Sunteți pe pagina 1din 12

Carte

,bucatg
togemlce
wffiffi# &w ffi w Y w &*cy E*we e*w w&w. e.ffiw
Eru *awe*wa#wffir" %c w**&.yw E** *w&*,ewlr
a*ww&weww" wffiwffi*&E ***e€** **ww

)ruuv MoonE ;I MenIe EUUERICH

CI EEIITIE LITEFI'T
O^tu*
lrk:: v(

Introducere / 5

Ce este dieta ketogeniclfi I 12


Istoria dietei ketogenice / 15
De ce vefi fi mai s5nStoqi avdnd o alimentafie ketogenice I l8
Componentele nutriliei ketogenice / 23

Keto;i paleo sunt combinalia perfectd / 27

Sa gstim keto!/ 31

j::::":1..:*:_,***._.,_*
,*"'******.*'*.,11:.11::1:: "

O .+'--t-
)\ufl,{,
Condimente, sosuri, supe gi alte preparate de bazd I 41,
Mic dejun / 81

Aperitive / '127
Vita gi miel/ 155

Porc I 189
Pasare / 205

Pe;te gi fructe de mare / 237

Refete vegetariene I 255

Garnituri / 275

Dulciuri /303
:.:in*si;1Q:**n3ar:|!:**aa,r**i*:i:.$i;:i11lr3al

Resurse / 359

Planuri de dietd / 362

Mulfumiri / 367

Indice relete / 369

lndice 1376
.lrMMY M(}{)Rfr 5r MAR'A EMMERICI-r

Ce este
dieta l*etmgeffi&e &?

l\ltr t rt lru,
.j .,/
{/r, Irt (llt ,rt
i
1.,{t fit;
.j {).
5.it,'11.,C&ttpl ,,,$ d,u rxj:.e, v{.t;l?{.,
I

- John Maynard Keynes

Dacd vre(i sa gti{i ce li intereseazd pe oameni ln prezent, ce vor urma, pe mdsurd ce un numdr crescut de oameni
uitali-va ce cautl pe Google. Cel mai faimos motor de vor accepta gi practica acest mod de via!5. lt vedem deja
cdutare din lume reline termenii cdutali cel mai des, iar preluat de mulli oameni din {ari precum Suedia, Africa de
c6nd vine vorba de cdutiri legate de dieta, veli constata Sud, Australia qi Noua Zeelandl. Dietele ketogenice cuce-
cd ultimele ndstrugnicii -
printre care dieta cu sucuri, de resc lntreaga lume, ln timp ce cercetitorii curajosi lntre-
detoxificare ori de purificare a organismului gi chiar cea prind studii pentru a afla adevdrul tn mod neprogramat,
bazatd exclusiv pe fructe - atrag,ln primul r6nd, atenlia. medicii luminali vdd ameliordri 1n rAndurile pacientilor
1ns5, dincolo de toate aceste idei dubioase despre sdnd- lor, fdrd a le mai da medicamente periculoase, iar jurna-
tate, se gdsesc gi unele incredibil de eficiente. Sd ne uitdm ligtii, bloggerii si nespecialistii lntretin cruciada in fiecare
Ia al cincilea cel mai popular termen de cdutare corelat cu col{ al societdjii noastre. Aceastd carte constituie o noul
dieta, care apare pe Google 1n 2013 - un cuvAnt care a resursd la care sd apeleze pentru a afla detalii privind
apirut pe scena dietelorin ultimii ani: ,,ketogenic". modul ln care 1i poate ajuta cetoza sd fie mai sdndtogi.
Poate cd ati auzit deja de varia[ii pornind de Ia acest Agadar, ce este dieta ketogenicd? in termeni c6t se
cuvAnt, precum,,keto",,,cetoz5",,,cetone",,,cetogenezd" poate de simpligti, aceastd dieti se bazeazd pe grdsime,
sau ,,keto-adaptare". A devenit,ln ultima vreme, un curent ca surse principald de energie. Poate cd nu sund speciat,
principal, dat fiind cd studiile Etiinjifice au ardtat c6 dieta dar faptul ln sine este cu adevdrat foarte profund. Oame-
ketogenicd imbunatete$te cateva aspecte ale s5ndt5lii. nii din ziua de azi,ln marea lor majoritate, igi ved de viatA
Asta a stArnit, desiguq curiozitatea publicului general, cu arzAnd glucozd - zahdr - pe post de combustibil Ei consu-
precddere a celor care cautd cu disperare sd-gi rezolve mdnd, ln general, carbohidra(i, pentru a-Ei satisface nevo-
probleme de sdndtate care s-au agravat, in ciuda unor ile energetice zilnice. A(i auzit de alergdtorii de maraton
sfaturi privind numdrarea caloriilor si reducerea grdsimi-
lor sau a alimentafiei conven]ionale propuse de doctori,
dieteticieni gi de importante organizatii ale sanatd{ii. Dacd
DESPRE CgTGfl'IE
definilia nebuniei este aceea de a face in permanen{d ace-
lagi lucru, agteptdndu-te, insd, la rezultate diferite, atunci Termenul ,,ketogenic" vine de lo ,,cetone", core ne
locul celor care continud sd adopte iar gi iar aceleaEi abor- olimenieozd corpul cu energie cdnd suntem in cetozd.

ddri nutrilionale, g6ndindu-se cd se va schimba ceva in Cdnd orzi grdsimi, corpul produce cetone, pe core
le lolosesc celulele pentru energie. Existd lrei tipuri
sdndtatea colectivd a societSlii noastre, este la azill
diferite de cetone: beto-hidroxibutirot, core se gdsegte
Chiar dacd specialistii ln sdndtate vdd sau nu asta, ln
in songe, oceloocetol, core se gdse$te in urino,
prezent este ln plina desfagurare o revolulie ketogenicd
gi ocetond, core se gdsegie in respirofie.
de bun augur, care va lua o amploare tot mai mare ln anii

12
CART€ BE BUCATI KETO6EIdICT

j:: au nevoie se-qi ia ,,por!ia de carbohidrali" lnainte pentru a produce cetone, moleculele folosite de corp pen-
-. - cursd lungd? Asta lnseamnd ci-qi burdugesc orga- tru energizare. Nu uita(i c5,ln dieta ketogenicd, aportul
' ,:-.-:l cu zahlr, pe care sd-l ardd in timpul cursei. InsI de grisimi, proteine gi carbohidra\ivariazd mult de la per-
--l:rea combustibilului sub formd de grdsime este mult soane la persoana, in func{ie de necesitdlile metabolice
-, sinitoasi si mai eficientS, iar dieta ketogenicd este o ale fiecdruia. Persoanele active qi/sau relativ senatoase e
, -=,.:i metabolicd grozavd, pentru imbundtiJirea sdndti- posibil sa consume o cantitate mai mare de carbohidraji
' l: iapt, dr. Steve Phinney qi dr. Jeff Volek, care au ficut Si proteine, dec6t cele mai pulin active Si/sau cu metabo-

=-,::ari referitoare la dieta ketogenicd, au observat ce o lism problematic. Jongla(i cu cantitatile Ei vedeti care vi se
, : -! --,3nd care arde zahdr depoziteazd ln organism doar potrivesc, pentru a va aduce corpul ln cetozd.
- , -t de calorii, ln timp ce una care arde grisimi are peste
- -,'l
Odata ce organismul se invate sa foloseasca grasimea
- de calorii, adici de vreo doudzeci de ori mai mult! pe post de combustibil, sunte{i, in mod oficial, ln cetoze
:=::tru a aduce corpul in stadiul ln care sd foloseascd nutri(ionald (un termen folosit pentru prima datd la mij-
-- j:.:re, in loc de zahdr, pe post de combustibil, este locul anilor 1980, de dr. Phinney). Poate dura intre doud
,,=::r sd restric(iona(i aportul de carbohidrali 9i sd-l septemani si dou6 luni pAnd serealizeaz\ complet tranzi\ia
' : -t - - iii. pAnd ta moderat, pe cel de proteine, consumAnd, spre arderea de grdsimi, ca sursa principala de combusti-
' : -s. grdsimi saturate gi mononesaturate ln cantita- bil, qi experimentarea tuturor beneficiilor ce rezultd din
:i :.:t€Sard pentru a vd sim{i sdtui. Acesta este tiparul celoz6. Vi vom spune mai multe despre avantajele uriaqe
. :zzi pentru dieta ketogenicd, prin care organismul pentru sAnAtate pe parcursul acestei cdr(i. Acum, ins5,
--, .ntr-o perioadd de doud pAnd la patru sdptdmdni de ne rezumAm doar la a vd informa cA procesul de cetozd
'.- 'daptare, pe mdsurl ce incepe(i sd ardefi grisimi
reprezinth o stare fiziologicd absolut normala gi de dorit,
fiind starea metabolicd implicitd a organismului uman,
istoric vorbind.
:S-. iN CETozA? Pe mdsurd ce inaintati 1n lecturS, nu uita(i ca aceaste
' - : comeni gred cd dielo ketogenicd este, pur qi carte nu este un ghid keto complet. Ne concentrdm, aici,
r -.. r, un slil de olimentolie sdroc in corbohidroJi, pe re(ete gi tehnici de preparare, care sa transforme dieta
-:r centru o fi cu odevdrol keto, dieto trebuie sd fie ketogenicd lntr-un deliciu sdndtos. Pentru mai multe
: r-::- in corbohidroli, bogotd in grdsimi 9i moderotd detalii, apelati la cartea mea mai veche, Keto Claritg, sau
- :-:-eine. lor singuro cole de o qti docd eqii la oricare dintre cdr{ile, site-urile gi blogurile din lista cu
- ::-.zo - docd orzi grdsimi, in loc de zohdr -
resurse (pagina 359).
:-.-: .i {oci onolizo cetonelorl

' Singe. Anolizo sdngelui este esenliold pentru


,:' ilcoreo ceionelor. Recomonddm folosireo tesielor 3:: c*6:!terla:i clr$:Xt$r, vfr ?**i *l*;arr#iui par{in rii* ixt*-
:-e:ision Xtro (numiie tesie Freesiyle Optium, in ofo-
rix eii*t*i k*t*geniee: {*r* est* {}ri$irr** *i" g** r:*;;
-: :'onitelor Siotelor Unite), core presupun door o
iipxit" *ii;r r.t*lxlia 6*u?:{i*:i;a1*i pet}{rl"l $ }}erus;id$ d*
: :iiurd de sdnge luotd din deget.
ti:ng: ryi tre:?r red#\.'i**, iicrtr&i, * f*r{li }"}r;&el6}ffi;i
' Urini. Puieji mdsuro ocetoocetolul din urind cu
, - crodus numit Ketosiix, insd cetonele din urind ?* t*i*r:*!iii* g3* t*ffis ri* n*tr:{i*.
-, sunt un semn sigur ol cetozei, dupd ce sunte.fi
::'nplei keio-odoptoli.
' Respiralie. Acetono pooie {i mdsurotd, octuolmen-
-:. cu ojutorul unui instrument numit Ketonix. Sunt,
"- crezent, in curs de reolizore olte dispozilive.
9i
::-: e reoctive pentru urind i9i schimbd culooreo, in-
: -:-: nivelul generol de cetone (zero, cdtevo, mulie),
-:: jocd foceli teslul pe sdnge sou respirofie, irebuie
:: :. eri in vedere niveluri ole ceionelor de peste un
- -cl - obio otunci sunteti in cetozdl

1't
JIMMY MOORE 5I MA,RIA EMMERICI-{

De ce vefi fi mai sf,nf;to$i


avfind o alimentatie ketogenicfr

r ul,\ u-r (n
/t \

Y)ar", o !a,r,rwtLi/. 16. r 14t t .L( t nul,u.t,rt a

,q,L,t dlt- t k rw-,t ,u, + {)i, .n al,ur*,,t h^tfu^


ft,
0+T{, ufiwL.u, t\w:l,6,ttu, Utb {/w1;1,{1.
,kl
(

-Preiverb ayurvedic

Toate deliciile asigurate de dieta ketogenicd nu arlnsemna Rezisten!5 sporiti la boli cronice
nimic, dacd aceasta nu v-ar vindeca organismul si nu v-ar 0 sEnltate cerebraii optimizatd 9i o memorie
ajuta sd atingefi ceamai bund stare de sindtate pe care a{i imbunEtititE
avut-o vreodatS. insd vestea grozavi, pentru to{i, este cd
dieta face acest lucru din plin, beneficiile pentru sdnitate Aceastd scurtd listd de beneficii ale dietei ketogenice
fiind, indiscutabil, partea cea mai bund a faptului de a opta este doar vOrful aisbergului. ln deceniile care au urmat
pentru o alimenta!ie ketogenicS. descoperirii fdcute de dr. Woodyatt, potrivit cireia dieta
Cantitatea de nutrienli furnizatide o dieti sdracdin car- ketogenicd este beneficd pentru prevenirea crizelor de
bohidrali, moderati ln proteine gi bogatd ln grdsimi, pe epilepsie, studii gtiin(ifice au dovedit ce aceasta e efici-
bazdde alimente naturale, integrale, este mai mare, practic, enta gi pentru multe dintre cele mai grave afecliuni neu-
dec6tln cazuI oricdrui plan de alimenta{ie pe care l-a{i putea rodegenerative, printre care autism, Alzheimer, Parkinson,
alege. Adopt6nd complet acest stiI de hrdnire, ve(i observa scleroza lateralS amiotroficd (cunoscutd gi ca ,,boala lui
rezultate serioase, de neob{inut prin nici o altd dieta. Faptul Lou Gehring"), narcolepsie, schizofrenie, tulburare bipo-
de a face din aceastd dietd un stil de viafi agreabil e parte lar5, leziuni traumatice ale creierului si accident vascular
din bucuria alegerii unei alimenta{ii ketogenice. cerebral. ln plus, existd, ln prezent, dovezi ferme cd gi alte
Ce se lntAmpli, mai exact, cAnd treceli de la arderea boli pot fi ameliorate prin dieta ketogenicd, printre aces-
zahdrului, pentru producerea de energie, la arderea, ln tea numdr6ndu-se diabetul de tip 2, boala cardiovascularS,
primul rAnd, a grdsimilor 9i a cetonelor? SI aruncdm o sidromul ovarului polichistic, sindromul colonului iritabil,
privire asupra incredibilelor beneficii care pot fi remar- arsurile la stomac gi boala ficatului gras non-alcoolic. $i
cate aproape imediat ce optali pentru acest stil alimentar: vedem acum credndu-se domenii de cercetare ale efectelor
dietei ketogenice asupra cancerului (mai ales asupra celui
Adio senzalie de somn dupS masa de pr6nzl cerebral), a migrenelor, a infecfiilor gingivale, a acneei, a
0 piele curatd cdderii pdrului si altele. Dieta ketogenici este, tntr-adevir,
Adio {oarne 9i poftel extraordinarl gi meriti sd li acordali o gansd, ca alternativi
Plerdere de tesut adipos 9i apetit controlabil pentru optimizarea stdrii generale de sinitate.
Stare de calm 9i energie pentru toati ziua Cel mai important fapt este ci dieta ketogenici vf, ajuta
Un somn sEnitos gi odihnitor sd controla{i doud aspecte critice ale sanatdlii. $i nu, nu
Un sentirnent de mullumire si de recuno;tintd este vorba despre greutate sau colesterol, fafa de care
fa15 de via!5 sunt exagerat de obseda!i majoritatea profesionistilor din
Valori cardiovasculare mult imbun;t;tite sdndtate. Aspectele cele mai important de avut 1n vedere
Adio obsesii 9i griji legate de m6ncare! sunt nivelul zahdrului din sAnge gi inflamafiile. Doctorul

18
CATiTE *T *iJCATT KETA6TNdICT

bazdtimp de ore in gir dupd masd. CAnd se lntample acest


:- FRCDL'Cr e*RptiL u &FiAR stfit [sRsyEt[r,tE
"'1 lucru, toleranfa la carbohidrafi qi la glucoza din proteine
-:':chidroJii nu sunt singurele elemente din core scade tot mai mult, iar rezultatele finale sunt obezitatea,
: : :orpul nostru zohdr. Vd vine sd credeJi sou nu, hiperglicemia Ei, in absenla vizitei la doctor, diabetul de
:-:-: nele sunt, gi ele, o sursd de glucozd. Cdnd corpul tip 2. De aceea, dieta ketogenicd este solutia perfectd
: -:sie moi multe proteine decdi ore nevoie, {icotul le
'':--.:crmd pe cele in pentru persoanele care prezintd rezisten!5 la insulin5;
exces in glucozd, prinir-un proces
^:scut drepi ,,gluconeogenezd". De oceeo este ot6i ea scape pancreasul de povara cererii mari de insulinS,
-
pe care o induce o dieti bogatd ln carbohidra{i. Cu alte
:: -corlont sd oveji un oport de proleine moderot
,':: rulte determind un nivel crescul ol zohdrului cuvinte, dieta ketogenicd ajuti pancreasul sa se relaxeze
: - ::'rge gi foc oproope imposibild declongoreo qi sd nu mai munceascd atAt de mult.
.--::e nutritionole. Chiar gi persoanele care nu au afectate capacitatea
pancreasului de a produce insulind 1l pot suprasolicita
exagerAnd cu consumul de carbohidra{i. Din pecate, vor
'. ": ..ie poate cd v-a trebui sd suporte consecintele lntr-o bund zi, dacd ignorh
vorbit, sau nu, despre ele, dar e de
- .
lllmneavoastra, ca oameni direct preocupati de rolul direct pe care il au alimentele ingerate asupra sAna-
: - : sanetate, sa gtiti unde vA situali, cdnd vine vorba t5!ii. Poate ca reugesc sd scape cu bine cAt sunt incd
, ..s:e Valori. Cetoza nutrilionalA le poate deplasa pe tinere gi relativ sSndtoase, dar vor fi, p6nd la urma, ajunse
- = .r directia corecta. din urml de propria nesdbuinld.
'i:-ll din sAnge probabil cd nici nu se afle 1n sfera Cele mai conservatoare estimAri aratd cit minimum un
" -::\.oastra de interes la acest moment, dacd nu sufe- sfert dintre cetSlenii Statelor Unite (aproximativ 68 de
: riabet. cu toate cd el este, indiscutabil, cel mai milioane) prezintd deja rezisten!5 la insulind. Printre ei se
--.,r:: indicator existent, pe care, practic, oricine il numare gi persoane diabetice ori prediabetice (cu nivel
': ::ifica acasa. Nimeni nu se trezegte, pur gi simplu, ridicat al glicemiei pe stomacul gol, dar nu chiar de diabet),
precum qi cu valori ale glicemiei pe stomacul gol depa-
- :nineate $i constata cd are diabet de tip 2. Este o
gind cu mult 100 mgldL - iar daci nu sunt luate mdsuri
,-j:e se dezvoltd ln ani de zile, ln care valorile gli-
: r-.:controlate sunt mari, ca rezultat direct al unei pentru corectarea ultimelor doud, atunci inevitabil se
,-:i:.i nesendtoase, axate pe carbohidrali rafinati. ajunge la diabetul de tip 2. Persoanele rezistente la insu-
- -. :.ace se numesc acest cumul ,,gunoi pecatos", dat
linS prezint5, de asemenea, un risc sporit de dezvoltare a
unei boli cardiace, a bolii ficatului gras, precum si risc de
' , '.
i afecteazd,
literalmente, capacitatea naturala de
infertilitate gi multe altele. Scopul fiecdruia ar trebui sd fie
'.:l chiar ;i carbohidra(ii din alimentele naturale.
- .':-r'tldrez alimentelor ce cresc nivelul zahirului din evitarea acestor situafii, ceea ce, pdna Ia urm5, se poate
.. - :':rohidralii gi,ln mai mica masurA, proteinele)sti- realiza foarte ugor, prin numai cdteva lnlepaturi in deget

; . ", :ancreasul si producd insulin5, care face ca glu-


gi un glucometru, disponibil in orice farmacie din lume.
. "' ,r: rge sA treaca ln celule, unde este folositd pentru
Eiunti, Jimmtl!
'- : -3 o persoand sanetoasa, insulina mentine nive-
. ...rzei constante, intre B0 gi 100 mg/dl. Citirea A,'lt;|{umess nertn-s dieta ketaguici; sw s},Jbit 29 dintrs cdt:
. --.nliei Ia o ord dupd masa deprAnz nu se apropie 4A de kiiogrr:tne pe c{trt trebuie sd }e duu ias. l}*r sarpriu
- :': ,re 1,10 mg/dl, iar la doud ore dupd masd, glicemia ces m*i !71ar€ {}u fast l;enefitiile pentru stinat*te, inclusitt
: .,
..
3ioarea debazd.,ca atunci cand stomacul era gol. disp*ri{i* ttstals, fdrr} *it:! un medica*eilt, a unui grrN, SPN{,
-. :: irdice func(ionarea perfectd a celulelor beta, iar a madi{ic*riior d* disStozi{ie pi u alt*r pr*bl*rne harrnt};t{t}e,
:.: cLl asemenea rezultate sunt denumite, de obi- aldturi de vinrleutrea misteriousd rs unui pcn*riliu, tie redu-
- . '..:.ie la insulind". csreo semnificotivti * inflcmu{iei geil€ro}e tlir t:arp qi de
' . .n timp, consumul excesiv de carbohidra{i ameliart:rt* wultar u{ec{iui1t L ranrit i1( !drc nit't nu ftv{; g?fi-
: - :'-.i stres enorm pancreasul, care trebuie sA tina de*rn sri le cortzlez cu *limutu{ia br;gatii i:t ttsrbahidrali"

-.rerea de insulind. Acesta este inceputul unei f) L; rfi n{:ze u si te bi necuvdnter-e I


:-.noscute drept ,,rezisten(d la insulina", ln care Ellizcbr:?h Ant*ny
: :' sange poate avea un nivel mult peste cel de {:!arir}rs
JIMMY UQORE 5I. MARTA EMMERICH

Cunoagterea lnseamn5 putere, iar, daci vd gti(i rezistenfi prea dezechilibrat, rezultd inflama!ia. Un raport ideal este
la insulind,puteli lua atitudine in beneficiul propriei sInS- de cel mult 4 la f . in alimenta{ia standard din America,
t5!i, prevenind situafiile neplicute. raportul este de aproape 20la 1.
Al doilea indicator la care ar trebui sd fili atenfi, ca Pe mdsurd ce nivelul inflamaliei cregte, sdnitatea scade.
urmare a preocupdrii pentru o stare bund de sdndtate, Astfel, dieta ketogenicd bazatd pe alimente naturale, care
este inflama{ia. Acest cuvAnt li face pe mulli oameni sd exclude complet produsele menfionate anterior, este un
se g0ndeasci la un moment ln care au suferit o entorsi, plan nutrilional cu efect antiinflamator care vd va aseza
iar glezna li s-a lncins gi li s-a umflat. Aceasta este infla- din nou pe traiectoria cdtre sdndtate si vindecare. De fapt,
malia acutd gi reprezintd o etapd temporard gi necesard un studiu din februarie 2015 al cercetitorilor de la Yale,
a procesului de vindecare. lnsi eu mi refer la inflamalia publicat ln revista Nature Medicine, arati cA beta-hidro-
cronici, provocatd de alimentalia deficitard gi de stilul de xibutiratul (corpul cetonic din sdnge) inhibi inflama!iile.
via{d corespunzdtor ei, o inflamalie care ac{ioneazd lent gi Existd o analizd de sAnge simpld, care indicd gradul
produce daune tn organism. CAnd nivelurile inflamatorii de inflamalie din corp: testul pentru depistarea pro-
sunt ridicate, apare riscul de boli cardiace gi de alte pro- teinei C reactive lnalt sensibile (hs-CRP), un test care
bleme grave de sdndtate. are ln vedere proteina C-reactivi, indicatorul principal
Din picate, medicii preferl si verifice colesterolul, pen- al inflamaliei cronice din organism. Oamenii de gtiin!5
tru a determina riscul de boli cardiace, lnsd inflamalia ar cunosc importanla CRP de mult timp, dar doctorii tind sd
trebui, 1n opinia noastrd, si ne tngrijoreze mult mai mult. se axeze pe reducerea colesterolului, dat fiind cd avem
(Acest lucru l-am detaliat ln cartea Colesterol Claritg.) medicamente, precum statinele, care li scad nivelul. Din
Unele inflamalii sunt bune, ajutdndu-ne sI combatem bac- picate, scdderea nivelului colesterolului nu a avut drept
teriile, virusurile, ciupercile gi toxinele. lnsd, dacd nu sunt consecin{d o rati mai scdzutd a atacurilor de cord gi a
controlate gi se dezvoltd cronic, pe o perioadd indelungatd bolilor cardiovasculare, aga cum sperau companiile far-
de timp, pot deveni o gravd problema de sin6tate. Aproape maceutice. Aceasta deoarece a fost ignorat rolul critic al
fiecare boalS cronicd are legdturl cu inflamalia sistemicd inflamaliei ln evolu!ia unei boli cardiace.
cronicd, inclusiv afec(iunile cardiace, cancerul, diabetul, Intervalul sdndtos, pentru hs-CRP, este lntre 0 gi
sindromul metabolic, obezitatea, sindromul ovarului poli- 3 mgldL, dar valoarea ideal5 este sub 1 mg/dl. Eliminafi
chistic, bolile autoimune, boala colonului iritabil Ei multe zahlrul, cerealele gi uleiurile vegetale din alimentalie, iar
altele. Ia si vedem, reugili sd ghicili ce alimente cresc infla- inflamalia va scddea, cu siguranld, pOnd la niveluri care
maJia cel mai mult? E vorba de cei doi gemeni malefici pen- indicd faptul ci sunteli mai sinitogi decAt ali crezut vre-
tru sinitate - carbohidralii gi uleiurile vegetale. odati ca se poate. Combina{i nivelul scdzut al inflamaliei
Plimbafi-vd printre rafturile unui magazin alimentar cu nivelul normal al zahdrului m sange gi a(i gasit refeta
gi pune{i ln cog un produs la lntAmplare; este, aproape vindeclrii organismului gi a revenirii pe drumul citre o
garantat, ceva ce seamdnE a aliment, rezultatul unor expe- sdndtate de fier! Aceasta este puterea cetozei nutrilio-
rimente gtiinlifice care amestecd zah\r, cereale gi uleiuri nale la care vI puteti agtepta dacd o luali ca o schimbare
vegetale foarte procesate, cum ar fi uleiul de soia, uleiul permanenti a stilului de via!5.
din seminfe de bumbac qi chiar aga-zisul ulei de rapi!5, Poate ali observat cd nu am spus prea multe despre
sdn5tos. (ln cazul 1n care credefi cd uleiul de rapiid este cel mai cunoscut 9i mai intens promovat beneficiu al die-
sdndtos, intrali pe YouTube, cdutali ,,how canola oil is tei ketogenice - sldbitul. Este meritul regretatului mare
made" (,,cum se fabricd uleiul de rapi!d") gi pregdtili-vd si dr. Robert C. Atkins sd fi fdcut cunoscutd cetoza prin suc-
fifi qocali.) Toate acestea sunt dezastruoase pentru sdnd- cesul coplegitor al seriei de bestselleruri semnate de el,
tate, deoarece cresc inflamalia din organism. ln primul care au promovat acest proces organic ca mijloc de a da
rdnd, zahdrul gi cerealele sunt carbohidrafi, pentru proce- jos kilogramele ln plus. El a descris fenomenul ca lipolizd,
sarea lor corpul avAnd nevoie de insulind, iar un nivel ridi- 1n Noua dieta revolulionard Atkins, un mod pretenjios de a
cat de insulind lnseamnd un nivel mare al inflama{iei. in al spune cd arzi grdsimi, ca sursd principald de energie. Aga-
doilea r0nd, grisimile produse de om, sub formd de uleiuri dar, asta este cetoza, pe scurt - folosirea grdsimii pe post
vegetale procesate, sunt pline de acizi gragi omega-6, iar de combustibil. Unii oameni inleleg gregit cd, dacd egti in
cdnd raportul dintre omega-6 gi omega-3 din corp este cetozd, sldbegti automat. Nu neapdrat.

2A
CARTT PE BUCATE KTTO€TrutCf;

-:':a gresimilor ca sursd principala de combustibil Sregirliniru,,,


'..: adevir, sd ducd la diminuarea (esutului adipos ff r:r,uJiu;r*sc, lfi n:rJfri*:rs r:!i! Astdzi, rrttlt;srt:* qlurtue!, p,-'
'., Cu toate acestea, a fi ln cetozd nutrilionald este, sapili,tr?ni ru
starn*t:ui gol, a lrrsf SZ irtr, iti urm* cr.r c&tev{}
. -rclu. un indiciu al faptului cd organismul preferd rs*$e$rtldsl*c s{i' sc#d slb l,3tl. Cttonc}e $tek; sir fusl itl 1,4,
. - :ucd energia din grdsimi, iar aceasta include gi in *crus!6 rlisztinec{rs,,qi fid sr,fif r:tt}i bine cn arlc1td. imi
- pe care Ie consumdm, cAt gi pe cele depozitate dcre.sc si c**rprir ,rota t{r ctt}:tep(fitru,lrfir;c si a!{i mtwbri
.: ' sn. ca (esut adipos. Nu-mi place sd fiu mesage- si faniliri" Am vntt doa:" siT-fi spun rdl de ,t{/,&l{,l,iVlJ? su,';-
. . ..:uce vesti proaste,insd simplul fapt de amdnca feii tu -sr podccsfu;i/e pr rar"r /e i?cj"
-: : r.tu vd face sE slSbili ca prin minune. DeEi mulli Srl fii &inecul*iitof
. -r ...,ogramele dispar foarte ugor Ei rapid c6nd trec
lrtlrr /f*rio,'i
. --:.:ea zahirului la arderea grdsimilor, acest lucru
.. ,":r dat si nu ar trebui sd vd aqteptali la asta auto-
- .,, slabi{i tinAnd dieta ketogenicd, avefi de-a face
. ..-r efect secundar al obiceiurilor alimentare mai ru {", ca:$ FU r'J sA-r} er?sxA
-, -.:. lar dacd incd va luptali cu scdderea ln greutate
Cil CETSACIDSXA!
-: rineti dieta, aceasta v6.va ajuta sa vd optimizafi Posibil sd fi ouzil urmdtorul lucru: cetozo poote fi
- .:= slndtate, pdna sa inJelegefi, eventual, care este periculoosd. Nu esie de fopt, oceosto constiiuie
,., :: nraterie de slSbit. modul de suprovieJuire o corpului in perioodele de
: ::ra. in ceea ce privegte axarea exclusivd pe sl6-
privoliune. $i-oiunci. core-i treobo cu ofirmoJiile
. -.-u:a trecerii la cetoza, constd in ignorarea multor ocesteo olormonie? Cetozo este, odeseo, con{undotd
. -::e nu au legdturd cu dieta, dar care sunt implicali
cu celoocidozo, o ofec]iune foorte grovd, core pune
in pericol violo qi ofecteozd persoonele core nu
' - ..-.a greuti(ii, printre care: lipsa somnului, stresul,
produc deloc insulind, moioriioteo cu diobet de tip
, ' brele hormonale, sindromul metabolic gi mul(i 1 9i cdtevo cu diobet de tip 2. Fdrd insulind. corpul
-.,. :lituror ne-ar plScea ca, prin simplul fapt de a poote sd interpreteze cd nu existd nici un oport
--3a stilul alimentaq sd facem ca supraponderabi- de glucozd, incepdnd sd producd cetone, chior;i
r
!roblemele de sdndtate sd dispard definitiv. lnsi otunci c6nd existd mulid glucozd in sdnge. Rezultd
'.
::divid in parte care se apucd de dieta ketogenicd o voloore ridicoid o glicemiei (peste 240 mg/dL),
, --:;SI5 schimbare in contextul unui istoric perso- c6t 5i un nivel more ol cetonelor din sdnge (oproope
20,0 mmol), ceeo ce nu este bine deloc. Dor ogo
-, j:'e se adaugd un stil de viala gi un corp unice. De
cevo nu i se poote int6mplo obsolut niciodotd unei
: : -:iem mari fani ai ajustdrilor gi testirilor, pentru a
persoone (chior docd ore diobet de tip 1) core Jine
:.: ;e funcfioneazd cel mai bine pentru fiecare, gi ai
o dietd sdrocd in corbohidroli lucru fundomentol
, ., :e a luain considerare fiecare aspect al vie(ii care
in olimentolio ketogenicd. Cetozo este o modolitote
'=., :ontribui negativ la greutate qi sdndtate.
sdndioosd de hrdnire gi de vindecore o corpului.
-,::jl in care cocheta{i cu ideea de cetozd nutri{io-
. -,:: pentru a sl5bi, uitali-ol V-a(i expune egecului 9i
-'.,. rii. chiar inainte de a lncepe. lncercali sd nu vd
. --:ati pe slebit, ci pe ameliorarea sdndt5fii. Odatd ce
..- si fiti atenli Ia indicatori-cheie ai sdndtdfii, pre- ?x *xpi?*lu} urffitdt$r, \"t!fr: *;q-av:l{i}e t{.}*tr *sf*iltf;i*
. -:mia gi valorile insulinei, indicatorii infecfiiloq ca c{i*t*i k*{*g*::ic*. **.1i pri*cipi!3* ci* b*s$ *qrx{
' . ::oteinei C-reactive, raportul dintre trigliceride x*rl*rql g]fi*tr* fi*e*v* ril&tr* x*! * {{!s}$l}fi:*l! nlri
- - :.r tabloul colesterolului, nivelul energiei gi dis-
rn*"r!t* gr**i:n!, u*;ii px{in* 5}rqrte;i;* qi {al;er{e pulir:i
' ,: :r'ecum gi la al(i factori ai calitalii vie{ii, obsesia
*a;'hr:i: irir*ti --- ct$rltili#{iir *x&{:t* e.lim ace:;t* rirt."j. iri;
:::a greutltii dispare, iar atenlia vi se lndreaptd
di: alim*;ttr, per:trn; x in?ra ?x c*:{*tz*, !'$r y*rr* d* li}
: -::f C€ conteazd cel mai mult. Dieta ketogenicd este
'.-::e carevizeazd starea generala de sdndtate ob!i- prrs{}*r};i lx p*rsa:ram#" *ar t*{i c*i il:}r* r:i'l*rca: xc*xs{*
. . .:opul de a transforma organismul intr-o magind- n;Iri* N:r.it ?:*:l*ficia p* **g:}in *e xaultlpl*}* ev*m{*je
- ,, r's grdsimi, fie ca slabili sau nu. xt* imtr*rii in a*f*a* pri*ir-r* dl*t# c*rect*."

Z1
,,fn Jff" d,(, zut(r/u/l,,
Itrtr FARA FARA Ador sd cresc zucchini tn grddind, dar tind sd ocupe tot spafiul! Eu am sddit
KETO NUCI LACTATE un soi trcdifional ?n primul an de grddindrit, care a continuat sd dea rod trei
ani dupd aceea - de;i nu am mai pus deloc seminle ?ntre timp. Dacd aveli,
TIMP DE PREPARARE: 10 minute
?nsd, destul spa{iu, meritd din plin sd cultivali zucckini ln proprio grddind.
CANTITATE: 2 po(ii
Trucul pentru a face tdi,tei de zucchini constd tn folosireo unor dovlecei nu

zucchini mediu
foarte mari. Semin{ele mari din zucchini pot da peste cap feliatarul spiralat.
1
Eu prefer sd folosesc dovlecei de maximum 30 cm lungime ;i 5 cm grosime.

ECHIPAMENT SPECIAL
1. Se taie capetele legumei, pentru a avea margini uniforme si netede. Daci
se doresc ,,tii!ei" albi, se curdfd dovlecelul de coajd.

Cu un feliator spiralat, se taie 1n f0gii lungi, ca niste tiilei, pres0nd delicat


m0nerul feliatorului pe mdsuri ce este rotit ln sensul acelor de ceasornic.
Feliator spiralat
it. Chiarlnainte de servire, se amesteci pastele crude cu sosul preferat. Nu
este indicat sa se amestece cu sos mai multe paste decOt se consumd la o
masf, - odatl acoperite cu sos, pastele rimase se lnmoaie si se terciuiesc
pulin, astfel tncdt taileii de zucchini rimagi 9i sosul se pdstreazd ln reci-
piente separate cu lnchidere ermetici. Tiileii rezistd la frigider maximum
5 zile. Nu se recomandd congelarea, pentru cd se lnmoaie.

:
.€l+r, S*#rfui P6tgg j ESffi ffi :G.
-ry.=., to"}.:. S$q:f ,,.;i1qli i1?
;:,.f ,iMlf ;;qgslj .ilra{ffi-"';: ::'::a
284
g e*
."y
:1

*t
B*;

.-#
,i#.
:tr!
g.-::

,;ii ',3b'.

"r-!l*di6.:,

:':,P-

q*

i? ,' i 14

' f *
*
*
t: i,::Ei1aE.i1i;4Hffi*r.rr.'*l
xfr&x ri,,*.A 1. lntr-o cratite mare se topesc 22s g de unt pe foc mediu-mare gi se rncel-
Kf;T& t'i*{:i
zeste pana devine brun (nu negru), adic6 aproximativ 5 minute. Se ada-
flMP DE FftEPAR.ARE: 15 minuto. uga eritritolul si stevia gi se mai lasd pe foc 5 minute, pand se amestece
plus I ore timp de rdcire bine, apoi se ia cratita de pe aragaz.
TIMF DE SATIRE, 1O minut*
2. cu un mixer electric de mand, la vitezd micd, se lncorporeaze mascarpone,
CAN?ITA.TEr cca 24 de trufe
cafeaua solubila gi extractul de cafea, p6nd se omogenizeazd. Amestecul
(1 p*r porlie)
nu va emulsifia inainte de a se raci pufin; p6nd atunci, se va tot separa.
Aga cd trebuie ldsat sd ajungdla temperatura camerei, dupd care se mai
225 g unt neslrat
bate o datd Ei se lasd la frigider peste noapte (sau 6-8 ore), pentru a se
7+ cani eritritol pudrl rdci si lngroga.
1 lingurili glicerinat de stevia
225 g mascarpone sau crem5 de br6nzd
3. se scoate din frigider si se modeleazd din el trufe cu diametrul de 2,5 cm.
(cca 1 can5) Se pot tdvali prin pudri de cacao si servi. Dacd se preferd date prin cio-

1/z lingurite cafea solubilS colata, se pun trufele ln congelator, timp in care se prepard lnvelisul de
(sau 1 linguritS pudrd de espresso) ciocolatS.
1 lingurilS extract de cafea sau de rom 4. Se prepard invelisul de ciocolatd. Se topeste ciocolata cu untul pe bain-
cacao neindulcitS, pentru pudrat marie. la loc mic. c6nd amestecul este topit si omogen, se incorporeaza
(op!ional)
eritritolul, stevia, sm0nt6na gi sarea. se ia vasul de pe foc gi se adaugd
pgNTRU iruVrllgut" semin(ele de vanilie si extractul de cafea.
mr c!ocsLAYA
60 g ciocolati amarE pentru g5tit,
5. Se scot trufele din congelatorgi se dau prin amestecul de ciocolatd. Se
lin
tocatd m;runt trufele ln ciocolatd, la frigider, pentru cateva minute, p6nd se tntareste
2 linguri unt nes;rat (cca 30 g) ciocolata. Rezistd pdnltla 1 sdptimOnd in frigider, lntr-un recipient lnchis
sau ulei de cocos ermetic.
7z cani eritritol pudr5
1 linguri!5 glicerinat de stevia
7+ canS smAnt6nd dulce gras5
% linguritd sare de mare finb
1 pSstaie de vanilie (cca '15 cm lungime),
despicatS pe lungime si cu seminfele
scoase, sau 1 linguritS extract de vanilie
Tzlingurild extract de cafea

EC}'I I FAM E}'T SPECI,{L

Mixer de mAnE

INFORMA II NUTRIJIONALE (per por-tie)


calorii grdsimi proteine carbohidrati fibre
116 g
11,5 g
1,5 1,6 g 0,s g
B?'/. 5% 6a/"

314
i&r :?;a

,,:' l'il.rri
lljt
;$:.i,3.
;qf'?'
'l 1l

.'.a ::

i.
.g x'

*i.. :' at&.:.{....,,:

'ti"'
,,a. - .:,;_a..- ui!u;::i::;.

.. . -. .i,::. t:::Utlt:49:rg' .
i.::*, .i: :: ..:i!lii;;:l:
,.ii,r,til.r.n
iffi i,:
,-,&.
.:,n:irfi#lStiiii r.:::.