suntlocalizate conexiuni care controleazÄ ž funcÅ£iile
esenÅ£iale ale organismului.Ele sunt responsabile de somn Å ži de starea de veghe, tot ele
regleazĞbĞtĞile inimii Şi stmuleazĞ organele sexuale. De aceea conexiunilesistemului
nervos involuntar nu duc la muŞchii scheletului, ci mai degrabÄ ž laorganele interne, la vene
Şi artere, ajungând chiar Şi la minusculii muÅ žchiai pielii care ne ridicÄ ž pÄ žrul de pe
corp. AceastĞ parte a sistemului nervosne face sÄ ž ne înroÅ žim de ruÅ žine, sÄ ž ni se
ridice pĞrul de fricĞ Şi sĞne batĞ inima mai repede când suntem îndrÄ žgostÅ£i.
Neavând posibilitateade a infuenÅ£a sistemul nervos involuntar, aÅ ža cum spune Å ži numele
sĞu, nuputem f fericiÅ£i când vrem noi. AceastÄ ž componentÄ ž a sistemului nervos
nuinfuenÅ£eazĞ doar muŞchiul orbicular al ochiului (necesar zâmbetului), ciÅ ži
bĞtĞile inimii, circulaÅ£ia sângelui, actvitatea glandelor sudoripare.El controleazÄ ž toate
acele impulsuri involuntare ale corpului pe care creierulle interpreteazÄ ž, generând astel
starea de bine. IatĞ de ce nu putem sĞ nepreschimbÄ žm emoÅ£iile în mod direct, ci
trebuie sĞ procedĞm într-un fel mairafnat.Corpul nostru Å žte mai multe decât noiNu ar
avea nici un sens sĞ încercĞm sĞ infuenţĞm sistemul nervosvegetatv cu ajutorul
dorinÅ£elor noastre. Din moment ce acesta controleazÄ žfuncÅ£iile vitale ale corpului, o decizie
greŞitĞ ar putea f fatalĞ. Deaceea creierul este programat în aÅ ža fel încât nu
putem, de exemplu, nicisĞ ne Å£inem respiraÅ£ia cât vrem noi de mult, nici sÄ ž ne
încetnimbĞtĞile inimii. Majoritatea acestor sarcini sunt îndeplinite de sistemulnervos
vegetatv cu ajutorul unor mediatori chimici: hormonii. Creierul areastel douÄ ž modalitÄ žÅ£i
de a supraveghea funcţiile organismului. în sistemulnervos se transmit semnale electrice
Şi, cu ajutorul hormonilor, semnalechimice. Creierul poate sÄ ž producÄ ž singur hormoni în
hipofzĞ, pe care îifurnizeazĞ sângelui. Este un lucru practc, pentru cÄ ž astel creierul
poateintra în legĞturĞ directĞ cu organele,fÄ žrÄ ž a mai avea nevoie de mijlocirea
nervilor. Unele organe, cum ar f celesexuale sau rinichii, pot rÄ žspunde creierului în acelaÅ ži
fel, aŞadar chimic.Mediatorii chimici ajutÄ ž creierul sÄ ž supravegheze contnuu
nivelulsubstanÅ£elor vitale din corp Şi sĞ intervinÄ ž atunci când este nevoie.Astel,
sistemul nervos involuntar Şi hormonii lucreazÄ ž împreunÄ ž pentru amenÅ£ine organismul
în stare optmĞ. Programul automat de supravieţuire maiare un avantaj. Ne menţine
creierul liber. Ne împiedicĞ sĞ acordĞm preamultÄ ž atenÅ£ie unor funcÅ£ii simple ale
corpului. Nu am mai avea tmp de nimicdacĞ ne-ar preocupa tot tmpul întrebarea dacÄ ž
fcatul produce destule enzimepentru a asimila alcoolul bÄ žut în seara anterioarÄ ž. SimÅ£im
ceva doar cândacest sistem se deregleazÄ ž total. Atunci reacÅ£iile corpului nostru ne
obligĞsĞ acţionĞm. DacĞ nivelul glucozei din sânge scade, ni se face
foame/DacĞalcoolul de la petrecere nu dispare sufcient de rapid din corp, ne doare capul,un
avertsment pentru data viitoare. Astel, controlul organismuluifuncÅ£ioneazÄ ž în mod
asemĞnĞtor cu interfaÅ£a unui computer. AmândouĞformeazÄ ž un strat protector
deasupra proceselor complicate din interior, cucare nu trebuie sÄ ž ne batem capul. Singurul
mod în care tehnica îŞi facesimÅ£itĞ prezenÅ£a pe ecran este apariÅ£ia ocazionalÄ ž a
unui mesaj de eroareatunci când programul nu poate rezolva singur o problemÄ ž. Multe
sentmentenegatve corespund perfect unor mesaje de eroare. De aceea, nu numai
proceselenecesare controlului corpului, ci Å ži emoÅ£iile sunt protejate de infuenÅ£adirectÄ ž a
voinÅ£ei. Nu le putem controla decât indirect, fe acÅ£ionândasupra gândurilor noastre Å ži
a mediului, fe amintndu-ne de anumite situaÅ£iiplÄ žcute. Dar nu putem alege între a ne f
fricĞ sau nu atunci când, înpĞdure, se îndreaptÄ ž spre noi un urs. Ni se face fricÄ ž
înainte de a neputea gândi la ceva. Inima începe sÄ ž batÄ ž nebuneÅ žte, respiraÅ£ia
seaccelereazĞ: corpul se pregĞteŞte de fugĞ. în secundele necesare pentru alua o
decizie conŞtentĞ, un animal sĞlbatc
13. 24 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 25ar avea tmp sÄ ž ne sf⊞ie. De
aceea corpul rĞspunde la ameninÅ£are încĞînainte ca noi sÄ ž simÅ£im frica. Invers,
resimÅ£im dorinţĞ de îndatĞ ceobservÄ žm ceva ce ne-ar putea f de folos. Acestea sunt
mici momente defericire. Când suntem fÄ žmânzi Å ži simÅ£im aromele dintr-o
brutĞrie,salivĞm. DacĞ ne întâlnim cu un prieten, pe faÅ£a noastrÄ ž se va
puteaobserva un zâmbet instantaneu de bucurie. Faptul cÄ ž simÅ£im reacÅ£iileinvoluntare ale
corpului nostru ne face sĞ trĞim emoÅ£ii.Oamenii de Å žtinÅ£Ä ž descoperÄ ž intuiÅ£iaSe
poate oare spune cĞ reacÅ£ia corpului precedĞ emoÅ£iile aÅ ža cum valul dela prorÄ ž
precedĞ vasul? Unul dintre cele mai impresionante experimente înacest sens a fost realizat
de colaboratorii neurologului american de origineportughezÄ ž Antonio Damasio. Laboratorul
sĞu de la Universitatea din Iowa esteconsiderat unul de elitÄ ž în domeniul cercetÄ žrii
emoÅ£iilor. Printre altele,Damasio Şi soÅ£ia sa, Hanna, au creat cea mai mare arhivÄ ž din
lume cu imaginiale unor creiere distruse. Cei doi soţi au tomografat peste 2500 de capete
(cuajutorul tomografei se pot realiza imagini în spaţiu ale creierelor vii).Aceste imagini din
interiorul unor creiere bolnave sunt combinate de cÄ žtrecercetÄ žtori cu anamnezÄ ž
pacienÅ£ilor suferinzi de multple dereglĞri ale gândirii, simÅ£irii Å ži comportamentului.
CercetĞtorii pot astel sĞ capeteinformaÅ£ii despre modul în care lucreazÄ ž creierul
uman. Pentru cĞ au arhiveabsolut unice, experimentele realizate de ei vor mai f menţionate
în aceastĞcarte. Cu mijloace relatv simple, cercetÄ žtorii din Iowa au arÄ žtat cum
bucuriaŞi scârba, frica Şi furia au loc, într-adevÄ žr, mai întâi în corp. Ei le-au dat
unor subiecÅ£i un joc de noroc, conectându-i în acelaÅ ži tmp la undetector de minciuni
(Damasio, ed. rom. 2005). Jocul, cunoscut între tmp subnumele de Iowa cârd test, constÄ ž
din extragerea repetatĞ a unor cĞrÅ£i dindouÄ ž pachete cu faÅ£a în jos. Teancul «bun»
aduce câŞtguri moderate carealter-neazĞ cu pierderi mici, teancul «rÄ žu» aduce
ocazional un c⪠tg mare, daradesea Şi mari pierderi. , DupÄ ž cea de-a zecea extragere,
subiecÅ£ii auînceput sĞ evite teancul rÄ žu, iar detectorul de minciuni a
semnalattranspiraÅ£ie Şi palpitaÅ£ii de îndatÄ ž ce mâna se apropia de cÄ žrÅ£ileriscante.
TotuŞi, subiecÅ£ii nu Ştau de ce li se întâmplÄ ž acest lucru Å žinici nu-Å ži percepeau
reacţiile corpului. Abia dupĞ cea de-a cincizeceaextragere au menţionat o aversiune cu
caracter emoÅ£ional faţĞ de teanculriscant. Şi a fost nevoie ca subiecÅ£ii sÄ ž facÄ ž circa
80 de extrageri pentrua putea în sfârÅ žit explica apariÅ£ia acestei emoÅ£ii Å ži principiul
jocului.AŞadar, existĞ într-adevĞr intuiţie, acel ciudat sentment care ne face
sĞŞtm încĞ de la prima întâlnire cu cineva cĞ respectva persoanÄ ž ne vrearÄ žul.
Nu ne putem explica aceste presimÅ£iri pentru cÄ ž ele au la bazÄ ž emoÅ£iide care nu suntem
conŞtenÅ£i. Prima întâlnire cu un viitor duÅ žman este demulte ori marcatÄ ž de un
moment de spaimĞ pe care nu-1 sesizĞm, declanŞat deo expresie ameninÅ£Ä žtoare
întrezĞritĞ pe faÅ£a celuilalt. IntuiÅ£ia neajutÄ ž pânÄ ž Å ži în cele mai complicate
situaţii - indiferent dacĞ ne dĞmsau nu seama de asta. Unii subiecţi mai puţin
inteligenÅ£i nu au înÅ£elesnici mĞcar la sfârÅ žit sistemul testului cu cÄ žrÅ£i de joc, dar
au deciscorect. în aceastĞ situaÅ£ie, credinÅ£a popularÄ ž s-a verifcat în
pofdareÅ£inerilor ŞtinÅ£ei, care a negat tmp de secole existenÅ£a unei cunoaÅ žteriîn
afara raţiunii. Dar intuiţia nu provine din vreun fenomen paranormal, cums-a crezut adesea.
IntuiÅ£ia este ancoratĞ solid în corpurile noastre. OcĞpÄ žtÄ žm prin experienÅ£Ä ž. La
primele extrageri din teancurile de cĞrÅ£i,subiecÅ£ii nu Å žtau nimic despre teancul riscant;
creierele lor au trebuit sĞînveÅ£e mai întâi sÄ ž antcipeze rezultatul. O presimÅ£ire are
loc atunci când calculul nostru - un teanc e bun, celÄ žlalt e rÄ žu - se transmite
corpuluiînainte chiar de a f conŞtentzat. Din exemplul cu ursul agresiv, introdusde
psihologul american William James, am vĞzut deja la ce serveÅ žte intuiÅ£iaîn absenÅ£a gÃ
¢ndirii conŞtente: ea ne uŞureazĞ viaÅ£a Şi, în caz depericol,
14. 26 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 27ne economiseÅ žte un tmp preÅ£ios.
AŞadar, corpul Şte uneori mai multe decâtmintea, sau, dupÄ ž cum spunea flozoful
francez Blaise Pascal: ➞Inima areraÅ£iunile ei, pe care raÅ£iunea nu le cunoaÅ žte."Imagini
din lumea interioarĞAŞa cum subiecÅ£ii testului nu erau conÅ žtenÅ£i de teama faÅ£Ä ž de
teanculrĞu, nici noi nu conŞtentzĞm în toatĞ profunzimea lor emoţiile vieţiide zi
cu zi. Nu observĞm cĞ am roŞit decât atunci când ne-o spunealtcineva. Ochii ne
strĞlucesc de încântare, dar nu Ştm cât de tare nebucurÄ žm. în astel de momente e
limpede cĞ emoÅ£iile Şi sentmentele nu suntunul Å ži acelaÅ ži lucru. în limbajul de zi cu
zi, folosim cele douĞ noÅ£iunica find sinonime. Dar între ele existÄ ž o diferenÅ£Ä ž. O
emoÅ£ie este unrĞspuns automat al corpului într-o anumitÄ ž situaÅ£ie - licÄ žrul din ochi
casemn al plĞcerii, înroŞirea feÅ£ei atunci când am fost prinÅ ži cu minciuna.Sentmentul
se iveŞte în momentele în care percepem aceste emoÅ£ii în modconÅ žtent - ca bucurie
sau ca ruŞine. EmoÅ£iile sunt inconŞtente,sentmentele sunt conÅ žtente. Majoritatea
emoţiilor sunt percepute Şi casentmente, motv pentru care cei mai mulţi nu fac o
deosebire între celedouĞ noÅ£iuni. Şi totuÅ ži, unele emoÅ£ii pot rÄ žmâne ascunse,
cum se întâmplĞ, de exemplu, atunci când ne înroÅ žim Å ži nu ne-o spune nimeni.
Cum setransformĞ emoÅ£ia în sentment? CercetÄ žtorii din grupul lui Antonio Damasioau
reuŞit sĞ surprindĞ actvitatea creierului în momentul crucial. Au rugatsubiecţi
sĞnĞtoŞi sĞ-Şi aducĞ aminte de momente foarte fericite Å žifoarte triste din viaÅ£a
lor: reîntâlnirea cu cei dragi sau moarteapÄ žrinÅ£ilor. în prima fazÄ ž, cea de probÄ ž,
cercetĞtorii i-au controlat pesubiecÅ£i cu detectorul de minciuni Å ži i-au ales pe aceia la care
s-auconstatat reacţii deosebit de puternice. Apoi i-au introdus pe subiecţiiselectaţi în
tomograful cu emisie de pozitroni. într-un astel de aparat,care ocupÄ ž o camerÄ ž
întreagĞ, stai înghesuit într-un tub de metal findimobilizat, pentru ca imaginile sÄ ž nu
fe miŞcate: nu e chiar mediul idealpentru a da frâu liber imaginaţiei. Printr-o perfuzie se
introduce în venabraÅ£ului dextrozÄ ž uÅ žor radioactvÄ ž, servind ca substanÅ£Ä ž de
contrast. Cutoate acestea, subiecÅ£ii s-au lÄ žsat într-atât în voia amintrilor, încâtau
uitat de tehnica din jurul lor. Unii au început chiar sÄ ž plângÄ ž întomograf. între tmp,
Damasio Şi colegii sĞi puteau urmĞri pe un ecran cestructuri ale creierului se actveazÄ ž
atunci când o persoanĞ trĞieŞteemoţii puternice (Damasio et al, 2000). Imaginile,
prezentate de cercetĞtoriîn anul 2000, au avut rĞsunet din douÄ ž motve: pe de-o parte,
arĞtau cu oexacttate nemaiîntâlnitĞ ce se întâmplÄ ž în mintea oamenilor
încondiÅ£ii de bucurie, tristeÅ£e, supÄ žrare Şi furie; tomograful pune într-adevÄ žr în
evidenţĞ ce sentment predominĞ în interiorul cuiva. Pe de altÄ žparte, aceste imagini
ofereau cele mai clare indicii ale faptului cĞsentmentele sunt ulterioare reacţiilor corpului.
Pe monitoare apĞreau,marcate de substanţa radioactvĞ, exact acele regiuni ce contribuie
lareprezentarea corpului în creier: jos, trunchiul cerebral care supravegheazÄ žÃ®ntreg
organismul, în mijloc, pĞrÅ£i din creierul mic Å ži din diencefal careprelucreazÄ ž aceste
date, sus, pĞrţi din creierul mare ce unesc toate acesteinformaţii într-o imagine de
ansamblu, pe care o pun în legĞturĞ cupercepÅ£iile conÅ žtente, cu gândurile Å ži cu
fanteziile. O emoÅ£ie devineconŞtentĞ doar dupĞ ce a fost prelucratÄ ž de creierul mare.
Orice sentment,deci Şi fericirea, apare atunci când creierul primeÅ žte semnale de la corp,
pecare apoi le prelucreazĞ. Chiar Şi în momente de mare fericire, când necredem în al
nouĞlea cer, senzaÅ£ia de euforie se datoreazÄ ž faptului cÄ žsimÅ£im reacÅ£iile corpului. O
finţĞ fĞrĞ corp nu ar f în stare nici detristeţe, nici de bucurie. în opinia lui
Damasio, dacĞ ai avut parte din plinde emoÅ£ii fzice, creierul tÄ žu va putea chiar sÄ ž-Å£i
simuleze în modinconŞtent corpul. AŞa cum o imagine irealÄ ž poate f vÄ žzutÄ ž cu
ochiulinterior, la fel Şi trunchiul cerebral poate simula impulsuri pe care înrealitate nu le
primeŞte. Damasio considerĞ cĞ organismul i reduce astel
15. efortul când este vorba doar de o micĞ
16. 28 / CE ESTE FERICIREA?SECRETUL SURÞSULUI / 29actvitate redusÄ ž slabjl ⠞º intens
actvitate intensĞactvitate redusĞ ) b<l > intens actvitate intensÄ ž fericitSentmentele din
interiorul creierului. Dreapta: creierul este alcÄ žtuit ca oclÄ ždire cu mai multe etaje. FundaÅ£ia
e reprezentatĞ de trunchiul cerebral,care primeÅ žte semnale de la corp. Trunchiul cerebral
îŞi are originea înmĞduva osoasĞ Şi se sfârÅ žeÅ žte în mezencefal. Diencefalul,
afat deasupra,este responsabil de excitaÅ£ie. El controleazÄ ž organismul secretând hormoni
cuajutorul hipofzei. Sus de tot, sub calota cranianÄ ž, se afÄ ž creierul mare.Acesta
supravegheazĞ toate celelalte pĞrţi ale creierului. Funcţiile luisunt percepţia, gândirea
Şi toate acÅ£iunile conŞtente. Stânga: imaginiletomografce aratÄ ž cum apar în mintea
noastrĞ bucuria (sus) Şi tristeţea(jos). FiecĞrui sentment t corespunde un anumit model
de actvitatecerebralĞ. Unele pĞrÅ£i ale creierului sunt implicate totuÅ ži în
ambelesentmente. Trunchiul cerebral centralizeazÄ ž datele primite de la corp.Mezencefalul
este deosebit de actv, dupĞ cum indicÄ ž porÅ£iunile cenuÅ žiiînchis Å ži negre. Creierul
mic, atârnat ca un rucsac de trunchiul cerebral,prelucreazÄ ž impulsurile primite Å ži dÄ ž
instrucÅ£iuni muŞchilor: de exemplu,ordinul de a zâmbi atunci când ne bucurÄ žm.
Diencefalul, afat deasupra,devine actv, declanŞând excitaÅ£ia emoÅ£ionalÄ ž. în creierul
mare, actveste mai ales lobul frontal. Acesta e cel care transformÄ ž emoÅ£iile în planuriÅ ži
acÅ£iuni (dupĞ Damasio, 2000).mezencefalbucurie Å ži nu se mai oboseÅ žte sÄ ž accelereze
pulsul pentru a declanŞa întregprogramul emotv. TotuÅ ži, în asemenea momente, omul
simte plĞcere printr-unfel de program care conservÄ ž energia. AceluiaÅ ži mecanism i se
datoreazĞprobabil Şi faptul cĞ o persoanĞ paralizatÄ ž în urma unui accident
îŞipĞstreazĞ intactĞ viaÅ£a emoÅ£ionalĞ (Critchley, Mathias Å ži Dolan,
2001;Damasio, 2000).Oare zâmbetul te face fericit?înÅ£elepciunea popularÄ ž e convinsÄ ž:
un zâmbet este sufcient pentru aînveseli orice persoanÄ ž ciufutÄ ž. Iar Robert Baden-
Powell, întemeietorulscoutsmului, îi sfĞtuia chiar pe cercetaÅ ži sÄ ž zâmbeascÄ ž
atunci când leera teamĞ sau când se întâmpla ceva neplÄ žcut: lumea, spunea el, pare
atuncimai prietenoasĞ. Putem oare, într-adevÄ žr, sÄ ž ne dobândim fericirea doar
cuajutorul muŞchilor faciali? Paul Ekman a încercat sÄ ž rÄ žspundÄ ž la
aceastĞîntrebare Şi a putut demonstra ŞtinÅ£ifc cÄ ž zâmbetul te
17. 30 / CE ESTE FERICIREA?SENTIMENTELE POZITIVE - UN GHID / 31face fericit. Din moment
ce sentmentele se nasc din stĞri ale corpului, esteevident cÄ ž Å ži invers, prin infuenÅ£area
corpului, se pot modifca sentmente.Dar, din pĞcate, acest drum cÄ žtre bucurie nu s-a
dovedit a f chiar atât dedrept cum promit proverbele. Nu orice zâmbet i atnge scopul.
MimicapolitcoasĞ la care ne strĞduim sĞ recurgem atunci când îi rugÄ žm pe
ŞefsĞ ne acorde o mĞrire de salariu ne poate ascunde efcient nesiguranţa. Ea nune
duce însĞ la euforie, cĞci n-am fĞcut decât sĞ simulÄ žm în modconÅ žtent
veselia. TrĞim o bucurie autentcĞ doar când cele douÄ ž miÅ žcÄ žrifaciale au loc
concomitent: comisurile buzelor se deplaseazĞ Å ži în colÅ£urileochilor se formeazÄ ž mici
cute. Cum însĞ majoritatea oamenilor nu-Å ži potcontrola aceste miÅ žcÄ žri, Ekman Å ži-a
învĞţat subiecţii sĞ-Şi antrenezemuŞchiul orbicular al ochiului. Nu le-a spus
însĞ Şi la ce le-ar folosiacest lucru. Astel a putut arÄ žta cÄ ž semnalele bucuriei circulÄ ž
în douĞsensuri. Cu cât puteau sĞ-Å ži antreneze mai bine muÅ žchii, cu atât
subiecÅ£iipovesteau mai frecvent despre starea de veselie ce-i cuprindea Å ži pe care nuÅ ži-o
puteau explica. Dar Ekman nu s-a mulÅ£umit cu atât. A înregistrat Å žiactvitatea cerebralÄ ž
a elevilor sĞi atunci când îŞi contractau în modconÅ žtent muÅ žchii. într-adevÄ žr,
semnalele arĞtau de parcĞ tocmai lespusese subiecÅ£ilor o glumÄ ž bunÄ ž. Zâmbetul te
face fericit - dar numai zâmbetul adevĞrat. Creierul nu se lasÄ ž pÄ žcÄ žlit atât de
uŞor.Sentmentele pozitve - un ghidDe ce avem de fapt sentmente? Emoţiile ne
controleazĞ organismul, dar acestproces ar avea loc Å ži dacÄ ž ele, asemenea refexelor, nu s-
ar manifesta actv.Când doctorul ne loveŞte cu un ciocÄ žnel în genunchi, piciorul se
ridicĞbrusc, fĞrĞ ca noi sĞ simÅ£im mare lucru. Multe maÅ žini i controleazÄ žÅ ži
ele proce-sele interioare, astel încât nici un robot folosit la sudurÄ ž nu sarevreodatÄ ž în
sus de bucurie Şi nici nu plânge cu lacrimi amare. ExistÄ ž Å žioameni care nu simt nimic.
Unul dintre aceŞta, un pacient al neurologuluiDamasio, a devenit cunoscut sub numele de
Elliot (Damasio, ed. rom. 2005).Elliot era un jurist încununat de succes, un soÅ£ Å ži un tatÄ ž
bun, pânĞ când o tumoare de mÄ žrimea unei mandarine i-a distrus lobul frontal,
deasupracavitĞţii nazale. Tumoarea, un meningiom, a fost îndepÄ žrtatÄ ž, dar Elliot n-a
mai fost acelaŞi om. DimineaÅ£a trebuia trezit cu de-a sila, aÅ ža cumprocedezi cu un copil
leneŞ. La lucru nu mai putea sĞ-Şi organizeze tmpulÅ ži se pierdea în tot felul de
nimicuri. In loc sĞ sorteze rapid un teanc dedocumente, se gândea ore în Å žir dupÄ ž ce
principiu s-o facĞ. Elliot nu maiputea lua decizii, pierduse privirea de ansamblu. AÅ ža a
început declinul luiprofesional. Firma 1-a concediat. S-a lÄ žsat atras de noi Å ži noi interese
deafaceri Şi aventuri fnanciare, aliindu-se cu un partener dubios. în felulacesta Å ži-a
pierdut întreaga avere. CĞsnicia i-a eÅ žuat, Å ži ea, la scurtÄ žvreme, într-un sfârÅ žit,
Elliot a ajuns ca la nici 40 de ani sÄ ž trÄ žiascÄ ž,sub tutela fraÅ£ilor sÄ ži, dintr-o pensie de
invaliditate. Cu toate acestea,dupĞ cum a constatat Damasio, inteligenÅ£a deosebitÄ ž a lui
Elliot sepĞstrase. Refexele îi funcÅ£ionau normal. DacÄ ž îl speriai, avea reacÅ£iinormale.
Doctorii nu au putut gĞsi nici un fel de simptom. Elliot era Å žarmant,atent, uneori chiar
glumeÅ£ - Şi întotdeauna un pic distant. Nu-Å ži pierdeaniciodatÄ ž cumpÄ žtul Å ži nu-Å ži
trĞda emoÅ£iile. Chiar Şi tragedia vieÅ£iisale o povestea atât de detaÅ žat, de parcÄ ž i s-
ar f întâmplat altcuiva.DupĞ mai multe teste psihologice, Damasio a ajuns la concluzia cÄ ž
pacientulsĞu era un om fĞrĞ sentmente. Uneori, emoÅ£iile încercau sÄ ž iasÄ ž
lasuprafaţĞ, inconŞtent, dar Elliot pierduse contactul cu ele. Când colegiilui Damasio i-au
arĞtat imagini cu oameni ieŞind în fugÄ ž din clÄ ždiricuprinse de fÄ žcÄ žri sau afaÅ£i pe
punctul de a se îneca în tmpul unorinundaÅ£ii, Elliot le-a explicat cÄ ž e conÅ žtent de
faptul cĞ ar trebui sĞfe miŞcat de aceste scene. Dar, din pÄ žcate, nu simÅ£ea nimic. La fel
s-aîntâmplat Şi când
18. 32 / CE ESTE FERICIREA?SENTIMENTELE POZITIVE - UN GHID / 33i-au fost arÄ žtate poze cu
fraÅ£ii sĞi ori când a fost pus sĞ ascultemelodiile sale preferate de dinainte de boalÄ ž.
RĞspunsurile îi erau lipsitede orice emoţie, ca ale unui computer. Computerele sunt foarte
bune laîndeplinirea unor sarcini repettve, dar nu se pot adapta situaÅ£iilor noi.AcelaÅ ži
lucru se întâmpla cu Elliot. InteligenÅ£a îi oferea toate datelenecesare luÄ žrii unei decizii,
ca în privinţa ordinii documentelor dintr-unteanc. Cu toate acestea, decizia nu putea f luata
pentru cĞ Elliot nu mai eracapabil sĞ cântÄ žreascÄ ž informaÅ£ia. Logica îţi poate
dezvĞlui diferiteleposibilitĞţi pe care le ai Şi te ajutÄ ž sÄ ž dai la o parte
varianteleimposibile. Dar, în cazul a douÄ ž variante aparent la fel de bune, raÅ£iunea nupoate
decide singurĞ care trebuie aleasĞ. Ei nu-i rÄ žmâne decât sÄ žurmÄ žreascÄ ž pânÄ ž
la capĞt toate consecinÅ£ele posibile ale unei decizii. Demulte ori, asta dureazÄ ž prea mult
(ceea ce 1-a costat pe Elliot slujba) Şinici nu e de vreun folos, pentru cÄ ž nu toate
evenimentele sunt previzibile. Deaceea, raţiunea are nevoie de ajutor.Sentmentele ne fac
adaptabiliRaţiunea gĞseŞte acest ajutor apelând la sentmente. Acolo unde
minteaînŞiruie lungi argumente pro Å ži contra, instnctul deja a decis. Sunt lucruricare ne
plac sau nu ne plac, dincolo de orice justfcare. Deciziile luateintuitv nu au la bazÄ ž concluzii
logice, ci douĞ surse, ambele cu rĞdĞciniîn trecut. Pe de o parte, intuiÅ£ia noastrÄ ž este
determinatĞ de programareagenetcĞ. MâncĞrurile prea amare nu ne plac - aÅ ža ne
protejĞm de otrĞvuri;iar la lucruri care ne pun viaÅ£a în primejdie reacÅ£ionÄ žm cu
aversiune. Pe dealtĞ parte, sentmentele se hrÄ žnesc din experienÅ£Ä ž. în
sistemeleemoţionale ale creierului, ele sunt stocate mult mai profund decât ar fposibil în
conŞtent. AŞa cum o imagine poate transmite mai multe informaÅ£iidecât nenumÄ žrate
cuvinte, la fel emoţiile comunicĞ mai mult decât gândurile. Persoana care vede o
brichetĞ aprinsĞ apropiindu-se de mâna sa nutrebuiesa analizeze mai întâi posibilele
consecinÅ£e ale unei atngeri. Cine s-a arso datĞ sufÄ ž Å ži-n iaurt. E bine sÄ ž-Å£i asculÅ£i
sentmentele. Dar nu esteîntotdeauna de dorit sÄ ž te supui lor orbeÅ žte. Un rÄ žspuns prea
emotv la unreproŞ al Şefului a încheiat multe cariere promiÅ£Ä žtoare; pe de altÄ ž
parte,nu toÅ£i cei care ne binedispun cu vorbe bune meritÄ ž încrederea noastrÄ ž.EmoÅ£iile
au apĞrut de-a lungul procesului evoluÅ£iei pentru ca finÅ£ele sÄ žpoatÄ ž rezolva rapid
problemele simple ale vieÅ£ii. Ele reprezintĞ metodacorectÄ ž prin care decidem dacÄ ž e
cazul sĞ fugim de un Şarpe sau sĞrĞspundem la o loviturÄ ž cu altÄ ž loviturÄ ž. DupÄ ž
cum am putut vedea,emoÅ£iile oferĞ în astel de situaÅ£ii atât oamenilor, cât Å ži
animalelor osoluÅ£ie salvatoase. Cele mai multe probleme cotdiene sunt însÄ ž
maicomplicate. Un rĞspuns instnctv nu face decât sĞ agraveze multe dintreproblemele
interumane. O ieŞire necontrolatĞ te scapÄ ž ele un adversar, darpoate sÄ ž Å ži distrugÄ ž o
relaÅ£ie. în tmp ce animalele trebuie sÄ ž se supunÄ žinstnctelor, noi avem libertatea de a
acÅ£iona împotriva propriilor emoÅ£ii.Astel, avem la dispoziÅ£ie mai multe Å žanse de a
reacÅ£iona adecvat. Avemlibertatea de a ne urma sau nu instnctele doar pentru cÄ ž suntem
conŞtenţide multe din emoţiile noastre: capacitatea de a simţi prezenţa
anumitorefecte ne face adaptabili. Abia când ne dÄ žm seama cÄ ž ne enervam putem sÄ ž
nestĞpânim emoÅ£ia din voce Şi sĞ vorbim, în mod conÅ žtent, mai încet -ceea ce
de multe ori este mai efcient decât sÄ ž ne ieŞim din pepeni. CândsimÅ£im cum
încolÅ£eŞte în noi teama, putem lua mĞsuri concrete împotrivaei, findcÄ ž nu vrem
ca tremurul genunchilor sĞ ne împiedice sÄ ž trĞim oexperienÅ£Ä ž nouÄ ž. Câinii
însĞ nu ar face niciodatĞ bungeejumping - fe Å žinumai pentru cÄ ž nu i
conŞtentzeazĞ frica; neavând de ales, se lasĞpradĞ spaimei lor instnctve.Viata
fĞrĞ necazuri nu înseamnĞ fericireMr. Spock, vulcanianul fÄ žrÄ ž emoÅ£ii din serialul
science-fcton Star Trek, ar
19. f în viaÅ£a realĞ un caz social. Chiar dacÄ ž luÄ žm
20. 34 / CE ESTE FERICIREA?SENTIMENTELE POZITIVE - UN GHID / 35decizii ce se împotrivesc
emoţiilor, capacitatea de a le simţi este absolutnecesarĞ pentru a putea acţiona. Tot
sentmentele determinĞ succesul rarelorsituaÅ£ii când raÅ£iunea ar f sufcientÄ ž pentru
rezolvarea unei probleme.Acest fapt uimitor a fost demonstrat de pacientul Elliot atunci cÃ
¢ndcercetĞtorii l-au supus testului cu jocul de noroc. Elliot trebuia sÄ ž aleagÄ žÃ®ntre a trage
cĞrÅ£i din teancul care îi aducea constant un c⊞tg de 50 dedolari Å ži rareori o pierdere
de 100 de dolari sau din teancul care fĞceaposibil un c⊞tg de 100 de dolari, cu riscul
însĞ de a pierde pânĞ la1000 de dolari. DupÄ ž câteva runde de joc, subiecÅ£ii
sĞnĞtoŞi trĞgeaucĞrÅ£i doar din primul teanc; însÄ ž omul fÄ žrÄ ž sentmente a
contnuatmperturbabil sĞ îŞi încerce norocul cu teancul periculos. DupÄ ž ce a
rĞmasfĞrĞ bani, Elliot a vrut sĞ se împrumute de la conducÄ žtorul testului. înmod
uimitor, Elliot, o persoanĞ foarte inteligentĞ, a înÅ£eles dupÄ ž câtevarunde principiul
Şi regulile jocului, dar nu Şi-a putut folosi cunoÅ žtnÅ£ele.Iar în cazul acestui joc situaÅ£ia
era clarĞ, spre deosebire de sortareateancului de documente, unde existau mai multe
posibilitĞţi la fel de valide.OdatĞ înÅ£eles jocul, nivelul c⊞tgului se putea prezice
foarte simpluprintr-o simplĞ socotealĞ statstcĞ. Chiar Şi un computer programat
sĞatngĞ câŞtgul maxim s-ar f decis, dupĞ câteva trageri de probÄ ž, pentruteancul
de 50 de dolari. Doar Elliot s-a ruinat, iar rezultatele au arÄ žtat clarde ce i se întâmplase
acelaŞi lucru Şi în realitate. Elliot dorea sÄ ž c⊞tge, dupÄ ž cum afrma chiar el, Å ži
tocmai aceastĞ dorinţĞ i-a fostatalĞ. Şi-a folosit toate Å žansele existente. Dar creierul
nu evalueazĞ luând o decizie raÅ£ionalÄ ž, ci una emoÅ£ionalÄ ž; pentru asta sunt
necesarepĞrÅ£i ale lobului frontal care la Elliot fusese distrus de tumoare.PosibilitÄ žÅ£ile se
evalueazĞ în lobul frontal Şi creierul încearcÄ ž,înainte de a lua o decizie, sÄ ž
prezicĞ modul în care ne-am simţi într-osituaţie sau alta. La Elliot acest proces nu mai
funcÅ£iona. El nu putea nicimĞcar sĞ aibĞ aversiune faÅ£Ä ž de cÄ žrÅ£ile riscante,
dupĞ ce pierduse osumĞ mare trĞgând din teancul periculos. Å žta foarte bine cÄ ž
teancul puteaduce la pierderi foarte mari, dar nu era în staresÄ ž punÄ ž în aplicare aceste
cunoŞtnÅ£e pentru cĞ teama sau nervozitatea îierau absolut strÄ žine. EÅ žecul lui
aratĞ cât de puÅ£in capabilĞ esteraÅ£iunea sĞ ne conducÄ ž de una singurÄ ž
comportamentul în direcÅ£ia ceabunĞ.PredilecÅ£ia pentru tragicFericirea Å ži nefericirea
sunt deci maeŞtrii prin care ne educĞ natura.Indicaţiile lor le simţim cel mai direct în
situaÅ£iile elementare alevieÅ£ii. Lucrurile care ne menÅ£in în viaÅ£Ä ž ne fac plÄ žcere: mÃ
¢ncarea,bĞutura, sexul, prietenia. Iar plĞcerea este cu atât mai mare cu cât, maiînainte,
acestea ne-au lipsit. Prima înghiÅ£iturÄ ž de apÄ ž când ne este seteare cel mai bun gust.
Prin intermediul plĞcerii, natura ne îmbie sÄ ž facemceea ce ne prieÅ žte cel mai mult. Din
motve biologice, acest control prinplĞcere Şi neplĞcere trebuie sÄ ž tndÄ ž sÄ ž
menÅ£inĞ organismul în stareoptmĞ de funcÅ£ionare. IatÄ ž de ce durerea
depĞŞeŞte în intensitate toatecelelalte afecte. Semnalarea unei probleme nu trebuie
ignoratĞ; durerea ne vachinui pânĞ când vom face tot ce ne stÄ ž în puteri pentru
corpul nostru -ba, de multe ori, din pÄ žcate, Şi dupÄ ž aceea. In general resimÅ£im
emoÅ£iilenegatve mai intens decât pe cele pozitve, iar starea de neplÄ žcere
sedeclanŞeazĞ oricum mai uŞor decât cea de plĞcere. O melodramÄ ž
neimpresioneazĞ cu uŞurinţĞ; în schimb, un flm amuzant ne face mai greu sÄ žrÃ
¢dem. AceastĞ trĞsĞturĞ neplĞcutĞ a finÅ£ei noastre o datorÄ žmbiologiei. Atunci
când, într-un experiment, subiecÅ£ii vÄ žd imagini vesele Å žitriste, ei reacÅ£ioneazÄ ž mai
puternic la cele din urmĞ, aŞa cum se constatÄ ždin interpretarea electroencefalogramei.
Omul are o predilecÅ£ie pentru tragic.AceastÄ ž situaÅ£ie s-a dovedit folositoare de-a lungul
evoluÅ£iei. Frica,tristeÅ£ea Şi furia i-au determinat pe strÄ žmoÅ žii noÅ žtri sÄ ž dea
uitĞriiorice pradĞ, oricât de bogatĞ, Å ži sÄ ž se ascundÄ ž la auzul celui mai mic
21. foŞnet din tufŞ. Şi astĞzi teama de risc este mai mare decât dorinţa de af
fericiţi. VeŞtle proaste vor avea
22. 36 / CE ESTE FERICIREA?SENTIMENTELE POZITIVE - UN GHID / 37întotdeauna în ziare
ttluri mai mari decât cele bune. Iar pierderile ne dormai mult decât ne bucurÄ ž cÃ
¢Åžtgurile de aceeaŞi valoare. DacĞ acestmecanism nu mai funcÅ£ioneazÄ ž normal,
suntem ameninţaţi de o soartĞasemĞnĞtoare cu a lui Elliot. Cu alte cuvinte, evitarea
nefericirii are oprioritate mai mare pentru noi decât gÄ žsirea plÄ žcerii, iar supÄ žrarea
ŞitristeÅ£ea le resimÅ£im mai puternic decât bucuria. AceastÄ ž moÅ žtenire aprocesului de
evoluÅ£ie, atât de utlĞ în situaÅ£ii critce, explicÄ žnumeroase tragedii mai mari sau mai
mici. Nu trebuie sĞ ne gândim la drame cumeste cea a lui Othello, a cÄ žrui gelozie nebunÄ ž
a fost atât de mare, încât adepĞŞit dragostea Å ži 1-a împins sÄ ž o ucidÄ ž pe
Desdemona. O simplĞneplĞcere de vacanÅ£Ä ž este sufcientÄ ž: soarele strÄ žluceÅ žte, o
brizĞuŞoarĞ rĞcoreŞte pielea, marea este minunatĞ, iar mâncarea bunÄ ž;
vĞînÅ£elegeÅ£i de minune cu persoana care vĞ însoÅ£eÅ žte; dar, în mijloculacestei
idile, îŞi face apariÅ£ia o macara, care lucreazÄ ž de dimineaÅ£a pânÄ ž seara chiar în
faţa ferestrei dumneavoastrĞ. E un aspect minor încomparaţie cu toate bucuriile
concediului, Şi totuŞi sunteÅ£i incapabil(Ä ž)sÄ ž-1 treceÅ£i cu vederea, iar enervarea
riscĞ sĞ vĞ strice tot concediul.IatĞ cum programarea noastrÄ ž evoluÅ£ionistÄ ž
explicĞ, printre altele, de ce,an de an, mii de turiÅ žt intenteazÄ ž procese frmelor turistce
pentru o nimicatoatĞ.De ce fericirea nu este gratuitÄ žNefericirea vine deci singurÄ ž, în
schimb fericirea trebuie dobânditĞ. Frica,furia Å ži tristeÅ£ea sunt rÄ žspunsuri la pericolele
lumii exterioare, dar naturaa conceput plĞcerea pentru a ne atrage în situaţii bune. Nu
numai oameniisunt programaţi aŞa. Şoarecii de laborator, de exemplu, se duc mereu
înacele locuri ale cuŞti în care s-au împerecheat, de parcÄ ž ar vrea sÄ ž facÄ žtotul
pentru a mai putea trĞi o datĞ acea experienÅ£Ä ž. Ceea ce-i deosebeÅ žtepe oameni de
Şoareci este imaginaÅ£ia. Spre deosebire de animale, noi nutrebuie neapÄ žrat sÄ ž f trecut
printr-o situaÅ£ie anume ca sĞ tragemconcluziile corecte pentruviitor; e sufcient sÄ ž ne
imaginĞm o întâmplare. In lumea afacerilor,anumitor întreprinzÄ žtori le este atât de
fricĞ de supĞrarea de dupĞ opierdere, încât evitÄ ž sÄ ž facÄ ž speculaÅ£ii prea
riscante. Iar în dragoste,fantezia unei nopÅ£i cu persoana iubitÄ ž, dar care ne rÄ žmâne
inaccesibilĞ, neaccelereazĞ pulsul. TrĞirea fericirii Şi aÅ žteptarea ei au astel rolul de ane
controla comportamentul. Cu aceastĞ concluzie, cercetÄ žrile moderne asupracreierului
confrmĞ o idee de bazĞ a flozofei antce, între tmp uitatÄ ž:în vreme ce astÄ žzi
mulÅ£i oameni percep fericirea ca pe ceva ce Å£ine dedestn Å ži care poate exista sau nu, gÃ
¢nditorii din Antchitate spuneau cĞfericirea este determinatÄ ž de acÅ£iuni corecte.
➞Fericirea este urmarea uneiactvitĞţi" spunea Aristotel. Fericirea nu este un dar de la zei,
ci aparÅ£inecelui care îŞi foloseŞte posibilitÄ žÅ£ile în mod optm. ⠞ž[...] aÅ ža cum
unbun strateg se serveŞte de armata pe care o are la dispoziţie în modul celmai utl pentru
luptĞ, la fel cum un bun cizmar face din pielea disponibilÄ žcea mai frumoasÄ ž
încĞlţĞminte" (Aristotel, ed. rom. 1988), un om înţeleptace întotdeauna din
înclinaÅ£iile sale Şi din ocaziile ce i se oferĞ tot ceeste mai bun. DupÄ ž Aristotel, viaÅ£a
actvĞ este secretul fericirii Şi alîmplinirii. Din aceste idei, flozofi antci au tras douÄ ž
concluzii. Prima:dacĞ fericirea rezidĞ în împlinirea tuturor posibilitÄ žÅ£ilor umane,
atuncitrebuie sĞ existe niŞte reguli general valabile pentru a o atnge. A doua:fericirea poate
f învĞţatĞ urmând aceste reguli. Nu suntem victmelestÄ žrilor noastre psihice Å ži nici
ale mediului. Pentru cĞ astĞzi nu maiînÅ£elegem prin fericire decât o stare plÄ žcutÄ ž,
nu ne este foarte uŞor sĞînÅ£elegem concepÅ£ia antcÄ ž. Mai degrabÄ ž ne uitÄ žm, plini
de invidie, la ceiaparent fericiţi, care au parte, pe nedrept, de mai multe momente euforice
decât noi. IgnorĞm cu aceastĞ ocazie faptul cÄ ž - în ciuda diferenÅ£elor dintreoameni -
elementele care ne apropie, atât biologic, cât Å ži spiritual, deceilalÅ£i sunt mai numeroase
decât cele ce ne despart. Tindem sÄ ž concepem
23. fericirea ca pe o plĞcere, fÄ žrÄ ž un drum de parcurs Å ži fÄ žrÄ ž costuri, decinu ca pe
un proces. Iar aceastĞ viziune nu este realistÄ ž.
24. 38 / CE ESTE FERICIREA?SISTEMUL FERICIRII / 39DupÄ ž tot ce Å žtm astÄ žzi despre
modul în care funcÅ£ioneazĞ sufetul nostru,putem afrma cÄ ž emoÅ£iile pozitve nu sunt
gratuite. Gânditorii antci vorbeaudespre moralitate Å ži despre realizarea optmÄ ž a
posibilitĞţilor, ŞtinÅ£amodernĞ ar vorbi despre starea optmÄ ž a organismului. Ideea
flozoflor antcirĞmâne însĞ valabilĞ Şi în lumina neurologiei actuale:
sentmenteleplĞcute nu depind de soartÄ ž - le putem atnge Å ži chiar trebuie sÄ ž o
facem.3Sistemul fericiriiNu sperĞm noi adesea cĞ fericirea va veni de la sine de îndatÄ ž ce
vadispĞrea neplĞcerea de care tocmai suferim? De s-ar termina odatÄ ž proiectulacela care
ne sileŞte sĞ petrecem searĞ de searĞ la birou! De-ar veni odatÄ žalesul sau aleasa inimii
noastre sĞ ne elibereze de singurĞtate! Tot restul seva rezolva de la sine. în spatele acestor
situaÅ£ii se afĞ concepÅ£ia cĞ oviaţĞ fÄ žrĞ suferinÅ£Ä ž duce automat la fericire.
Fericit este cel care nueste nefericit. Pare logic ca fericirea Å ži nefericirea sa se excludÄ ž
reciproc,sĞ se comporte ca doi copii într-un scrânciob. întotdeauna va f sus doarunul
dintre ei. Dar greŞim. DupĞ cum Ştm astĞzi, sentmentele pozitve Å žicele negatve din
creier sunt generate de sisteme diferite. Pentru a te simÅ£ibine nu este sufcient sÄ ž fi la
adĞpost de suferinţĞ. E o descoperireimportantÄ ž, pentru cÄ ž de aici izvorÄ žsc o serie
de recomandĞri pentruviaţĞ. SĞ facem însÄ ž mai întâi un mic experiment.Fericirea
nu este opusul nefericiriiînchipuie-Å£i cĞ eÅ žt alpinist Å ži cÄ ž tocmai te-ai rÄ žtÄ žcit în
Alpi. DupĞcâteva ore de cĞutare, gĞseŞt drumul de întoarcere, darîntre tmp s-a
fĞcut târziu. Şti cĞ nu vei ajunge în vale înainte deînserare. A început sÄ ž batÄ ž
vântul Şi au apĞrut Şi nori, în curând cadprimii stropi de ploaie. Nu se zÄ žreÅ žte
nicĞieri vreun adĞpost. Vântul îţitrimite ploaia drept în faÅ£Ä ž, pantalonii uzi Å£i s-
au lipit de picioare. Å¢i-e frig, te simÅ£i mizerabil Å ži eÅ žt enervat de propria neatenÅ£ie care
te-afĞcut sĞ pierzi atâta vreme. Acum nu-Å£i rĞmâne decât sÄ ž mergi maideparte,
în ciuda frigului, a ploii Şi a întunericului. Brusc, vezi o stâncÄ ž proeminentÄ ž. Te tÃ
¢rĞŞt dedesubt. Aici nu bate vântul Å ži pÄ žmântule uscat. îţi scoÅ£i termosul, bei o
înghiÅ£iturĞ de ceai ferbinte ŞisimÅ£i cum începi sÄ ž te încÄ žlzeÅ žt. Te relaxezi
Şi te simÅ£i uŞurat, bachiar Å£i-e bine. Dar imediat îţi aduci aminte cÄ ž te aÅ žteaptÄ ž
un drum lung.Şi hainele ude încĞ-ţi mai sunt lipite de corp. Dar nu ai simţit adineauriun
fel de fericire? Sau poate chiar fericire Şi nefericire în acelaÅ ži tmp?într-adevÄ žr, într-
un astel de moment îţi vuieŞte în cap un caleidoscopde senzaÅ£ii: unele plÄ žcute,
altele neplĞcute, toate la un loc. SenzaÅ£iileneplÄ žcute nu le exclud pe cele plÄ žcute.
Asemenea ambivalenÅ£e apar deseori,doar cÄ ž nu le conÅ žtentzÄ žm de fecare datÄ ž.
DacĞ dupĞ o prestaÅ£ieprofesionalĞ excelentĞ te aÅ žtepÅ£i la mÄ žrirea salariului cu
300 de euro ŞiprimeŞt doar 150, te enervezi, pentru cÄ ž nu te consideri apreciat la
justavaloare. în acelaŞi tmp, te bucuri totuÅ ži de venitul suplimentar. Astel,senzaÅ£ia
pozitvĞ de bucurie se contopeŞte cu cea negatvÄ ž de enervare.ExistÄ ž o plÄ žcere a fricii -
senzaÅ£ia aceea plĞcutĞ de teamĞ atunci cândvedem un flm de groazÄ ž -, iar ura Å ži
dragostea sunt adesea greu de separat.Ce tânĞr tatÄ ž, ce tânÄ žrÄ ž mamÄ ž nu Å ži-a
trimis mĞcar o datĞ la draculcopiii adoraţi? Paradoxul nu este decât aparent. Pare evident
cĞ un om nupoate f fericit atunci când se considerÄ ž nefericit. Dar ce numim noi fericireÅ ži
nefericire? Aceste senzaÅ£ii pot f defnite aproape în orice situaÅ£iemult mai clar. Atunci cÃ
¢nd ne dĞm seama cĞ starea noastrĞ pozitvÄ ž este defapt bucurie, iar cea negatvÄ ž,
furie, antagonismul dispare. Cele douĞ stÄ žripot coexista foarte bine. Pentru a înÅ£elege
mai bine aceste ambivalenÅ£e, neputem gândi la percepÅ£ii. Atunci când gustÄ žm sau
mirosim, suntem obiŞnuiţi
25. 40 / CE ESTE FERICIREA?SISTEMUL FERICIRII / 41ca multe dintre senzaÅ£iile noastre sÄ ž se
excludĞ doar aparent. Adesea,opoziţia aceasta este exact ceea ce ne atrage la mâncare:
ciocolata dulce-amĞruie sau mâncarea chinezeascÄ ž dulce-acriÅ žoarÄ ž sunt doar douÄ ž
exemple.➞Varietatea gusturilor este infnitĞ", spunea Brillat Savarin, regelebucÄ žtÄ žriei
franceze. Cât de sĞracĞ ar f bucĞtĞria dacÄ ž s-ar baza doarpe cele cinci gusturi
primare: dulce, acru, amar, iute Şi «cÄ žrnos»*? Cândeste vorba de senzaÅ£ii complexe, a
recunoaŞte fericirea în nefericire Şiinvers devine o artÄ ž. Conexiuni pentru plÄ žcere Å ži
durere PlĞcerea Şidurerea nu se exclud reciproc. Nu existÄ ž un generator de senzaÅ£ii
neplĞcuteîn organism care sĞ fe din când în când actv, devenind complet inactvîn
momentele de fericire supremĞ. Mai degrabĞ existÄ ž sisteme diferite pentrufecare tp de
senzaÅ£ii. Iar acestea pot lucra atât împreunÄ ž, cât Å ži înparalel sau unul împotriva
celuilalt. Exprimarea senzaÅ£iilor plĞcute ŞineplÄ žcute foloseÅ žte mesaje neurochimice
diferite. în cazul dorinÅ£ei, alsenzaÅ£iei de satsfacÅ£ie Å ži al atracÅ£iei sexuale,
neurotransmiţĞtoriiprincipali sunt dopamina, oxitocina Å ži beta-endorfna. Frica, tensiunea
ŞitristeÅ£ea sunt controlate printre altele de acetlcolinÄ ž Şi de hormoniistresului, cum ar f
cortzonii. Se poate vedea cĞ în creierul nostruplÄ žcerea ia naÅ žtere în alt mod decât
neplĞcerea. Imaginile reprezentândcreiere ale unor oameni fericiţi sau nefericiţi,
înregistrate de neurologulDamasio, aratĞ de asemenea cÄ ž existÄ ž conexiuni speciale
pentru senzaÅ£iileplĞcute Şi pentru cele neplÄ žcute. Este adevÄ žrat cÄ ž anumiÅ£i centri
dincreier sunt întotdeauna actvi, chiar dacÄ ž au intensitÄ žÅ£i diferite. Dar astanu trebuie
sĞ ne mire, pentru cĞ, indiferent dacĞ simÅ£im bucurie, tristeÅ£e,fricÄ ž sau furie, creierul
trebuie sĞ controleze aceste stĞri.* V. pagina 108 pentru mai multe lÄ žmuriri. (N.t.)Aceste
regiuni ale creierului acÅ£ioneazĞ diferit pentru senzaÅ£ii diferite.DacÄ ž fericirea Å ži
nefericirea ar f opuse, atunci zonele cerebrale puternicsolicitate în momentele de bucurie ar
trebui sĞ fe mai puÅ£in solicitate înmomentele de tristeÅ£e Å ži invers. Dar nu aÅ ža stau
lucrurile. Imaginilecreierelor unor pacienÅ£i fericiÅ£i Å ži nefericiÅ£i nu prezintÄ ž
maridiferenÅ£e. în fgura de la pagina 28, porÅ£iunile albe corespund uneiactvitÄ žÅ£i
intense, iar cele întunecate unei actvitĞţi reduse. Creierulmic, de exemplu, lucreazÄ ž în
momentele de bucurie doar cu emisfera stângÄ ž,iar în cele de tristeÅ£e, fricÄ ž Å ži
enervare cu ambele emisfere. StructuraarcuitÄ ž a aÅ ža-numitului gyrus ciuguli din partea
inferioarĞ a creieruluieste, în clipele de bucurie, actvÄ ž în partea dreaptÄ ž anterioarÄ ž,
ŞiinactvĞ în stânga posterior, iar în clipele de tristeÅ£e este actvÄ ž înambele
pĞrÅ£i anterioare Şi inactvĞ în ambele pÄ žrÅ£i posterioare. Atuncicând simÅ£im o
emoÅ£ie, intervin deci întotdeauna pĞrÅ£i diferite alecreierului - Å ži asta se poate vedea pe
imagini luate din interiorul craniului.Nu existĞ un centru al plÄ žcerii Å ži unul al tristeÅ£ii.
Creierul nufuncţioneazĞ atât de simplu. Apariţia emoţiilor în creier se poate
comparacu aŞezarea jucĞtorilor pe teren la jocul de fotbal. Fiecare jucÄ žtor estenecesar Å ži
nici unul nu poate decide singur soarta meciului, tot aÅ ža cum unsingur centru cerebral nu
poate declanŞa o emoţie. Regiunile creierului suntconectate între ele, iar echipa se
comportĞ în funcÅ£ie de situaÅ£ia de joc.în cazul unui corner se comportÄ ž altel decât
atunci când se afĞ îndefensivĞ. în ofensivĞ, importanţa atacantului este mai mare
decât aapĞrĞrii Şi totuŞi el depinde de cooperarea celor din spatele sÄ žu. PânÄ žla
urmĞ nu conteazĞ atât jucĞtorii izolaÅ£i cât întreaga echipÄ ž. Dreaptanefericire, stÃ
¢nga fericire De multe ori, cele douĞ jumÄ žtÄ žÅ£i ale cortexuluipar a-Å ži împÄ žrÅ£i
sarcinile - dar nu aŞa cum pretnd mediile de popularizarea Å žtinÅ£ei. Nu existÄ ž o
jumĞtate dominatĞ de emoÅ£ii Şi o alta dominatĞde raÅ£iune, care analizeazÄ ž
informaţia. Mai degrabĞ
26. 42 / CE ESTE FERICIREA?SISTEMUL FERICIRII / 43cele douÄ ž jumÄ žtÄ žÅ£i contribuie amÃ
¢ndouĞ la prelucrarea emoÅ£iilor: încazul stÄ žrilor negatve însÄ ž, este mai actvÄ ž
partea dreaptĞ, iar înmomentele de bucurie, mai actvÄ ž e partea stângÄ ž a lobului
frontal. AceastĞdiferenţĞ poate f observatĞ clar atunci când se comparÄ ž imagini
alecreierului în momente de bucurie Å ži în momente de tristeÅ£e. Se pare cÄ ž avemo
emisferĞ cerebralĞ pentru fericire Şi una pentru nefericire. Când esteafectatÄ ž una
dintre ele, viaÅ£a emoÅ£ionalĞ nu mai funcÅ£ioneazÄ ž cum trebuie.PacienÅ£ii care au suferit
un atac de apoplexie se comportĞ ciudat: cei culeziuni în partea stângÄ ž a lobului frontal
se prĞbuŞesc în depresie - înmod evident, le-au fost lezate sistemele responsabile de
senzaÅ£iile plĞcute.Un cheag de sânge în partea dreaptÄ ž a lobului frontal poate duce la
situaÅ£iaopusĞ - pacienÅ£ii sunt tot tmpul veseli. Nu ar f prea grav dacÄ ž ei nu arpierde, în
acelaŞi tmp, Şi contactul cu lumea realĞ. PacienÅ£ii aceÅ žtafac abstracÅ£ie de orice
intrĞ în contradicÅ£ie cu al nouĞlea cer. ineagÄ ž pânÄ ž Å ži boala. Neurologul
american de origine indianĞ Ramachandran adescris o asemenea pacientÄ ž (Ramachandran,
2001): dupĞ un atac cerebral înemisfera dreaptÄ ž, doamna Dodds a rÄ žmas paralizatÄ ž pe
partea stângĞ acorpului (conexiunile între creier Å ži cele douÄ ž jumÄ žtÄ žÅ£i ale
corpului sefac în cruce). Nu numai cĞ nu voia sa Å žte nimic de boala ei - nu Å žta,într-
adevĞr, nimic. Atunci când Ramachandran a întrebat-o dacÄ ž poateaplauda, a rÄ žspuns:
➞Desigur!" Apoi a lovit cu mâna sĞnĞtoasĞ aerul Şi asusÅ£inut foarte serioasÄ ž
cĞ aplaudĞ. Din creierul pacientei lipsea probabilcontraponderea menitÄ ž sÄ ž atenueze
viziunea exclusiv pozitvĞ a emisferei stângi a creierului Å ži s-o readucÄ ž la realitate. O
descoperire fĞcutĞ înlaboratorul Damasio a pus în evidenÅ£Ä ž precizia cu care anumite
pĞrÅ£i alecreierului reacÅ£ioneazĞ la stÄ žrile plÄ žcute, respectv la cele neplÄ žcute.
Aufost identfcaÅ£i neuroni specifci care nu reacÅ£ioneazÄ ž decât atunci cândomul se
confruntĞ cu situaţii aducĞtoare de nenorociri. Aceste celulecerebrale specializate
rĞspund mult mai rapid decât conÅ žtentul.în mai puÅ£in de câteva sutmi de secundÄ ž,
ele decid dacĞ o situaÅ£ie estede bun sau de rÄ žu augur (Damasio, 2001). Când oamenii
care se tem sĞvorbeascĞ în public aŞteaptÄ ž terifat sÄ ž urce pe scenÄ ž, emisfera
dreaptĞa lobului frontal este datĞ peste cap. Chiar Å ži niÅ žte bebeluÅ ži cÄ žrora li s-a dat
sĞ bea zeama de lĞmâie au reacÅ£ionat la gustul acid printr-oactvitate intensÄ ž în
emisfera dreaptĞ. Din contrĞ, dacĞ primeau bÄ žuturidulci, mai actvÄ ž devenea emisfera
stângĞ. Probabil cĞ ne este înnĞscutacest mod de distribuÅ£ie prin care emisfera stÃ
¢ngĞ contribuie mai ales ladeclanŞarea stÄ žrilor pozitve, iar emisfera dreaptÄ ž la
declanŞarea celornegatve. Faptul cĞ stÄ žrile pozitve Şi cele negatve sunt atât de
clarrepartzate celor douĞ emisfere are de-a face cu prelucrarea informaţiilor înlobul
frontal. AceastĞ parte a creierului îndeplineŞte funcÅ£ia unei centralede comandÄ ž a
comportamentului, iar un rol important revine aici, dupÄ ž cum amvÄ žzut, emoÅ£iilor.
SenzaÅ£iile pozitve ne spun ce trebuie sÄ ž facem, iar celenegatve ce trebuie sÄ ž evitÄ žm. Ca
fr cĞlĞuzitor în luarea deciziilorcreierul foloseÅ žte, pe de-o parte, tendinÅ£ele
înnĞscute (de exemplu,aversiunea faţĞ de mâncĞruri prea acre), iar pe de altÄ ž
parte experienţaacumulatĞ. De aceea, ambele emisfere ale lobului frontal - unde se
afĞmemoria de scurtĞ duratĞ - sunt preocupate permanent sÄ ž sorteze toatelucrurile
care ni se întâmplĞ dupĞ criteriul utlitĞţii lor pentruorganism. Se formeazÄ ž astel o
bazĞ de date a preferinÅ£elor Şi aversiunilornoastre. Sarcina de a ordona Å ži de a readuce
la suprafaţĞ aceste informaÅ£iieste foarte grea Şi de aceea lobul frontal i
uŞureazĞ munca,împĞrÅ£ind-o în douÄ ž: partea dreaptÄ ž este responsabilÄ ž de
experienÅ£eleneplĞcute, iar cea stângÄ ž de cele plÄ žcute. Concediul mult aÅ žteptat
este,aŞadar, o experienţĞ stocatĞ în celulele cenuÅ žii ale emisferei stângi,iar
amenda primitĞ - în neuronii celei drepte. Zâmbetul adevÄ žrat - PaulEkman a demonstrat-
o - apare concomitent cu o actvitate intensĞ la nivelulemisferei stângi a lobului frontal
(Ekman, 1990).
27. 44 / CE ESTE FERICIREA?SISTEMUL FERICIRII / 45Don Camillo Å ži Peppone Fericirea Å ži
nefericirea îŞi au propriile lorconexiuni cerebrale Å ži propria lor chimie. Dar asta nu
înseamnĞ cĞ emoţiileplĞcute Şi cele neplĞcute ar f complet independente unele
de celelalte.Putem sĞ fm în al nouÄ žlea cer Şi totuÅ ži profund triÅ žt, dar în
modnormal suntem sau bucuroŞi, sau triÅ žt. Sistemele cerebrale responsabile desenzaÅ£iile
pozitve sau negatve se întrepĞtrund atât de tare, încât osenzaÅ£ie plÄ žcutÄ ž poate
sĞ alunge una rea Şi invers. Enervarea provocatÄ žÃ®n fecare searÄ ž de stângÄ žciile
copiilor poate umbri succesul din tmpulzilei. La fel, un pic de bucurie alungÄ ž o mare tristeÅ£e -
aŞa cum se poatecit pe chipurile locuitorilor unor mari oraÅ že germane când, dupÄ ž o
lungĞperioadĞ de ploi, se aratĞ în sfârÅ žit soarele. în creier au loc permanentlupte
între senzaÅ£iile opuse. Acest principiu poate f constatat Å ži la unsimplu neuron. ExistÄ ž
în creierul nostru 100 de miliarde de asemenea puncteminuscule de conexiune - mai multe,
aŞadar, decât toate stelele din CaleaLactee. Fiecare neuron se afÄ ž în legÄ žturÄ ž cu alte
celule cerebrale: uneletransmit semnale care determinÄ ž neuronii sÄ ž devinÄ ž actvi; de la
altele vinimpulsuri de încetnire: consecinÅ£a este o luptÄ ž între stmuli. Creierul, caun mic
computer, trage concluzia în urma acestor semnale opuse Å ži o transmitela rândul sÄ žu
celorlalte celule. AceastĞ situaÅ£ie â la Don Camillo Å žiPeppone nu o gÄ žsim însÄ ž doar
la nivelul microscopic al celulelor. Majoritateaproceselor din creier sunt controlate de forţe
contrare Şi tot aŞafuncţioneazĞ conexiunile emoţionale: sentmentele pozitve pot
eliminasentmentele negatve Şi invers. Croasant antstres Principiul acţiune-contraacţiune
ne oferĞ posibilitatea de a ne infuenÅ£a starea psihicÄ ž îndouÄ ž feluri. Prin mijloace
diferite se poate atnge acelaŞi scop: Montaigne,flozoful francez,si-a început pe bunÄ ž
dreptate eseurile despre înţelepciunea vieţii exact cuacest moto. Succesul va f obţinut,
desigur, de cĞtre cel care Şte sĞcombine mai multe mijloace. CunoÅ žtnÅ£ele despre
autoreglarea organismului nevor ajuta, t Cel care pierde tmp în fecare dimineaÅ£Ä ž în
ambuteiajul formatîn drum spre serviciu are dreptate sÄ ž fe supÄ žrat. Aici se acumuleazÄ ž
oserie de stmuli care ne îndeamnĞ fe la luptĞ, fe la fugÄ ž: spaÅ£iul micdin maÅ žinÄ ž,
zgomotul motoarelor, frica de a pierde o întâlnire Şi, cel mairÄ žu, faptul de a f blocat
între maŞini, neputncios. în organismul nostruse declanÅ žeazÄ ž automat o reacÅ£ie de
stres. ConsecinÅ£ele sunt furia,nerĞbdarea, enervarea generalÄ ž Å ži, atunci când am ajuns
în sfârŞit ladestnaÅ£ie, epuizarea. Cea mai potrivitÄ ž metodÄ ž de a scÄ žpa de aceastÄ ž
starear f sĞ evitĞm ambuteiajele matnale. De multe ori acest lucru nu e
posibil.CunoŞtnţele despre modul în care ne putem controla emoţiile ne dau
însĞposibilitatea de a ne îmbunĞtĞţi dispoziÅ£ia cu niÅ žte mijloace foartesimple,
în ciuda stresului. Putem încerca sĞ ne reprimÄ žm sentmentelenegatve direct - ascultÃ
¢nd casete audio sau un curs de limbÄ ž, ceea ceatenueazÄ ž senzaÅ£ia de pierdere de vreme.
Putem încerca de asemenea sĞstmulĞm declanÅ žarea unor senzaÅ£ii plÄ žcute. De
exemplu, ne putem obiŞnuica, odatĞ ajunŞi la destnaÅ£ie, sÄ ž nu ne repezim imediat
sĞ lucrĞm, ci maiîntâi sĞ bem un cappuccino Å ži sÄ ž mâncÄ žm un croasant pufos.
Bucuria unuial doilea mic dejun ne va îmbunÄ žtÄ žÅ£i dispoziÅ£ia încÄ ž din maÅ žinÄ ž.
înaŞteptarea unui eveniment plĞcut, creierul elibereazÄ ž neurotransmiÅ£Ä žtoricare ne
fac sĞ resimÅ£im plĞcere. Şi cum în mecanismul autoreglÄ žriiplÄ žcerea Å ži stresul
sunt interdependente, bucuria va acÅ£iona împotrivasupÄ žrÄ žrii. Vom afa Å ži despre alte
modalitĞţi de a folosi funcÅ£iileneurofziologice ale sufetului pentru a ne îmbunÄ žtÄ žÅ£i
starea psihicĞ.Multe dintre ele derivĞ - dupÄ ž cum aratÄ ž exemplul simplu al Å žoferului -
dindouĞ idei: avem libertatea, adesea ignoratÄ ž, de a ameliora modul în carepercepem o
situaÅ£ie, chiar Şi atunci când nu putem infuenÅ£a noi înÅ žineacea situaÅ£ie. Apoi,
putem învĞţa sĞ evitĞm sentmentele negatvefolosindu-le pe cele pozitve.

Suggestons
 PowerPoint 2013 : Astuces et techniques
Cours en ligne - LinkedIn Learning

Les fondements du SEO internatonal

Cours en ligne - LinkedIn Learning

Office 365 : L'essentel de PowerPoint

Cours en ligne - LinkedIn Learning

Deborah harkness cartea pierdută a vrăjitoarelor - 1 - cartea pierdută a vr...

Giltract Transport

Dincolo de bine si de rau friedrich nietzsche [ibuc.info]

Teodora Thoth

13 harv-eker-secretul-minti-de-milionar-s
Adrian Halaida

Picasso -reteta bucuriei

Biblioteca "Liviu Rebreanu"

Napoleon hill secretul bogăţiilor

Stefan Vandalac

Kendall Haven - 100 greatest science discoveries of all tme

Cristana Toma

Ioan Muntean - Sinteza Elementelor de Alchimie Spirituala

rEvoluta Interioara

LinkedIn Corporaton © 2018