Facultatea de muzica si teatru

Timisoara

Referat
Disciplina:Istoria culturii
Tema: Egiptul antic

Student:Irena Ilic
Canto anul III

Egiptul Antic ne-a fascinat pe toti. Toata lumea a auzit de Tutankamon sau de
Ramses. In interiorul unor morminte au fost descoperite comori valoroase,
care astazi ar valora multi bani. Egiptologii descopera in fiecare an noi
izvoare istorice despre civilizatia care a fascinat lumea. Multe dintre lucrurile
surprinzatoare despre Egiptul Antic sunt mai putin cunoscute, astfel ca in
continuarea articolului va prezentam o serie de curiozitati despre aceasta
civilizatie.

1.Vechii egipteni sunt inventatorii calendarului. Descoperirea unei tablete i-a

facut pe cercetatori sa creada ca egiptenii cunosteau ca anul are 365 de zile.
2.Nu se stie din ce motiv nasul Sfinxului este retezat.
3. Atunci cand un corp era mumificat, i se scoteau aproape toate organele
4. Ca mustele sa nu se aseze pe el, Pepi II tinea langa el cativa sclavi
dezbracati a caror corpuri erau unse cu miere pentru a atrage mustele.
5. Perucile erau accesoriu foarte important pentru egipteni. Acest accesoriu
era purtat de catre cei bogati. Cei saraci purtau parul lung pe spate. Pana la
12 ani baietii egipteni aveau parul ras.
6. Egiptenii au inventat primele teste de sarcina. Principiul de testare este
asemanator ca cel din zilele noastre. Cercetari facute in anii ’60 au
concluzionat ca metoda egipteana are un succes de 70%.
7, Femeile din egiptul antic aveau egalitate economica si legala cu barbatii.
Insa din punct de vedere social nu erau egale cu barbatii.
8. Ramses al II-lea avea 8 sotii oficiale si peste 100 de concubine. A murit in
anul 1212 i. hr. la varsta de 90 de ani
9. In Egiptul Antic, exista obiceiul ca preotii sa isi smulga toate firele de par
de pe trup, iar genele si sprancenele nu faceau nici ele exceptie.
10. In urma cu 3000 de ani, multi dintre egipteni mureau inainte sa atinga
varsta de 30 de ani.
11. Vechii egiptenii obisnuiau sa doarma pe perne de piatra.
12. Atunci cand jeleau moartea unei pisici, locuitorii Egiptului Antic isi radeau
sprancenele.
19. O mumie egipteaza se afla la bordul Titanicului, atunci cand acesta s-a
scufundat in anul 1912.
20. A fost descoperit un manuscris vechi egiptean in care este relatata o
parte din viata lui Iisus. Nici pana astazi nu se stie de catre cine a fost scris si
in ce perioada.
21. Excrementele de crocodil erau folosite in amestec cu noroi si miere de
catre femeile egiptene inaintea actului sexual ca spermicid. Aciditatea acestui
amestec avand rezultate foarte bune.

22. Piramida din Gizeh are in interior o temperatura constanta de 20 grade

Celsius, in conditiile in care in exteriorul ei temperaturile pot ajunge si la 50
de grade.
23. 99% din populatia Egiptului Antic nu stia sa scrie si sa citeasca.
24. Egiptenii sunt una dintre primele populatii care au avut medici.
25. Daca ii faceai vreun rau unei pisici, erai condamnat la moarte.

Vechii egipteni au inventat antibioticele

Aproximativ cu 1500 de ani mai înainte ca lumea modernă să descopere

tetraciclina, nord-africanii o fermentau şi o consumau, probabil cea mai mare
parte a vieţii lor, potrivit analizei chimice a oaselor oamenilor care au trăit
de-a lungul Nilului.
Vechile rămăşiţe au fost recuperate în apropiere de graniţa egiptean-
sudaneză, unde speciile de bacterii producătoare de tetraciclină populează
solul.
Această regiune din nord-estul Africii a fost odată cunoscută ca Nubia.
Practica fabricării berii a fost foarte răspândită în regiune, inclusiv în Egiptul
Antic la nord, iar cercetătorii cred că nubienii fermentau cerealele lor cu
Streptomicinele sau alte specii înrudite cu acestea, pentru a fabrica o bere
densă- acrie cu tetraciclină.
Şi toată lumea de la vârsta de aproximativ 2 ani şi mai învârstă o consumau.
Cu mult înainte de descoperirea penicilinei de Alexander Fleming, egiptenii
antici foloseau mucegaiul şi alte plante pentru a trata infecţiile.
Cu toate acestea, ei nu au putut identifica sau izola componenta activă din
mucegai.

Poliţia în Egiptul Antic

Curiozităţi Egiptul antic - Poliţia

Ce priveşte perioada timpurie, se ştie foarte puţin despre faptul dacă existau
oameni a căror datorie era asigurarea siguranţei cetăţenilor şi bunurilor
acestora.

Se pare că o forţă de poliţie bine organizată, cum o cunoaştem noi astăzi, nu a

existat.
Dar, au existat uşieri care controlau traficul de la porţi şi uşi, fie de la
intrările din temple şi porţile cetăţilor, fie la uşile întreprinderilor.
Au existat gărzi care supravegheau ordinea în pieţi, iar când prindeau hoţii, în
rare cazuri, o făceau cu ajutorul unor maimuţe instruite.
Aceşti agenţi de pază şi veghetori timpurii, cel mai probabil, se utilizau pentru
necesităţile locale legate de securitate şi posibil că erau angajaţi de către
persoane fizice şi instituţii locale.
Dar, de asemenea, au existat organizaţii de scară largă, cu titlul care se
traduce ca, Supraveghetor al Sutelor, fapt cunoscut din scrierile din
sarcofagul Qeri.
Ele inţial par a fi fost forţe de pază privată a marilor proprietari.
În timpul Regatului Mijlociu ei au devenit funcţionari regali.
Una dintre sarcinile lor consta în ajutarea colectării impozitelor şi pedepsirea
neplătitorilor.
Drepturi egale pentru femei şi bărbaţi

Dacă credeţi că egalarea femeilor în drepturi cu bărbaţii este o realizare

relativ recentă, atunci greşiţi.
Ca o excepţie1 de la cele mai multe societăţi antice, femeile egiptene au
căpătat egalitatea în drepturi cu bărbaţii egipteni.
Ele s-au bucurat de aceleaşi drepturi legale şi economice, cel puţin în teorie,
iar acest concept poate fi găsit în arta şi manuscrisele egiptene.
Inegalitatea în drepturile legale ale oamenilor s-au bazat pe diferenţa de clasă
socială, nu de sex.
Este interesant faptul că, atunci când grecii au cucerit Egiptul, în anul 332
î.Hr., femeile egiptene aveau mai multe drepturi şi privilegii decât femeile din
Grecia.
Pentru a putea înţelege atitudinea lor relativ fără prejudecăţi, ceea ce priveşte
egalitatea sexuală, este important să realizăm că egiptenii au văzut universul
lor ca o dualitate completă de sex masculin şi femenin.

Regatul Nou

În timpul domniei lui Ahmosis I, primul faraon din dinastia XVIII, conducătorii
Tebei au reuşit să îi alunge pe hicsoşi şi să extindă dominaţia Egiptului până la
graniţa Siriei. Urmaşul lui Ahmosis, Tutmes I (cca 1525-cca 1512 î.Hr.) a
cucerit toată Nubia şi a integrat-o în Imperiul Egiptean.

Fiica lui Tutmosis, Hatşepsut (1503-1482 î.Hr.) s-a căsătorit cu fratele ei

vitreg, Tutmes II. După moartea acestuia, ea a preluat puterea, iniţial ca
regent pentru nepotul ei, Tutmes III. În cele din urmă, ea şi-a asumat titlul de
faraon şi a adus o perioadă de pace şi prosperitate pentru ţară. Au fost
organizate expediţii comerciale de amploare, cum ar fi cele din ţinutul Punt
(Eritreea şi Somalia de astăzi). La fel ca şi alţi faraoni, Hatşepsut a poruncit
să i se ridice un splendid templu funerar, unul dintre cele mai importante
edificii de acest gen.

După moartea ei, Tutmes III (1504-1450 î.Hr.) a şters orice menţiune a
mătuşii şi mamei sale vitrege. În timpul domniei lui, Regatul Nou a atins
dimensiunile sale maxime, întinzându-se de la Eufrat în nord, până la Sudanul
de astăzi în sud. Pentru a împiedica ascensiunea hitiţilor, faraonii au încheiat
alianţe succesive cu Regatul Mitanni. Politica alianţelor a fost dublată de
căsătoriile dinastice. Amenhotep III (1417-1379 î.Hr.) s-a căsătorit atât cu
regina egipteană Tiy, cât şi cu două prinţese Mitanni.
Domnia lui Amenhotep III s-a remarcat prin edificiile construite şi prin stilul
arhitectural. Lunga perioadă în care a condus Egiptul a marcat de asemenea
declinul treptat al celei de-a optsprezecea dinastii, accelerat ulterior de
politica religioasă a fiului acestuia, Amenhotep IV (Akhenaton).

Venerarea discului solar, Aton, era deja un lucru comun la curtea faraonului
Amenhotep III. Noul faraon, Amenhotep IV (1379 – 1362 î.Hr.), a interzis însă
toate celelalte culte. El şi-a luat numele de Akhenaton („cel care îl slujeşte pe
Aton“) şi a înfiinţat o nouă capitală, Akhetnaton, pe câmpiile din centrul
Egiptului, la Tell el-Amarna. Procedând astfel, el i-a privat pe preoţii lui
Amon-Ra din Teba de puterea lor. În timpul lui Akhenaton, a apărut un stil
artistic nou, mai naturalist. În al doisprezecelea an al domniei acestuia
entuziasmul său pentru reforma a început să scadă. Nefertiti, care fusese până
atunci egala sa şi „suprema soţie regală“, a dispărut, fiind înlocuită de
prinţesa Mitanni Kiya. Această schimbare putea fi cauzată de ameninţarea
crescândă din partea hitiţilor, care a deterrninat Egiptul şi Regatul Mitanni să
se alieze.

La puţin timp după moartea lui Akhenaton, vechile culte au fost reinstaurate.
S-a încercat de asemenea eradicarea amintirii „regelui eretic“.

Ambii faraoni care i-au urmat s-au căsătorit cu fiicele lui Akhenaton şi
Nefertiti pentru a asigura continuitatea dinastiei. Al doilea faraon, tânărul
Tutankhaton, şi-a schimbat numele în Tutankhamon în încercarea unei
reveniri la vechea ordine. Nu a avut însă realizări semnificative pe plan
politic. Din cauza conflictelor permanente cu hitiţii, puterea generalilor de
armată a crescut constant. După moartea sa, aceştia au uzurpat tronul. Unul
dintre ei, Ramses I a înfiinţat o dinastie în jurul anului 1320 î.Hr.