Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
7. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si aparute in cursul unor stari
fiziologice
1.Gingivita de pubertate
2.Gingivita din cursul ciclului menstrual
3.Gingivita de sarcina
4.Gingivita de menopauza
15. Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodontita marginala
cronica superficiala
-in stadiul de leziune stabila, intensitatea mai redusa a semnelor caracterizeaza gingivita cronica
propriu-zisa
-cand devine leziune avansata=>PCMS
-microulceratii in epiteliu si in zonele epiteliale de hiperkeratoza si parakeratoza
-cresterea nr de plasmocite care devin preponderente in profunzimea corionului, perivascular si
in imediata vecinatate a epiteliului jonctional
-creste nr de limfocite B, care pot semnala transformarea gingivitei in parodontita
-epiteliul jonctional prezinta fenomene de largire a spatiilor intercenulare si patrunderea in aceste
spatuu a unor resturi celulare provenite din neutrofile, limfocite si monocite distruse
-lamina bazala e fragmentata , duplicata si intrerupta in multiple locuri; uneori fragmente din
lamina bazala pot aparea in corionul subiacent
-dpdv histochimic, cresc nivelul si activitatea unor enzime precum:
-colagenaze; fosfataza alcalina si acida; betaglucuronidaza; esteraze; elastaze;
citocromoxidaza;lactidehidrogenaza; aminopeptidaze; arylsulfataza
-agravarea si accentuarea lor: staza, concentrarea de plasmocite si imunoglobuline in corion; leziuni
histolitice multiple=>tranzitia spre forma avansata de gingivita cronica cu influente demineralizante
asupra oslului alveolar(parodontita marginala cronica superficiala-PMCS)
55.GSUN:simptomatologie subiectiva
-dureri intense la atingerea gingiei
-dureri spontane iradiate in oasele maxilare
-accentuarea durerilor la contactul cu alimente fierbinti, condimente, masticatie
-senzatie de gust metalic si alterat
-limitarea deschiderii gurii prin trismus
-halena fetida intensa
56.GSUN:simptomatologie obiectiva
• Semne patognomonice:
-papilele prezinta la varf o ulceratie crateriforma care se extinde si la MGL
-ulceratiile acoperite cu depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuie la cenusiu-murdar
-aspectul papilelor si MGL pe distante de 1 sau mai multi dinti este crateriform, crenelat si poate fi
delimitat la baza de un lizereu linear eritematos
• Alte semne obiective
-culoare rosie a portiunilor gingivale neulcerate
-gingivoragii la atingeri mici sau spontan
-hipersalivatie vascoasa
-leziuni de tip ulcerativ, necrotic,mai rar, pe mucoasa jugala, a buzelor si mucoasa linguala
-rigiditatea fetei
-adenopatie regionala
58.GSUN:evolutie si complicatii
-in absenta tratamentului poate evolua spre forme mai grave cu distructii parodontale intinse si
denudarea radacinilor
-sindromul de alterare a starii generale se accentueaza
-complicatii -stomatita gangrenoasa sau noma
-meningita
-abces cerebral
-septicemia
-rareori poate retroceda spontan
-sub tratament evolueaza rapid spre reducerea suferintelor acute locale si ameliorarea starii generale
-recidivele sunt frecvente, mai ales in absenta corectarii factorilor favorizanti
60.Gingivostomatita herpetica:simptomatologie
-vezicule solitare sau grupate, ce contin lichid clar cu celule degenerate si virusi herpetici
-pe gingie, mucoasa buzelor, jugala, a limbii, valului palatin si istmului faringian
-la limita cutaneo-mucoasa pe buze- vezicule in numar variabil, in buchet, ce se sparg la cateva zile
aparand o ulceratie confluenta, marginita de un contur policiclic
-ulceratia se acopera de cruste si se poate suprainfecta
-pe mucoasa bucala veziculele se sparg rapid de la aparitie si apar ulceratii superficiale, de culoare
galben-gri cu halou rosu, inflamator
-si aceste ulceratii se pot suprainfecta, aparand si durere
-halena
-dificultati de masticatie
-adenopatie loco-regionala
-stare generala alterata, febra, curbatura, cefalee
61.Herpangina
-la copii in special vara
-leziuni eritematoase, veziculoase si ulceratii pe valul palatin si mucoasa istmului faringian
-se poate insoti de infectii cutanate date de acelasi factor: Coxsackie A sau B sau de ecovirusi
63.Gingivostomatita aftoasa:simptomatologie
-leziune elementara – afta
-leziune initiala – vezicula de scurta durata pe mucoasa bucala ce se sparge si lasa o ulceratie
-afta -pe mucoasa gingivala, labiala, jugala, linguala, fren lingual
-intrun singur loc sau generalizata
-afte bucale+in regiunea genitala aftoza bipolara
-dimensiuni afte– mici 0,2-1 cm diametru rotunde sau alungite, se vindeca in 7-10 zile fara cicatrici
-mari 1-3 cm neregulate, persista cateva saptamani, lasand cicatrice
-ulceratia – alb-galbuie, margini netede bine conturate, cu halou eritematos
-de regula aftele sunt dureroase la masticatie si deglutitie si se pot insoti de trismus
-hipersalivatie
-adenopatie loco-regionala
71.Parodontita prepubertala
-la dentitia temporara si mixta
-asociata unor boli generale si genetice
-Papillon-Lefevre – hiperkeratoza palmara, plantara, la genunchi
- pierderea DT la 5-6 ani si a DP la 15 ani
-Chediak-Higashi –parodontita marginala profunda rapid distructiva
-Down-pungi adanci
-Cohen-
-Ehlers-Danlos - hiperelasticitatea pielii si articulatiilor, cresterea mobilitatii dentare
-calcifieri subcutanate
-pseudotumori subcutanate
-defecte oculare
-tulburari cardiovasculare si gastrointestinale
-Marfan
-Cross-McKusick-Breen
– hipertrofie gingivala
- hiperpigmentatia pielii
-opacifierea corneei
-tulburari nervoase de tip spastic
-Sindromul deficientei de adeziune leucocitara
-Boala Crohn
-Boala celulelor Langerhans
-Agranulocitoza infantila genetica
-Neutropenia familiala ciclica
-Hipofosfatazia
97.Retractia gingivala
=expresia clinica a unei evolutii obisnuite, prin eruptie pasiva, sau a unor circumstante anormale sau
patologice
-evidenta clinic in conditii de imbolnavire a parodontiului marginal
=urmarea distrugerii osului alveolar subiacent care ii este parodontiului suport, urmata de o
rapida proliferare a epiteliului in directie apicala
-in parodontita marginala rapid progresiva retractie de 2-4 mm/an
• Factori ce influenteaza retractia
-depuneri masive de tartru in santul gingival
-trauma ocluzala, bruxismul
-unele obiceiuri vicioase ca apasarea gingiei cu un obiect dur
-trauma directa asociata cu inserarea in tesuturie loi a unor microobiecte metalice
-factori anatomici: tulburari de eruptie, forma individuala a dintilor, malpozitii, dehiscenta si fenestratia
gingivala, tractiunea bridelor si frenurilor, insertii musculare aberante
-impact alimentar, in special pe P la M superiori
-trauma mecanic directa prin periaj excesiv, intempestiv, exagerat de frecvent, firul de matase aplicat
brutal, folosirea traumatica a scobitorilor, periajul interdentar
-cauze iatrogene –obturatii,lucrari protetice ce traumatizeaza gingia
-unele interventii chirurgicale:gingivectomia, operatiile cu lambou, vindecarea prin fibrozare retractila a
MGL
• Retractia se insoteste de:
-hiperestezie la contact explorator, in masticatie, la atingeri cu tacamuri metalice, alimente fierbinti si
reci, la aspiratia aerului rece
-dificultatea de a peria corect si eficient
-reducerea eficientei detartrajului manual, mecanic si cu ultrasunete
-cresterea riscului de aparitie a cariilor in zonele sensibile si de instalare a gingivitelor si a urmarilor
acestora
-aspect nefizionomic si suferinte subiective si obiective:limitarea deschiderii gurii, ras controlat,fortat
pentru a masca defectul, fonatie modificata , depresie nervoasa, anxietate in public si in relatiile cu cei
din jur
La varstnici e considerata obisnuita, chiar fiziologica, de senescenta
-exista totusi o inflamatie redusa, oculta clinic
-involutia de senescenta se caracterizeaza prin degenerescenta tesutului conjunctiv si a fibrelor de
colagen, atrofia osului alveolar redus in volum, cu cresterea densitatii osoase
-dintii au coroana clinica alungita, radacina clinica scurtata, fara mobilitate patologica
-nu se poate vorbi de o retractie gingivala pura, fiind intotdeauna consecinta unor cauze