Sunteți pe pagina 1din 39

5

Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Capitolul I

I. PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE.


TIPURI DE FORŢE

I.1 Compunerea forţelor prin metoda analitică

Forţele sunt mărimi fizice vectoriale şi de aceea se compun prin


metodele de compunere a vectorilor.
Metoda analitică este foarte importantă şi interesantă deoarece
cu ajutorul ei se poate compune un număr mai mare de forţe concurente;
dacă forţele nu sunt concurente ele pot deveni concurente cu ajutorul
unor translaţii permise: translaţii de-a lungul aceleiaşi drepte (se
translatează vectorul mutându-se originea acestuia şi păstrându-se aceeaşi
valoare numerică şi sens al vectorului) şi translaţii cu ajutorul unor drepte
paralele (se mută vectorul pe o altă dreaptă suport paralelă cu prima
ş.a.m.d.).
Metoda analitică are mai multe etape de rezolvare:

1. Efectuarea corectă a desenului cu orientarea şi mărimea


forţelor conform enunţului problemei. Forţele având originea în originea
sistemului de axe ortogonal (ox,oy) unde ox  oy.

2. Descompunerea fiecărei forţe în parte după cele două axe ox şi


oy. Descompunerea se realizează astfel: se duc perpendiculare punctate
din vârful fiecărei forţe pe cele două axe (ox şi oy) şi se obţin astfel două
componente pentru fiecare forţă. Este ca şi cum sistemul iniţial de forţe a
fost înlocuit de un alt sistem cu mai multe forţe, dar orientate după două
direcţii perpendiculare : ox şi oy. Forţele care sunt deja orientate după
una din axe nu se descompun. Se realizează apoi şi un desen intermediar
care conţine doar componentele forţelor pe direcţiile ox şi oy.
y y

 6
 F deFmecanică - clasa a IX-a
FGhid
y
de rezolvare a problemelor
y

Atenţie! forţele obţinute au originea comună în 0.


 
0 Fx x 0 Fx x

3. Se scrie sistemul vectorial ce conţine cele două rezultate


 
parţiale R x ; R y orientate după cele două direcţii ox şi oy. Rezultantele
apar ca o sumă de componente coliniare, orientate după una din axe.
Sistemul vectorial este:

   
Rx  F1x  F2 x  F3x  ...(ox)
ex.:    
R y  F1 y  F2 y  F3 y  ...(oy)
  
Sistemul este scris pentru mai multe forţe: F1 ; F2 , F3 ...

4. Sistemul de ecuaţii vectoriale devine scalar, deci se poate


calcula, atunci când se aplică următoarea regulă de semne:
Regulă: forţele orientate într-un sens arbitrar ales şi convenabil se
consideră pozitive iar cele orientate în sens contrar se consideră
negative.

5. Se calculează efectiv cele două rezultante Rx şi Ry. Se stabileşte


deci, valoarea numerică a lui Rx şi Ry dar şi orientarea acestora şi se poate
face un nou desen intermediar ajutător.
7
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a


 R
Ry



0 Rx x

 
6. Cele două rezultante R x şi R y se compun apoi prin regula
 
paralelogramului (se duc paralele la R x şi R y şi se obţine un
 
dreptunghi, deoarece R x  R y ) diagonala mare a dreptunghiului

reprezintă rezultanta finală R , a sistemului de forţe concurente. Deci se

poate calcula modulul R şi orientarea vectorului R .

  
R  Rx  R y 2 2 2
   R  Rx  R y  R  Rx2  R y2
Rx R y
Teorema lui Pitagora
8
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Prin desenul final se observă orientarea lui R , se consideră
unghiul     R, ox  ;

Ry Rx
sin   ; cos  
R R ;

Ry
tg 
Rx

În cadrul aceluiaşi paragraf se amintesc câteva formule


trigonometrice ajutătoare:
B  ABC dreptunghic  = 90o


c
a

A b C

a, b - catete
c - ipotenuză

cateta opusă b
sin   
ipotenuză c
cateta alaturata a
cos   
ipotenuză c

1 cateta opusă b
tg    ;
ctg cateta alaturata a
sin  cos 1
tg  ; ctg  sin   tg
cos
9
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Funcţiile sin, cos, tg, ctg pentru cele mai întâlnite unghiuri.

 sin cos tg ctg


0o 0 1 0 -
30o 1/2 3 /2 1/ 3 3
45o 2 /2 2 /2 1 1
60o 3 /2 1/2 3 1/ 3
90o 1 0 - 0
180o 0 -1 0 -
210o -1 0 - 0

Această metodă ajută foarte mult la rezolvarea problemelor de


dinamică în care asupra unui corp acţionează mai multe forţe: greutate,
reacţiunea normală, tensiunea, forţa de frecare etc.

1.1. Să se calculeze rezultanta următoarelor forţe ce acţionează


asupra unui corp, atât ca modul cât şi ca orientare. Fie F 1 = 3N şi face cu
axa ox unghiul  = 30 o, F2 = 5N face cu axa oy unghiul  = 45 o,
F3 = 1N şi F4 = 4N face unghiul  = 60 o. Forţele sunt orientate ca în
figura următoare (a):
10
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

y y


F2 y

  
 F1 y
 F1  F1
0 
F4 x 0
x    x
 
F2 x  F1x
F3

F3

  F4 y
F4 F4
a) b)

Rezolvare:

Se descompun forţele din figura a) şi se obţine figura b).

   
Rx  F1x  F2 x  F4 x
3.     
Ry  F1y  F2 y  F3  F4 y
y


F2 y


 F1 y
F4 x
 0  x
F2 x  F1x
F3


F4 y
c)
11
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Reprezentăm în figura c) doar componentele cu orientările


corespunzătoare fiecăreia.

4. Se consideră toate forţele orientate în sensul pozitiv al axelor


ox şi oy pozitive şi celelalte negative, această alegere făcându-se
arbitrar.
Sistemul vectorial poate fi astfel transcris scalar:

Rx  F1x  F2 x  F4 x

Ry  F1y  F2 y  F3  F4 y
Se calculează numeric componentele; s-au haşurat pe figura b)
triunghiurile în care se aplică funcţiile trigonometrice sin şi cos.
 3 3
F1x  F1 cos   2,5N
2

F  F sin   3  1,5 N
 1 y 2 2
12
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

 5 2
F
 2x 2  F sin    3,5 N
 2

F  F cos   5 2  3,5 N
 2 y 2 2
 1
F 
 4 x 4 F cos   4   2N
2

F  F sin   4 3  3,4 N
 4 y 4 2
F1 y
ex.: sin    F1 y  F1  sin 
F1
F1x
cos   F1x  F1  cos
F1

Rx  2,5  2  3,5   3  3N


5. 
Ry  3,5  1,5  1  3,4  0,6 N
y

R

Ry

 0
Rx x
13
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Se observă din calcul că Rx<0 şi Ry>0 raportându-ne la


orientările alese arbitrar.

R Rx2  R y2  (3) 2  (0,6) 2  9  0,36  9,36


6.
R  3N

Ry 0,6
sin     0,2
R 3
R 3
cos   x   1
R 3
sin  0,2
tg    0,2
cos  1

1.2. Se consideră un sistem de axe ortogonal: ox; oy şi oz


  
(unde ox  oy  oz). Fie i , j , k versorii axelor ox, oy şi oz. Să se
calculeze:

a) expresia analitică a forţei F în funcţie de proiecţiile ei pe cele
trei axe de coordonate;
 
b) expresia analitică a sumei a două forţe F1 şi F2 în funcţie de
proiecţiile lor pe cele trei axe de coordonate;
 
c) expresia analitică a diferenţei a două forţe F1 şi F2 în funcţie
de proiecţiile lor pe cele trei axe de coordonate.

Rezolvare:
  
a) Se ştie că: i  j  k 1
 
i  j  0
   
i  j  i  j  cos 90 0  0
i  k  0 deoarece produsul scalar
cos 90 0  0
 
 j  k  0
(vezi definiţia produsului scalar a doi vectori)
14
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

i  i  i 2  1
  2  
i  i  i  i  cos 0 0  i 2
 j  j  j 1 deoarece produsul scalar
cos 0 0  1
  2
k  k  k  1
   
F  F x  F y  Fz
    (vezi figura)
F  F x  i  F y  j  Fz  k


Fz


k 
F 
Fx
0
  x
j i


Fy

       
F 2  F  F  ( Fx  i  Fy  j  Fz  k )  ( Fx  i  Fy  j  Fz  k )
           
F 2  Fx2 i  i  Fy2 j  j  Fz2 k  k  Fx Fy i  j  Fx Fz i  k  Fy Fx j  i 
     
 Fy Fz j  k  Fz Fx k  i  Fx Fy k  j  Fx2  Fy2  Fz2

F 2  Fx2  Fy2  Fz2  F  Fx2  Fy2  Fz2


b)
15
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

      
F1  F1x  F1 y  F1z  F1x i  F1 y j  F1z k
      
F2  F2 x  F2 y  F2 z  F2 x i  F2 y j  F2 z k

        
S  F1  F2  ( F1 x i  F1 y j  F1 z k )  ( F2 x i  F2 y j  F2 z k ) 
  
 ( F1 x  F2 x )i  ( F1 y  F2 y ) j  ( F1 z  F2 z ) k 
S ( F1 x  F2 x ) 2  ( F1 y  F2 y ) 2  ( F1 z  F2 z ) 2  S x2  S y2  S z2

unde: Sx = F1x + F2x


Sy = F1y + F2y
Sz = F1z + F2z
c)
        
D  F1  F2  ( F1 x i  F1 y j  F1 z k )  ( F2 x i  F2 y j  F2 z k ) 
  
 ( F1x  F2 x )i  ( F1 y  F2 y ) j  ( F1z  F2 z ) k 
D ( F1 x  F2 x ) 2  ( F1 y  F2 y ) 2  ( F1 z  F2 z ) 2  Dx2  D y2  Dz2

unde: Dx = F1x - F2x


Dy = F1y - F2y
Dz = F1z - F2z
     
1.3. Fie forţele: F1  2i  5 j şi F2  3i  6 j . Se cere:
a) să se reprezinte grafic cele două forţe;
b) unghiurile 1 şi 2 făcute de cele două forţe cu axa ox;
  
c) să se calculeze forţa F  3F1  2 F2 ; să se reprezinte grafic şi să se
calculeze unghiul  făcut cu axa ox;
 
d) să se calculeze produsul scalar F1  F2 .
16
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

a)
y

 F2
F2 y



 F
i
1x
j 2
0 1

F2 x x


 F1
F1 y
     
b) F1  F1 x i  F 1 y j şi F2  F2 x i  F 2 y j

F1x  2 N si F1 y  5 N
Din identificare
F2 x  3 N si F2 y  6 N
F1 y 5
tg1      2,5  2,5
F1 x 2
F2 y 6
tg 2   2
F2 x 3
c)
  
F  3F1  2 F2
          
F  3( 2i  5 j )  2(3i  6 j )  6i  15 j  6i  12 j  12i  3 j
 Fx  12 N ; Fy   3  3 N
17
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

F  Fx2  Fy2  153 N


Fx

y
 x

F 

 F
Fy

o y

x
Fx

3 1
F
tg      0,25
12 4
d)
             
F1  F2  (2i  5 j )  (3i  6 j )  2i  3i  2i  6 j  5 j  3i  5 j  6 j 
       
 2  3i  i  2  6i  j  5  3 j  i  5  6 j  j  6  30  24
I.2. Principalele mărimi fizice scalare

m - masa unui corp [m] SI = 1kg


V - volumul unui corp [V] SI = 1m3
 - densitatea unui corp [] SI = 1kg/m3
g 10 3 kg kg
Exemplu:  apă  1 3  1 6  3  10 3 3
cm 10 m m
kg 3 g
deci 1 3  10
m cm 3
În cazul unui amestec format din mai multe lichide de densităţi
diferite amestecul rezultat va avea o densitate care nu va fi o medie
aritmetică a celorlalte ci se calculează ca în problema următoare.

1.4. Se dau trei lichide de densităţi 1, 2 şi 3 şi mase m1, m2


şi m3. Să se calculeze volumul şi densitatea amestecului de lichide.
18
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Rezolvare:
Considerăm:
m - masa amestecului de lichide m = m1 + m2 + m3
V - volumul amestecului de lichide
m m m
V  V1  V2  V3  1  2  3
1  2  3
 - densitate amestec

m m1  m2  m3 m1  m2  m3 (m1  m2  m3 ) 1  2  3
   
V V1  V2  V3 m1 m2 m3 m1  2  3  m2 1  3  m3 1  2
 
1  2  3

I.3. Greutatea; reacţiunea normală; tensiunea din fir; forţele de


frecare

I.3.a) Greutatea: G este o forţă care indiferent de poziţia
corpului este permanent verticală.
 
G  mg

Orice corp are greutate; direcţia acestei forţe nu depinde de


orientarea planului pe care este aşezat corpul. Punctul de aplicaţie al lui

G se află în centrul de greutate al corpului.


g
m

G
Câmp gravitaţional
19
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

 
Greutatea G are modulul mai mare decât al lui g (acceleraţia

gravitaţională) atunci când m - masa corpului este supraunitară şi G are

modul mai mic decât cel al lui g atunci când m este subunitară.

 
G G


I.3.b) Reacţiunea normală sau normala la suprafaţă: N
este întotdeauna perpendiculară pe planul pe care apasă corpul. Existenţa
normalei implică existenţa unui plan (suprafaţă) pe care corpul apasă.

Punctul de aplicaţie al normalei N este în interiorul corpului pe
suprafaţa pe care apasă corpul.
 
Obs. Acţiunea (de exemplu G ) şi reacţiunea normală N sunt aplicate
la corpuri diferite, având aceeaşi directie ,acelaşi modul dar sensuri
diferite (vezi figura a). )
a) b) c) d)
 
 N N
N 
N

  G 
G G G
20
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

1.3.c) Tensiunea elastică din fir : notată T , apare în fire, tije,
sau cabluri tensionate (se consideră un fir/tijă/cablu ideal adică
inextensibil şi de masă neglijeabilă ).

 
T T'


T  
T T
 
T T
 m1
G m2

 
G1 G2


Se observă din figuri că se desenează două forţe de tensiune T în
punctul imaginar de tăietură ; una din forţe acţionează efectiv asupra
corpului, cu punctul de aplicaţie în interiorul corpului, iar cealaltă forţă
care are punctul de aplicaţie pe suprafaţa de sprijin acţionează asupra
acesteia.
 
Cele două T şi  T sunt rezultatul principiului III al mecanicii
clasice, principiul acţiunii şi reacţiunii şi sunt egale ca modul şi opuse ca
sens .
Într-o problemă cu mai multe fire ideale se ţine cont de
următoarea regulă: fiecare fir are tensiunea proprie (una singură) şi se
  
notează în ordine: T1 , T2 , T3 etc.
21
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

I.3.d) Forţele de frecare la alunecare ( F f ) apar la suprafaţa de
contact dintre corpuri şi sunt forţe de tip rezistent care se opun mişcării
corpului şi deci ele sunt tot timpul orientate în sens invers mişcării
corpului. Forţele de frecare la alunecare se găsesc în planul mişcării, al
alunecării.

 a
N

Ff

 F'f
G

Iniţial se stabileşte sensul de mişcare al corpului şi apoi se



figurează F f în sens opus mişcării.
Conform principiului acţiunii-reacţiunii şi în acest caz există
practic două forţe de frecare, una acţionând asupra corpului, iar cea de a

doua asupra planului pe care se mişcă corpul. F ' f este egal în modul şi

de sens contrar cu F f .
S-a observat din legea a II-a a frecării că F f  N , deci depinde
de modulul reacţiunii normale N şi trebuie mai întâi calculat întâi N şi
apoi F f .

Etapele de rezolvare a problemelor


22
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Dacă asupra unui corp acţionează mai multe forţe concurente


       
diferite F1 , F2 , F3 , ..., Fn ( G; N ; F f ; T ) pentru a putea afla
acceleraţia cu

care se mişcă sistemul sau o altă necunoscută cerută de problemă trebuie


urmărite nişte etape:
a) Se efectuează desenul în care fiecare forţă are orientarea
corectă şi se stabileşte sensul de mişcare al corpului (corpurilor dacă sunt
legate prin fire).
b) Se alege un sistem de axe ortogonal ox  oy cu originea în
originea sistemului de forţe, sensul pozitiv al axei ox(oy) este considerat
sensul mişcării.
Aceste axe se aleg convenabil pentru a putea efectua
descompunerea forţelor care nu se găsesc orientate pe cele două direcţii.
De obicei se consideră una din axe suprafaţa planului pe care sunt aşezate
corpurile iar cealaltă axă perpendiculară pe această suprafaţă.
c) Se descompun toate forţele pe cele două direcţii alese, fac
excepţie forţele care sunt deja orientate pe una din aceste direcţii.
d) Se scrie ecuaţia vectorială a principiului II ce conţine suma
vectorială a forţelor care este egală cu masa corpului înmulţită cu
acceleraţia dacă aceasta există, dacă nu se egalează această sumă cu zero.
   
F1  F2  ...  Fn  ma
sau
   
F1  F2  ...  Fn  0 dacă a  0

Pentru uşurarea calculului până la trecerea la ecuaţiile scalare se


mai pot scrie şi cele vectoriale pe cele două direcţii alese , de exemplu:
   
ox: F1x  F2 x  ...  Fnx  ma x
   
oy: F1 y  F2 y  ...  Fny  0, a y  0
23
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

e) Sistemul de ecuaţii se transcrie în ecuaţii scalare, ţinându-se


cont de sensul forţelor. Se consideră pozitive forţele care au sensul
identic cu cel al mişcării şi negative cele orientate în sens contrar (aceasta

pentru forţele care se găsesc orientate pe axa mişcării); pentru celelalte


forţe se alege un sens pozitiv convenabil. De obicei se aleg pozitive
forţele astfel încât suma algebrică să fie pozitivă.
f) Se rezolvă sistemul.
g) Se interpretează rezultatul şi se trag concluzii.

Exemplele ce urmează sunt într-o ordine graduală a dificultăţii şi


parcurg etapele de mai sus.

1.5. 1) Să se calculeze acceleraţia cu care se mişcă un corp de masă m


dacă asupra lui acţionează o forţă F:
a) orizontală;
b) care face unghiul  cu orizontala.
Mişcarea se produce iniţial fără frecare.

2) Să se calculeze acceleraţia corpului cu masa m atunci când


avem frecare cu planul, coeficientul de frecare la alunecare fiind , iar
forţa F este:
a') orizontală;
b') face unghiul  cu verticala.

Să se interpreteze pentru a') şi b') cazul în care a este zero. Se
dau: F=6N, m=2kg, =30o, =60o, g=10m/s2, =0,1.

Rezolvare:
24
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

1.a) În acest caz simplist se observă că forţele sunt deja orientate pe


cele două direcţii alese ox şi oy, deci nu necesită o descompunere. Sensul

acceleraţiei a este practic sensul de mişcare al corpului. (vezi figura)
   
Ecuaţia vectorială este: F  N  G  ma

 
ox : F  ma
Scrisă pe componente devin:   
oy : N  G  0
Scrisă y
scalar este: 
N
ox : F  ma 
F 
 a

oy : N  G  0 
x

1) G
2)

S-a considerat pozitiv pe ox sensul de mişcare al corpului (sensul



lui a ), iar sensul pozitiv al axei oy a fost arbitrar ales .
F 6
1)  a  ; a   3m / s 2
m 2
2)  N  G  mg; N  G  2  10  20 N
Acceleraţia în acest caz este dată de unica forţă ce acţionează

asupra corpului, F fiind o forţă de tip motor şi dă mişcare corpului.

1.b) Se observă că forţa F nu se găseşte pe nici una din direcţiile
considerate ox şi oy şi de aceea trebuie descompusă:
25
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

F
cos   x  Fx  F cos 
F 
cele două componente ale forţei F
F
sin   y  Fy  F sin 
F

y
 
F F
 y
N

 a
 x
 Fx
G

   
Ecuaţia vectorială: F  G  N  ma
 
ox : Fx  ma
sau    
oy : N  Fy  G  0
Ecuaţiile scalare:
26
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

ox : F cos  ma 1)

oy : N  F sin   G  0
2)

3
6
F cos  2  2,59m / s 2
1)  a  a
m 2
1
2)  N  G  F sin   N  mg  F sin   2  10  6   17 N
2
În cazurile 1.a) şi 1.b) ecuaţiile pe ox şi calculul normalei sunt
practic gratuite deoarece normala este folositoare doar în calculul forţei
de frecare, care în cazurile 1.a) şi 1.b) nu există.
Dacă acceleraţiile calculate în cazurile 1.a) şi 1.b) sunt nule
înseamnă că acest corp se mişcă cu viteză constantă sau este în repaus.
F cos 
În cazul 1.b) acceleraţia corpului este a  , deci forţa
m

motoare este F cos  , componenta pe axa ox a forţei Forţa F sin 
F .

, componenta pe axa oy a forţei F nu dă mişcare corpului, ci permite

calculul normalei N care va fi diferită de cea de la punctul 1.a).
2.a')
y

N


Ff F 
a
x

G
27
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Forţa de frecare este dispusă în sens opus sensului de mişcare al


corpului.
    
Ecuaţia vectorială: F  F f  G  N  ma sau
  
ox : F  Ff  ma
  
oy : N  G  0
Sistemul scalar este:

ox : F  N  ma 1)

oy : N  G  0
2)

F  N F  mg
1)  a  a
m m
2)  N  G  N  mg

Sistemul este un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute N şi


a; Se poate rezolva prin substituţie înlocuindu-se N în prima ecuaţie.
6  0,1  2  10
a  2m / s 2
2
Se observă că dacă a = 0, F = mg deci F = Ff, adică frecarea cu
planul orizontal pe care stă corpul este destul de mare şi deci corpul stă

în repaus sau se mişcă cu v  ct. sub acţiunea forţei F.
2.b')
28
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

 y
N


F
Fy

 x
Ff 
a


 Fx
G
Fx  F sin  ; Fy  F cos 

    
F  Ff  N  G  ma
  
ox : Fx  Ff  ma
sau    
oy : N  Fy  G  0
ox : F sin   N  ma 1)

oy : N  F cos   G  0
2)

F sin   N
1)  a
m
2)  N  G  F cos   N  mg  F cos 
2) în 1) 
F sin    (mg  F cos  ) ( F sin   F cos  )  mg
a 
m m
F
a (sin    cos  )  g
m
6 3 1
a    0,1    0,1  10  a  1,74m / s 2
2 2 2
29
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Dacă a=0  F(sin+cos) = mg


 Fsin = (mg - Fcos)  Fsin = Ff

Forţa motoare Fx = Fsin este egală cu Ff şi deci corpul se



găseşte în repaus sau în mişcare cu v = ct.
Se observă scăderea acceleraţiei în cazul 1.a) a=3m/s2 şi 2.a')
a=2m/s2 respectiv 1.b) a=2,59m/s2 şi 2.b') a=1,74m/s2; acest lucru se
întâmplă datorită faptului că în cazurile 2.a') şi 2.b') apare forţa de
frecare, forţă rezistentă care se opune mişcării corpului.

1.6. Care este tensiunea care apare în cazul unui corp de masă m ce
atârnă de un fir ideal? Se dau: g=10m/s2, m=5kg.

Rezolvare:
Se observă că avem forţe doar pe direcţia oy; corpul se află în
 
repaus. a  0, v  0 .
y


T

T


G

 
T G 0
oy : T  G  0
T = G = mg
T = 5 10 = 50N
30
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Rezultatul este perfect plauzibil deoarece în acest caz singura


forţă care "tensionează" firul este greutatea corpului.

În continuare se măreşte gradul de dificultate al problemelor.


Atunci când în problemă apar mai multe corpuri se procedează identic
urmând cele şapte etape pentru fiecare corp în parte, având grijă la
notaţii şi la indicii specifici fiecărui corp în parte care ne permit să
facem diferenţa dintre un corp şi altul.

1.7. Două corpuri de mase m1 şi m2 atârnă de un fir ideal trecut peste


un scripete ideal. Iniţial sistemul este ţinut în echilibru. Se dă drumul
sistemului. Să se calculeze:
a) acceleraţia sistemului de corpuri;
b) tensiunea din fir;
c) forţa ce acţionează asupra scripetelui.
Se dau: g=10m/s2, m1=2kg, m2=3kg.


R

 o
 T
a

T
y
m1 

a y
T

o 
G1
m2

G2
31
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Corpurile fiind legate printr-un fir , au o acceleraţie comună a,


doar că pentru un corp are un sens iar pentru celălalt corp are alt sens,
dar acest lucru nu incomodează pentru că ecuaţiile se scriu pentru
fiecare corp în parte şi deci se consideră pozitiv sensul acceleraţiei.
Se observă din figură că s-a figurat o singură tensiune deoarece
un fir are o singură forţă de tensiune (chiar dacă el este trecut peste
scripete). Forţele în acest caz apar doar pe direcţia oy.
  
(m1) oy: G1  T  m1a
  
(m2) oy: G 2  T  m 2a

Indicele 1 a fost ataşat mărimilor care intervin la corpul 1 şi


indicele 2 a fost ataşat mărimilor care intervin la corpul 2.
(m1) oy: T  G1  m1a 1)
(m2) oy: G2  T  m2 a 2)

1) + 2)  G2 – G1 = (m1 + m2) a
(m2 - m1) g = (m1 + m2) a
32
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

S-au adunat cele două ecuaţii şi astfel se elimină necunoscuta T.


(m  m1 ) g
a 2 ; a  (3  2)  10  a  2m / s 2
m1  m2 3 2
Din 1):
 T  G1  m1  a  T  m1 g  m1a
m1 ( m2  m1 ) g (m12  m1m2  m1m2  m12 ) g
 T  m1 g  
m1  m2 m1  m2
2m1m2 g 2  2  3  10
T   T  24 N
m1  m2 23
2) Asupra scripetelui acţionează pe direcţia oy rezultanta a două forţe:
   
R  T  T , (scripetele fiind în echilibru, în repaus cu a s  0 )
  
oy: R T T
R  2T  R  2  24  R  48 N

1.8. Se consideră corpurile m1, m2, m3 şi m4 dispuse ca în


figură. Îniţial sistemul este în echilibru, se dă drumul sistemului şi se
calculează:
a) acceleraţia sistemului de corpuri;
b) tensiunile din fire;
c) m3 astfel încât sistemul de corpuri să fie în echilibru sau să se

mişte cu v  ct.
Se dau: g=10m/s2, m1=2kg, m2=3kg, m3=1kg, m4=2kg.

 
 T2 T
2
o  T2 y
a m2
 m3 
G2 G
3
a

T1 T3
y o
m1 m4

1 
G1 G4
33
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Se observă că m1+m2 > m3+m4 deci sistemul iniţial aflat în


echilibru se va mişca în sensul indicat pe figură. Corpurile fiind legate
prin fire, sistemul are aceeaşi acceleraţie. Se observă că cele patru
corpuri sunt legate prin trei fire, deci vor exista trei tensiuni: T1, T2, T3.
34
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

a) Ecuaţiile vectoriale:
  
m1: oy: G1  T1  m1a
   
m2: oy: G2  T1  T2  m2 a
   
m3: oy: G3  T2  T3  m3 a
  
m4: oy: G4  T3  m4 a

Considerăm pozitiv sensul acceleraţiei a .
m1: G1 – T1 = m1a 1)
m2: G2 + T1 – T2 = m2a 2)
m3: T2 – T3 – G3 = m3a 3)
m4: T3 – G4 = m4a 4)

Se adună cele patru ecuaţii şi rezultă:


G1 +G2 – G3 - G4 = (m1 + m2 + m3 + m4) a 5)
S-a obţinut un sistem de patru ecuaţii cu patru necunoscute, prin
adunarea ecuaţiilor reducându-se T1, T2 şi T3, termeni ce apar de câte
două ori cu semnul “+” şi respectiv cu “-”.
g (m1  m2  m3  m4 )
Din 5)  a
m1  m2  m3  m4
10(2  3  1  2)
a  a  2,5m / s 2
2  3 1 2

b) Din 1)  T1 = G1 – m1a = m1g – m1a =


 m  m2  m3  m4 
= m1 g 1  1  =
 m 1  m 2  m3  m 4 

m1  m2  m3  m4  m1  m2  m3  m4
= m1 g 
m1  m2  m3  m4
2m1 g (m3  m4 ) 2  2  10  (1  2)
 T1 =  T1 
m1  m2  m3  m4 8
 T1 = 15N
35
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Din 2)  T2 = G2 + T1 – m2a
2m1 g (m3  m4 ) m g (m1  m2  m3  m4 )
T2= m2 g   2 =
m1  m2  m3  m4 m1  m2  m3  m4
 m (m  m2  m3  m4 )  2m1 (m3  m4 )  m2 ( m1  m2  m3  m4 ) 
= g 2 1 =
 m1  m2  m3  m4 
g (2m1m3  2m1m4  2m2 m3  2m2 m4 )
 T2 =
m1  m2  m3  m4
2 g ( m1m3  m1m4  m2 m3  m2 m4 )
 T2 =
m1  m2  m3  m4
2  10(2  1  2  2  3  1  3  2)
 T2 =  T2 = 37,5 N
8

Din 3)  T3 – G4 = m4a
(m1  m2  m3  m4 )
T3 = m4 g  m4 g =
m1  m2  m3  m4
 m  m2  m3  m4  m1  m2  m3  m4 
= m4 g  1 
 m1  m2  m3  m4 
2m4 g (m3  m4 ) 2  2  10(1  2)
T3= =  T3 = 15N
m1  m2  m3  m4 8

c) Condiţia ca sistemul format din cele patru corpuri să se mişte cu



v  const sau să fie în echilibru este: acceleraţia sistemului de corpuri
să fie nulă a=0.
g (m1  m2  m3  m4 )
5)  a  ; a=0
m1  m2  m3  m4
 g (m1  m2  m3  m4 )  0  m1  m2  m3  m4
 m3  m1  m2  m4  m3  3kg
36
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

1.9. Se dau corpurile dispuse ca în figura de mai jos de mase m 1, m2 şi


m3 şi forţa F care trage de ele sub unghiul  cu orizontala. Mişcarea se
desfăşoară cu frecare. Se cunosc: g = 10m/s 2; F = 16N;  = 0,1;  = 45o;
m1 = m2 = 1kg; m3 = 2kg. Să se calculeze:
a) acceleraţia sistemului de corpuri;
b) tensiunile din fire;
c) cât trebuie să fie coeficientul de frecare ’, pentru ca sistemul să stea
în echilibru, sau să se mişte cu v = ct.?

y 
Fy


 Fx
m1
O   x
 Ff 2 Ff 3
G1

Fx = F cos şi Fy = F sin
    
m1: F f 1  T1  N1  G1  m1a
  
ox : Ff 1  T1  m1a
sau m :1   1)
oy : N1  G1  0
     
m2: F f 2  T1  T2  N 2  G2  m2 a
   
ox : Ff 2  T1  T2  m2 a
sau m :2   2)
oy : N 2  G2  0
37
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a
     
m3: F f 3  T2  F  N 3  G3  m3 a
   
ox : Ff 3  T2  Fx  m3a
sau m : 3    3)
oy : N 3  G3  Fy  0
Se trece la ecuaţiile scalare:

ox : N1  T1  m1a(1)


(m ) 
1

oy : N1  G1  0  N1  G1  N1  m1 g (1' )
(1’) se introduce în (1)

ox : N 2  T1  T2  m2a(2)


(m ) 
2

oy : N 2  G2  0  N 2  G2  N 2  m2 g (2' )
(2’) se introduce în (2)

ox : N 3  T2  F cos   m3a(3)



(m ) oy : N 3  G3  F sin   0  N 3  G3  F sin  
3

 N  m g  F sin  (3' )
 3 3
(3’) se introduce în (3)
Se obţine următorul sistem de ecuaţii:

 m1 g  T1  m1a
m1 :
m2

:  m g  T  T  m a
I)
II )
2 1 2 2
m3 :
  (m g  F sin  )  T  F cos   m a III )
 3 2 3
Se adună cele trei ecuaţii şi se reduc T1 şi T2, obţinându-se:
38
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

   g (m1  m2  m3 )  F sin    F cos   (m1  m2  m3 )a


 g (m1  m2  m3 )  F (  sin   cos  )  ( m1  m2  m3 )a
F (  sin   cos  )
a   g  IV )
m1  m2  m3
a = 2,1m/s2

m1 F (  sin   cos  )
b) I)  T1  m1a  m1 g   m1 g   m1 g
m1  m2  m3
F (cos    sin  )m1
 T1   T1 = 3,1N
m1  m2  m3
T2   m3 g  F sin   F cos   m3 a 
m3 F (cos    sin  )
T2  F (cos    sin  )  
m1  m2  m3
m1  m2
T2  F (cos    sin  )  T2  6,2 N
m1  m2  m3

c) condiţia ca acest sistem de corpuri să se mişte uniform sau să fie în


repaus este a=0.
F (cos    ' sin  )
IV)  0    '
g 
m1  m2  m3
(m1  m2  m3 )  ' g  F (cos    ' sin  )
(m1  m2  m3 )  ' g   ' F sin   F cos 
F cos 
 '    '  0,4
g (m1  m2  m3 )  F sin 

Se observă că ’> deci forţele de rezistenţă (de frecare) dintre


corpuri şi suprafeţe sunt mai mari.
39
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

1.10. Se consideră corpurile dispuse ca în figura de mai jos, având


masele m1, m2, m3, m4; mişcarea are loc cu frecare, coeficienţii de frecare
fiind 1 şi 2 . Se dă şi acceleraţia gravitaţională g. Se consideră corpul
m4 suficient de greu încât sistemul să se mişte în jos.
Să se calculeze:
a) acceleraţia sistemului de corpuri;
b) tensiunile din fir;
c) ce forţă acţionează asupra scripetelui?

Rezolvare:

Se observă din figură că asupra lui m1 şi m2 acţionează forţe


dispuse pe două direcţii ox şi oy iar asupra lui m 3 şi m4 acţionează forţe
doar pe direcţia oy. Corpurile m1, m2, m3 şi m4 fiind legate prin fire vor

avea acceleraţia comună a .


 a 
N1 N2
o
 
T1 T2

Ff 1 
 G2
G1

a
40
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

Error: Reference source not found


y

x
m1 m2
 
Ff 2  T2

T2
m3 
G3

 T3

T3
m4

G4

    
a) m1: F f 1  N1  G1  T1  m1a
  
ox : Ff 1  T1  m1a
sau m: 1  
oy : N1  G1  0
     
m2: F f 2  T1  N 2  G2  T2  m2 a
   
ox : F f 2  T1  T2  m2 a
m: 2  
oy : N 2  G2  0
41
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

m3: oy : T2  G3  T3  m3 a
   

m4: G4  T3  m4 a
  

ox : 1N1  T1  m1a (1)


m: 
1

oy : N1  G1  0  N1  G1  N1  m1g
N1 = m1g se înlocuieşte în ecuaţia (1)

ox : 2 N 2  T1  T2  m2a (2)


m: 
2

oy : N 2  G2  0  N 2  G2  N 2  m2 g
N2 = m2g se înlocuieşte în ecuaţia (2)
m3:  oy : T2  G3  T3  m3 a (3)
m4:  oy : G4  T3  m4 a (4)
Se obţine următorul sistem de ecuaţii
m1:  1m1 g  T1  m1a 1’)
m2:   2 m2 g  T1  T2  m2 a 2’)
m3: m3 g  T2  T3  m3 a 3’)
m4: m4 g  T3  m4 a 4’)
Se adună cele 4 ecuaţii, se elimină T1, T2 şi T3. Se obţine:
( 1m1   2 m2  m3  m4 ) g  (m1  m2  m3  m4 )a
g (m3  m4  1m1   2 m2 )
a
(m1  m2  m3  m4 )

m1 g (m3  m4  1m1   2 m2 )
b) 1’)  T1  m1a  1m1 g   1m1 g 
(m1  m2  m3  m4 )
42
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

m1 gm3 (1  1 )  m1m4 g (1  1 )  m1m2 g ( 1   2 )



m1  m2  m3  m4

m1 g[(m3  m4 )(1  1 )  m2 g ( 1   2 )]
 T1 
m1  m2  m3  m4

4’)
m4 g  m3  m4  1m1   2 m2 
 T3  m4 g  m4 a  m4 g 
m1  m2  m3  m4

g ( m1m4  m2 m4  m3 m4  m42  m3 m4  m42  1m1m4   2 m2 m4 )


T3  
m1  m2  m3  m4

m1m4 (1  1 )  m2 m4 (1   2 ) gm4 [m1 (1  1 )  m2 (1   2 )]


g  T3 
m1  m2  m3  m4 m1  m2  m3  m4

3’) 
m4 m1  m2 m4  1 m1 m4   2 m2 m 4
T2  m3 g  T3  m3 a  m3 g  g 
m1  m2  m3  m4

m3 g (m3  m4  1 m1   2 m 2 )
 
m1  m2  m3  m 4
43
Ghid de rezolvare a problemelor de mecanică - clasa a IX-a

g[m1m3 (1  1 )  m2 m3 (1   2 )  m1m4 (1  1 )  m2 m4 (1   2 )]

m1  m2  m3  m4
g[(m1m3  m1m4 )(1  1 )  (m2 m3  m2 m4 )(1   2 )]
 T2 
m1  m2  m3  m4

  
R  T2  T2
2 2 2
c)  R 2  T2  T2  R 2  2T2
 R  T2 2

[(m1m3  m1m4 )(1  1 )  ( m2 m3  m2 m4 )(1   2 )]


R  2g
m1  m2  m3  m4

Error: Reference source not found 


T2

T2 T2

R