Renasterea franceza

Cele mai însemnate construcții ale Renașterii franceze sunt castelele.

Printre particularitățile castelelor se numără: menținerea turnurilor pe colțurile
clădirii, acoperișuri separate pentru fiecare volum al construcției, acoperișuri
înalte și înclinate, împărțirea etajelor, uniformitatea fațadei, înfățișarea
maiestuoasă, fantezistă și pitorească. Atmosfera care domină asupra acestor
castele este una sobră, dar elegantă.
Clădirea cea mai grandioasă,
reședință a regelui fracez, a fost Palatul
Luvru. Pentru ornarea acesteia s-au
cheltuit sume imense și au fost solicitați
numeroși artiști francezi pentru realizarea
exteriorului și italieni pentru decorarea
interioară. Fațada principală reprezintă
munca arhitectului Pierre Lescot și
sculptorului Jean Goujon. Desfășurată pe
orizontală, fațada este echilibrată prin
alternanța plinului cu golul. Ferestrele
dreptunghiulare dețin rolul principal,
deasupra lor au fost plasate frontoane
semicirculare și triunghiulare. Alături se află medalioane cu ghirlande, pilaștri și ronde-bosse-
uri în nișe.

Castelul de la Blois, construit sub domnia lui Francisc I, păstrează concepțiile

echilibrului și simetriei. Specific arhitecturii franceze, pe acoperiș au fost ridicate coșuri de sobă
monumentale. Spațiile goale reprezentate de ferestre dreptunghiulare sunt urmate de spațiile
pline reprezentate de pereții pe care apare armoaria regelui. Accentul edificiului cade pe scara
plasată în exterior încorporată fațadei. Scara este aerată prin deschizături, are balustrade duble,
iar în partea superioară are coșuri de fum. Acest castel a fost reședința ocazională a regelui.
 Conceput pe un plan în
forma literei L, Castelul de la
Amboise prezintă ziduri groase
întărite de turnuri. Acoperișul
are o serie de lucarne care par
mai mult ornamentale decât
funcționale. Castelul a fost
renovat din inițiativa lui Carol
al VIII-lea și Anne de Bretagne,
aceștia aducând doi arhitecți
italieni Fra Giocondo și
Domenico da Cortona. Pentru
realizarea grădănilor, Carol al
VIII-lea l-a adus pe Pacello da
Mercogliano. Renovările,
extinderile și ornamentările în spiritul noului stil vor dura mai multe decenii, regele Francisc I
finalizând ultimul turn și reamenajând aripa Ludovic XII.

Castelul Chambord reprezintă

cel mai autentic castel francez
renascentist, fiind destinat ca
pavilion de vânătoare. Are o
scară principală asemenea
castelului de la Blois, care se
presupune că a fost proiectată
de Leonardo da Vinci.
Zidurile, turnurile și șanțul
servesc drept decorație,
nicidecum nu au rol defensiv.
Castelul are patru bastioane
imense la colțuri. Partea cea
mai impresionantă a clădirii
este acoperișul prevăzut cu
unsprezece tipuri de turnuri și trei tipuri de hornuri. Castelul a servit drept reședință ocazională
pentru rege.